Sunteți pe pagina 1din 13

Piata mondiala a textilelor si pozitionarea Romaniei

Coodonator: Popescu Ionut

Studenta: Savin Geanina Grupa: 18

Univ. Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Aministrarea Afacerilor -20111

Cuprins

1.
Cuprins.......................................................................................................................2 1.Piata mondiala a textilelor.......................................................................................2 2.Importanta industriei textile in Uniunea Europeana................................................4 4.Studiu de caz: Bumbac............................................................................................9 Concluzii...................................................................................................................11 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 12

1.Piata mondiala a textilelor


Analiza pietei textilelor prezinta o importanta majora, atat prin pozitia pe care o detine in cadrul economiei globale, cat si pe piata mondiala. Piata mondiala a produselor textile este o piata vasta si eterogena, care acopera o multitudine de produse, de la fibrele si firele textile pana la textilele finite, tricotajele si confectiile. Principalele caracteristici ale pietei mondiale de textile se caracterizeaza prin:
2

Este o piata industriala care utilizeaza intensiv munca vie; existenta unei piete saturate, puternic concurentiale in tarile dezvoltate, iar coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este redus; intensificarea procesului de globalizare a productiei si comertului, bazat pe diferentierea intre nivelul costurilor de productie, inclusiv al salariilor in diverse tari; textilele au constituit singurele produse prelucrate al caror comert a fost reglementat pe plan international prin sistemul cotelor de import. Sectorul textil a prezentat puncte tari care i-au permis sa se dezvolte in cadrul economiei

mondiale. Unele dintre acestea sunt:


dezvoltarea considerabila a sectorului privat ca urmare a faptului ca aceasta ramura se adapteaza mai usor la nevoile si cerintele consumatorilor; modernizarile, retehnologizarile, infiintarile de intreprinderi mici si mijlocii din acest sector necesita costuri relative mici; sectorul prezinta o mare flexibilitate si un grad ridicat de adaptabilitate la schimbari si in special la cele ale modei; este un sector cu o industrie viabila doarece produsele in special cele de imbracaminte si incaltaminte au asigurata desfacerea, ele fiind destinate satisfacerii necesitatilor populatiei si in aceiasi masura foarte mult solicitate la export;

sectorul detine o forta de munca bine instruita in domenii ca: tesatorie, tricotaje, finisare, design, confectionare si tabacire.1 Industria textil este considerat una dintre cele mai importante ramuri industriale pentru

c se afl intr-o legtur direct cu activitatea omului. Una dintre necesitile vitale ale fiinei umane din toate timpurile a fost c, pe lng asigurarea hranei, s-i procure i materialele necesare confecionrii mbrcmintei. Astfel au intrat n circuitul economic o serie de produse naturale ca blnurile, lna, inul, cnepa, bumbacul, etc. care din timpul faraonilor si pn la nceputul acestui veac au asigurat n proporie de sut la sut necesitile de mbrcminte ale umanitii. n toat aceast perioad, progresele s-au referit la elaborarea unor tehnologii perfecionate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale s se obin cantiti tot mai mari de mbrcminte ntruchipnd caliti din ce n ce mai bune. Pentru realizarea meterialelor textile se folosesc mai multe tipuri de fibre clasificate n:
1

D.Popescu- Full business in industria textila, ed. ASE, Bucureti, 2004.

Fibre de provenien vegetal (in, cnep, bumbac, mtase) Fibre de provenien animal(lna, prul de capr) Industria textil este de mare complexitate si realizeaz o gam foarte diversificat de

sortimente: fire bumbac i tip bumbac (cardate, pieptnate si vigonie) ; fire ln i tip ln (cardate, semipieptnate si pieptnate) ; fire in-cnepa, iut, sisal ; a de cusut i lucru manual ; esturi bumbac i tip bumbac; esturi ln i tip ln; esturi mtase i tip mtase; esturi in-cnep i tip in-cnep,; textile neesute ; tricotaje din fire de bumbac si tip bumbac ; tricotaje din fire de ln i tip ln;

tricotaje din fire sintetice si artificiale ; ciorapi si dresuri ; In industria textilelor se pot identifica pe de o parte, grupul tarilor dezvoltate care sunt detinatoare de tehnica de varf, dar care au abandonat marea industrie atunci cand costurile au devenit prea mari si grupul tarilor in curs de dezvoltare , detinatoare de materii prime si de forta de munca ,ieftina si calificata. Din prima categorie respective din grupul tarilor dezvoltate fac parte: tarile membre ale UE, SUA, Canada, Japonia, iar din grupul tarilor in curs de dezvoltare mai importante sunt: China, Thailanda, Indonezia, Coreea, India, Pakistan, Turcia si Mexic. De acest grup de tari se detaseaza, in ultima perioada cele din Asia de Sud-Est si America Latina deoarece ele detin 60% din productia mondiala de bumbac fibra si 40% din productia de fibre textile chimice.

2.Importanta industriei textile in Uniunea Europeana


Producia din industria textil european ar putea inregistra o scdere important ca urmare a extinderii exporturilor Chinei, iar cele mai afectate state ar putea fi Romania i Bulgaria
4

, noile state memebre ale UE. Aa cum se tie asiaticii invadeaz din ce n ce mai mult pieele europene cu textile la preturi rezonabile. Ca urmare a acestui fapt trile membre au solicitat Comisiei Europene s impun restricii la importurile masive din China. In momentul de fa aproximativ 40% din imbrcmintea vandut n UE se import din China i se estimeaza ca aceast cifr va crete considerabil. De aceea Comisia European va fi gata s utilizeze toate instrumentele sale pentru a sprijini rile membre de invazia chinezeasc.2 Industria european de textile si confecii are o tradiie ndelungat n ce privete conducerea in domeniul inovrii, mod i creativitate, i n ciuda unei competiii globale acerbe i relocare semnificativ a manufacturrii n trile cu man de lucru ieftin, ea continua sa reprezinte unul din sectoarele industriale de baz ale economiei europene cu o cifr de afaceri de aproximativ 215 Euro si o for total de lucru de 2,6 mio. in 2003 ( cifre estimate de EURATEX pentru EU-25). Este un jucator cheie in comertul mondial, prima la exporturi textile si a treia in confectii. Cu un total mai mare de 110.000 companii n UE, din care 95% sunt IMMuri, ea acoper un peisaj industrial fascinant producand o multitudne de produse industriale i pentru consumatori diferiti, utilizand nenumrate procese si tehnologii relaionate, nalt specializate i aplicand cunotine avansate. Spre deosebire de anumite industrii din Europa, industria textil i de confecii este un lider mondial in utilizarea tehnologiei, inovarea de procese i produse, inclusiv crearea modei i a altor activitati de inovare (non-tehnologice). Acest sector al U.E. se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

grad ridicat de concentrare regionala a productiei, care este situata , in special in statele din sudul spatiului comunitar (Italia, Spania, Portugalia); accentul pus pe avantaje competitive si concentrarea pe produse cu design placut, inovatie si tehnologie mare; multi producatori europeni sunt lideri pe piata textilelor tehnice si netesute; o parte importanta a productiei din U.E corespunde segmentelor de textile si imbracaminte de un nivel inalt de calitate; industria textila si cea vestimentara este dominata de un mare numar de intreprinderi mici si mijlocii, care in mare lor majoritate sunt de tipul asociatilor familiale si dispun in medie de 20 de persoane angajate.

www.zf.ro/.../industria_textila_romaneasca__printre_cele_mai_afectate_din_europa_de_exporturile_chinei_.html

Spre deosebire de anumite industrii din Europa, industria textila este lider mondial in utilizarea tehnologiei, inovarea de procese si produse, inclusiv creatia de moda si alte activitati de inovare nontehnologice. In acest context industria modei europene se bucura de o predominanta mondiala, in vreme ce sectorul textilelor tehnice de productie este, in aceeasi masura, recunoscut pentru rolul sau de pionier. Domeniul textilelor se bucura de un surplus la export o data cu cresterea mondiala rapida, care a mentinut gradul de competitivitate si l-a imbunatatit prin produse si procese inovatoare Cu o populatie mondiala in crestere si o ascensiune rapida a consumului de textile in tarile in curs de dezvoltare, industria producatoare de fibre textile si produse pe baza de textile se va dezvolta. In timp ce o parte semnificativa a acestei cresteri va avea loc in acele regiuni ale lumii care inregistreaza cea mai rapida rata a cresterii consumului de textile respectiv Asia de Sud si de Est si America Latina, oportunitati considerabile de crestere exista si in industria textila europeana atat pe piata interna, cat si pe multe piete de export. Aceste oportunitati pot fi exploatate doar printr-o constructie bazata pe punctele tari existente in Europa, respectiv: *caracterul de lider in privinta inovarii si calitatii; * creativitatea si excelenta stiintifica; * capacitati industriale diversificate si abilitati corespunzatoare; * parteneriate cu furnizorii de frunte si sectoare client; * o piata domestica sofisticata si dezvoltata; * recunoasterea pe plan mondial a marcilor europene. Potrivit unor date furnizate de Euratex din iunie 2009, industria textil i de mbrcminte a UE a realizat n 2008 o cifr de afaceri de peste 200 miliarde euro (92 800 euro/persoan angajat). Numrul firmelor productoare este de 98,3 mii, iar cel al angajailor de aproape 2 milioane persoane. In industria textila din UE predomina intreprinderile mici si mijlocii. Intreprinderile care au mai putin de 50 de salariati reprezint 80% din forta de munca angajata in subramura textilelor si realizeaza 50% din valoarea adaugata. Aceasta industria textila este concentrata in cinci tari respectiv: Italia, Marea Britanie, Franta, Germania i Spania, care detin o pondere cumulata de aproximativ 3/4 din totalul productiei ramurii. Pe subramuri, tarile sudice Italia, Grecia, Portugalia si in mai mica masura Spania si Franta contribuie

indeosebi la productia de imbracaminte a U.E. , in timp ce tarile nordice ca Marea Britanie, Germania, Belgia, Olanda, Austria si Suedia se concentreaza mai mult pe productia de textile. Principalii partenerii comerciali ai U.E. in sectorul de textile sunt tarile asiatice, tarile esteuropene si tarile nord-africane, iar din tarile industrializate se remarca SUA, Elvetia si in mai mica masura Japonia. Analiza in evolutie a principalelor 10 tari furnizoare de textile ai Uniunii Europene, carora le revenea in 2008 aproape 69% din valoarea totala a importului extracomunitar, fapt ce confirma cresterea importului din tarile asiatice precum China, care ocupa de altfel primul loc ca furnizor (cu o pondere de 13,6% in totalul importului extracomunitar), Turcia (12,4%) si unele tari est europene, respectiv Cehia (5,5%) si Polonia (3,7%).

3. Pozitionarea industriei de textile in cadrul Romaniei


Industria textila si cea de imbracaminte detin ponderi importante in productia industriala si comertul exterior al tarii. Prin intermediul acestui sector, Romania are o prezenta puternica pe piata externa in special pe piata UE. Industria de textile este dinamica in cadrul economiei nationale avand un nivel ridicat de performanta prin:

contributia la stabilitatea sociala, sectorul textil fiind reprezentat in toate judetele tarii; detinerea de o pondere insemnata in exportul economiei nationale; detinerea de un loc importanta si pe plan international in ierarhizarea furnizorilor de produse textile pentru piata UE;

contributia cu sold pozitiv la balanta de comert exterior a tarii.3 In prezent, Romania se inscrie pe locul 12 intre principalele tari exportatoare de textile,

cu o pondere de 3,6% in totalul exportului mondial.Sectorul de textile a intrat in concurenta cu producatori din toata lumea si a luat contact cu o concurenta neloiala prin confruntarea pe piata
3

M. Ni- Comunicare i promovare n domeniul textil, ed.ASE, Bucuresti 2006 7

cu produse realizate in tari cu mari resurse textile ca: China,Turcia India, Thailanda, Pakistan, Mexic s.a. Principalele avantaje competitive ale industriei de textile din Romania sunt:

traditia indelungata a ramurii economice ca furnizor de produse specifice pe piete externe; forta de munca calificata, optenabila la preturi competitive; retea nationala de pregatire profesionala importanta; capacitati de productie care pot fi modernizate cu un efort investitional; existenta unui mediu concurential real, datorita numarului mare de agenti economici de profil pozitia geografica favorabila fata de principalele piete de aprovizionare si desfacere. n Romnia exist multe firme care produc aproape toate tipurile de confecii de

mbrcminte. Ponderea cea mai mare o dein firmele productoare de mbrcminte femei, mbrcminte brbai i mbrcminte copii; urmeaz cele care realizeaz mbrcminte sport precum i confecii tricotate. O pondere mai mic o dein firmele care produc lenjerie de corp, ciorapi i mbrcminte de lucru. Printre principalii productori se numr majoritatea societilor comerciale desprinse din fosta I.C.T.B, cum sunt: Internaional Conf S.A., Confex Internaonal S.A., Faberom S.A., Modconf S.A., Modstar S.A., Samric S.A., Stil Conf S.A., cu sediul n Bucureti. n ar productori mai importani sunt: Moda Arad S.A. (confectii pentru femei), Oradinum S.A. Oradea ( costume brbai i confecii pentru femei); Brainconf S.A. Braila (cmi brbteti); Trnava S.A. Sighioara (cmi brbteti, confecii femei i copii); Confecii Brlad S.A. (cmi brbteti, confecii femei, mbrcminte sport); Iai Conf S.A. Iai (confecii femei, brbai, copii i mbrcminte sport); Star Mod S.A. Suceava ( confecii femei); 1 Iunie S.A. Timioara ( confecii tricotate i lenjerie de corp); Altex S.A. Alexandria (confecii femei); Argos S.A. Cluj-Napoca (mbrcminte sport, lenjerie, costume de baie, confecii tricotate); Artego S.A. Trgu-Jiu ( confecii brbai, femei i mbrcminte de lucru)etc. Analiza modului in care factorii politici, economici, sociali si tehnologici influenteaza industria de textile din tara noastra, putem sa identificam un set de masuri si directii in care

trebuie sa se actioneze pentru a opri declinul, deja inceput, al acestor sectoare din Romania. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt prezentatei n continuare: - orientarea producatorilor romani catre piata interna; - sa se acorde o atentie sporita vanzarii produselor de imbracaminte pe internet; - orientarea producatorilor romani catre piata de confectii a Spaniei si continuarea relatiilor comerciale (eventual dezvoltarea acestora) cu Italia, Franta, Germania, Marea Britanie; - dezvoltarea unor produse noi, ca cele din categoria textilelor inteligente, textilelor tehnice; - trecerea de la productia de masa la productia personalizata; - calificarea si perfectionarea continua a tuturor angajatilor, dar cu precadere a personalului inalt calificat; - pentru diminuarea poluarii apei se impune gasirea unor procese care sa utilizeze substante cat mai putin toxice in procesele de finisare, gasirea unor sisteme inteligente de refolosire a apei uzate iar pentru diminuarea poluarii aerului cu scame se impune folosirea unor aspiratoare, montate n zonele in care acestea se formeaz si a unor sisteme de filtrare a aerului pentru purificarea acestuia si recircularea lui.4 In concluzie in perioada urmatoare daca dorim sa mai existe industrie romaneasca de profil, se impune dezvoltarea unei viziuni pe termen lung care sa transforme industria textila nationala intr-un jucator cheie competitiv la nivel global.

4.Studiu de caz: Bumbac


Bumbacul, cea mai important fibr natural reprezint materia prim pentru jumtate din industria textil mondial. Putem spune ca bumbaculface parte din viata de zi cu zi a fiecaruia deoarece il intalnim la confectionarea diverselor textile. Cele mai mari culturi se gasesc in America de Nord si de Sud, Africa si Asia.Fiind folosit la scara larga in industria textile, investitorii il prefera pentru diminuarea presiunii inflationiste.De-a lungul timpului s-a observat

http://www.agir.ro- industria textila romaneasca in declin 9

ca exista o corelare de intensitate redusa intre bumbac si cotatiie actiunilor si obligatiunilor. Din acest motiv investitorii il prefera pentru ca are o volatilitate mai redusa. Top 10 producatori de bumbac in 2011

Sursa: http://www.xtb.ro/oferta-xtb/forex/cottons-bumbac

Printre cei mai mari importatori se numara Coreea de Sud, Coreea de Nord,Taiwan, Rusia, Hong Kong si Japonia.Inundatiile din vara anului 2010 din China, cel mai mare producator si consumator de bumbac din lume, au provocat cele mai mari pagube ale ultimei decade, cu peste 928 de persoane decedate si 477 disparute. Distrugerea a peste 400.000 de hectare de teren arabil avea sa traga in jos productia de bumbac a Chinei cu 5-10 %, potrivit unei estimari a Shanghai JC Intelligence Co. Momentul a reprezentat inceputul trendului de crestere pentru contractele futures bazate pe bumbac.

10

De asemenea, conditiile meteorologice nefavorabile in majoritatea tarilor producatoare au facut ca productia si stocurile de bumbac sa se reduca semnificativ, pentru China, valorile ajungand la minimele ultimilor 16 ani (potrivit U.S. Department of Agriculture).Estimarile privind anul agricol 2011-2012 aratau ca productia ar ajunge la un nivel record . Asadar, cu o perspectiva de crestere a ofertei de bumbac in recolta sezonului 2011-2012, insotita de o scadere drastica a cererii, datorita preturilor ridicate pentru materia prima, pretul bumbacului a scazut cu mai mult de 50 de procente.

Concluzii
Industria textil a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei romaneti, ns importurile masive de produse din China i Turcia au dus la o scdere semnificativ a pieei. Deoarece nivelul de trai era sczut, consumatorii au preferat s se reorienteze spre preuri mai bune dar de o calitate mai slab. 1 ianuarie 2005 a nsemnat pentru
11

industria textil romaneasc un impas datorit eliminrii cotelor la importurile de textile, iar la produselor chinezeti deja existente pe pia li s-au adugat altelele, i aa cum se tie nimeni nu poate face fa concurenei chinezilor. Datorit aplicrii sistemului lohn n anii 1989-2004 grupele de produse textile au cunoscut o cretere semnificativ, dar importurile masive de textile din dar de calitate slab au condus spre o scdere treptat a industriei. Anul 2008 aduce n prim plan necesitatea de a se renuna la producia n sistem lohn n favoarea marcii proprii si de a se pune mai mult accent pe eticheta, in defavoarea celor no name. Pe plan european, rile se confrunt cu aceeai problem a importurilor din China. Se consider ca viitorul textil european va fi reprezentat de imbrcmintea inteligent. China la preuri mici

BIBLIOGRAFIE
1. D. Popescu- Full business n industria textile, ed ASE, Bucuresti 2004 2. M.Nita- Comunicare si promovare in domeniul textile, ed ASE, Bucuresti 2006

12

3. C. Punescu -Strategii de marcare, garantare i ecoetichetare a produselor, calitae i

dezvoltare durabil din perspectiva integrrii n U.E., ed. ASE,2002


4. I. Rducanu -Falsificarea mrfurilor industriale, Ed. ASE, Bucureti, 2002 5. http://www.agir.ro- industria textila romaneasca in declin, accesat in 12.11.2011 6. http://www.bizcity.ro- portal pentru domeniu economic,accesat la data de 12.11.2011 7. http://www.afaceritextile.ro, burs online de afaceri pentru industria textil, accesat la

data de 13.11.2011
8. www.zf.ro/.../industria_textila_romaneasca__printre_cele_mai_afectate_din_europa_

de_exporturile_chinei_.html, accesat la data de 13.11.2011


9. www.biblioteca.ase.ro, accesat la data de 12.11.2011

13

S-ar putea să vă placă și