Sunteți pe pagina 1din 15

o

Copitolul XIX

MACHIAJUL

o

A. GENERAUTAIT 5t scuRT tsToRtc

Nlaciriajur

este o metodd

de infrunrusetare prin

Bii;

i,',1 i

, uno. produse

coro'ate "r,rritu']or;.r,-1.

"ir'"i

i:t

;h:l,li

aprica'ea pe [ata

se

I"rrri.I""rrr.dur.iror

HIii:E':l:;: ;i:i il

Machiajur'iidrplu,.

;5 .

^

il t,lx:xiliJ

oe

il ililJi3" ", t o ," p n, u,

tr.ebuie

;;;;';."

co'f urdaL cu

i r p;;;; ;;

"bl;;;i r,^';""'ri."oui. nu

i,

ru,:;m ; ;,

to." .f ."

?i:},*i.ili3

Fenreia' repr:ezenta".to

r"ruiur"ir*ryr.

r.i.dse;u,=]'s_i,

irunusefeze, sd fie.m"i

Yer:e- recipiente 5i, ustensil"

a ctiu'at totcle:una sa se in-

;;ri;-;;it:.1 ".u

o,:rtJ

""a"preocuparea

Ei

di_

'eligios,

;;;;;.

'rt.unruset*'e dateaza di,.,

l#,

"",X,?i

dr.

Cai'on

ii,";;;i

str.ar.echi. irina"r"oo

"' Gii ",' pI-".rpo,'" ca'e i, ddin.i r d e-a

pubiica

iachial.

ff , X"1l,Tft ril,,'

Tu.,-

E*cicLopetria Jrumusefij, in care

Este pentru prima datd

In anul 1906'

vorbeSre despre isiend, .o'.,r[ti.a'5i

cind se face o

iegituiiini;;';;i;i.'ii,lo,,.,,u,i"a.

La noi in !ard, in anul.1B7g, N.'Kltirau.u

Ei ii

pre cosmeticii .5i accidl:L-"l:

tatea plcduselor. ;i,,ptrlr.erilor,,

publicii o lucrare des_

p,oprne sd se aiba in vedere cali_

ioto.rit.".

r:,fi i:':i;,I ilT;]

.schimb:ra.ea

JuiLi

:X"* g:,", ei de viati.

31Xll

I: I ::,vor

oe

rr.ar,

Larea prod uc

!i

ei

enranciparea femeii Ei

cre

- Astazi, tehnic'a

machierii a evoruat

ne-gindim

bunii calitate, studiate

scop inf

Este

foarre mult. produsere sint de

tipurui de ten, avind ca

ten eL.a p'e-

stFtd;"nil."oru

i.ig.i ji

;;

,ti

rum u.se{area, a or: si

de ajuns sii

nasturi

pr.o t ej area pielii.

r",ariria"

pa.at din

s-au fdcut intr-adevar

du-:i,g;l;i;;il;ii'ilia"iiiu,""n

progrese.

strdmoqur

"li"-iail seama cd

316

Machiajul a Lrrma.it

ln prezent.

gi va urmari

totdearura linia modei.

pu*ctele de atractie irie

fetei. ochii gi ,buzele sint

centui.rte. ochii

rniii

le.ite oclzii.

qi gene ralse.

sinL. iu gener:rl. nrlre;rfi cu't'ar:d de

pGoape. nu se

discrlet. In di-

o.gi.,iii,

ac_

foloseqte liniir de contur. sau este rnarcatd, foarte

sea.a, se Iorosesc rir.dur.ile

i,-, "i a.,t"-au ,*j",

Buzele sint accentuirte in diver.se nuante de

rujur.f, mai

putin cele sidef:ile.

_

.,U?,^,1 ,.rachiajului

modei

se va schirnba

ln-

mereu cu trecerea anilor.

'a

c'

st'hirrrba.eir

schirnbari llle nrodei, darl

Ei

permanentti se

legile nescrise

decen{a.

cauta adaptarea Ia noile

dr-rpa c:u.e ."'g:friauurd ma_

r:hiajul le dicteszir bunr.rl simi;i

B. USTENSTLELE 5t PRoDUSELE NECESARE

PENTRU MACHTAJ (TRUSA DE MACHTAJ)

Mqteriolul de protectie pentru clienti

a)

Pelerine albe sau

colorate cale vor

izolarea pirrului.

ldsa liber gitui gi decolter_rl.

b) Feqe elastice pentrlt

c') Prosoape pentru rrriini.

Moteriolul necesor pentru cosmeticion6

Ir) [.I.stc,rrsi Le rr,?cestrrr perrtrtt truscL de mttchictj

5 pensuie Je oire.rre ma.imi

(pentru lard de pieoape, fard de

rujulr-ri. mica gi subtlre pentrtr

'

obraz. mica qi asprd

-

pentru aplica.ei

aplicarea tugului de r><.hi ;i. una rnai aspra pentru retugur:i) ;

pentru pleoape

-

o pensetii ;

-

doua pe.iute (una.u un rind de pir. si

de pAr pentrll peria[ui

.

-

c0mpir

i

-_ o

genelor 5i rl .sprincenelor) ;

de sr.r-ilptor ;

ogiinCi cie mina ;

perii, de pai, cle

B r:r'eione cier-marograf (pentrr-r conturul buzelor roEu sau mar-o,

: negl'Ll. *".o,^ r,erde, gr.is, bleu, atU, Urun; ;

alta cu doua rinduri

matase sar_r de par cle bnrsuc pentru indepdr_

tarea sulplus;ului de pudri ;

- betiEoare :;r-rbtir.i de lemn pentru retuguli ;

Ic,nciul de ten sau rarcrul cle plecrape) ;

-

citiva bureti pentru intins londul de ten fluid

;

t-r l.raleta din ple:riglls penLr.u amestecat lardurile ;

3L7,'

a$eza ct.eioanele der.matografe gi perisutete

;

,""uri,liiu,'i'ru",fllinru*J"'ifj:";l;" de vati qi tampoane de vatd

.i

l

o sticlula cu alcool pentrti a'dezinfecta pensulele dupi folo_

_- qer.ve{ele de hirtie

- o miisuld pe rotile ;

,JLir't""rnfJ#T:lic oglinzi "",r) cu trei lo,.,.it-u""

moi ;

din.h:ui pul.ll

(partea.din

spate murt ridi-

special pentru onachiaj, usurlJ"i" fala unei

b) Prorlrrsele cle machiaj

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Iapte demachiant;

'

Iotiune tonicd

crema de zi hidratantA

;

fonC

pudrd;

fard de obraz

creioane iler.matograf

gene false;

rimel;

far.{ de.p^leoape in

;

de ten (crema, tfui,a. cornpact) ;

(cr.emj,

compact)

--r---!!,'

;

:

r

nuanle ;

-'*

^'Y'

diferite

-

ryj in diferite nuante .

lac lirativ cie buze.

c. PREGATTREA CABINETUTU|

5t A CL|ENTE|

PENTRU EFECTUAREA MAdHIAJULUI

:l"jl J*?',"'ff:ri;i';'i t1' r3itfi ,' ecesa I u n Io to I i u "o",, e ti " .p"-

i,'

l_":r.u

rn

g

;,;;'

pozitie qezild,

jr{; ;i;

;

i:

putin

;;;['i,: ;'r :I ;$*, H"l,,I"?lIi l? H;

pe spate.

u" va afla ,dsu{a pe rotile, un'de se asazd

",il?:i,1:1,'"':1."fi'ffi[:

,,"rTl,ilil,f"TffI;

Pentru

a

liul cosnretic se va

avea

"

se efectueazd

un

apiice cu bec elech.ic,

Iumina fluorescentd pentru

nil,,1:r,"sat in fata u,rei ogrinzi din trei pdrfi,

ty-i"a

afla

mai

bund

timpul

ri"ga-r;;;r;;,.pentru

.rr*a"*up.a

de

culorile.

"it

in

machiajurui, foto-

naturard, dacd

vor

fi

doud

Se va evita

m.rchiri'a.li,

rumind

i.,'"*.i,i'uririrr.,u"ti?j

"a a.io

"azd

ogrinzii

leard.

318

,

I

,i, ,

, gfli4':,

,,/i#il,,,,r

{

Pentru a crea o.

atmosferd

placutti este bine sd se asocieze in ca-

bina de-ma-ehiaj cu-lorile

ae roz'qi alU.

^ . Dupd efectuarea.unui machiaj, cosmeticiana va curd{a uste,siiele

folosite, iqi va aralja din nou t.ii-tu a"-l"o"r,Ir';,""r";;;., nrate.ia-

lele lolosite, va sch-i,rnba

prosoapete, 13.ia .Lo.tifi,*r,oiiiur Ei ,a o$_

tepta u.mdtoarea crientd intr-o perfectii'o,aine ji-c"Jiuniu.

2)

Pregd.tireq crientei. crienta va fi pregdtitii ca pent*r un trata-

ment cosmetic.

se izoleazi parui

cu laga elasticr, putin mai

depdrtati de frunte,

pentru a

halat (cind

.se vedea culoarea pdrurui, iar'decorte;i,';;; bavetd sau

.ochia este decoltitd, i., caz contrar. se va pune baveta in

jurul gitulr.ri).

se ,a face

demachierea-compretd

liune tonica sau apd rninerali.

urn-ratr de o pulverizare cu lo-

Fata se va usca bine-

cu

qerwelele

de hi'tie

mina:'er fetei din punct de vedere

ll':

:l:":,.lT1]iE"i

'morfotogii

moi

gi

ur.'meazi exa-

$i

;;;f;;rrhozogic

unui'

,iu"r.ini

pen- Gir

cllentet. :l::::j? e,xaminare se tace in oglindi, cosmeticiana stind id spatbte

de rnachial qi r.eitiza"r.ea'

se aolicd' apoi,

crema de zi hid.ratantd. protectoare ;i in co,tinu-

are produsele de machiaj.

D, FACTORIT DE CARE TREBUIE SA SE

T|NA SEAMA

LA EFECTUAREA UNUI MACHIAJ

Pentrr"r reugita

unui machiaj trebuie sd se

de factori qi anume :

.

" . 1l Calitatea pietii

(trpul de ten) pentru a

folosite (grase, sicative, hidratante).'

Z)- f.ipyl mdrf s7tri. at f etet (oval, rotund,

de fatd se fac corecturile respective

de . tipul

fa,r.duri.

tina seama de o serie

gti ce produse trebuie

patrat etc.).

In functie

qi se aleg nuanlele de

3)

Morfologia Je{ei pe regiuni (forma ochilor, a nasulni, a buze-

ior etc.).

,

se va-

corecturile

line seama de fo.ma fiecdrei

necesare gi

pentru

alege,rea

in

parte, tot pentru

de

tarduri.

ntr"anfelor

'egiuni

4) Armonia culoriror. Este un factor de bazii al machiajului. se

potrivite ce trebuie armonizate cu culoarea ochi-

vor alege -nuanfe

tor, a tenului, a pdrului, a toaletei.

319

,I

I

De exempru

:

ra,

ochi

arbaqtri

verde gi invers ; sau la o ro"i,iu

sau la

o rochie

mov rlu se va

Este i,rnporlant insa

tatea

cuite nu

qi

chia. virsta clientei.

nu,

se va forosi fard de pleoape

nu se va

arege ,n ruj corai

llti*u"

Iarna se vor folosi farduri grase (fond de ten qi pudrA) Ia tenurile

(pudrd) la cele grase.

aplicS.rii fardurilor.

Bineinteles cI nu

cantitate mai mic6, deoarece datoritd

cu tulbur6ri

plaji

nu se_ va

purta machiajul

iolosi fanJ;;;i";"',bl?;

lungul

; uscate qi farduri protectoare

va lipsi crsma de bazd inaintea

Vare, fiurdurilc. se aplicS in

hidratante. La

cdldurii se transpird gi dau

gi

protectoare

pigmentare

aplica nici un fel de fard.

5) Mod.a. Machiajul a unndrit de-a

.'.u"

timpurui rinia modei.

""-uJupi*^ .n"ao in machiaj ra personaii_

o'u

: spri.cene'subtiri gi ar_

patratd.

"*"*pru

i"grrir;",r"oLta

un aspect neplS,cut. Se vor folosi farduri

v,asculare sau

conwin cu o fala tunga .r*-""rl

trebuig

tine.r'e, ae onicei,

tenului, fa'a

percoanele

se vor folosi fardurile-ecran, iar la

important in ce lumind se va

chiar daci linia

rnodei o ,'e,'e.Tiri" a. contur la ochi nu se va .torosi

pl;6;

Iiauta, chiar dacd este modern.

sa {ie. discret, decent 5i adewat

-rl

totos"gte ;irr""il;;dul

de ten,

ia o persoana in virsta ""

6) Virsta' Machiajul

virstei. La fetere

10) Lumino. Este

pentru a gti ce nuanle de Jarduri se vor alege qi intensitatea cu care

se aplicd. Trebuie sd se acorde o aten{ie deosebitd Iurninii fluorescente care

deforrneazd culorile.- -.-

care

1l) Ocazia. Este unul din factorii

importanti ai machiajutui gi

influenleazd gi alti factori (toa-leta, coafura).

In funclie de ocazie, machiajul se poate clasifica astfel :

Machiajul de ora; :

a) Machiajul de zi.

b) Machiajul de seard.

c)

Machiajul fantezist.

Machiajul de scend, :

a) Machiajul de teatru.

M achin jut p entnt J ot o gr aJ ie :

a) Machiajul pentru fotografie.

b) Machiajul pentru televiziune.

c)

Machiajul pentru cinematograJie.

Machiajul corector -

apiicat in orice ocazie.

E. STUDTUL FETE|

care dd o matitate

a mai- aplica gi pudra. ochii sint

arcentuafi cu linie de-

spre natural. persoanere

contur.gi rar:J ai""iut,lJ" [;;;i;, in nuante

mature-iqi pernrit

cirid !"u*t, o cere.

""'-oirri+iriii a"c".,t,"rat,

rnachiajul trebuie

il;;;li

sd fie foarte dis-

in

ai*.It^ii^;i;:1#

in curori

nuanta

adecvat ocaziei, chiar- fantezist

La

persoanele mai in virstd,

pentru a nu accentua

gi

cret,

pielii,

,""i *uit riiiurite.

""

I",t

ochii accentuati numai

qe pruoafe

tins. iar buzele in nuante

stridente sau cu rujuri sidefate.

-naturare, ""ro".uo "i;;;:i";"

7) Imbrdcdmintea.In afara

de a.monia culorilor, legat de toaretd

se va execuu gi linia machiajului.

,r r3rrl;l?""fx$:,"1f'""ata sau sport va impune un machiaj discret,

Dupa amiaza. cind.se poate

pu.ta

o rochie mai

bluza.erc., se.poate aprica

tuat. iar rujul

i""a.,iJ"'ilrl,

elegantd,

fustd

,,r"i,rojul ochilor mai accen_

cu

in culori mai r.,ii.

La o toaleta de seard,

fie r.ochie

lunga sau cu

fnrar[ sidefate

r.imel, buzele

este mai indriiznet. Se folosesc

auriu, pudrd sidefata), gene false,

lucitoare, date cu lac fi-xativ de buze.

fir, paiete, machiaiul

(la ochi

argintiu,

viu colorate gi strd_

-

B) coafurn. Aceasta este intr-un fel mai

legatd de personaritatea

m,achiai discret, al'centua

Iar

apro_

iinia

clientei

respective. $i machiajul trebuie adecvat.

scurte, sport le vor conveni un

Tunsorilor

piat de natural. La un pdr

mai t;"s;;;';;;;'.;';?

ochilor, pentru a-i scoate mai murt in evidentd.

de seard,

accentuat.

coafurire fantezi

mai r:ompricate, cu bucle sau coc, vor necesita un machiaj

9) sezonur. In funclie

cre acesla este importanta aregerea caritilii

-.

.

fardurilor qi in ce cantiiate "u "pU&.

t. sTuDruL MoRFOLOGTC Ar reiEr

DIN PUNCTUT DE VEDERE At FORMEI

Din punctul de vcdere al formei ,;i privind din fa!a, se deo.sebesc

tipuri '.

o,) ovalul pur

bi rotund -

tipul venusian (fig. 51, a) ;

tipul

-

iunar sau solar (fig. 51, b) ;

;

c)

d/

Iunrg

pdtrat -

-

tipul saturnian (fig. 51, c)

tipul jupiterian (fig. 51, d) ;

320

-

!!i

Tehnlca tngrulrtl cosmctlce -

32L

cd. 128

(

e/ diamant -

/i

!x

La

triunghi

tipul

mar{ian (fig. 51, e) ;

in'sus

t

il

:

-'iio, ;i5$

cu virfui

;i;fi

t.r,,,'ghi;;

&H:Iilil tliB. ?l

toate aceste tipuri de fatd.

iar direclia aceslor

gurii.

tiiifi"riit;;;;"\l'tt,

ii"ii-*tu dat5 de i;;;

?r:

gi orizontale,

lor, a ochilor qi a

a"."",.,aurrt"

spr{ncene_

Aceste 7 forme de

-

-

Fomilio {etei ovqle

falA pot fi grupate in doud m,ari familii :

Familia felei ovale.

Familia fetei rotunrde.

:-- oDalul pur -

-

-

fatalungd.

triunghi

consirdet.at tipul de fati

,,ideal,. ;

consid.erata rin oval cu pa4ile

laterare retractate;

cu uirfur i,n jos -

-

con-siderat un ovar cu maxirarul

Fomilio lelei rotunde

rotunclul pur

;

pdtratd -

- lala

- tractate;

consideratd un rotund cu pdrliie laterale .e-

fata diamant

consideratd un rotund cu

partea

- inferioard ret.actate, scotind in evideiiia'puril,

9i

-

pomefii;

- tipul cu uirful

irl,

perioard retractatd.

supedoard

meciiani*

sas _ considerat un r.otund cu partea su_

2. STUDIUL MORFOI.OGIC AL

FETEI

DIN PUNCTUL DE VEDERE AL VOI.UMUTUI

fela, din punctut de vedere at votumului, se poate \

",.;r,#*,rf;;

a) fala dilatatd :

bi fatd retractatd.

a. Fa(a dilatatl

Din aceastd categorie fac parte :

- tipul rotund ;

tipul pdtrat ;

-

- tipul diamant;

- tipirl triunghi cu virful in sus.

I

322

h

{,

l$m*P

I

t*,'

li

:/

:---'

i,/-*\

/

*,,*\

.

\/ \t

'\\

\

'!G,V f*

\

r1^,

\ \ -.---:7 /

\

",-r/

l\

/

\--

'

,l

I

.*

Fig. 5r. Tipuri de fa(tr :

o -

oval : b -

rotund ; c -

323

lung ; d -

/

-

.<\ \l ',1

-./

\\

\\

\

"rP

,-tt-.-

\

l<

-,

,<

-,_\

('"r*-:>

\- \- -------/

))

/

I

I

|

patrat ;

i

I

I

!

L

r

I

i

I

I

I

f\

e_

Fig. 51. Tipuri de fa[6 :

t

trtunghi

cu

virlul

cu virlul

in

los.

trlunghl

-

dramant:

9 -

ln

sus :

#il,

(

Caracteristici:

nu este osoasd, are un

aspect cdrnos ;

-

-

b. Fa(a retrsctatl

Din acrastd categorie fac parte :

-

-

Caructeristici:

fata este osoasi, inegald ;

la fel de inaltd cit de lati,

avind asp,ect de luni plin5.

tipul lung

tipul triunghi cu vtrful in fos.

;

-

-

-

-

-

Retracfia loterald. :

prezintd trei zone de retraclie :

laterali;

frontali;

a maxilarului injerior.

fala este lungi ;

- fruntea este dreaptd sau scobitd

pufin 1a mijloc ;

timpiele sint plate sau uqor adincite ;

pomelii sint proeminenli ;
*

obrajii scobili.

Retracfiia frontold, : .

fa{a este lungd ;

- fruntea ,dreaptd sau scobitd

putin Ia mijloc;

-

ochii adincili in orbite.

Din - punct de vedere morfo-

psihologic, persoanele respeetive

sint pulin

comunicative, retrase.

Pentru,a determina

exact tipul

de fali

se fac misurd,tori cu aju-

torul compasului de sculptof (care

are doud brate de 2L

qn

lungirne,

inchise

iar ldtimea dinfre brafele

este de 5 cm).

Se efectueazd trei mdsurdtori

(fig. 52).

1. Se Iixeazd cele doud brate

ale compasului la timple, la locul

de implantare a pirului, gi se mii-

soard distanla dintre brale.

fiS. 52. Mlsurarea fo{ei

do sculptor.

cu compasul

325

?' s" fixeazd cele douii brale

are compasult,i {p".

'

depdrtata qi

proeminenta a poriljirr. se mdsoard .'i aceasta dista.ta.

douS'brafe ale

inferior, tuind

compa-sului pe partea cea mai

a"i."pl.'rinia

t,ra.satir

distan{ir.

ot,,i.,u -vrl

o figrrr.ii

tonicitateu

deter

selr

paxtea

cea mai

;l' se fixeazd ce-re

depdrtatd a maxirarr-rlui

de

la buza superioard. s;;;;;l.ili'o.u.rtd

unind

apoi

punctele

qbtipute

"oli,ri"

ulti,nri

*

se .'o

'

prin^desen,

fa6.

geornetricd

care corespunde'tipului'a"

.rr.y,?nul,

virstei.--

Tot printr-o examina.e

de oboseala,

mu;ehilor, Ei anume : se poate

minatd

"ti"ia'r-"fe1ei

constata

se va obse.Va

o atorr"

iiiirttand

;i;;;;:" bruscd, stare de boald

---

atonie

clef initiud., datoratd

3. STUDTUL FEIET PE PLAN ORtzoNTAt

Se pot

distinge 3 zone (fig. 53) :

Prima zond' -

zona- ebajurui superior, de la rocul de implanta.e

Ti"i

J"lu- "u*,i,n

i=or,, " r,.rr n r i i

mai .ldtitd

in partea superioarir

r-^

evq

;, :tili}|#ii la radd ci.,u na.rlri.

Fruntea poate fi

:,

Iatd, ingustd,

sau inferioar.d, bombata sau

,gE. iai""ita ra mfifoc.

sprincenele pot fi : ascendente, orizontale sau descendente.

Sprincenele ascendente

pot fi :

;"

armonios

ascendente i" f;i;;

antend sau rotunjite.

-Sprincenele

orizontale pot ii :

rngroqate sau fine, suple, .u'ri_a_

resc arcada.

Fic. 59.

Studiul

felei po ptan

, onzontal.

Sprincenele

descendente

pot fi:

uEor

,descendente

,au caruie pu

pleoape.

A doua zond.

zona etaiului

";;1";

median, de la ridiicina

-

pind la baza nasului.

Se va

observa forma ochilor qi

a pomefilor.

Ochii au forme gi

mdrimi dife_

rite, g.i anume :

.

gloDulo$i, mici gi

migdalati, ."t".rf-

infundafi in

or_

descendenli, depdrtati sau

!r_tu,

apropiafi de nas.

326

De asemenea gi culoarea esLe diferitd :

cdprui-inchis sau cdprui-

de culoarea nucii,

des,chis, negri, albaqtri-deschis, verzi, gri-bleu, gri,

gatrben-auriu.

Pomefii

pot fi : mai mult sau mai putin proeminenli.

A treia zond. -

bdrbie.

zona etajului inferior, de la baza nasului pini sub

Se obserwa forma qi mdrimea gurii, a buzelor qi a bir-biei.

Gura poate fi mare sau micd.

Buzele pot fi : g,roase, subliri sau cu diferentA de grosime, comi-

tNz

sura cdzuta etc.

Bd.rbia poate fi :

lung5. latd, ascutita.

Privind tot din fa!d,

se mai pot obsela trei cadre :

-

o) caCrul general reprezeniind'forma sau contuiul exterior al

;

-

format din

partea centralS expresivd a

gura ;

de

locul pe unde patrund

fetei

b) cadrul vestibular

fe{ei, cuprinzind sprincenele, ochii, nasul,

c/ orificiiie

senzoriale, reprezentate

senzaliile, gi anurne : ochii. ndrile,

gura.

4. STUDIUL FETEI PE PLAN

VERTICAI

Se va trasa o. linie verticald

prin mijlocul

fefei, de la locul de

implantare a pdrului, prin mijlo-

cul frunlii, nasului, bdrbiei, des-

pdrlind f,a!a in doui jumatdli :

dreaptd Ei stingd (fig. 5a).

Prin compara,fia celor doui ju-

mdtdti se va observa simetrir sau

asimetria. De obicei, este intiinitd o asimetrie, qi anume :

asimetrie de erpresie -

da-

-

toritd muqchilor pieloEi ai mimicii sau unui tic nervos;

asimetrie de structurd.

-

datoritd conturului osos (devialie

-

de sept sau de bdrrbie).

327

Fis. tr1. Studiul fetoi pe plan

'

cal.

t:

verti- l

|

r,-l

I

I

Fig. fS. Studiul fofei din profil (o, b,).

s. sTUDtur FETET DtN PROFtt

Din profil se pot observa :

.a. Fruntea

care poate fi : dreapta, bombata, scobitd

(fig. Sb).

b. lfosul care

poate fi : drept, lung, awilin, mic ;i in vint, in

formd de trompetd.

c. Bdrbia care poate fi : h.rngd, proeminenta, tegitd.

F. FtgA DE MACHTAJ

Dupd ce s-a fdcut un studiu

amdnunlit al fetei,

in dreptul

toate datele ob[i-

fiecdrei caracte-

nute se vor nota in fiqa de machiaj, iar

ristici se va nota

gi corectura necesard, daca este cazul;i, apoi, se va

efectua machiajul.

1. Numele qi prenumele.

2. Virsta.

3.

Adresa.

328

tl

rl

I

l

I

I

2

3

I

5

6

8

I

l0

ll

12

l3

l4

l5

l6

Forma fefei

Zona care

Tlpul de fati

predomind

din punctul de vedere al volumului

Asimetria

Tonicitatea

Calitatea pielii

Culoarea pielii

Culoarea pirului

Fruntea

Sprincenele

Ochii : forma gi

Nasul

Gura 9i buzele

BErbia

Gitul

Ocazia pentru care se

face

Caracteris tlcl

)

G. TEHNICA MACHIAJULUI

1. ORDINEA APTICARII PRODUSELOR DE MACHIAJ

-J

,|,

t

Pentru a indeplini

scopul propus, de a da felei mai multd st.i-

de a scoate in evidentd

tresetu;iie i.u*orre

de machiaj sa iie de

Er

o tehnic6 bine

stabilitd. machiaj este in functie de consi.s-

lucire, . transparenfa,

a estompa micile defecte, tlepqie ca produsele

bund calitate, adresate tipului de ten, dar sd fie aplicate intr-o anu-

mitd ordine gi dupd

ordinea.aplicirii produselor de

tenta fondului

,

de ten Ei a farrdului de obraz.

a'

cremi

Fondul de ten cste fluid sau cremi gi firdul de obraz este

bat

Demachierea completd

cu

produs

adecvat

tipului

de ten. de vatd i,mbi-

-

Pulverizarea sau Stergerea letei cu un tampon

in infuzie sau lotiune tonicd.

-

-

-

Tamponarea felei cu

Aplicarea cremei cle zi.

qervelele moi de hirtie penrru uscare.

Aplicarea fondului de ten fluid sau cremi.

r 4

'

Tamponarea

fefei cu gerve{ele moi de hirtie pentru absorbirea

surplusului de grdsime.

-

329

-

-

-

-

-

or.c f

-

Aplicar:ea fardului de obraz cremai.

Aplicarea puidrei.

Perierea qi desenarea sprincenelor.

Apiicarea fardr-rlui de

^{piicarea

pleoape cr.emi sEu compact.

genelor false.

liniei

Trasarea

de contur cu eye-rire sau cu cr.eion dermato-

-

-

-

-

prin

-

.\plicarea rinrelului. Desenarea conturului buzelor

Aplicarea

rujului

de buze.

.\plicarea lacului lixativ

de buz,e.

Fixarea fondulr-ri de ten prin

tampoane

de vata umezite satr

trecerea pe fatir a unui cub de gheati in.,,elit in tifon.

b. Fondul de ten este

se

'a

compact

si fardul

de

obraz

este

cremi.

descrie or:dinea aplicaiii prrcduseror numai pe fa!d, cici in

,aceeaqi.

rest este

completa cu produs adecvat

bat

Tamponarea felei cu gervelele rnoi de hirLie pentru ,scare pelfectii. Aplicarea crernei de zi.

Demachierea

tipului

de ten.

-

-

Pul,erizarea sau

gtergerea felei cu un tampon de vatd imbi-

in infuzie sau loliune tonlcd.

-

-

-

-

-

-{plicarea

Aplicarea

Aplicarea pudrei.

fardului de obraz cremd.

fondul.ui de ten compact.

c. Fardtrl de obraz compact,

inciiferent cle consistenfa foncluh-ri

de ten. se aplicd dupd aplicar.ea pudrei.

2. TEHNIiA APLICARII PRODUSELOR DE MAC}IIAJ

a. Tehnica apliclrii fondului de ten

Fon'dul de ten se

prezinti sub trei forme : fluid, cremd Ei com-

PaL L.

Fondul de ten fluid si creml au

aceeagi tehnicd de aplicare, si

anu.me.:_se

aplicd mici pastile de fond de tin uniform iepartizate'pe

decolteu ;

parte qi de alfa ,a virf'ului ,bdrbiei) ;

;

regiuni,(fig. 56) :

3-4 pe

-

3pegrt;

- 2 pe bdrbie (de o

- 1 pe buza superioari

- - 2 pe nas (cite una pe fiecare parte laterald a nasului) ;

330

n-fm

{

.i pc oblaji (pe iiecare) ;

i) pe frur-rte.

Fondul de ten fluicl

unei palete nrici