Sunteți pe pagina 1din 9

o

Copitolul lX

PROCESELE CARE STAU LA BAZA TRATAMENTULUI COSMEIIC

o
At
GENIRAL|TATI

P'oeesul de curd[ire este la fel de indicat tenurilor userte (cu ' *l' celule- descuamirte). ci.t qi tenurilor grase (pletor.ic, asfixie, utelos;,'ci. ,'.' abundentu de comendoane qi sebum ; numai produsele sint diferite de la un tip cle ten irr irltul. Proccsul tlc hrirnire se de{ineqte ca : totalitatea mijloacelor proEi .edeelo. prin care se aduc la nivelul pielii o serie de substanli ce s.timuleazi procesele metabolice gi procesul de regenerare celulard de ia nivelul stratului germinatir,. I{rdnirea tesutului eutanat este importantd : prin ea se intirzie imbdtrinirea. iar pielea i;i pristreazi un timp mai indelungat, aspeetul
I't't-tr:-ros.

rnetebc-rlic e.

dierea imperfectiunilor inistetice. "i Acest lucrn se realizeazd folosind o ga.mi intreaga de rlijloace si procedee cosmetice cuprinse in cadrul celor patrn pl'ocese cilr.e _stau la baza oriciirui tratament : procesul de cur.dtire - pt'ocesul de hr.anire : ; - procesul de hidratare ; - procesul de tonifiere. : In capitolele ante.io.l'e eru fost mentiontrte diferite tipu.i cu impet'fec'tiunile cat'acteristice. detenninate de diver.sele de ten. tuibur.iir.i

Prin aplicerea tratamentului cosmetic se urmirr.e5te rnentinerea un timp cit r..ai in.delungat a aspectr.rlui eut'oii. pi.rii' .ii';:;;;;-

. Se areaza pe acest proces : tratamentul aplicat tenurilor ca$ectiee. useate : elipice ;i de.shidr.atrte. - Ilranilea pielii se poate realiza prin activarea circnlatiei (afluxul de singe rlalit, aducind Ia nivelul iesutului cutanat elemente nutr.itive, iniesr-rir-rcl schimburile intercelulare) qi prin ab.o.ttja unor substitnte apliclte pe piele. crr : r'itamine, substante biologic active, substante gf ase.
Procesul de hidratare cuprincre totalitatea mijloacelor qi a procedeelor prir-r r::rre se introduce in piele o anumiid cantitate dL apd. Cantitateir no.nralti de apa din celule asigur.d tur.gescenta cehrlelor'. --\pa si grdsirnile din piele formeaza sufiortul piistic al pielii. c'e-i olerii uspectul neted ;i intins. Este pt'ocesul t'e stii ll bazil tlatanrentelt-rl acLesate tenurilor cu deshidt'atirle superficialti. Pr,ces,l de tonifiere.cuprincle totalitatea mijloacelor .si a procedeelor prin c:rre se lealizeazd o stimulare a tonusului muscular qi ir elasticitatii fibrelor elastice din derm. Pe lcest ploces se insistti in special la tenurile cagectice. uscate, senile. la tentrriie lipsite de vitalitate, cn piele flascd. atonii, Iipsita de ellsticitrte. ,\pli.area corecta 5i adecvatd a mijloacelor ;i procedeelor ce ('onrpun a('este pl'ocese, in scclpul r.en-redierii irnperfectiunilor, in ulmir lrntri examen unranunlit ;i a unui ctizignostic de tense face corect strbi lit. Pentru a desprinde irrele aspecte inestetice, conser:intele unor tulburirr-i, prezentiim mai jos elementele str.ur:tur.ale ale pielii normale, [actorii care intrelin aceastti star.e, precum Ei misurile ce se vor 1ua pentru restabilirea echilibrului structur.al functional in cazul unor Ei tr.rlburirri intervenite la nivelul pielii. 103

finind seama de calitatea tendlui ce tr.ebuie ingrijit si cientele lui. se va insisti-r. in cirdrul tratanrentului cosmetic de defi_ erler:tuat i. cabinet. nrai mult asupra unuia sau rnai multor din aceste procese, si Anun-re se va folo.si acela p.in care se sari irnpelfet.tiunile tenr-rlui r.espectiv.. 'or r.ernedia tipsr_ir:iie Procestrl de curE(ire este clefinit ca : totalitatea mijroaceior gi procedeelor p.in care se .ealizeazi indepirta'ea de ta iupr.arata pierii '5i din foliculii pilosebacei a sur.plusului de seh,m, a fardur.iror. impttrittililor. a celtrlelo. descuar:rate. ir p.odtrsilo. r.ezultati din orl,rpo_ rarea transpiratiei. P.ocesul de cu.irli.e se in primeie etape ale t.atamen'ealizeazi tulr-ri,. asigr-r'ind o br-rnii ,bso'btie ir pr.oduselor trpricate pe piere in etapeie urmritoare de tratament .;i o bund respiratie cutanattr.
L02

'

.\

B. NOTTUN| DE HISTOLOGIE, FIZIOLOGIE $r coMPozrTrE Frztco-cHrMrcA A PIELU


NOITUNt DE HTSTOLOGTE
Pielea este constituita
hipodemr.

rnecanica.

;i sint eliminlte Ia exterior lit

f. strattrl

descuamant. celr"rlele

lui se desprind sub formi de larne cea mai micA atingere sau acliune

2. DERMUL
qi

din trei straturi : epiderm. derm

r.

EPTDERMUI

!r

EVOLUTTA SA

Epidermul este un epiteliu multistratificat, pavimentos, cheratinizat. Este constituit din mai multe straturi de celule. Suprafata epidermicd se descuameazd in pel'nlanenta. eliminind lame fine cornoase, care se detageazd prin frecare gi spilare. r\cestea sint inlocuite de altele ce vin din straturile profunde. Deoarece epidermul iEi pdstreazd totdeauna aceeagi grosime (exceptie fdcind epiderma bdtrinilor care este rnai sublire, procesul de r.'egenel'are fiind incetinit sau suprimat) ea se reinnoieEte fari incetare. Distingern din interior spre exterior urnriitoi,rrele straturi :

Cuprinde elemente ee dau pielii elasticitate, sensibilitate ; el asigtu'ir qi hranirea epidermr.rlui. Este constituit din doud straturi : stlatul papilar - in irnediata vecinatate a epidermului ; este bogat in lesut conjunctiv. substanth fundamentala, ceiule, fibre de reticulind, elastice, vase "1i nervi ; - stratul reticnlal r:uprinde o relea bogatd de fibre de colagen. reticulind. elastice. lntre celuleie gi fibrele dermulr.ri se intercaleazi .spalii gi lacune piine cu substanta interstitiald. ln derrn sint Ioctriizati ;i acinii glar-rdelor sebacee.

'

a. Stratul germinativ este cel mai profund, constituit dintr-un singur rind de celule ce are proprietatea de er se divide, r'einnoind continuu celulele epiteliale din straturile suprapuse. Contine pigrnentul melaninS in melanocintele situate printre celulele sale.
de

b. Stratul filamentos (celulele poliedrice) este format din 6-20 linduri de r':lule. poliedrice, bogate in citopiasn-ra. Celulele se aplatiseazA spre stlatul superior. Sint legate intre ele printr-o retea de filamente, printre care se gdse;te substanla intersti{iala din abunc. Stratul granulos, cu celulele dispuse in 1-5 rinduri ce se aplafibrele de legiturd, ial in cito-

dentd. tiseazd, de formd romboidald. Dispai plasrnd apal' granule de keratoiinS.

d. Stratul lucid. Celuleie au o formi fusiformti, cu nuclei degenerati, bogate in cheratini. Cheratinizaret se lc-'<'entueazii in ace.st stt'at prin incarcarea cu cheratinti. Celulele sint ir:rpinse spl'e stratul superior.

e. Stratul cornos. Cheratinizarea celulelor este definitivd. celuieie sint reduse la starea de lame, iipsite de nucieu gi activitate metabolic5, incircate cu cheratinS. Delin numai rolul protector.
104

Dintre folmatitrnile glandulare ale pielii mentionirm : gLctrtr-lrttc .gebqcee ,r'e secretd sebumlrl. Canalele giandelor sebacee se,deschid la ni',.elul foliculului pilos. Secre[i,a 1or sebumul greseazl suprafata epidern-rului Si a lirelor de pdr si- are o reactie ircidd. Orificiul de deschidere Ia suplafala pielii este porul .sebaceu : glcrnclele stLdoripcre sint glomerurale ; se gdsesc in derm. iar. canalul sudoripar ce strabate dermul se deschide Ia suprafatd prin porul giandei sudoripare. Secretia este un lichid cu reactie acida: 1;61ss11[ltrizalia sanguina. Epiderrnul este complet lipsit de vase. trl este impregnat cu plasmi care pror.ine din \.'asele sanguine existente in derm. Existd douti plexuri (unul subpapilar' 9i altul subdermic), ambeie paraiele cu suprafata pielii ;i unite intre ele prin ramuri verticale. Singele r:upilalelor r:e <'onstitr.rie cele douii plexuri aprovizioneazii cu substante nutritive ;i 02 delmul Ei stra'turile ,profunrde 'ale epider'm'ului. La nivelul epirdern-rului (lipsit de vase), schim,burrile nutritive se fac prin osrnoza. Vascularizatia limfatica este reprezentatd dintr'-un ansamblu de multiple canale ramificate ce merg paralel cu cele sanguine. Prin
aceste canaie cirr:ul5 lirnla.

vasculare gi r-relvoase.

3. HIPODERMUL Este alcdtuit din lesul conjunctiv lax : conline numerogi paniculi adipogi. La limita dintre hipoderrn Ei derm se gdsesc glomerl-rlii glandelor sudoripale. partea plofr-rndA a folicrrlilor piiosebacei, elemente

105

,
I

a.

pl[-LLl pierii. Este in rnod ,or.r,irr uqor acid, de.r,5-6.5. Acestir .i,za de la individ ra i"Ji"ia'E"i' in"iit".rtu r.rr_ pH-*l pielii este i"fl.ie"i"i al .u",l"ti" pai.ti "ri"actuia$i indivic. srr*a"Li:^.urroi,uu gi sudo.i_ de ,,-Ei ,;u.o"a.,;;]i-;i ,'. rimiteie ini[iiS:
pi
"

f,li'fi"1;:r;f;:|]riettrtea Este u,,,.ii" t"Iii.' uit:.',.1',,",H1:,;,i:it:,:;1il[",,""

"'ij}il

coMpoztltA Ftztco-cHtMlcA A

plELil

Functia fizioroqicti pi,glii este : .ricti. ia. trceasta iste condi[iorraii dependentd de or.ganizarea sa chial vietii celurare. Aceste ."n.in"iu';ir;; p,.ere,rta substante]or. necesare il;rt";r ;"fi;i"u, n,.,qr,.,i"u. r'it.rni,e. existe.re i, I:,i:l:lll'' 'i,.,,iu.ue .,-,,.stirutii"',,r" or.santrrui

t.

SUBSTANTE| E ANORGANTCE

Substan{a fundcmentalir din spatiile tine rn u copol izaha.ider e. e"u. tu l" u..opo intercelulare ale dermului. rizahar:iau alr pr' de ..ioni puter.nici cu rol in tr.anspoltut etectrlolitilor.. Lipidele. Grdsimea subcutanata gsle forma,td din trig.Iicericle, in compozitia crito.a_ intr. acidr_,r f,ir*iti". ;i;:i;;;, o'iui,.' Lipidele eoi_ teliale sint .ep.ezentate in mod'aeo.r"irii ;;,.;i;lr;;i.'s.t r".,.,r eite. "co., tffig .semi rluidd cJ ti.,e ;JXff #5',,:"..' "";i ;;;;i nesatur.ati, sa_ Errzimele tlielii. Ac[ioneaza in pr.ocese]e de metabolizare a grasi_ mitor proreinelor qi poiirar,a.-it;i;r:; ae aseni-."", tTJ.",n in proca_ sete de oxido.educe.e ce illr roc i" pi"r" clrla. .drrs de singe .sau in pr.o,'e*ele il;;;;'"'ft""il][un,rrri more_ nrului (l'otosirrclu_*c O, ,lin ,l;g;;;;": ,rnaerrobe ae ra nivelul epider._ apei). Vitaminele. In_cpiclerrn se gasesc r.itamina A;i D, in derm _ v.itaminele R, si B,;. acidirl p",iii"": i" p"i'tiuiu &pirn,.elor. r,itami.ro pil.' r'itantina r31. acidr-rl ascot'bicEi.
eon

Apa. In stare fiziolo8i"l, pielea conlins o cantitate mare cle apd. ;i ;i""i,"u i' I - pi, i;;i e d e d e po :i ill" "J :ilsl I?l' Sdrtrrile minerart. Socliul se gdseste in -fesutur conjuncti' iar potasiul - in epiderm.si ,"""o irr"iir -",ria"i"*j"r"i..r co.junctiv tn cantitate nr.r'e. [n piere. -"i.-i;;';r'ez.enti 5i arti .ationi (Fe : Cu ; )]fl,'.3;.cb;.P; Ni), i;; ;i;';"i;n,niol iltlpor-tanl jn metabo.lismul .sulfului. r,., speciai ct. piere.r .ri.c .r) subsfsnlgi. minerale .se-;;;;il;;t fo.rra p'in .ar:e *-ti*"ar,i to de erer.tr.oriti in.irr.ati ;Xri'#ilil;l;:t.'''": =.,p,nirin'irun.,rr,.rnuio,l

;:#

;i'i

;';;;;

FIZIOLOGIA

PIELII

2. SUBSTANTETE ORGANICE
Proteinele sint constituite din acizi amina[i. In epicrerm exsita o scleroproteind *.r.".nlinr--]',rri.'"t",-irntir.pr.intr-ui continut ri_ colagenul,

I;,"1,1,111",i,J::"Jli,,;::i

;i formar.ea fil_ nrului hidrolipidic : 2) ser:retorii *.secretia sudoraid seba<.ee ;i ; :3) lizico-mecanic'e uri-.ieni,il tate. plastiei tate : -', +) metabolice; "irrti"i 5) termoreglare ; fi) functie .eac'tir-ti..- ,eLll'oe\tel.or.eceptoirr.e, rleLlr.o\:ilscuiard. Restabilirea func'tiiro,. ,,u'nu-i t de sr_rferit de pe urma actiunii "u ,i_o,]
".,ui.,i"[o"i""Li
,.eariz.ata

Fr-rnctiile pielii ,pot fi schentatizate 1) de protectie,-.prin lieratog"""),f. asltel : melanogeneza "

p.i["niii"u.",

c. PROcEsur DE CURATTRE . fl.lj:j?,|"::#ll";;:


,/
Pror-'esul de r:ut'irtite este prirnuI pr.o<'es de brrza din cadr.ul trata_ des tu r dt i ;;,i"n E r, up,.i,, Ju- i,i n <,i p

,1'fi,t"',1,;:Ti'i,r,*l;|liiii",i.','uri,t*to ;i erasiir.iti;i;"; se dator.e;re


eiastina gi retic'trrinrr rir-r tot o c.onstitutie proteicd. Hidra{ii de carbon .ep.ezenta ri cle monrztrrvrri.eca grucoza care se gase;te in cetulete .tiutrriii'i;irrr, ,i*iq;;'n*';; i,i ,au,.,, ;i de ii 'p,.iuo ,'up.,1o,, f'-i."ll,'i;T'fr,:i,?'ff:f"";r pr;';;;; ;i,

rocedee

"i;ii,?i,i

- vapor.izar.eu <.aldd ; - extragerea comedoanelor.


oezrncrustar.ea

r.uritir.ea super[icialii (dentrr.hier.clr)


;

gomajul vegetal;
el

er:tri r.ii.

106

107

-::{91"

. l. CURATIREA SUPERF|CIALA

(DEMACHTEREA)

lceasti operatie reprezinti o uranevrir esteticri prin care se inlaitula de pe epiderm : pra[ul, inrprrritalile. fardul, sui.pitrsr-rl de sebpur de transpiratie .'i deEer"r.rile <rutrancte. s".{lgu- cu^grijti, co_rect, amtinun!it, firrir inten.si'tate pree nrar.e gi cu cantitd{i suficiente de produse. Reprezintd prtrnul procedeu de cura[ile gi se va face itraintea exarnenului cosmetic propriu-zis. Este recomandatd clientelor: gi acasii, ca o metodir de ingrijire obligatorie zilnici. dintineata gi seara.
Produsele {olosite Pentru demachier.e se folosesc trei categorii de ploduse lctiunile spumoase; - cremele de demachiat : - emuisia de demachiat sau laptele demachiant.
:

(e pune o cantitate sulicientir de lapte de,mnchiant intr_un bol de sticla sau porteran, ce se va tine in mina stinga. cu indexul, nrediul ;i inelan-rl rnii,ii drepte se va aplica-iaptele "dema_ chiirnt pe fatir ; .- se pLrne laptele.de,rachiant in pirl.r*,rii'ii stingi, iar cu i'de_ xul mediul gi inerarur miinii drepte se aprica r,rpt"i" E"-achiant pe fata ; . .- se ,.a apiica laptele demachiant pe fata cu ajntorul unei se_ lingi. plastic. de -

b. Ordinca demachierii
dentachierea ochilor: - dentachierea btrzeior - denrachier.ea fetei. a gitr_rlui Dentachierea ocl'tilor (fig;
:

a. Lofiunile spumoasc sint produse prea detergente gi din aceasti cauzi iritir ;i ustrcir pielea. Sint Iolosite in general Iii tenurile grase, ca detergent final.

ciana stir in partea stinga tr ilientei.

2-1).

5i a decolteului. clienta sti pe scaun,

iar

cosmeti_

b. Cremele de demachiat se folosesc in general in teatru, uncle lardurile sint aplicate in cnntitate mare gi foarte aderente. Prezintii dezavantajul cd sint viscoase, se indeparteaza greu de pe fati. efectuind un masaj nedorit. c'are inlesne;te patlundei'ea impuritdlilor in profunzime. Fiind prea grase. dupa indepirtara lasii pe fatd o peliculS grasir ce poate in;eia la exarnenul cosmetic.
c. Emulsia de demachiat sau laptele dernachiant esfe proclusul cel mai indicat de folosit. Laptele demachiant este gras, fala a fi viscos $i nu lasd ni.r:i un reziduu pe piele, dupd indepartare. Curati bine fata. fdrd a o irita sAu usca, gi ii ofela prospetime, suplete, catifelare. Este diferen{iat in funclie de tipul de ten : pentru tenul uscat are ca substanld de bazd lanolina, iar pentru tenul gras stearina.

Tehnicq demqchierii Pentru a efectua dema,chierea este necesiat', a$a cum s-u mai aratitt, si se acopere pirrul ;i der:olteul clientei. Pdrul se va lega cu o faSa elastir:i, iar der:olteul, degajat de inrbrirciiminte, se va izola cu o bavetd sau un halat-special de lucru.

a. Modul de aplicare a laptelui demachiant. Lapteie demachiant se poate aplica in trei feluri :
108

lt

I'iS. Zl. Dernachierea ochilor. o - sustinerea tampollului (lc sub ochi: o $l c - Stcrgcrea plcoapci $i a sprin_
ccn(Ji.

109

Se confectioneaza doua Lampoane dreptunghiulare de vata de rnririme potrivita, se umezesc gi se iiplicd su,b cilii pieoapei inferioale a

ambi.lor ocl-ri. Cu inde.xul qi mediul

qterge pleoapa super.'ioara de sus in jos. adicir de Ia sprincene catre cili, si apoi gi de-a lungr-rl pleoapei, din rroltrrl inteln cAtre cel exter.n (iig. 2-1, o). Se repetti operatia pind tirnrponul de r-ata r.antine cul.at. Cu degetele miinii drepte se va susiine muEchiul orbicuiar la nivelul coltului e\tet'n aI ochiului. Inderul qi nredir-rI rriinii stingi string tanrponul fixat pe pleonpa inferioara gi vor completa gtergerea pe direclia circ-ulari, intii pe pleoape din collui intern cdtre cel estet'n 5i apoi in regiunea sprincenoasi (fig. 2.1, b, c). L'r acelaqi fel se procedeaza gi lir celalalt ochi. Demach"iereo buzelor (fig. 25). Clienta sta in aceeagi pozilie, iar cosmeticiana sta in partea dreaptd a clientei. Buzele vor fi usor intr.edeschise. Indexul. mediul gi inelarul miinii stingi vor sustine mu;chiul orbicular aI buzelor la nivelui unei comisuri. Cu mina dr.eaptii, cu indexul, mediul qi policele, cu un tampon de vatd imbibat in lapte demachiant se vor' gterge buzele pe dilectie circulala, incepind de la locul de sustinere. Se va repeta operatia pind cind tamponul de vatA ramine curat. Demuchiereu fepei, gitttltti ;i decoltetilui se face in doua etape : aplicrretr - qtergerea laptelui dernachiant ; laptelui demachiant.

miinii stingi se sustine tamponul fixat pe pleo:.rpir inl'elioara, iar cr-r indexul, medir-rl gi policele miinii drepte se iir un alt tarnpon de virti ce se iinbi,bit in laptele demachiant gi se vtr

: - dlrcctlile de lollearn:-"lI -. lmagtne foto : c _ virful bi'lrbicl-rrrecllc: b - L()ar.fL\.:l .irirr'ii lui-rinlpla ; d _ rnuchii buzei': c-l--ariiitc rrasu_

Fig. ZC. rlplicare:r laptelui denrachiant pe faftr

ip.u iii"",,".

- Apliccn'ea luptelui clemachiuttf se vrr reaiiza plintr-una 7)

din

metodele explrse anterior'. Clienta std pe scaun, iar cosmeticiana

in paltea dreapta a clientei, into,cmai ca 1a demachierea


buzel,or-

pe fald se f,ace in patnr timpi : vinful bdrbiei ureche

Aplicarea ia:ptelui demachiant


cr)

(fig. 26,

---->.

(fig. cu -foarfecele buzei ----+r 26, b); aripile nasului pe sub ochi (fig. 26, c) --)>timpld, ;
fig,
25, Demachieroa buzelor.

'comisura gurii

ureche

(fig. 26, cZ).


110

dosul nasulrui s,pre fruntc,

111
',",;Tlr

cosmeticiana va trece in spateie clientei ;i cu fala plimlri il irmbelor miini, simultan, se va aplica Iaptele denlachiant pe git qi decolteu prin miqc:at'i de du-te-vino. Cu rrrediul aurbelor miini simultan prin urigcirri circulare se vil emulsiona laptele demachiant pe toata fa!a. 2) $tergereo laptelui demachiant. Se folosesc doui tampoane de vati pdtraie invelite in tifon, cu cal'e :se protejeaza degetul nlediu qi se suiline cu indexul Ei ineiarul. Cosmeticiana sta tot in sputele clientei. .ltergelea laptelui demachiant se va face ctt ambele miini siurtrltan, pe iceeagi direcqie ca [a aplicale. Se repeta operalia pini cipd ..--- tampoanele de vata ramin curate '(lig. 27, a, b, c). c. completarea dcmachierii se face in funcfie de ten. La tenurile uscate, deshidratate, completal'ea se face cu infuzie calmanta (rnuqe[el, tei, palba). ln cazul tenulilo,t'gl'ase, acneice, se va fOlosi loliunea detergentd.

Se aplica lap[ele denrachiant cealalta.

intii pe o junratate de fa1ri, tpoi

pe

Y
\

A '@_

tr ll

it\

i\f

2. VAPORIZAREA CALDA
Bste al doilea procedeu de curalire reaiizat cu ajutorul vapofo-

lului.

vapofor.ul este nn aparat pasiv care emite vapot'i de apa. Datoriti planteior nedicilale peste care trec, se fornreaza infuzia respectiva. Dupd demachiere gi completaLea ei, se apiica sub pieoapele inferioare Ei la coltul extern al ochilor crerna grasa Ei clienta este irqezatai la vapofor. in deschiderea cd,gtii vapoforului se expttue fala clientei, asupra cat'eia vol' actiona vaporii infuzati. Se oblin urmiitoarele efecte : o/ de curdlire bi de hranire
c,) de

hidratare

\ /

,o..,rrdo."

tsir. 27. $tergerea laptelui demachiant


I

/ comedoanelor - dilati poriifunc[ia glandelor sebosudorale - stimuleazi vaporilor care se condenseazd pe fald .ii a transpira-cedatoritd se indepdrteazd uneie iFrpuritali't'imase in urmit se.scurge, tiei
;

a. Efectele de curi[ire sint : inmoaie stratul cornos \ uEureaza e.\tl'agerea

de Stergere ; II - imagine - directiile foto i a- pe lata ; b - Pe frltntc ; c - Pe decoiteu.

,Acestea
segte

sint efeclele de bazi ale vaPofo,rului, Ei de aceea se folos;i

demachierii.

in procesul de culalit'e. Totuqi, concomitent, se Produc hidratare.

electe secuudat'e de hrzitrire

Ei

LLz
I r

113
Tehntca

ingrliiril

cosmetice

- cd'

128

r.fi."i

.r\.

b' Efect*l de hr6nire. Datoritd cdlc.rtrrii. vaporiior se p.oduce \.aso-p5.if perif ericd, stimulin du-." erica (hrili[;"r'"t "i."ur. [ia singuini c' Efectul de se realizeaza printr-o exp,nere preiuntt,."rj:. 11 2j, T,-"'icrratare trt"' .1" a J,,i;' ; ;;";;l: ;'.' ra o i nienii I dp.' Iln dispe.satd sub -formti de vapori. rrrai'rirr.e de pdtrundere in st.aturile rrp"iii"ior". ",u';;;1;r.e la vapofor. b.,."in este in funcfie de tipur de ten: normal"rp["".ir rni' 5_ 7 _ -J.;

comprese sterile ; - vati - lo{ir-rne dezinfecternt:i - aparatul - apalatul Blectrodemr Sebaspir: - ilce de seringti. -Incoclrarea
;
e

; ;

3.

ten uscat ten gras

_ l()*12 urin _ 12_20 nrin.

cosnzetic

.ttragerii cotnedounelor in cadrul


electricd

tratomenl.uttti

EXTRAGEREA COMEDOANELOR

- Dertrachielerr.caldJt. Vlporizar.el - c-ionrajul satr dezincmstarea , de ten.

- in funclie de tipul

Reprezintd a1 treirea Frocedeu de cura{ire. Este o ,retoda de cu-ii rdlire profundii. evacuindu-r" poriior, de sebum sub forma ti"rriaa, re-i.5iiaa "ontirrtur de consistenta ""*-": surprus sau unrri

tr1T:$ifii"X.::?l?.:}#.I"lr'i't praf, impur.itati


;

"o.,.irttE,rl: seboreic,"u fifrrnuit .r.rro,."i" ; sebum de consiste.fa unui .chist oxidat ' - a treia fazd la suPrafald qi anurne comclonul ^, cu consistenld diferita qr ^9*u{ogneig 9i}t.Iocarizate in pori. Ei si.t cie ,rai murte ferur.i : Porii mici au comedoane subliri, de pdr. Sint inchis tate ;;;;til;?u'g.eu 'rici, asemantitoare unui fir. ri tate. Porii deschi-si - liber pe fata'inprezintd ,u,b*,,, richid sau cocon sebo'eic car.e curge u-r;i; "rrili,'uri-ira.ea ..r;- f;;",;u uqur.inla. Porii dilatati prezintd comedoane mar.i, vizibile, inehi.tate, i,r eliminarea lor se face cu gr.eutate. a. Tehnica extragerii comedoanelor Materialul neceser : - fagd de tifon cu lungimea de E0_-60 cm qi la[intea de B_10 cm;

nrele de cocon

\ - celule descuama_te ale pilniei - microbacilii lui Sabourlud; lolicr-rlare - parazitul Democle:c folicttlonr.m. Ia fo.tma finara inchistata.-conredo.,r ,rru','tt printa fazii _seburn lichid _ -_ , - a doua razii sebum

p*tu ii io.*,t ai,,, "o,'"


;

chist.

trece prin rnai nrurte

a.

:T:tt;"'r3":.Trt"1.'iL',ru-

_ se ia fa:;ar de tilon de 50-tj0 cnr lungime qi B-10 cm latinre, se impirtuler;te in trei par'!i, in i6a fel ca laturile exterioar.e.sir fie incloite in interior. -\ceasta este nec'esar pentr.u ca mar.ginile exter.ioale destramat'e sa nu deranjeze in timpul lucr.ului gi plntru a pr.oteja rnai bine degetele gi a nu leza 1esuturile unde se Iucreazd Faga astfel impiituriti protejeazd degetele index ale arnbelor miini pe laturtr lot' externa, fi-xindu-se cu degetele mediu gi police. Pozilia clientei este culcatii pe fotoliul cosmetic, fata se tamponeaza cu .;elvetele de hi|tie pentl'Ll a se usca ;i extrager.ea comedbanelor se ferce sub Ittnlpit-ploiectot'. ...se fixeaza degetele index de o parte gi de alta a comedonului, se lidit:i.r tesutul ugor s;i apoi se preseaza cu partea later.oe-xtelnd a degetelor'. in caz cii nu s-a elirninat conqinr-rtul de la prima apasar.e, se va l'epeta operatia sc'hinrbind pozilia degetelor pe alte laturi ale comedonului pind se obsen-a por.ui liber.. Presiunea nu trebuie sir fie accentuata pentru a nu prod.uce leziuni ale lesutul-ri (echimoze, distrugerea integritatii tegumentelor. Tot din aceasta cauzti, nlr se face exiragerea con-recioanelor cu virful degetelor, cu unghiit. FaEa se va schirnba dupti fiecare clienta ;i ori cle cite ori este nevoie. Tlebuie sir fie in perfectii .star.e de cur.atenie, ca qi miinile cosmeticienei.

- Extragerea c-omedoanelor'. Tehttica propriu-zisd a ettragerii comecloanelor

'--

ordinea extragerii r:onredoanelor pe regiuni este ulmdtoarea jurul ochilor' ; - in regiunea nasului ; - fruntea;
r'egiunea genianii barbia.
;

lL4

115

,. ._.-t..-,;,]J,

pinii apare r-rn lichid se'os, pentilr a er-it. o "o,riiiiut.rl intectare ,lterioara. chisturile sebacee, care sint agror,ertiri de sebunr in
aceeagi tehnicir de extr.trgere ca qi iomed<-ranele.
ce-sita

cele proeminente, pe'tru ,, .,u s" usc.l (.on1pret se,sibi.le qi apoi t.u una ex.tragerea cornedoaneror. Dacd ar,en-, de-,r t'a!a 5i a nu se ingrerace'cu *n te. .rurt prea incarcut de comefoang, i. regiunile unde comprese calde (inrbibate in infr.rzie si.r* .pi ""-r"oan] scr vo. aplica simpra). nredoane i.'chistate ce.u se eli'rina ia,i"Ipti-aiIili"; bircir sint r:o_ se va int.o_ duce uqor in por un ac de seringir-p"rrtr,-, a usula e-rtr.agerea. In caz ca averrr pustule acneice, leh.ica de estragere este aceea,qi. numai ca se r,'o. forosi comprese sterile, ce le iSiri"rir" a,-,p;Hj care pustula. Se va cauta sd se goleasca cqmplet 'om pustulei.
epid.er.rn, au

se a.e in vedere sa se inceapti cu .egiu.ile

LLt tentil gras acneic, unde a intervenit infectia. existd atit eomedoane. r'histuri seba'cee, cit Ei pustule acnei'ce. Extragerea lor se va I'ace tot in etape. arvind in vedere intli asanaren infecliei. deci golil'ea ('ontinutr.riui pustulelor. Extragerea pustulelor se va face dUpa extlagerea cornedoanelor sau a chisturilor, perrtru rr evita supreinfec-

tarea.

Elementele de miriurn care nlr prezi,ta or.ificii de eiiuri.a.e nein prealabil o inlepdturd uqoira cu Lln ac de se.ingir sterilizat. eliminindu-se apoi intregul conlinul.

b. Tehnica extragerii comedoanelor in func{ie de tipul de te. tenul Ltscot, unde comedoanele sint mici, subliri, uscate, ase_ -l'o manatoare unui lir.de par, extragerea comedoanelo. se face cu aten_ lie g,i ,deosebitd grija. comedoanEtu rii.ra suulrii-li .r."nt", pielea l. acest tip de ten este subtire si sensibila; se p"1 d;"J;;; ibi,t" ugoi: echimoze sau distrugerea integt.itdtii tegirnrentului. Pentru a inlesni estrage.ea comecloairelor'. se va p.erungi espunerea la vapofor cu o inteisitate nroder.atii s.u se r-a fir:e in prealabil gomaj
un
vegetal.

Complctarea ettragerii comedoonelor se far.e prin clezinfectie. -\ceasta se executd cu lotiune dezinfectanta in concentratie de 20-250/0. La tenurile grase se va completa cu aparatul Electloderm, cu ciuperca platd, printr-o Sedintd de 2-3 'min. In cazul pustulelor acneice se va folosi qi eiectrodul ascutit in forrnd de ac. pentru o u;oara cauterizare a cavitalii rdrnase. c. Extragerea comedoanelor cu ajutorul aparatului Sebaspir Sebaspilr.il este rrn aparat pasi\'. cirre poate l'i I'olosit qi Ia crrr'Stirea tenlrlui. ^\cest aparat ale niEte piese irnexe numite yentuze. Cele cu elect de curAtil-e sint : tirecomedonul. r'entuza de nettovage si venluza de pet'r'issage.
TirecomeclonrrZ se folosegte in general la comedoanele nrari. vizibiie. rnai ales Ia tenttl gras asfixic. \,/entuzct de nettoyctge este folositii la aspirarea sebumului de pe rrripile nasului in cazul tenului gras uleios. \tentuzct cle petrissaqe este folositi in regiunea geniani, tot pentrtt aspilalea sebumului, in cazul tenului gras uieios. ln urma ertragelii comedoanelor se lealizeaza o rnai }:unii absorbtie a produselor rrplic:rte pe ;:iele.

dilatati, aproxir,otir,. p"..i]lt.eaga fatri. Dato'i,ta i'chistar.ilor, extragerea se far:e.u multti difir:r-ritate qi in a<:eia;i tirnp 'p*e.$i acest tip de ten are pH-ul arcaiin. a""i p/*ai.pL este durc_ infechjrii. De aceea. extragerea comedoanelor se face fot cu^g'i;a ii atentie, dar in etape. Nu se va eurala cornpiet fafa clin pr;;; $Ai;ii de tr.ata_ ment, tocmai
din aceste consider.ente.

, -gras rLleios ,u exista comedo,ne. por.ii si.t cieschiqi cu sebttm lichid sub fot'rnu unui suc grtisos sau _sgl;un1 r.u consistenta pdstoasd (coconul serroreic) filanier-rtul sebcleic. Etinrin;r"rcir',:;li: mului se - face amirnr.rnlit din ap.oa^pe in aproape pe va toatir suprafata. fetii, pentru a eviter instala.ea ,rfi*i"i fi- fo,.nro."o medoanelor. se va avea grij6 ca presiunea sii ".'-itonoi"exager.atti, deo."o.u rie rece.e.rtragerea este uminunlitii .}i ar pr.oduce un elect ?reprdcut clientei, .iar datorita pH-ului alcarin, fai. este predispusa inrectarii. sau prin eventualele leziuni .sa nu o favorizant. !a,.t.enul gras csJi.rlc. comedoanele sint .rai vizibile, i,chistate in pori
t9.n1t!

La

4. GOMAJUT

VEGETAL

ficialii a fetei de surplusul de sebum qi de celulele descuamate. Gonra.ir-rl inlesne5te o mai buna respiratie si absorbtie a pielii. Se aplicd Ia tenurile grase uleioase;i asfixice. Ia tenurile uscate gi deshidratate.

Reprezinta al patrulea procedeu de curdtire. Este o curdtire super-

a. Produselc de gornaj ProtltLso pentnt macerqre

g1fr.11fe yegetale

116

pudrii cu extract de papaia ; extrar:t de smochine ; extract de frunze de ananas.

Lt7

Toate acestea se asociazd cu diferite substanle : acid aeetic .-qau gastr.ic de porc. - Prodrrse chimice . r\r:este p.oduse^si.t.ecent irpairute si rac pirr.te cri, gamr.l .,Derrnin*. eu aceleagi efet-te cle r:r-rr.irtii.e ,..,per:fi,.i,tli,. Ganrr ..Dermin" eupr.inde t'ei ..coane. (.e se vol. lolosi Lotittneo n'r' 7. s.e aplic[ pe toatir fa{a p.in tan,pon,rLi lrstfel : u;oare ;i se iasii sii ae[ioneze timp de 5 min. cretnrL zrr.2- contine substan(e active si se apricd pe latai in st.at subti.e. pupl aproximativ 5 min .u o,r.",,rir f*ta ' ' u;or p.in nriqciri circulare, r.ealizindu-se gonrajul plopriu_zir. Lotiunea nr. 3 estelotosita p"nt", refacerea .rantalei ac_.ide si efectul antiseptic. se apricd prin'tamponq! ueoar." $il;"'i;d;;;'.iri tinrp de 5 min. Procluse pentru goffLere : - allug de oa bdtut spumd amestecat cu malei cer.trt fin ^; pini se obline consistenta unei paste ; - bjo.r-jd de siliciu amistecat ctt cremd. saponantd, (se lua nisip fi^ cernut, eare se Jie.be, .e scurge. se usucd gi poate apoi se arrtrestecd cu cremd saponantd) : earbonat de calciu, - carbonat de.ealeitt amestecat czt cremit saponantd.; aplicat pe fatd" iiliir,_nrit: din flori de tei amestecot "r, tirite cle qrhr. \Irrr.i_ ctt ,.,^,,,, se pt'epard astfel.: se :*T,1._,lagiu illglltl 20 g flori de tei c.r-r polen. ii.it codite. ('e se \:o. lie.be in rl2 -aleg pina c-ind apa scade I tate. --\poi se filt.eazir gi "pa-, "ioi-*urt a:;Lr-,i_ se laiii si se rdceasc.. Dupii ,..i"i." se ,rres_ r:ti tir'ite de g,iu pinti are cor-rsiste.ta fgcg tirite de griu 50 g ; Iapte pr.rf _ 2 ling.irr.i u.ei paste "are contine : , ii,fei J" .i;i,; :i'ii;_ gtt.ite:oxid dezinc borai 2Iingrrr.ite. irent*r te,.,.I -_1-li.gr-rrita; ,da.ugai g 1/2 ftacJn penicilinii. Aceestii'p:r.'tj r.ebuie folo_ :l:_1."1:.:. \rra rtrr.-un trnlp scurt gi se r.ecornandii pristr.area lit t,ece. ldind cc)smeticd,.
sr"rc

sustine regiunea unde se lucreazd (geniani sau frunte) cu indexlrI r;i nrediul nriinii stingi. iar eu indexul qi mediul miinii drepte se executilmigcf,ri de du-te-r'ino in Ioarfecele nriinii stingi. Apoi se indepirrteazd complet produsul de gornaj de pe fatii cu a.iutorrrl unei conrprese umezite in irpl sau infuzie. Gonrajul se aplicii o datir pe luni la tenurile pe iond useat, iar la cele grase de doud ori pe }und, in alternanta cu dezincrustarea, qi nu se va aplica la tenurile acneice. Nu se va aplica.prea des, deoarece duee la indepdrtarearnantalei acide protectoare. In gedintele de tratarnent in care s-a fdcut gomaj este bine sd se aplice mdEti hidratante. cu sucuri de fructe Ei vitamine, iar in incheiere se va face <,r pulverizare cu loliuni tonice. Plodusele de gomaj se aleg in funclie de tipul de ten : pentru tenul uscat Ei deshidratat se folosesc produse entoliente, ;i irnurne r-nucilagii din flori de tei. amestecat cu tirite de
glir-r
;

ennnrerate.

pentru tenurile grase se vor folosi restul ploduselor din ceie

c. Incadrart'a gomajului in cadrul tratamentului

b. Tehnica gomajului Produsul de gomaj are eonsistenta unei p-aste. se aplic'i pe fatd cu ajutorul. unei spature, pensule r"r',,., vi.fr-rl clegeteior pe directiire demachie,ii, er.itind orifi'ciile ,aturare, sau numai pe axur facial, dupd cum este cazul. Se lasii un timp pe falir. pini pr.ir.rcle r.onsistenta, far.;r aI se Lrsr.i-I. lndepirtarea nrod.use,lor. de go,iral se fur.e r.u clegetelc trnrezite in apzi sau infuzie prin doua. metodl , ' - se e-yecuti o uspotr.a l.er:a.e u prt,dusurl*i pe fafir pr.i, rnii;r.i.i circulare ;
118

- gomajul - vaporizare r,alda - extrirgerea comcdoiinelor. - tenurile grese : Itt -- demachiere r'apolizale - gornajul calda 2-3 min - vaporizare calda 10-12,min - extragereir comedoanelor. :

Ln terntrile Ltscate .si cleslridrofote : demachiere


;

'-.'

5. DEZINCRUSTAREA ETECTRICA
Este o metodd de curatire profundii. Se realizeazi cu ajutorul aparattrlui electt'ir' galvanoderm. Calvanodermul este un aparat cLr ac:tiune activii, adicd curentul electlic aclioneazir in profunzime. Funclioneazi pe bazi de curent continuu. Prrrp: l.-'tutea rlces;i-ui cut'cnt csLc de disociere e solu{iei prin care trece, in ioni cu p,-rtere mare de pdtrundere in profunzime.

119