Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 3. Caracteristica Generală A Statului. Aparatul de Stat (De La pct.2)
Tema 3. Caracteristica Generală A Statului. Aparatul de Stat (De La pct.2)
contemporan
Economică Politică
Socială Ideologică
Funcţiile interne
ale
statului
1
Funcţiile interne ale
statului contemporan
Economică
Socială
Controlul financiar
Ecologică
Economică Politică
Culturală Tehnico-
ştiinţifică
Ecologică Militară
3
1. Formele statului
Forma statului constituie un fenomen social complex care include în sine trei
elemente interdependente: forma de guvernământ, forma organizării statale şi
regimul politic.
FORMELE STATULUI
Forma de guvernământ
4
3.1. Forma de guvernământ
Forma de guvernământ prezintă structura organelor supreme ale puterii de
stat, ordinea de creare a lor şi repartizarea competenţelor între ele.
FORMA DE GUVERNĂMÎNT
Monarhie Republică
Absolută
Reprezentativă pe stări
Constituţională
Dualistă
Parlamentară
Monarhie absolută – formă de guvernământ ce se caracterizează prin
faptul că puterea supremă în stat, după lege, aparține, în ansamblul ei, unei
persoane (rege, împărat).
Monarhie reprezentativă pe stări – puterea monarhului este limitată de un
organ reprezentativ pe stări (adunare: reprezentanţii religiei, nobilimii, negusto-
rilor, meşteşugarilor).
Monarhie constituţională – puterea monarhului este considerabil limitată
5
de organul reprezentativ. Limitarea este determinată de către constituţie,
adoptată de parlament.
Monarhie dualistă – monarhia de stat, care poartă un caracter dublu.
Juridic şi practic puterea este divizată, guvernul fiind format de către parlament
şi mo- narh.
Monarhie parlamentară – puterea monarhului în domeniile legislativului,
executivului şi al justiţiei practic lipsește, manifestându-se ca simbolică.
Republică – formă de guvernământ, în care puterea supremă de stat se rea-
lizează de organe eligibile alese de către populaţie pe un termen determinat.
Republică
6
Modele de
monarhii
antice – orientale
Babilon, India, Vechiul Egipt
ROMANĂ CENTRALIZATĂ
Roma, sec. I- III î.e.n.
REPREZENTATIVĂ PE STĂRI
Soborul de zemstvă în Rusia, parlamentul în Anglia, Marea Adunare a
Ţării în Moldova
ABSOLUTĂ
Franţa în timpul lui Ludovic al XIV-lea, Rusia în timpul lui Petru I
CONTEMPORANĂ CONSTITUŢIONALĂ
Marea Britanie, Dania, Japonia
7
Modele de republici
Democratică, ateniană
Atena, sec. V–IV î.e.n.
Romană, aristocratică
Roma, sec. V–II î.e.n.
Spartană, aristocratică
Sparta, sec. V–IV î.e.n.
Contemporană parlamentară
Austria, Italia, R. Moldova
Prezidențială
SUA
8
state simple (unitare)
- un singur nivel de organe supreme ale puterii de stat;
- o singură constituţie, un singur sistem legislativ, un singur sistem
financiar şi fiscal, forţe armate unice;
- părţile componente ale statului sunt unităţile administrativ-teritoriale ş.a.
state compuse
(federaţii)
- două niveluri de sisteme legislative, executive şi judiciare – federal şi al
subiecţilor federaţiei;
- teritoriul federaţiei este format din teritoriile fiecărui subiect federal în
parte (state, republici, teritorii);
- fiecare cetăţean al subiectului federal este concomitent şi cetăţeanul în-
tregului stat federal;
- federaţia posedă forţe armate unice, un unic sistem financiar, fiscal şi
financiar;
democratic totalitar
9
Caracteristicile regimului
democratic
10
caracteristicile regimului
totalitar
4. Aparatului de stat
aparatul de stat – un sistem de organe ale puterii de stat, prin intermediul cărora se
realizează puterea de stat, se asigură administrarea societăţii de către stat.
Aparatul de stat caracterizează ansamblul de organe ale statului implicate în proce- sul de
administrare a tuturor domeniilor vieții sociale. În entitatea respectivă sunt concentrate
organele supreme ale puterii de stat. Ele pot fi clasificate după diverse criterii, spre exemplu,
în: organe legislative, executive și jurisdicționale.
Doctrina juridică identifică și termenul „mecanism de stat”. Acesta diferă prin natura și
structura sa de aparatul de stat. Pe lângă sistemul organelor de stat, mecanismul de stat mai
include în sine diferite organizaţii şi instituţii cu caracter statal sau abilitate cu competenţă
din partea statului, cum ar fi armata, poliţia, serviciul diplomatic, administraţia
întreprinderilor, insti- tuţiilor ş.a.
11
12
semnele caracteristice ale
aparatului de stat
A)
13
B)
Centrale Locale
Organele centrale – acele organe ale statului competente a adopta sau emite acte
juridice (normative sau de aplicare) ce posedă forţă şi autoritate juridică pe întreg teritoriul
statului şi nu există un organ mai superior în domeniul de activi- tate respectiv. Ca
exemple de organe centrale ale statului pot fi menţionate: Exe- cutivul (Guvernul) în
ansamblu sau prin părţile sale componente (ministere, direcţii), Legislativul
(Parlamentul), Preşedintele statului, Consiliul Superior al Magistraturii (Justiţia),
Curtea Supremă de Justiţie.
Organele locale – organele care se ocupă cu administrarea societăţii la nivel local,
regional. Competenţa lor în domeniu este limitată prin lege în hota- rele unei părţi a
statului. Ca exemplu putem evidenţia Consiliile locale şi muni- cipale, primăriile,
judecătoriile de primă instanţă (cu anumite specificaţii) ş.a.
C)
Colegiale Unitare
14
PRINCIPIILE ORGANIZAŢIONALE ŞI
FUNCŢIONALE
ALE APARATULUI DE STAT
Separării puterii
Legalităţii
Publicităţii
Democratismului
Ştiinţific
6. Cetăţenii, societatea civilă şi administraţia publică
Este necesar a evidenţia interdependenţa dintre aceşti posibili subiecţi ai raporturilor
juridice. Societatea civilă, fiind formată din indivizi activi ai vieţii so- ciale, vizează cu
stricteţe activitatea administraţiei publice, însă nu în scopul de a-i diminua autoritatea şi de
a o distruge, ci în scopul perfecţionării şi orientării ei spre o activitate utilă pentru oameni,
pentru societate.
Acest coraport (dintre societatea civilă şi stat) poate fi realizat într-un cadru legal prin
promovarea următoarelor idei:
1)Participarea cetăţenilor la procesul decizional al autorităţilor publice;
2)Transparenţa locală;
3)Participarea forţelor politice şi a ONG-urilor în promovarea intereselor cetăţenilor.
De accentuat că coraportul menţionat se poate manifesta numai într-un cadru legal, cu
respectarea drepturilor şi libertăţilor părţilor.
15