VITAMINELE Vitaminele sunt biomolecule fr rol plastic sau energetic ci funcioneaz drept grupri prostetice pentru constituenii tisulari

minori cantitativi sau ca i cofactori catalitici n reaciile biologice; la fel ca majoritatea catalizatorilor, vitaminele sunt necesare n cantiti reduse. n rile dezvoltate deficienele vitaminice sunt consecina n special a srciei, alimentaiei excentrice, utilizrii de droguri, alcoolismului, tratamentelor n unele boli. Alimentele singure pot furniza cantiti suboptime din unele vitamine. n aceste cazuri poate crete riscul apariiei anumitor forme de cancere sau alte afeciuni. Datorit acestui risc, suplimentarea zilnic este uneori indicat. Vitaminele pot fi solubile in grasimi vitaminele(A,D,E,K) sau in apa, vitaminele complexului B si vitamina C. Vitaminele complexului B sint:biotina.niacina, acidul pantotenic,ribloflavina tiamina piradoxina, vitamina B12 si acidul folic. In fiziopatologia vitaminilor,merita enuntate citeva puncte: 1. Imposibilitatea organismului uman de a sintetiza compusi organici astfel incit depinde de aportul lor exogen, este rezultatul unei mutatii,adaosul de vitamine in alimentatie, fiind o forma de tratament in cazurile de erori metabolice congenitale. In unele cazuri ,cum ar fi limitarea capacitatii de sinteza a tiaminei, boala poate surveni practic la orice specie din regnul animal, mutatia producindu-se precoce in evolutie; in alte cazuri ca de exemplu deficitul monogenic care impedica sinteza acidului ascorbicvitamina C-rasa umana imparte boala doar cu citeva specii, cum e cobaiul. 2. Deficitul unor vitamine ,ex. Acidul pantotenic , nu a fost niciodata descris la om ceea ce inseamna fie ca aceste vitamine sint ubicuitare in toate sursele alimentare fie ca se conserva foarte eficent in organism 3. Alcoolismul este terenul pe care se dezvolta,multe deficiente vitaminice. Acest fapt este consecinta unor multiplii factori care se intrepatrund si care includ scaderea aportului nutritional, alterarea absorbtiei si depozitarii vitaminilor si in unele cazuri factori genetici predispozanti. 4. Mijloacele biochimice disponibele ptr.evidentierea deficitului de vitamine sint limitate iar rolul acestor deficite in boala investigata nu este intotdeauna recunoscut datorita faptului ca terapia vitaminica nespecifica este o parte constituienta a terapiei standard de sustinere. In consecinta suspectarea diagnosticului de hipovitaminoza in prezenta unor manifestari sugestive este esentiala iar demonstrarea efectelor pozitive ale terapiei vitaminice poate constitui cea mai exacta cale de confirmare diagnostica. 5. hipervitaminozele rezulta fie prin aport alimentar excesiv, fie mai frecvent prin ingestie voluntara. Sindroamele toxice produse de excesul de vitamine liposolubile A si D sint bine cunoscute, in timp ce consecintele toxicitatile vitaminelor hidrosolubile sint inconstante si mult mai putin intelese.

Tabelul 1. Semne i simptome ale deficienelor nutriionale Sistem- zona piele Simptome - semne Erupie Erupie n zonele expuse la soare Echimoze care apar uor Subierea firului de pr Albire prematur Coilonichie-pete albe pe unghii Afectarea vederii de noapte Glosit-limba roie, dureroasa Hemoragii gingivale Edeme Parestezie n manu Tetanie- carcei Deficiene senzoriale i cognitive demen Emancierea muchilor Deformri osoase Oase fragile Durere sau tumefiere articular Diaree cronic Disfagie- durere la nghiirea alimentelor Hipertrofie tiroidian deficient -Majoritatea vit, zn, acizi grasi eseniali -niacina -vit C, K - proteine - seleniu - fier Vit A - riboflavina, niacina, piridoxina, fier - vit C, riboflavina Proteine - tiamina - calciu, magneziu - vit B1, vit B3, vit B6, vit B12 - vit B3, B1,B2,B12 -proteine -vit D, calciu -vit D - vit C iod proteine, niacin, acid folic, vit B12 fier, zinc

Pr i unghii

Ochi Cavitate bucal Extremiti Neurologic

Musculoscheletic

Gastrointestinal

Endocrin

Prezentm n continuare principalele caracteristici ale principalelor vitamine. 1. Niacina vitamina B3 sau vit PP este denumirea generala a acidului nicotinc si derivaii care exercit activitate identic acesteia. Niacina poate fi sintetizat n organism din triptofan (din 60 mg de triptofan dietetic rezult 1 mg de niacin), n consecin, o diet adecvat trebuie s conin atit triptofanul cat i niacina doza zilnic recomandat este ntre 15mg la femei i 20 mg la brbai. Are ca funcie principal aciunea de coenzim pentru reacii de oxidare i reducere. Deficiena manifestat clinic const n dermatit, glosit, stomatit, diaree (predominant manifestri gastrointestinale), depresie mental, durere abdominal, manifestri similare celor din pelagr. Pellagra a fost n trecut

2.

3.

4.

5.

6.

o boal endemic n America de sud i n multe alte regiuni ale globului, este asociat cu o diet caracterizat prin consumul crescut de porumb i mei si este manifestat clinic tipic prin dermatit, demen i diaree. Tiamina vitamina B1 conine fragmente de pirimidin i tiazol unite printr-o punte metilen. Sintetizat de plante i microorganisme, cantiti redise sunt sintetizate i n tractul gastrointestinal de ctre flora intestinal. Necesarul zilnic este situate ntre 1,1-1,5 mg pe zi. Acioneaz ca i coenzim n scindarea legturilor carbon- carbon i are un rol specific la nivel neuronal. Deficiena manifestat clinic are 2 manifestri principale: implic sistemul cardiovascular (boala beri beri umed) i sistemul nervos (beri beri uscat i sindromul Wernike- Korsakoff). Manifestrile cardiovasculare includ: tahicardie, retenie sodat, edeme, certerea debitului cardiac, creterea tensiunii arteriale. Afectarea sistemului nervos include neuropatie prin afectarea simetric, senzorial, motorie i a reflexelor , afectind predominant segmentele distale. Afectarea creierului se manifest prin encefalopatie Wernike. Piridoxina-Vitamina B6 Activitatea biologica a vitaminelor din grupul b 6, este exercitata de pirodoxina,piridoxal si piridoxanina, forma de coenzima este piridoxal 5 fosfat care actioneaza ca si cofactor al multor enzime implicate in metabolismul aminoacizilor si are rol putin inteles in excibilitatea neuronala Necesarul zilnic este intre 1,4 si 2 mg Deficitul este rar datorita prezentei mari si uniforme in toate alimentele, poate apare in tratamentul cu diverse medicamente sau boli genetice. Manifestarile clinice sint reprezentate de convulsii si afectare cerebrala Riboflavina vit. B2 o Sub forma coenzimelor flavin mononucleoitid si flavin adenin dinucleotid participa la numeroase reactii redox. Flavinele sint componente esentiale ale structurii unor enzime. o Necesar zilnic 1,2-1,8 mg o Carenta este caracerizata prin uscaciunia gitului , hiperemia si edemul mucoaselor bucale, stomatita, glosita, dermatita seboreica, anemie. Vitamina B12-ciancobalamina Are rol in sinteza proteinelor si a invelisului axonului neuronal Deficitul produce tulburari ale capacitatii de concentrare,disfunctii de sintetizare a protinelor, a activitatii celulelor sistemului nervos, impiedica maturizarea hematiilor,produce senzatie de arsura pe limba, leziuni pe mucoasa gastrica si anemie pernicioasa. Vitamina C Majoritatea animalelor sintetizeaza acid ascorbic din glucoza. Omul, citeva primate si cobaiul nu il pot sintetiza si necesita aport exogen.acidul acorbic

sufera cu usurinta reactii de oxidoreducere reversibile, reduce gruparile protetice formate din ioni metalici in multe enzime exercita functii antioxidante prin extragerea radicalilor libere si are rol in sinteza colagenului. Doza zilnica recomandata 60mg. Vitamina se gaseste in lapte si in unele sortimente din carne(rinichi,ficat,peste) este larg raspindita in fructe si legume, o parte din ea se pierde dupa depozitarea prelungita a fructelor si legumelor neprelucrate, se pastreaza partial prin procesarea alimentelor. Deficitul clinic determina boala numita scorbut manifestata prin :modificari ale folicului parului se fragmenteaza ,creste spre interior -,hemoragii ce debuteaza la nivelul partiilor posterioare ale extremitatiilor inferioare cu tendinta la echimoze , hemoragii intramusculare, articulare, afectare gingivala, icter, edeme, febra, convulsii, hipotensiune, anemie. Scorbutul este potential fatal si se trateaza prin administrarea 4g pe zi de vitamina C. 7. Biotina Are rol de cofactor n carboxilazele mamiferelor. Necesar 1,2mg pe zi Deficiena survine n 3 circumstane: consum prelungit de albus de ou crud(leag biotina in intestin i i scade absorbia), n malabsorbie i la persoanele cu deficit genetic. Manifestarile sunt asemntoare cu ale deficitului de acizi grasi eseniali, constau n dermatit, conjunctivit, alopecie, ataxie i la copii ntrzierea dezvoltrii psihice. 8. vitamina A o retinolul poate fi sintetizat din caroten vegetal. Cel mai cunoscut rol este cel vizual, n plus este necesar n cretere, reproducere i meninerea funciilor vitale. Are un rol principal n sinteza glicoproteinelor. o Necesar zilnic 1000U o Deficiena- n rile n curs de dezvoltare este o cauz major a orbirii la tineri, cel mai precoce simptom este orbirea nocturn, urmat de degenerescen retinian. Orbirea nocturn i afecterea conjunctival rspund favorabil la 30.000U pe zi de vitamina A, timp de 1 saptamn. 9. vitamina E o alfatocoferolul acioneaz ca antioxidant- inhib oxidarea constituenilor celulari esenialii previne formarea produilor toxici rezultai prin oxidare o necesar zilnic 10-30 mg o scderea vit E n organism se asociaz cu simptome discrete, producemanifestri ca areflexie, scderea sensibilitii proprioceptive i vibratorii, afectarea mersului, afectarea focalizrii vizuale. 10. Vitamina K Alctuit dintr-un inel chironic care are ataat un radical n pouiie lateral, intra n alctuirea unui sistem enzimaric microsomal specializat, cu producerea de proteine din plasm, os rinichi i urin inclusiv a proteinelor precursoare ale factorilor de coagulare i a proteinelor inhibitoare ale

coagulrii. Decesul prin hemoragii (n cazul deficienei)survine nainte ca deficiena celorlalte proteine carboxilate s devin manifest. Necesar zilnic 45-80 g 11.Vit.D colecalciferol se formeaza din 7-dehidrocolesterol sub actiunea razelor UV,are 2 compusi metabolici activi. Are ca functie principala reglarea concentratiei calciului si fosforului in ser. Este singura vitamina cu proprietatea de a introduce si scoate calciul din oase. Necesar zilnic 600-800 U. Deficitul produce rahitismul cu inmuierea si curbarea oaselor iar la adulti produce osteoporoza si osteomalacia. Excesul de vitamine Conform National HEALTH INTERVIEW SURVEY STUDY mai mult dintre jumatate dintre adulti folosesc suplimente vitaminice sau minerale, in anumite situatie ingestia situindu-se in limitele toxicitatii. Vitaminele liposolubile sint depozitate in cantitati variate in organisme si de aceea pot sa genereze mai frecvente efecte adverse cind sint consumate in exces.Vitaminele hidrosolubile sint excretate repede si doar o cantitate limitata se depoziteaza, in consecinta, intoxicatiile cu aceste vitamine se produc numai cind se ingera in cantitati mari. Vitamina A si carotenii. Carotenemia apare prin consum excesiv de precursor ai vit.A in principal morcovi. Excesul de caroten nu este nociv cu exceptia efectului cosmetic (ingalbenirea tegumentelor predominant palmar si plantar) ,faptul ca hipercarotemia nu produce hipervitaminoza A sugereaza ca transformarea carotenului in vit.A este un proces cu reglare exacta. Intoxicatia acuta cu vit.A produce durere abdominala ,greata , varsaturi, cefalee, ameteala, letargie, edem papilar si la copii bombarea fontanelei urmata de descuamare generalizata si recuperarea ulterioara. Intoxicatia cronica este caracterizata prin dureri de oase si articulare,caderea parului, uscaciunea si fisurarea buzelor, anorexie hipertensiune intracraniana,febra scadere in greutate si hepatosplenomegalie. Vitamina E se manifesta la unii pacienti prin acuze gastrointestinale, cefalee si posibil hipertensiune arteriala. Administrarea vit.E la prematuri a produs ascita asociata cu hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie. Vit.K-Cantitati mari pot bloca efectul anticoagulantelor orale, administrat in sarcina produce icter la nou nascut. Vit.D-Supradozajul acut produce greata si varsaturi iar cel cronic produce osificarea cartilagiilor de crestere, ingrosarea oaselor si blocarea cresterii. Piridoxina Ingestia timp indelungat apeste 20.mg pe zi produce neuropatii periferice severe care genereaza smptome ca:ataxie, amorteli periorale, neindemnare in folosirea miiniilor, picioarelor, pierderea simtului vibrator si acelui pozitional fara afectarea reflexelor sau functiilor senzoriale, Vit.C-Este consumata de 85% din cei ce ingera vitamine datorita supozitiei ca administrarea cantitatiilor mari peste 1.g previne sau diminueaza simptomele guturaiului. Cu toate acestea studiile controlate nu au demonstrat diferente semnificative in aparitia severitatea sau durata episoadelor gripale la persoanele tratate cu vitamina C. excesul pe termen lung interfereaza cu absorbtia vitaminei B12 , cresterea nivelului seric al estrogenilor si predispune la formarea litiazei renale oxalice. NIACINA-Dozele mari sint folosite in tratamentul hipercolesterolemiei. Niacina produce descarcare histaminica care poate genera eritem sever ,prurit ,afectare gastrointestinala, agravarea astmlui si afectarea ficatului.