Sunteți pe pagina 1din 68

Asisten(a social a yomerilor

2009










2
Asisten(a social a yomerilor

Condi(ionri yi cunoytin(e prerechizite:
Nu sunt impuse conditionri pentru participarea la acest curs. Formarea general n
domeniul stiintelor socio-umane de la nivelul primilor doi ani de studiu, cu precdere
disciplinele de metode de asistent social cu individul, Iamilia si grupul, oIer cunostinte
ce sunt utile n parcurgerea cu succes a stagiului de pregtire, respectiv pentru promovarea
examenului de evaluare Iinal.

Descrierea cursului:
Formarea bazei teoretice si practice in domeniul somajului. Familiarizarea studentilor cu
aceasta categorie de clienti, cea a persoanelor Iara un loc de munca. Intelegerea contextului
legislativ reIeritor la aceasta problema precum si a dimensiunilor reale ale acesteia in
Romania. Raportarea corecta, nondiscriminativa la aceasta categorie de clienti, capacitatea
de a intelegere si evalua corect nevoile precum si resursele persoanelor si a retelei lor de
suport. Studentii au posibilitatea de a intelege care sunt rolurile asistentului social in acest
contex.

Organizarea temelor n cadrul cursului:
Temele sunt organizate pe 7 module, cu teme aIerente acestora: modulul 1 Somajul.
DeIinitie si tipologie, modulul 2 Nivelul somajului. Categotii de populatie aIectate,
modulul 3 Politici sociale din domeniul somajului, modulul 4 Consideratii generale privind
problematica stresului, modulul 5 Resurse individuale de conIruntare cu stresul, modulul 6
modele are raspunsului la stresului pierderii locului de munca, modulul 7 Roluri
proIesionale ale asistentului social in munca cu somerii.

Prezentarea continuturilor tematice

O Prezentarea continuturilor tematice ale cursului precum si a ramurii disciplinare
creia i apartine. ClariIicarea principalelor cerinte legate sarcinile de lucru ce revin
studentilor n timpul semestrului si a criteriilor dup care se va Iace evaluarea,
precum si prezentarea principalelor surse bibliograIice. ClariIicarea notiunilor de
somer, perioad de somaj acoperit de indemnizatie, somaj de lung durat, rat a
somajului. Prezentarea contextului general al problematicii somajului n Romnia,
precum si a celor mai semniIicative repere statistice care pot descrie amploarea
actual a Ienomenului, precum si evolutia acestuia din 1989 pn n prezent.

Neubeck, K., J., Neubeck, M., A. (1997) Social Problems. A Critical Approach, McGraw-
Hill Publ., p.171-184
Prunea, P. (1998) Fluctuatia fortei de munc. Factori, implicatii, strategii de control,
Editura Dacia, Cluj-Napoca
Stanciu, Mariana (1999) Probleme actuale ale ocuprii fortei de munc, Revista Calitatea
vietii, anul 10 nr. 1-2, p.55-67
Stegroiu,C., Dan (1993) Somaful. Pre:ent i perspective, UBB, curs litograIiat
Vntu, I. (1994), The Labour Force Survey. a means of statistical investigation of the
Romanian labour market, n vol. Labour Statistics Ior a Market Economy. Challanges and
Solutions in the Transition Countries oI Central and Eastern Europe and the Former Soviet
Union, cap. 14, p.135-142
coord. ZamIir, C., (1995) Dimensiuni ale srciei, Bucuresti, Ed. Expert
3
ZamIir, C., Pop M., A., ZamIir, E., (1994) Romania `89-`93. Dinamica bunstrii i
protectia social, Bucuresti
xxx, (2002) Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaf i
stimularea ocuprii fortei de munc, n Monitorul OIicial nr. 103 din 6 Iebruarie 2002
xxx, (2004) Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr.
76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaf i stimularea ocuprii fortei de munc,
n Monitorul OIicial nr. 338 din 19 aprilie 2004
xxx, (2005) Ordonanta de urgent nr.144 pentru modificarea i completarea legii nr. 76
din 2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaf i stimularea ocuprii fortei de
munc, n Monitorul OIicial nr. 969 din 1 noiembrie 2005
xxx, (2005) Bilant de ocupare pentru anul 2005, Agentia National pentru Ocuparea Fortei
de Munc, n Monitorul OIicial nr. 554 din 30 iunie 2005

O Discutarea aspectelor teoretice ale politicilor sociale pasive si active din domeniul
somajului, precum si a celor mai semniIicative politici puse n aplicare de Romnia
pentru atenuarea eIectelor Ienomenului si prevenirea acestuia.

Cace, Sorin, (1997) Politici sociale in domeniul omafului in trile Europei Centrale i de
Est, Revista Calitatea vietii, anul 8, nr.3-4, p.225-254
Mrgineanu, I. (1999) Intentii de viitor in domeniul asigurrilor sociale. Proiectul legii
pensiilor i a altor drepturi sociale, n coord. ZamIir, C., Politici sociale n Romnia, Ed.
Expert, Bucuresti, p.192-198
Mihilescu, A., (1998) Costurile sociale in evolutia Romaniei spre economia de piat, n
Calitatea vietii, vol.9, nr.1-2, p.19-29
coord. ZamIir, C. (1999) Politici sociale in Romania, Ed. Expert, Bucuresti, p.417-446

O Stresul datorat pierderii locului de munc. DeIinirea stresului, Iorme
de maniIestarea ale acestuia, cauze de natur psihosocial.

Alexandrescu, L., C. (1997) Stresul psihic, n Revista Romn de Sntate Mintal, Liga
Romn de Sntate Mintal, Rd. Tipored SRL, Bucuresti, vol.1, nr.6, p.6-11
Alexandrescu, L., C. (1997) Stresul i bolile psihosomatice, n Revista Romn de Sntate
Mintal, Liga Romn de Sntate Mintal, Rd. Tipored SRL, Bucuresti, vol.1, nr.6, p.16-
26
Baciu Cristina (2003), Somaful ca surs de stres in viata cotidian, Studia Universitatis
Sociologia, Anul XLVIII, vol. 1-2, pp. 133-149
Bban, A. (1998) Stres i personalitate, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj
coord. Radu, I., Ilut, P., Matei, L. (1994) Psihologie social, Ed. Exe, Cluj-Napoca
Iamandescu, I., B. (1993) Stresul psihic la interfata psihologiei medicale cu psihosomatica,
Jurnalul medical, vol.2, p.17-19
Iamandescu, I., B. (1993) Stresul psihic i bolile interne, Ed. ALL, Bucuresti

O Modele curente n abordarea stresului datorat pierderii locului de munc.

Baciu Cristina (2000), odele ale rspunsului la stresul pierderii locului de munc, n
Starea societtii romaneti/ Starea sociologiei dup 10 ani de tran:itie, n Bdescu, I.;
ZamIir, C; ZamIir, E. (Eds.), Bucuresti: Ed. Expert, pp. 474-481
Bban, A., Derevenco, P., Anghel, I. (1992) Stresul intre sntate i boal. De la practic
la teorie, Ed. Dacia, Cluj, p.93-111, p.148-161, p.187-205
4
Bartley, M., Ferrie, J. (2001) lossary. unemployment, fob insecurity, and health, n
Journal oI Epidemiology and Community Health, no.55, p.776-781
Gowan, M., A., Gatewoood, R., D. (1997) A model of respons to the stress of involuntary
fob loss, Human Resources Management Review, vol. 7, p.277-298

O Resurse individuale de conIruntare cu situatia de somer.

Aranda, M., P., Castaneda, I., Lee, P., J., si Sobel, E. (2001) Stress, social support and
coping as predictors of depressive symptoms. ender differences among exican
Americans, n Social Work Research, vol.25, nr. 1, p. 37-49
Miclea, M (1997) Stres i aprare psihic, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca,
p.258-274
Seracin, M. (2002) Actiuni de formare a strategiilor de adaptare la stres,
http://stres.protectiamuncii.ro
coord. Radu I. (1991) Introducere in psihologia contemporan, Ed. Sincron, Cluj-Napoca.
P.19-46, p.49-62

O Strategii de management a stresului

Miclea, M (1991) ecanisme cognitive de adaptare la stres, Studia Universitatis Babes-
Bolyai Seria Psychologia-Pedagogia, nr.2 p.23-28
Miclea, M. (1991) Stres i relaxare, n Introducere n psihologia contemporan, coord.
Radu, I., ed. Sincron, Cluj-Napoca, p.258-274
Miclea, M (1991) ecanisme de combatere a stresului, Studia Universitatis Babes-Bolyai
Seria Psychologia-Pedagogia, nr.2 p.49-60
Smith, E., E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrickson, B., L., LoItus, G., R. (2005) Introducere
in psihologie, ed. a XIV-a, Ed. Tehnic, Bucuresti, cap.10


O Rolurile asistentului social n situatia persoanelor sau a Iamiliilor care se conIrunt
cu probleme Iinanciare:

Kruzich, J., M. (1988), elping Families with income Problems, n coord. Chilman, C., S.,
Cox, F., M., Nunnaly, E., W. Employment and Economic Problems. Families in Trouble
Series, vol. 1, Sage Publ., CaliIornia, p.126-136

O Consilierea Iamiliilor din perspectiva managementului Iinanciar. Principii generale
ale consilierii. Indicatori ai unor probleme Iinanciare severe. Abordarea
comprehensiv a muncii cu Iamiliile: planiIicare, clariIicarea priorittilor, reducerea
cheltuielilor, cresteri ale veniturilor, managementul si ajustarea datoriilor etc.

Hogan, M., J., Bauer, J., W. (1998) Problems in Family Financial anagement, n coord.
Chilman, C., S., Cox, F., M., Nunnaly, E., W., Employment and Economic Problems.
Families in Trouble Series, vol. 1, Sage Publ., CaliIornia, p.137-172


O Servicii sociale care se adreseaz Iamiliilor care ntmpin probleme Iinanciare
si/sau au un membru al Iamiliei care a pierdut locul de munc

5
Chilman, C., S. (1998) Public policies and Families, n coord. Chilman, C., S., Cox, F., M.,
Nunnaly, E., W., Employment and Economic Problems. Families in Trouble Series, vol. 1,
Sage Publ., CaliIornia, p.173-236
coord. ZamIir, C. (1999) Politici sociale in Romania, Ed. Expert, Bucuresti, p.233-341,
p.417-446


Bibliografie indicat pentru referate yi lucrri
Albrecht, K., (1986) Stress and the manager. aking it work for you, Ed. Touchstone,
New York
Bolger, N., (1990), Coping as a Personality Process. A Prospective Study, Journal oI
Personality and Social Psychology, vol.59, no.3, p.525-537
Chirmiciu, A. (2003) Sectoral Employment Patterns and igration in the Enlarged EU ,
www.europeananalysis.com/research/chirmiciu1.pdI
Cohen, S., Clark, M., S., Sherrod, D., R., (1986) Social Skills and the Stress-Protective
Role of Social Support, Journal oI Personality and Social Psychology, vol.50, p.963-973
Constantinescu, N., N. (1992) Dileme ale tran:itiei la economia de piat, n Economistul,
Ed. Ager, Bucuresti, p.23-37
Dollard, M., F.; WineIield, A., H., (2002), ental health. overemployment,
underemployment, unemployment and healthy fobs, Australian e-Journal Ior the
Advancement oI Mental Health, vol. I, nr.3, www.auseinet.com/journal
Endler, N., S., Parker, G., D., A, (1990) ultidimensional Assesment of Coping. A Critical
Evaluation, Journal oI Personality and Social Psychology, vol.58, p.844-855
Esping-Andersen, G. (1990) The Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge, Ed.
Polity Press
Eyer, J. (1977) Prosperity as a cause of death, International Journal oI Health Services,
vol. 7, p. 125-150
Fineman, S. (1983) White Collar Unemployment. Impact and Stress, Pitman Press Ltd,
U.K.
Floru, R., (1974) Stresul psihic, Ed. StiintiIic, Bucuresti
Hayes, N., Orrell, S. (2003) Introducere in psihologie, ed. a III-a, Ed. BIC ALL, Bucuresti
Hepworth, S., J. (1980) oderating factors in the psychological impact of unemployment,
Journal oI Occupational Psychology, no. 53, p. 139-145
HoIIman, O. (1996), Sociologia muncii, Editura Hyperion, Bucuresti
Jahoda, M. (1979) The impact of unemployment in the 1930s and the 1970s, Bulletin oI
The British Psychological Society, vol. 32, p. 309-314
Jahoda, M. (1981) Work, Employment and Unemployment. Jalues, Theories and
Approaches in Social Research, American Psychologist, American Psychological
Association Inc., vol. 36, no.2, p.184-191
John, D., MacArthur, C., T. (1999) Coping Strategies, n Research Network on
Socioeconomic Status and Health, 5 pg., ultima revizuire 25 iulie 1999,
http://www.macses.ucsI.edu/Research/Psychosocial/notebook/coping.html
Leana, C., R., Feldman, D., C. (1994) The Psychology of Job Loss, Research in the
Personnel and Human Resources Management, vol. 12, p. 271-302
Liem, R., Rayman, P. (1982) ealth and Social Costs of Unemployment. Research and
Policy Considerations, American Psychologist, American Psychological Association Inc.,
vol.32, no. 10, p. 1116-1123
Lu, L, Chen, C., S., (1996) Correlates of coping behaviours. Internal and external
resources, Counselling Psychology Quarterly, vol.9, p.297-308
6
Murphy, G.,C., Athanasou, J., A. (1999) The effect of unemployment on mental health,
Journal oI Occupational si Organizational Psychology, vol. 72, p. 83-100
Popescu, L., (1998) Protectia social in Uniunea European, Ed. Presa Universitar
Clujean, p.57-58, p.72-74, p.86-89, p.98-99
coord. Postolache, T. (1990) Schit privind strategia infptuirii economiei de piat in
Romania, Bucuresti
Reigle, D., W. (1982) The Psychological and Social Effects of Unemployment, American
Psychologist, American Psychological Association Inc., vol. 32, no. 10, p. 1113-1115
Riga, S., Riga , D. (1997) Cercetarea international in domeniul stressului in conditiile
globali:rii fenomenului, Revista romn de sntate mintal Liga romn pentru
sntate mintal -, Tipored SRL, Bucuresti, nr. 6, p. 31-33
Ross, R., R., Altmaier, M., E. (1994) Intervention in Occupational Stress. A andbook of
Counselling for Stres at Work, SAGE Publ., New York
Scheier, M., F., Wentraub, J., K., Carver, Ch., S., (1986), Coping with Stress. Divergent
Strategies of Optimists and Pesimists, Journal oI Personality and Social Psychology, Ed.
American Psychological Assoc. Inc., vol. 51, nr. 6, p. 1257-1264
coord. Selye, H. (1983) Selye`s uide to Stress Research, vol. 3, ScientiIic and Academic
Editions, New York
Sillamy, N., (2000), Dictionar de psihologie Larousse, traducere si completri dr.
Gavriliu, L., Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti
Smith, E., E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrickson, B., L., LoItus, G., R. (2005) Introducere
in psihologie, ed. a XIV-a, Ed. Tehnic, Bucuresti
xxx, (2002) Evaluarea comun a priorittilor de ocupare a fortei de munc in Romania
xxx, (2003) Strategia pentru Romania, document al Bncii Europene pentru reconstructie
i de:voltare
xxx, (2004) Raportul periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea
aderrii la UE

ateriale yi instrumente necesare cursului:
Pentru parcurgerea n bune conditii a pregtirii necesare promovrii cursului studentul ar
avea nevoie de urmtoarele resurse:
O calculator conectat la internet (pentru a accesa baze de date resurse electronice
suplimentare dar si pentru a participa la secventele de Iormare interactiv on-line)
O acces la resursele bibliograIice (prin legitimatie la biblioteca Central a
Universittii)
O acces la imprimant, pentru realizarea temelor, acces la echipamente de Iotocopiere














7
otarea studen(ilor

odalitatea de evaluare: pentru a promova, studentul trebuie
s ob(in, n total, minim 4,5 de puncte iar la testul gril minim
2,5 puncte

Ponderea n notare, exprimat n

Examen: test gril, din toata materia discutata la cursuri. 5 puncte (50)
- elaborarea unui reIerat despre unul din subiectele abordate
n cadrul cursului, cu Iolosirea a cel putin 3 surse romnesti,
dar si surse de pe internet si materiale n limbi de circulatie
international , din reviste stiintiIice (n total minim 5 surse
bibliograIice); 5 pagini, Iormat electronic, litere de 12,
spatiu 1,5. Nu sunt admise lucrrile n care reIerintele
bibliograIice nu sunt mentionate conIorm rigorilor
stiintiIice. Depsirea dimensiunilor sau dimensiunile
insuIiciente vor atrage depunctarea lucrrii.
Termen de predare: 15 decembrie 2007
7 puncte (20)
- deIinirea si Iolosirea corect a
conceptelor, construirea
logic a argumentrii 2 p
- bogtia, relevanta si
corectitudinea reIerintelor
bibliograIice 2 p
- prezentarea reIeratului 3 p


ot privind plagiatul
Plagiatul sau Irauda se pedepseste n conIormitate cu reglementrile n vigoare (poate
implica exmatricularea studentului). Plagiatul este prezentarea unor idei, argumente, date,
Iiguri, tabele etc. scrise sau elaborate de ctre o alt persoan ca apartinnd propriei
persoane, Ir o corect mentionare a sursei (prin citare, reIerire sau not bibliograIic).

Elemente de deontologie academic:
Plagiatul sau Irauda se pedepseste n conIormitate cu reglementrile n vigoare (poate
implica exmatricularea studentului). Plagiatul este prezentarea unor ideilor, argumente,
Iorme de exprimare, date, Iiguri, tabele etc. scrise sau elaborate de ctre o alta persoan ca
apartinnd propriei persoane, Ir o corect mentionare a sursei (prin citare, reIerire sau
not bibliograIic). Prin urmare, este vorba de plagiat n situatia n care cuvintele unei alte
persoane sunt reproduse Ir mentionarea sursei, ct si atunci cnd ideile sau argumentele
altei persoane sunt paraIrazate astIel nct cititorul ar putea crede c ele apartin autorului
textului. Pentru standardele de redactare a bibliograIiilor puteti consulta: Standardele APA
pentru redactarea bibliograIiilor (salvat n data de 29 august 2005, de pe adresa
http://psihologie.esential.ro/APA20bibl.html.)


Studen(i cu dizabilit(i:
Titularul cursului si exprim disponibilitatea, n limita constrngerilor tehnice si de timp,
de a adapta continutul si metodele de transmitere a inIormatiilor, precum si a modalittilor
de evaluare (ex.: examen oral pentru studentii cu probleme de vedere) n Iunctie de tipul
dizabilittii cursantului.








8


odulul 1. $omajul. Defini(ie yi tipologie

Societatea romneasc se conIrunt cu schimbri, lente sau rapide, ntr-o mare
varietate de compartimente, cum ar Ii: proprietatea, mijloacele de munc, modul si stilul de
viat etc. Deoarece, n trecut, aceste schimbri se produceau relativ lent, ele nu erau
puternic resimtite de-a lungul unei generatii. Secolul XX, respectiv ce-a de-a doua jumtate
a acestuia, a Iost caracterizat de o accelerare a acestor schimbri, n parte datorate
dezvoltrii industriei, astIel nct eIectele pozitive dar si cele negative ale acestora au Iost
resimtite mult mai puternic. Aceste eIecte negative ale trecerii de la o economie
centralizat la una de piat sunt deIinite n literatura de specialitate ca Iiind costuri sociale.
Costurile sociale ale tranzitiei la economia de piat sunt ampliIicate de schimbrile impuse
de integrarea n Uniunea European. Din perspectiva integrrii si pregtirea Iortei de
munc trebuie s se alinieze cerintelor impuse de modiIicrile tehnologice rapide precum si
de caliIicrile cerute de economiile statelor membre, pentru o bun mobilitate a Iortei de
munc n interiorul Uniunii (Popescu, 1998) A. Mihilescu, 1998, considera c studiul
,naturii, structurii si repartitiei costurilor sociale n interiorul societtii romnesti se aIl
nc la nceput, Iiind necesar adncirea problematicii (Mihiescu, 1988, p.19).
Asa cum aminteam anterior consecintele deIavorabile ale acestor schimbri
precum si msurile pe care le ia, la un moment dat, societatea pentru atenuarea lor, au Iost
sintetizate n sintagma ,costuri sociale. Conceptul a primit, de-a lungul timpului, din
partea diIeritor autori, diverse deIinitii mai mult sau mai putin complete. AstIel,
academicianul N. N. Constantinescu (1992) considera urmtoarele: ,costurile sociale se
reIer la ceea ce populatia trebuie s suporte pentru ca tara s treac la economia de piat
(Constantinescu, 1992, p.25). Aceast deIinitie scoate n evident cu precdere deteriorarea
veniturilor si scderea puterii de cumprare ale unei importante prti a populatiei. n
volumul Economie politic, coord. proI. dr. N. Dobrot, 1993, considera costurile sociale
ca Iiind ,costuri ale reIormei, ce pot Ii sintetizate n contributia populatiei, n renuntrile pe
care aceasta trebuie s le accepte n vederea cldirii unei economii de piat eIiciente
(Dobrot, 1993, p.610). DeIinitiile mai sus citate converg spre ideea c aceste costuri
sociale aIecteaz negativ conditiile materiale de trai. O deIinire cuprinztoare apare n
Dictionarul de sociologie, sub coordonarea proI. dr. Ctlin ZamIir si Lazr Vlsceanu n
1993, care au surprins, n deIinirea conceptului de cost social, pe de-o parte resursele
economice si non-economice cheltuite pentru realizarea unei activitti sociale precum si
eIectele negative rezultate din activitatea social (ZamIir, Vlsceanu, 1993). Aceasta
nseamn c o deIinire complet trebuie s cuprind att deteriorrile care au loc la nivelul
conditiilor materiale si spirituale ale unei prti din populatie precum si eIortul, cu precdere
Iinanciar, Icut de ctre stat pentru a limita, pe ct posibil, aceste deteriorri. Poenaru si
Molnar (1992) deIinesc dimensiunile costurilor sociale cu ajutorul a dou mari categorii de
analize, si anume: cele reIeritoare la ,modiIicrile negative sau nedorite ce se nregistreaz
n conditiile de existent ale oamenilor n raport cu evolutiile Iiresti sau cu un standard de
reIerint si cele care ,privesc costurile necesare combaterii eIectelor negative ale
dezvoltrii n plan social sau asociate promovrii unor politici (programe) ce urmresc
realizarea unor obiective sociale precise (Poenaru, Molnar, 1992, p.3)
Mihilescu, 1998, considera c aceste costuri sociale pot Ii structurate pe trei
categorii, si anume:
1. costuri obiective, care decurg din desIsurarea propriu-zis a Ienomenelor si
proceselor si care sunt inevitabile,
9
2. costuri produse de erori n cadrul politicii economice si Iinanciare, precum si de
slbiciunile legislative, si
3. costuri rezultate din repartitia veniturilor ntre diIeritele categorii de populatie din
cadrul societtii.
Aceste costuri sociale sunt Ioarte usor de observat ntr-o economie de tranzitie precum
cea a trii noastre, n care Ienomene precum inIlatia si somajul s-au maniIestat si se
maniIest cu intensitate, aIectnd o mare parte din populatie.
Sociologul Elena ZamIir deIinea rolul sistemului de protectie social ca Iiind acela
de a sustine persoanele, grupurile sau comunittile ,aIlate n situatie de diIicultate si care
nu pot s desIsoare prin resurse proprii o viat la standarde minime considerate a Ii
normale (coord. ZamIir, 1999, p.233). Exist dou tipuri de mijloace prin care se
realizeaz protectia social si anume:
O BeneIiciile sociale Iinanciare si
O Serviciile sociale
Serviciile sociale sunt mprtite n trei mari categorii: nvtmnt, sntate si
asistent social. BeneIiciile sociale sunt clasiIicate n beneIicii sociale contributorii si
beneIicii sociale non-contributorii iar cele non-contributorii sunt acordate persoanelor
aIlate n nevoie Ir ca acestea s aib obligatia vreunei contributii anterioare. BeneIiciile
sociale contributorii vin s nlocuiasc veniturile proprii obtinute n urma desIsurrii unei
activitti, n conditiile n care acest lucru nu mai este posibil din diIerite motive precum:
vrsta, mbolnvirea, pierderea locului de munc. BeneIiciile sociale contributorii sau
beneIiciile de asigurri sociale iau Iorma pensiilor, ajutorului de boal si a ajutorului de
somaj. Ele poart denumirea de beneIicii sociale contributorii deoarece sunt acordate cu
stricta conditie a unei cotizri anterioare la un cont al asigurrilor sociale n perioada activ
a vietii.
M. Bartley, J Ferrie (2001) n lucrarea lossary. unemployment, fob insecurity, and
health, au prezentat o deIinitie care s reIlecte realitatea din majoritatea trilor Europei,
reIeritoare la beneIiciile de somaj de tip contributoriu, si anume: acestea reprezint tipul de
beneIicii din asigurarea social care depind de contributiile Icute pe parcursul perioadei
active. Ele sunt accesibile doar persoanelor care au contribuit cu o anumit sum de bani n
perioada ct au Iost angajati si se acord pentru o perioad limitat de timp. Se observ c
deIinitia dat corespunde celei adoptate de tara noastr.
Somajul, ca si cost social al trecerii la o economie de piat, are proIunde eIecte n ceea
ce priveste nivelul de trai al celor care si-au pierdut locul de munc, datorit scderii
dramatice a veniturilor, n timp ce societatea Iace eIortul de a plti ajutorul de somaj, timp
de 9 luni, si alocatia de sprijin, timp de 18 luni. Potrivit legii 1/1991, respectiv legea
76/2002 si 107/2004 care aduce unele modiIicri si completri, ajutorul de somaj
reprezint drepturile bnesti cuvenite persoanei ce ndeplineste conditiile pentru a avea
calitatea de somer. Legea 1/1991 acorda aceste drepturi pe o perioad de 270 de zile de la
intrarea n somaj n timp ce legea 76/2002 aduce ca noutate o durat de plat diIerentiat,
de 6 luni, 9 luni sau 12 luni n Iunctie de stagiul de cotizare (de pn la 5 ani, cuprins ntre
5 si 10 ani si mai mare dect 10 ani). ModiIicarea suIerit de L 74/2002, aprut n OU
144/2005 este aceea c indemnizatia de somaj nu mai este o sum Iix reprezentnd 75
din salariul de baz minim brut pe tar ci o sum acordat n mod diIerentiat n Iunctie de
stagiul de cotizare. Legea 107/2004 introduce o nou msur de stimulare a rencadrrii n
munc adic aceea a pltii a 30 din alocatia de somaj cuvenit chiar dac persoana s-a
reangajat, dac aceasta se Iace n perioada legal n care persoana ar beneIicia de ajutor de
somaj.
ConIorm datelor prezentate de Mihilescu (1998), la nivelul trii noastre n perioada
1991-1997, raportul dintre ajutorul mediu de somaj si venitul salarial mediu net a variat
10
ntre 42,9 si 19, 6. Cea mai grav situatie s-a nregistrat n anul 1993, cnd puterea de
cumprare a ajutorului de somaj a Iost de doar 47 Iat de anul 1991 aceasta a Iost
calculat raportnd indicele ajutorului de somaj la indicele de crestere a preturilor conIorm
tabelului nr.1:

Tabel nr. 1. Evolujia puterii de cumprare a ajutorului de yomaj n perioada 1991-
1997:
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Indicele
ajutorului de
somaj
100,0 186,3 522,8 1588,6 1992,2 2968,8 7771,4
Indicele
preturilor
100,0 310,4 1105,3 2616,2 3461,2 4804,1 12240,8
100,0 60,0 47,3 60,7 57,6 61,8 63,5
Dup ihilescu, 1998

Pn n anul 1989 se vorbea de o politic de Iolosire integral a Iortei de munc,
somajul Iiind considerat ca un eIect al sistemului capitalist (ZamIir, 1999). Din aceast
cauz se considera c toti membrii societtii trebuie s Iie ncadrati n munc, deoarece
sistemul socialist poate oIeri locuri de munc tuturor. Se admiteau unele exceptii
reIeritoare la Iemeile care si ngrijeau copiii. Treptat, ns, ritmul extinderii industriale a
sczut, nevoia de Iort de munc de asemenea, motiv pentru care n ultimii ani a aprut
somajul mascat sub Iorma unor scheme de personal supradimensionate sau chiar somajul
eIectiv, nerecunoscut ns si deci lipsit de msurile de protectie social necesare ntr-o atare
situatie, asigurrile de somaj.
n 1990, Postolache Icea reIeriri la costurile tranzitiei la economia de piat
amintind urmtoarele: '.abandonarea unor capacitti productive, sistarea unor lucrri de
investitii, somaj, cresteri de preturi (Postolache, 1990, p.12). Aparitia somajului era costul
cel mai vizibil desi concedierile n aceast perioad n-au Iost masive si s-a produs ntr-o
oarecare msur o compensare prin crearea unor noi locuri de munc si prin scderea
vrstei de pensionare, care dup 1989, a reprezentat un 'substitut pentru ajutorul de somaj
(ZamIir, 1990). Cu toate acestea, problemele de protectie social nu Iceau obiectul unor
discutii consistente desi dezvoltarea unor elemente ale sistemului de protectie social, n
conditiile economiei de piat, era considerat o prioritate de ctre Guvern.
ReIeritor la elaborarea unei noi legislatii si la dezvoltarea de noi institutii n
domeniul social, putem remarca Iaptul c sistemul de protectie al somerilor a nceput s se
contureze nc din 1990, odat cu nIiintarea Fondului de ajutor de somaj, ulterior, n
ianuarie 1991, adoptndu-se n Parlament Legea ajutorului de somaj. ConIorm Legii
1/1991, republicat n urma adugirilor aduse prin Legea 86/1992, erau considerati someri
persoanele apte de munc, ce nu pot Ii ncadrate n munc din cauza lipsei unui loc de
munc ce s corespund pregtirii acestora. Ulterior, a Iost publicat Legea 76/2002, care
stipuleaz c somer este persoana care ndeplineste cumulativ urmtoarele conditii:
1. este n cutarea unui loc de munc de la vrsta de minimum 16 ani si pn la
ndeplinirea conditiilor de pensionare;
2. starea de sntate si capacittile Iizice si psihice o Iac apt pentru prestarea unei
munci;
3. nu are loc de munc, nu realizeaz venituri sau realizeaz din activitti autorizate
potrivit legii, venituri mai mici dect indemnizatia de somaj care i s-ar cuveni
potrivit legii
11
4. este disponibil s nceap lucrul n perioada imediat urmtoare dac i s-ar gsit un
loc de munc;
5. este nregistrat la Agentia National pentru Ocuparea Fortei de munc sau la alt
Iurnizor de servicii de ocupare, care Iunctioneaz n conditiile prevzute de lege.
Ordonanta de urgent 144/2005 aduce o modiIicare acestui articol de lege considernd
c somer este persoana care ndeplineste cumulativ primele patru conditii prevzute n L
76/2002, urmtoarea conditie, ca persoana s Iie 'nregistrat la Agentia National pentru
Ocuparea Fortei de munc sau la alt Iurnizor de servicii de ocupare, care Iunctioneaz n
conditiile prevzute de lege Iiind nlturat. L 76/2002 considera c persoana n cutarea
unui loc de munc este aceea care este 'nregistrat la Agentia National pentru Ocuparea
Fortei de munc sau la alt Iurnizor de servicii de ocupare, care Iunctioneaz n conditiile
prevzute de lege, pentru a Ii sprijinit n cutarea unui loc de munc. OU 144/2005
redeIineste astIel persoana n cutarea unui loc de munc: ' persoana care Iace demersuri
pentru a-si gsi un loc de munc, prin mifloace proprii sau prin inregistrare la agentia
pentru ocuparea fortei de munc n a crei raz teritorial si are domiciliul sau, dup caz,
resedinta ori la alt Iurnizor de servicii de ocupare, acreditat n conditiile legii. AstIel, OU
144/2005 Iace diIerenta ntre notiunea de omer si cea de omer inregistrat. Somerul
nregistrat este persoana care ndeplineste cumulativ conditiile pentru a Ii somer si se
nregistreaz la agentia pentru ocuparea Iortei de munc n a crei raz teritorial si are
domiciliul sau, dup caz, resedinta ori la alt Iurnizor de servicii de ocupare, acreditat n
conditiile legii, pentru obtinerea unui loc de munc.
n acceptiunea modern ocuparea deplin a Iortei de munc~ nu se mai reIer la
disparitia total a somajului, ea Iiind compatibil cu somajul voluntar si tranzitoriu ce
cuprinde persoanele care din diIerite motive nu doresc s se angajeze ex: asteapt un loc de
munc mai potrivit cu pregtirea si aspiratiile personale. Din aceast perspectiv statul
bunstrii este acela care asigur ocuparea deplin a Iortei de munc adic ,reglementarea
economiei de piat ntr-un mod care s mentin un grad nalt si stabil de ocupare a Iortei de
munc (Popescu, 1998, p.33). Din moment ce ocuparea deplin a Iortei de munc ar
corespunde unui nivel minim (natural) de somaj putem considera, pe de-o parte, c
scderea lui sub acest nivel ar nsemna o supraocupare a Iortei de munc, iar pe de alt
parte, c nivelul actual al somajului corespunde unuia superior ratei sale naturale. Fretwell
si Jackman aIirmau, n 1994, c un anumit grad de somaj reprezint o caracteristic
inevitabil a unei economii de piat liber si c, n consecint, obiectivul politicii din
Europa Central si de Est nu mai poate Ii prevenirea, asa cum Iusese n perioada
comunist, a oricrei Iorme de somaj (Fretwell si Jackman, 1994). Asadar, pentru o
economie n tranzitie scopul ar trebui s-l constituie cresterea moderat a somajului si
ulterior, mentinerea acestuia la un nivel rezonabil de sczut.
Prin Iluctuatia Iortei de munc, considera Prunea n 1988, se ntelege 'o relatie ntre
individ si unitatea n care lucreaz, relatie caracterizat prin prsirea locului de munc n
vederea ncadrrii ntr-o alt unitate. (Prunea, 1988, p.11) Autorul aIirma c aceste
Iluctuatii s-ar Ii datorat 'interactiunii dialectice, contradictorii dintre organizatie si indivizii
cuprinsi n ea, si nicidecum unei relatii care se desIsoar dup principiile asimetriei: un
element detine permanent o pozitie dominant, iar cellalt una dominat. (Prunea, 1988,
p.11) Disonantele care pot s apar ntre cele dou elemente ale relatiei s-ar datora, n
opinia autorului, unor Iactori precum 'pozitia speciIic a Iortei de munc Iat de o unitate
productiv, ritmul de dezvoltare a capacittilor de productie ntr-o perioad dat si modul
de echilibrare a solicitrilor productiei cu exigentele si rspunsurile individului (Prunea,
1988, p.14). n continuare, se Iace reIerire la o oarecare autonomie a individului Iat de
unitatea economic, caracterul relativ al acesteia Iiind dat de obligativitatea individului de
a Ii cuprins n procesul de productie, respectiv ntr-o 'activitate social util.
12
Sunt considerati doi Iactori ca Iiind cei mai adesea incriminati n situatiile de
prsire a locului de munc, si anume Iaptul c unii angajati nu reusesc s-si echilibreze
actiunile, trebuintele si nivelul de aspiratii cu cerintele organizatiei si, cel de-al doilea
Iactor, constituit din Iaptul c organizatia nu este un sistem omogen sub aspect psiho-
social, motiv pentru care pot aprea tensiuni, animozitti ntre colegi, ntre subordonati si
conductorii colectivelor de munc. n demersul su teoretic, Prunea consider posibile
doar dou situatii concrete n care se poate realiza 'prsirea ntreprinderii si anume
'Iorma reglementat a transIerului sau cea 'spontan a demisiei. Citndu-i pe Bogdan si
Constantinescu, 1970, Prunea consider ca Iiind o pozitie realist n aprecierea
Ienomenului aceea conIorm creia 'Iluctuatia, n anumite limite, este inevitabil sau chiar
c ar rspunde, conIorm Enache, 1975, 'unor nevoi de cadre ale economiei. (cit. n
Prunea, 1988, p. 23).
Dintre cauzele somajului, Stegroiu, (1993), amintea:
O Schimbrile majore (tranzitia)
O Strategii si tactici aberante n dezvoltarea socio-economic
O SpeciIicul conjunctural
Primele dou categorii de cauze provoac somaj structural, care se ntlneste cu
diIerite Irecvente n dezvoltarea socio-economic a Iiecrei tri. Ultima categorie
determin aparitia somajului situational care are o natur dominant discriminatorie si va Ii
cu att mai Irecvent cu ct societatea existent se va distanta mai pregnant de o societate
deschis.
Evolutia pietei Iortei de munc n tara noastr reprezint un proces complex,
desIsurat pe termen lung, pe tot parcursul trecerii acesteia spre o economie de piat.
Reconstruirea sistemului economic al Romniei depinde, consider Vntu (1994), ,ntr-o
mare msur de reactia populatiei. Argumentul oIerit este acela c, populatia aIectat,
poate reactiona la trecerea de la o economie de comand, unde riscurile pentru angajat
erau minore iar veniturile mici, la o economie de piat care presupune competitie, riscuri
dar si posibilitatea obtinerii unor venituri ridicate.
Pentru combaterea eIectelor negative ale trecerii la o economie de piat, si aici ne
reIerim la cresterea somajului, Vntu (1994) vorbeste despre necesitatea unui numr
impresionant de schimbri nu doar la nivel politic, economic, legislativ, organizational si
educational dar si la nivel inIormational si al statisticilor relevante n domeniu, ceea ce
presupune o ct mai bun monitorizare a Ienomenului.

odulul 2. ivelul yomajului. Categoriile de popula(ie afectate

Dup 1989 evenimentele politice, economice si sociale speciIice tranzitiei au
generat diIerite schimbri la nivelul politicilor sociale, printre care si aparitia asigurrilor
mpotriva somajului. Pentru tara noastr aceasta a constituit un eveniment n premier,
asigurarea mpotriva somajului lipsind din sistemul de asigurare chiar si nainte de perioada
comunist, n ciuda unui sistem de securitate social bine conturat (ZamIir, 1999). Evolutia
ratei somajului reIlect, ntr-o anumit msur, ritmul proceselor de restructurare si
privatizare pentru care s-a optat.
Evolutia ratei somajului n Romnia, n perioada 1991-2005 a nregistrat
urmtoarele valori (tabel nr. 2):
Tabel nr.2 Evolujia ratei yomajului de la aparijia legii 1/1991

an/luna ian. feb. martie Aprilie ai iunie iulie august sept. oct. nov. dec.
media
anuala
1991 - 0.6 0.8 1.1 1.4 1.8 1.9 2.1 2.3 2.3 2.4 3.0 1.6
1992 3.5 3.9 4.4 3.9 4.1 4.5 4.8 5.9 6.7 7.4 7.9 8.2 5.4
1993 8.3 9.0 9.3 9.2 9.1 9.1 9.1 8.9 9.1 9.3 9.6 10.4 9.2
1994 11.0 11.4 11.5 11.3 11.2 10.8 10.7 10.5 10.6 10.8 10.8 10.9 11.0
Rata
yomaj 1995 11.0 11.1 10.9 10.5 10.3 9.9 9.7 9.5 9.2 9.0 8.8 9.5 10.0
1996 9.9 10.1 9.8 8.8 8.2 7.6 7.0 6.6 6.3 6.3 6.1 6.6 7.8
1997 7.0 7.5 7.5 7.3 7.1 7.3 7.2 7.1 7.2 7.6 8.1 8.9 7.5
1998 9.3 9.7 9.6 9.4 9.2 8.9 8.8 8.7 8.7 9.0 9.5 10.4 9.3
1999 11.2 12.0 12.0 11.7 11.5 11.4 11.3 10.9 10.9 10.8 11.1 11.8 11.4
2000 12.3 12.5 12.2 11.9 11.5 11.2 10.8 10.5 10.2 10.2 10.3 10.5 11.2
2001 10.7 10.7 10.3 9.8 9.2 8.7 8.3 8.0 7.8 7.7 8.0 8.8 9.0
2002 12.7 13.5 13.4 11.4 10.5 9.9 9.2 8.7 8.4 8.2 8.1 8.4 10.2
2003 8.6 8.8 8.6 8.0 7.6 7.3 7.2 6.8 6.7 7.0 7.2 7.4 7.6
2004 7.7 7.8 7.8 7.4 6.9 6.6 6.3 6.2 6.1 6.1 6.2 6.2 6.8
2005 6.3 6.2 6.0 5.7 5.5 5.5 5.5 5.6















14
an/luna ian. Feb. martie Aprilie ai iunie iulie august sept. oct. nov. dec.
media
anuala
1991 - 65319 92359 122321 161150 195573 217055 237777 260489 259426 271717 337440 185052
1992 386033 435310 488246 428363 456221 500797 537854 654390 740727 826483 880762 929019 605350
Tot al
yomeri 1993 949843 1025717 1062293 1051070 1036719 1036117 1040830 1009072 1039845 1055396 1095511 1164705 1047260
1994 1230433 1275244 1291304 1263814 1254362 1212745 1205550 1182044 1191829 1213874 1211851 1223925 1229748
1995 1234853 1245397 1229024 1183729 1151841 1114748 1085474 1061839 1037991 1007119 985472 998432 1111327
1996 1042165 1055290 1031436 926698 862736 798000 736351 692561 664634 659446 644620 657564 814292
1997 702537 748115 757723 730991 709486 727882 720254 708541 721077 763381 816363 881435 748982
1998 920121 961657 953419 933880 907197 883919 871028 856755 857196 894573 940032 1025056 917069
1999 1103451 1183947 1182701 1153535 1132960 1121807 1114242 1074962 1073586 1064463 1090578 1130296 1118877
2000 1174993 1196630 1166669 1139185 1097412 1066965 1028090 997744 977708 969288 984652 1007131 1067206
2001 1032902 1032303 992846 948395 890750 840325 798319 771782 747098 742366 773962 826932 866498
2002 1193721 1267450 1257367 1069742 983326 929695 867398 815505 786184 767655 755889 760623 954546
2003 781388 798444 779154 731360 693068 663606 650386 619162 608820 634740 655353 658891 689531
2004 693435 702431 697370 661895 617807 590267 562645 552596 547811 550725 551425 557892 607192
2005 562748 558553 537807 511274 495934 488797 489308 498988
Sursa: Agentia National pentru Ocuparea Fortei de Munc
Se observ c anii 1994-1995 au nregistrat cel mai ridicat nivel al somajului de dup
1989, o rat ceva mai ridicat de somaj caracteriznd si anul 2000, din acest an rata somajului
Iiind n continu scdere.
De-a lungul anilor `90 cel mai mare numr al salariatilor se mentine n industrie, desi a
existat o tendint continu de diminuare a acestuia. O tendint de scdere a existat n
agricultur, transporturi si unele servicii, iar o oarecare crestere s-a nregistrat n domeniul
snttii si a asistentei sociale.
Anul 1995 a reprezentat momentul n care ponderea populatiei ocupate n sectorul
privat a depsit-o pe cea din sectorul public, rata somajului avnd, n perioada 1991-1997, un
maxim n anul 1994, respectiv 10,9, iar n 1996 a nregistrat minimul de 6,6 .
Evolu(ia yomajului la nivelul jude(ului Cluj n contextul fenomenului la nivel
na(ional
La nivelul judetului Cluj, n perioada 1995-1999, rata somajului a a avut un punct
minim nregistrat pentru anul 1996, dup cum se observ si din tabelul nr.3.

Tabel nr.3. $ituajia yomajului n perioada 1995-1999 n judejul Cluj
1995 1996 1997 1998 1999
I. Total persoane n cutarea unui
loc de munc din care:
34706 29149 31544 36438 41276
1. muncitori 28289 24695 27207 25743 25679
2. studii medii 5855 4100 4025 9467 130750
3. studii superioare 562 354 312 1228 1867
II. Total persoane n cutarea unui
loc de munc din care:
34706 29149 31544 36438 41276
1. beneIiciaz de ajutor de somaj 12091 8836 10580 14057 20424
2. beneIiciaz de alocatie de sprijin 10445 8434 5276 9025 11347
3. nu beneIiciaz de prevederile
L1/1991
12170 11879 15688 13356 9505
III. Repartizati n munc din care: 22422 28989 22622 139902 144236
Someri 8492 8556 6244 5179 6408
IV. Persoane pentru care s-au
eliberat adeverinte cI. L67/1995
privind ajutorul social
14722 25035 26165 26211 26297
VI. Rata somajului 8,6 8,0 8,7 10,4 11,8
Sursa. Biroul de statistica al Agentiei de Somaf Cluf

Se observ c rata medie a somajului la nivel de tar (11,1) are pentru anul 1999 o
valoare comparabil cu cea de la nivelul judetului Cluj (11,8).
n ceea ce priveste participarea Iemeii pe piata muncii, aceasta este explicat prin mai
multe motive dintre care:
1. necesitatea celui de al doilea salariu n Iamilie, datorat scderii valorii salariului real si
degradrii sistemului de suport pentru Iamiliile cu copii;
2. cele mai multe beneIicii sociale pentru mamele cu copii sunt de tip contributoriu si
sunt, deci, conditionate de participarea Iemeii pe piata de munc; dintre acestea
amintim: concediu de nastere pltit, concediu pltit pentru ngrijirea copilului,
concediu pltit pentru ngrijirea copilului bolnav;
3. nevoia de asigurri sociale este un alt motiv al participrii Iemeilor pe piata de munc
(coord. ZamIir, p.276).
Rata de activitate a Iemeilor, respectiv proportia Iemeilor ocupate si a Iemeilor somere din
ntreaga populatie economic activ pentru perioada 1994-1996 a nregistrat urmtoarele
valori:

16
Tabel nr. 4. #ata de activitate: pe total populajie yi la femei
1994 1995 1996
Rata de activitate populatie
n vrsta de munc (15-64
ani)
69,7 71,1 70,1
Femei 63,1 64,7 62,7
Rata de activitate populatie
tnr (15-24 ani)

48,7 49,3 49,4
Femei 41,7 42,8 42,6
Rata de activitate n
populatia vrstnic (peste
50 de ani)

47,1 50,5 46,1
Femei 40,9 44,7 38,9
Sursa. Comisia National pentru Statistic

Se poate observa, din tabelul nr.4., c rata de activitate a Iemeii este putin mai sczut
dect cea a brbatilor, pentru aceast perioad mentinndu-se aceast caracteristic semnalat
si pentru anii anteriori.

Tabel nr.5. inamica angajrii n munc yi a yomajului n populajia feminin
Femei 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Ca din totalul
salariatilor
41,7 42,8 42,3 42,0 42,8 43,6 44,1 -
Ca din 1990 100 96,9 85,0 81,2 80,4 79,9 78,7 -
Femei somer ca
din total
someri
- 61,8 60,6 58,9 56,6 55,2 54,1 48,6
Ca din 1990 - 100 270,1 328,8 332,6 264,6 170,5 205,6
Sursa. Comisia National pentru Statistic

Din tabelul nr.5 reiese Iaptul c procentul Iemeilor salariate a crescut de la 41,7, n
anul 1990, la 44,1 n anul 1996. Scderea numrului de salariati n populatia masculin a
Iost, ns, si mai mare astIel nct, n 1996, proportia Iemeilor angajate a crescut n 1996 Iat
de 1990 de la 41,7 la 44,1.

















17
Tabel nr. 6. Evolujia yomajului n 1udejul Cluj la 1.8.2



















Sursa. Biroul de statistic al Agentiei de Somaf Cluf

Procentele de brbati, respectiv de Iemei, din totalul somerilor sunt, pentru anul 2000,
apropiate de procentele reale ale compozitiei pe sexe a populatiei, respectiv 45,63 brbati
someri si 54,36 Iemei, n situatia n care la 1 ianuarie 1997 populatia de sex Ieminin
reprezenta aproximativ 51 din totalul populatiei trii (Muresan, 1999).

Tabel nr. 7. $ituajia persoanelor aflate n evidenja A1OFM Cluj n perioada 22-25:
Persoane n
evident
31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 31.12.2005
Total din care: 33157 28822 16305 14373
- indemnizatie de
somaj
5465 7184 5635 5481
- alocatie sprijin 3256 10 - -
- ajutor integrare 891 - - -
- someri
neindemnizati
23545 17628 10670 8892

Datele prezentate n tabelul nr.7. scot n relieI tendinta n evident scdere a numrului
de someri, de la 33.157 n 2002 la 14.373 n 2005.
Strategia pentru Romnia, document al Bncii Europene pentru reconstructie si
dezvoltare, din noiembrie 2003, arat Iaptul c tara noastr e considerat ca Iiind o economie
n tranzitie, n care sectorul privat cuprinde aproximativ 75 din Iorta de munc angajat n
agricultur, industrie, comert si servicii. Acest document arat c rata de participare a Iortei de
munc a sczut de la 80 la nceputul anilor 90 la 63,2 n 2000. Cele mai multe locuri de
munc s-au pierdut n industrie, n special n cadrul intreprinderilor mari (Strategia pentru
Romnia, 2003).
n Evaluarea comun a priorittilor de ocupare a Iortei de munc n Romnia,
document semnat n octombrie 2002 de ctre Ministrul Muncii si Solidarittii Sociale
mpreun cu comisarul European pentru Ocupare si AIaceri Sociale, a Iost descris si tendinta
general a ratei somajului n Romnia (Evaluarea comun a priorittilor de ocupare a Iortei de
munc n Romnia, 2002)
STUDII
MUNCITORI MEDII SUPERIOARE
TOTAL FEMEI TOTAL FEMEI TOTAL FEMEI TOTAL FEMEI
TOTAL 36677 19940 23305 11982 11834 7148 1538 810
1.Someri
plat
ajut. somaj
8326 6544 4146 3352 3856 3008 327 184
2.Someri
plat
alocatie de
sprijin
17367 8832 8373 4167 7825 4063 1169 602
3.Someri
n evident
pt. locuri
de munc
Ir
prevederile
L1/1991
republicat
10981 4564 10786 4463 153 77 42 24
4.Rata
somajului
10,4
18
AstIel, a Iost evidentiat Iaptul c rata somajului a sczut si s-a stabilizat la
aproximativ 5,5 la mijlocul anilor `90. Cresterea observat de atunci nainte, pare a se
stabiliza n 2001, cnd rata somajului s-a mentinut la 6,5, 6,9 pentru brbati si 6 pentru
Iemei. Somajul este concentrat n zonele urbane, n 1996, rata somajului Iiind de dou ori mai
mare n mediul urban (8,4) comparativ cu mediul rural (3,6). DiIerenta s-a mrit de atunci
si n 2000, rata somajului n mediul urban era de 11,7 comparativ cu 2,4 n mediul rural.
Ca si n alte tri, somajul n rndul tinerilor este mai ridicat dect cel n rndul
adultilor. n 2000, somajul n rndul celor de 15-24 ani ajungea la 16,5 comparativ cu 6,9
printre cei de 25-54 ani.
Somajul pe termen lung rmne ridicat n ciuda descresterii nivelului general al
somajului. n 2001, 48,6 (adic 3,2 din Iorta de munc de 15 ani si peste) a Iost n aIara
muncii pentru un an sau mai mult, din care aproape 50 pentru 2 ani si mai mult. Somajul pe
termen lung tinde s Iie mai ridicat la Iemei dect la brbati. n 2001, procentul de someri pe
termen lung n rndul Iemeilor era de 50,3 (adic 3 din Iorta de munc Ieminin)
comparativ cu 47,4 (adic 3,3 din Iorta de munc masculin) pentru somerii din rndul
brbatilor (Evaluarea comun a priorittilor de ocupare a Iortei de munc n Romnia, 2002).
Variatia somajului la nivel regional arat c n 2000, toate regiunile, cu dou exceptii,
aveau o rat a somajului Ioarte aproape de media national. Doar regiunea de Sud-Est
nregistra o rat a somajului destul de mult deasupra mediei nationale (8,6 comparativ cu
7,1), n timp ce se mentinea destul de sczuta n Sud- Vest (5,6). ns datele nregistrate
sugereaz c variatia somajului este mult mai mare ntre judete din cadrul Iiecrei regiuni
vizate.
n ianuarie 2002, ratele somajului nregistrat variau ntre 5,7 n Satu Mare si 24,7
n Ialomita; aproximativ jumtate din cele 42 de judete nregistrau o rat a somajului destul de
mult deasupra mediei nationale de 12,4 (Evaluarea comun a priorittilor de ocupare a Iortei
de munc n Romnia, 2002).
Rata oIicial a somajului era de 8,1 n decembrie 2002, una din cele mai sczute din
sud-estul Europei. Estimrile cu privire la dimensiunea economiei la negru indicau, n 2000,
Iaptul c aceasta reprezenta 35 din Produsul National Brut al trii (Strategia pentru
Romnia, 2003). De altIel, si n Raportul periodic asupra progreselor nregistrate de Romnia
n vederea aderrii la UE, din octombrie 2004, s-a artat c, atunci cnd lum n considerare
rata sczut a somajului n Romnia n comparatie cu alte tri din regiune, trebuie s tinem
seama de Iaptul c exist o rat mare a angajrii Iortei de munc n economia subteran,
precum si o emigrare a unei prti a Iortei de munc (Raportul periodic asupra progreselor
nregistrate de Romnia n vederea aderrii la UE, 2004).
n conIormitate cu prevederile Parteneriatului pentru Aderare, Guvernul Romniei a
elaborat, mpreun cu Comisia European - Directia General de Ocupare si AIaceri Sociale,
Documentul Comun n domeniul Incluziunii Sociale, respectiv Memorandumul Comun n
Domeniul Incluziunii Sociale din 2005 (MCDIS, 2005).
n acest document se arat c valoarea ridicat a ratei de inactivitate pentru persoanele
n vrst de munc, numrul mare de persoane ocupate n agricultura de subzistent (estimat
la 4 milioane de oameni) si migratia Iortei de munc sunt Ienomene care pot explica scderea
numrului de salariati Ir o crestere corespunztoare a ratei somajului.
Un Iactor care a diminuat partial eIectul concedierilor colective din cadrul
ntreprinderilor de stat a Iost cresterea ocuprii n sectorul privat. Rata somajului BIM a sczut
n 2003 la 7,0, Iat de 8,4 n anul precedent. n 2003 rata somajului BIM pentru brbati
era de 7,5 si pentru Iemei de 6,4 (Iat de valorile medii UE-15 de 7,3 si respectiv de
8,9 n 2003).
Rata somajului BIM n rndul tinerilor era de 18,5 n 2003. Tinerii reprezint unul
din cele mai mari grupuri aIectate de somaj (peste 30), valoare rmas relativ constant n
19
ultimii ani. Somajul a aIectat n special muncitorii, disponibilizati n urma restructurrii
sectorului industrial si care n 2003 reprezentau 75,1, din numrul total al somerilor
nregistrati.
Somajul aIecteaz n special persoanele cu un nivel de instruire primar si gimnazial
(6,2), liceal, proIesional si postliceal (6,5) si mai putin cele care au absolvit o Iorm de
nvtmnt universitar (2,9).
Somajul BIM de lung durat (1 an si peste) a nregistrat o crestere de la 3,2 n 2001
la 4,3 n 2003, n acelasi an 62 din totalul somerilor Icnd parte din aceast categorie.
Cresterea ponderii somerilor pe termen lung, chiar si pe Iondul scderii n ultimul timp a ratei
somajului, indic existenta unei grupe a somerilor pe termen lung ctre care va trebui s se
ndrepte n urmtorii ani politicile active pentru ocuparea Iortei de munc.
Cresterea riscului dependentei de asistenta social si necorelarea cu piata muncii sunt,
de asemenea, ilustrate de procentul mare al copiilor (sub 18 ani) si adultilor (18-59 ani) care
triesc n gospodrii n care nici unul dintre membri nu au un loc de munc. Acest risc a
crescut n perioada 2000 2003 de la 7,2 la 10,2 pentru copii si de la 8,4 la 11,1
pentru generatia adult (MCDIS, 2005).

Tabel nr.8. umrul total de yomeri yi rata yomajului pe jar yi pe judeje n 25
JUDETUL Nr total din care Nr. total som. Nr. total som. Total som. din Rata Rata somaj.
someri Iemei indemnizati neindemnizati sector privat somaj() Ieminin()
1 2 3 4 5 6 7 8
ALBA 12936 5840 8140 4796 11125 6.9 6.5
ARAD 6360 2791 2296 4064 6015 3.1 2.9
ARGES 14561 6901 7762 6799 5809 5.3 5.4
BACU 13465 4900 4228 9237 2118 5.3 4.1
BIHOR 6014 2520 1794 4220 3671 2.1 1.9
BISTRITA 6079 2531 3415 2664 5012 4.8 4.3
BOTOSANI 11261 4066 2486 8775 5401 6.6 4.7
BRASOV 21361 9772 8171 13190 11706 8.3 8.0
BRILA 8592 3233 1938 6654 3765 6.3 4.8
BUCURESTI 23598 12909 8084 15514 9143 2.7 3.4
BUZU 14587 5782 5035 9552 5236 7.3 6.1
CARAS SEV. 9817 4233 3701 6116 9415 7.1 6.6
CLRASI 9092 3858 1327 7765 1053 8.3 7.0
CLUJ 12676 5956 4409 8267 12314 3.9 3.9
CONSTANTA 12425 5736 3429 8996 10016 4.2 4.4
COVASNA 7163 2931 2994 4169 5249 7.4 6.2
DMBOVITA 14802 6205 3722 11080 10187 6.9 6.3
DOLJ 17143 7034 5248 11895 9417 5.8 5.1
GALATI 19465 7741 2904 16561 2617 8.5 7.7
GIURGIU 5571 2452 1447 4124 3148 5.7 5.1
GORJ 12545 5195 5192 7353 2515 7.9 7.0
HARGHITA 10593 4535 6313 4280 9735 7.6 6.8
HUNEDOARA 22454 10083 10253 12201 13921 10.5 10.4
IALOMITA 10748 4724 2202 8546 9857 9.7 8.8
IASI 19992 6923 3982 16010 11009 6.1 4.4
ILFOV 3142 1484 1285 1857 2096 2.8 2.7
MARAMURES 10129 4213 4108 6021 3474 4.9 4.2
MEHEDINTI 12950 4871 2173 10777 7125 10.2 8.2
MURES 9882 4445 4498 5384 8946 3.8 3.7
NEAMT 12396 4827 3564 8832 2516 5.6 4.5
20
OLT 12886 4862 2434 10452 11081 6.6 5.3
PRAHOVA 18666 8024 8794 9872 4513 5.7 5.4
SATU-MARE 4179 2013 1899 2280 1140 2.8 2.7
SLAJ 6590 2798 3307 3283 5132 6.3 5.7
SIBIU 9489 3995 3402 6087 7622 5.4 4.9
SUCEAVA 16808 6944 5080 11728 15235 6.2 5.3
TELEORMAN 14286 5534 2680 11606 4172 7.6 6.2
TIMIS 7167 3692 3385 3782 5318 2.3 2.4
TULCEA 4374 1944 1530 2844 4155 4.5 4.2
VASLUI 14490 5626 5072 9418 13266 8.5 6.6
VLCEA 12359 5462 3271 9088 8863 6.7 6.4
VRANCEA 5895 2267 1615 4280 1915 3.9 3.0
TOTAL 498988 211852 168569 330419 286023 5.6 5.0
Sursa. Agentia National pentru Ocuparea Fortei de unc

La sIrsitul lunii august 2005, rata somajului nregistrat la nivel national a Iost de
5,6, cu 0,7 procente mai mic Iat de cea din luna august a anului 2004 (cnd aceasta a Iost
de 6,3), si cu 0,1 procente mai mare Iat de cea din luna iulie 2005. Numrul total de someri
corespunztor lunii august, de 498.988 persoane, a crescut semniIicativ, cu 9.680 persoane,
Iat de cel din luna anterioar.
Din totalul somerilor nregistrati, 168.569 au Iost someri indemnizati si 330.419
neindemnizati. Numrul somerilor indemnizati continu s scad Iat de luna anterioar (cu
2.033 persoane), n timp ce numrul somerilor neindemnizati creste cu 11.713 persoane.
Ponderea somerilor neindemnizati n numrul total al somerilor pstreaz o tendint
cresctoare ajungnd la 66,2.
ReIeritor la somajul nregistrat pe sexe, n luna august se constat o crestere a ratei
somajului Ieminin de 0,1 puncte, n timp ce rata somajului masculin a rmas constant Iat de
luna iulie 2005.
La sIrsitul lunii august 2005, structura pe sexe a numrului de someri este caracterizat
de cresterea att a numrului de someri Iemei, cu 6.962 persoane, ct si a numrului de someri
brbati, cu 2.718 persoane.
Analiznd datele prezentate mai sus se poate spune c rata somajului a crescut, de Iapt, pe
seama somerilor Ir drepturi bnesti si a somerilor Iemei. Acest aspect implic o abordare
speciIic a programelor pentru prevenirea si combaterea somajului n rndul celor dou
categorii de someri.
La nivel teritorial, 25 de judete si municipiul Bucuresti au nregistrat cresteri ale
numrului somerilor nregistrati, dintre care n judetele: Gorj, Dmbovita, Galati si Bacu
aceste cresteri au Iost de peste 1.000 de persoane. n restul judetelor numrul total de someri
a sczut comparativ cu luna iulie 2005, dar scderile au Iost nensemnate, cea mai important
scdere numeric nregistrndu-se n judetul Covasna (876 persoane).
Cresterea de 0,1 puncte procentuale a ratei somajului la nivel national se reIlect n
modiIicri nesemniIicative ale ratelor n majoritatea judetelor trii. Rata somajului
nregistreaz cea mai mare crestere, de 1,0 puncte procentuale n judetul Gorj si cea mai mare
scdere n judetul Covasna, de 0,9 puncte procentuale.
Hunedoara (10,5) si Mehedinti (10,2), si mentin rata somajului peste pragul de
10,0, nivelul maxim al ratei somajului rmnnd n continuare n judetul Hunedoara, iar cel
minim (2,1) n judetul Bihor, amplitudinea de 8,4 puncte procentuale rmnnd, de
asemenea, constant.
Desi, Iat de luna august a anului precedent, n luna august 2005 numrul somerilor
nregistrati a sczut cu 11,3 (63.657 persoane), este de remarcat Iaptul c pentru aceast
lun nivelul somajului a crescut Iat de luna anterioar.
21
Desi somajul nregistrat a sczut n anul 2005, comparativ cu cel precedent, n toat tara,
judetele situate la cei doi poli ai ratei somajului, de maxim sau de minim, rmn n continuare
aceleasi. Aceasta demonstreaz, nc o dat, directa legtur dintre caracteristicile socio-
economice ale Iiecrei zone si evolutia somajului, c disparittile regionale se pot rezolva
doar n timp si cu asigurarea resurselor necesare.

Tabel nr. 9. umrul total de yomeri nregistraji n evidenjele A1OFM Cluj- anul 2:
Indicatori 01.2006 02.2006 03.2006 04.2006 05.2006 06.2006 07.2006
Nr. Total
someri
nregistrati
14891 15534 15889 15562 14636 14220 11682
Din care
Iemei
7034 7239 7345 7234 5664 6595 5644
Someri
indemnizati
5759 5919 5606 5093 4717 4367 4490
Someri
neindemniz.
9132 9615 10283 10469 9919 9853 7192
Total someri
din sectorul
privat
534 15108 15422 14942 14112 13708 11267
Sursa. Agentia Judetean pentru Ocuparea Fortei de unc Cluf

Pentru anul n curs se observ Iaptul c numrul somerilor a nregistrat o crestere
treptat de la nceputul anului, punctul maxim Iiind atins n luna martie dup care a
nregistrat o continu scdere, n luna iulie Iiind nregistrati la Agentia judetean cu peste 4
mii de someri mai putin dect n luna de vrI, martie. Luna iulie a anului curent a nregistrat,
de altIel, cea mai mic rat a somajului din ultimii ani, pstrnd tendinta de scdere. AstIel,
n decembrie 2002 se nregistrau 33157 someri, n decembrie 2003, 24822 someri, n
decembrie 2004, 16305 someri, iar n decembrie 2005, 14373 someri. Desi n primele luni
ale anului 2006 numrul somerilor nregistrati a crescut putin peste cel din decembrie 2005,
n luna iunie 2006 se nregistra deja o valoare sub cea atins n ultima lun a anului
precedent.

odulul 3. Politicile sociale din domeniul yomajului
Societtile contemporane trebuie s Iac Iat eIectelor negative determinate de o rat
ridicat a somajului. Somajul nu trebuie analizat doar ca Iiind un Ienomen economic ce indic
un dezechilibru persistent pe piata muncii, el este un ,punct de criz ce trebuie depsit,
aspectele sociale negative ale acestuia Iiind tot mai vizibile si deci, necesar de contracarat.
Modalittile de abordare ale somajului sunt diIerite de la o tar la alta, n Iunctie de
conditiile concrete existente la un moment dat. Nivelul acceptabil al somajului, care s
corespund unei ocupri depline a Iortei de munc, a variat n timp. AstIel, n Anglia anilor
1920-1930, nivelul somajului pentru situatia de ocupare deplin a Iortei de munc se ridica la
aproximativ 3 din populatia activ. n cazul altor tri precum Franta si Germania se
apreciaz c imediat dup cel de-al doilea rzboi mondial, aceast rat a somajului se situa n
jurul valorii de 1-2. Pentru SUA, nivelul era de circa 5, la nceputul anilor 80 scznd sub
4 (Cace, 1997).
n prezent, tinnd seama de gama variat de situatii concrete cu care se poate conIrunta
o tar, ocuparea deplin a Iortei de munc presupune o rat de 1,5 pn la 4 (Cace, 1997).
Protectia persoanelor care au rmas Ir loc de munc s-a dezvoltat ulterior constituirii
sistemelor de asigurare pentru btrnete, boal sau accidente de munc.
22
Primele msuri de protectie a somerilor au Iost consemnate n Marea Britanie n 1911, n
National Insurance Act, urmate de cele din Germania, din 1929, si cele din Statele Unite, n
1935, n Social Security Act (Cace, 1997).
Pentru Romnia de dup 1989, reglementarea problemei persoanelor rmase Ir un loc de
munc a Iost o premier, deoarece si n perioada comunist, si naintea acesteia, asigurarea
mpotriva somajului a lipsit.
n timp, diIeritele state, n Iunctie de situatia economic pe care o traversau, au
dezvoltat msuri pasive si active de combatere a somajului. Msurile active se reIer la
administratia si serviciile de ocupare a Iortei de munc, Iormarea proIesional, msuri n
Iavoarea tinerilor, msuri de promovare a ocuprii si msuri n Iavoarea persoanelor cu
handicap. Msurile pasive au inclus, pe lng plata ajutorului de somaj, si cheltuielile pentru
pensionarea anticipat.

Caracteristici ale omafului in Europa Central i de Est
n timp, trile din Iostul bloc socialist au introdus reIorme concrete pe piata muncii,
trecnd de la cea traditional care avea drept caracteristic garantarea locului de munc, la o
piat concurential. Pn n anii `90 statul era cel care crea locuri de munc si garantnd
existenta lor nu oIerea ajutor de somaj celor care rmneau n aIara pietei muncii.
Repartizarea obligatorie a absolventilor oricrei Iorme de nvtmnt era o manier
prin care statul si exercita controlul asupra pietei muncii, alturi de acest aspect aprnd si un
strict control al migrrii din mediul rural n cel urban.
Ceea ce oIereau sistemele centralizate erau, asa cum arta si Cace (1997) locurile de
munc garantate tuturor care puteau Ii schimbate dac persoanele considerau acest aspect
avantajos. Cu toate acestea mobilitatea Iortei de munc era mult mai redus dect n trile din
vest.
Un alt aspect caracteristic acestei perioade este o rat a ocuprii destul de mare, att la
brbati ct si la Iemei, la acestea din urm un rol important jucnd egalitatea de sanse datorat
accesului lor la nvtmntul si pregtirea proIesional.
Aspectele slabe majore au Iost, printre altele, productivitatea sczut a muncii,
abordarea deIicitar a somajului, concentrarea excesiv spre dezvoltarea industriei si
agriculturii, limitarea migratiei pe plan international (Cace, 1997). Productivitatea sczut a
muncii s-a datorat n mare msur tendintei de ocupare total a Iortei de munc. ReIeritor la
somaj, aspectul negativ este c acesta neIiind recunoscut, somajul ascuns nu si-a gsit nici o
rezolvare prin msura de sprijin a ajutorului de somaj. Accentul pus pe industria grea si
agricultur a dus la neglijarea sectorului tertiar, al serviciilor, care ar Ii putut constitui o surs
viabil de locuri de munc. De asemenea, locurile de munc n alte tri erau greu accesibile,
astIel nct surplusul de Iort de munc nu se putea orienta n aceast directie. Anterior anului
1990 restrictia venea dinspre statele Europei Centrale si de Est, ulterior, aceasta a Iost impus
de statele potential gazde (Cace, 1997).
Dup 1989 s-a ncercat o combinatie ntre stat si piat n ceea ce priveste piata muncii.
n acest context ntreprinderile nu erau obligate s concedieze excedentul de Iort de munc
sau s declare Ialiment si a Iost introdus msura somajului tehnic. De asemenea, s-au dat
ntreprinderilor ineIiciente numeroase subventii de la stat. n anul 1991, 33 din Iondurile
publice de somaj erau utilizate pentru sustinerea somajului tehnic, evolutia pn n 1996
nscriindu-se n aceeasi linie strategic. Un alt aspect negativ este Iaptul c nu a Iost ncurajat
excedentul de populatie activ s devin someri, n sensul c, spre exemplu, pentru rezolvarea
acestui excedent de Iorte de munc au Iost introduse programe de pensionare anticipat
(Mrgineanu, 1999). Acestea au Icut s scad puternic raportul dintre populatia activ si cea
inactiv, nregistrndu-se, spre exemplu, n noiembrie 1995, un raport de dependent ntre
pensionari si populatia activ de 1 la 1,7 (Cace,1997).
23
Dup 1990, dintre organismele si institutiile internationale cu inIluent n domeniul
politicilor sociale putem aminti Uniunea European, Banca Mondial, Fondul Monetar
International si Organizatia International a Muncii.
Aceste organisme internationale au solicitat statelor cu economii n tranzitie, inclusiv
Romniei, realizarea unei serii de msuri ce s vizeze att populatia activ ct si somerii.
Politicile antisomaj mbrac trei Iorme principale:
O msuri care privesc populatia activ
O msuri care i privesc direct pe someri
O alte msuri (contracte de scurt durat, program redus de lucru)
Msurile care se reIer la populatia activ vizeaz pregtirea si caliIicarea Iortei de
munc si Ilexibilizarea pietei muncii, pe de-o parte si reducerea programului de munc si a
duratei vietii active, pe de alt parte. Pe termen mediu si lung, ns, solutia optim rmne
cresterea investitiilor si implicit crearea de locuri de munc.
n privinta msurilor care i privesc direct pe someri, politicile sociale au cunoscut
evolutii diIerite n trile din zon. AstIel, nivelul cheltuielilor publice sociale ca procent din
PIB, se aIlau n Romnia la 16 (n 1995), n Cehia de 25,5 (n 1994), Bulgaria 21
(1994), Slovacia 40,7 (1994) etc. CiIrele dau o imagine reIeritor la nivelul interventiei
statului n problemele cu caracter social (Cace, 1997).
n privinta msurilor active si pasive, specialistii Fondului Monetar International
recomand pstrarea unei balante echilibrate.
ReIeritor la sprijinul acordat somerilor, Romnia a introdus nc din 1991 o serie de
msuri active si pasive. Dintre msurile active utilizate amintim caliIicarea si recaliIicarea
Iortei de munc, plata absolventilor si ajutorul de integrare proIesional. Ele nu au avut un
impact major, astIel nct somajul a continuat s rmn la un nivel ridicat.
n privinta msurilor pasive, ca urmare a aparitiei somajului cronic, perioada de
primire a ajutorului de somaj a crescut n 1991 de la 6 la 9 luni si a Iost introdus alocatia de
sprijin pentru o perioad de 18 luni de la data expirrii celor 9 luni. ConIorm Legii 1/1991
absolventii nvtmntului superior care nu reuseau s gseasc un loc de munc primeau
70 din salariul de baz minim pe tar, iar absolventii de nvtmnt preuniversitar,
proIesional sau de ucenici primeau 60 din salariul de baz minim pe tar.
Politicile din domeniul somajului ar trebui, asa cum arta si Cace (1997) s aib
strategii coerente pe termen scurt, mediu si lung. Dintre msurile pe termen scurt ar Ii:
O monitorizarea somajului pentru evidentierea zonelor critice, generatoare de
somaj
O crearea de institutii pe piata muncii care s Iaciliteze mobilitatea Iortei de
munc
O corelarea politicilor active si pasive de combatere a somajului de lung durat
O descentralizarea sistemelor de gestionare a datelor reIeritoare la somaj,
orientarea spre servicii locale
O ncurajarea angajrii Iortei de munc n lucrri si servicii publice.
Politicile pe termen mediu au ca obiective principale urmtoarele:
O crearea unor institutii care s contribuie la o mai bun adaptare a populatiei
active la cerintele pietei muncii (de ex.: burse de munc, centre de
recaliIicare etc.)
O atenuarea eIectelor concedierilor masive prin:
4 atragerea tuturor partenerilor sociali spre rezolvarea problemei, adic
patronat, sindicate, guvern
4 corelarea tuturor msurilor cu programele de privatizare din diIeritele
sectoare economice si zone geograIice
4 alocarea resurselor la nivel local.
24
Cel de-al treilea tip de msuri, cele pe termen lung, urmreste Ilexibilizarea Iortei de
munc pentru a corespunde unor schimbri majore si repetate.

odele ale statelor bunstrii i omafului
Autorul de reIerint pentru tipologia stratelor bunstrii este considerat Gosta Espin
Andersen (1990), care consider c exist trei mari categorii: statul liberal, cel conservator si
cel social-democrat.
odelul liberal este reprezentat de ctre Statele Unite ale Americii. Acest model
presupune c statul nu intervine n crearea de locuri de munc, mecanismul cererii si al oIertei
Iiind cel care regleaz piata muncii. Aici se pune accent pe msurile pasive n domeniul
somajului, n mod special pe plata ajutorului de somaj. Msurile active sunt Iragmentate si
nesemniIicative. Cu toate acestea n SUA s-au creat, n anii `90, multe locuri de munc. Acest
model presupune o Ilexibilitate ridicat a pietei muncii. S-au creat locuri de munc mai prost
pltite dar care, n raport cu ajutorul de somaj, sunt mai avantajoase.
odelul social-democrat este caracteristic Suediei, unde sunt cel mai dezvoltate din
trile OECD, msurile active de combatere a somajului. Suedia este recunoscut pentru
nivelul sczut al ratei somajului. Acest Iapt se datoreaz cheltuielilor bugetare mari pe care le
Iace acest stat pentru recaliIicarea Iortei de munc si crearea de locuri de munc. Statul este
cel care intervine masiv pe piata muncii pentru realizarea echilibrului dintre cerere si oIert.
odelul conservator este speciIic mai degrab Germaniei, unde se combin msurile
pasive cu cele active de combatere a somajului. Maniera n care se pstreaz echilibrul dintre
cele dou componente reprezint politica concret a Iiecrui land n parte. Un loc deosebit l
are aici pregtirea vocational prin care se ncearc pregtirea de Iort de munc n
conIormitate cu cerintele pietei (Cace, 1997, p.227-288).

Tabel nr.10. !rincipalele caracteristici ale statelor bunstrii cu implicajii asupra
yomajului
Statul Liberal rezidual Conservat
or
Social-
Democrat
SUA Germania Suedia
Administrar
ea
Mixt ntre
piat si stat dar
cu accent pe
piat
Corporati
v
De stat
Rolul pietei Major Limitat Minor
Rolul testrii
mijloacelor
Major Limitat Minor
Asigurarea
de servicii
de ctre stat
Limitat Limitat Major
Msuri
pentru
ocuparea
deplin
Minore Limitate Minore
Adaptare dup Cace, 1997, p.228

Politici pasive yi active n Romnia
Echilibrul ntre msurile active si cele pasive, n situatia n care un stat s-a angajat s
acorde un anumit sprijin somerilor, va depinde partial de costurile bugetare relative si partial
de eIectele lor economice, pozitive si negative, asupra Iunctionrii pietei Iortei de munc
(Fretwell si Jackman, 1994).
Politici pasive n domeniul yomajului
25
Elementele de politic pasiv se reIer n principal la asigurarea Iinanciar a persoanei
care rmne Ir loc de munc. Acordarea ajutorului de somaj s-a Icut n conIormitate cu
Legea 1/1991 modiIicat si completat ulterior prin Legea 86/1992, Legea 57/1994, Legea
65/1995 si Legea 76/2002. Plata ajutoarelor de somaj se Iace din Iondul de somaj, purttor de
dobnd, administrat de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale, constituit prin lege din
contributia salariatilor, a ntreprinderilor si prin subventii de la Bugetul de Stat.
Din anul 1992 pot primi ajutor de somaj si Iemeile care au ntrerupt activitatea pentru
cresterea copiilor, precum si persoanele crora le-a ncetat calitatea de pensionar dac sunt
nscrise la oIiciul Iortei de munc. Durata acordrii ajutorului de somaj a Iost stabilit initial la
180 de zile calendaristice si prelungit ulterior la 270 de zile, iar prin legea 76/2002,
modiIicat n Iunctie de durata contributiei la Iondul asigurrilor de somaj. Plata ajutoarelor
de somaj nceteaz n cazul reIuzului nejustiIicat de a urma cursuri de recaliIicare, a ncadrrii
n munc sau a obtinerii autorizatiei de desIsurare a unei activitti pe cont propriu. Legea
76/2002 utilizeaz n locul expresiei 'ajutor de somaj expresia, de altIel corect,
'indemnizatie de somaj, atta vreme ct persoana, pentru a beneIicia de aceste sume, a
ncheiat un contract de asigurare si a cotizat lunar pentru constituirea Iondului de somaj.
Din 1992, persoanele crora le-a expirat perioada de plat a ajutorului de somaj, nu au
reusit s se ncadreze n munc si nu au ,mijloace de ntretinere primesc n continuare, timp
de 18 luni, alocatie de sprijin. Aceasta reprezint 60, initial a Iost 40, din salariul minim
brut pe tar, indexat, din care s-a sczut impozitul. Legiuitorul ntelege prin ,lipsa mijloacelor
de ntretinere, ca si conditie pentru acordarea alocatiei de sprijin, situatia n care Iamilia
somerului nu realizeaz mpreun un venit de minim 60 - initial a Iost 40 - din salariul
minim brut pe economie, indexat si impozitat. Dac persoana Ir loc de munc detinea,
mpreun cu Iamilia sa, teren n proprietate mai mare dect 10.000 mp n zon colinar sau
20.000 mp n zon de munte nu mai putea beneIicia de plata drepturilor de somaj. n 1992 s-a
mrit supraIata minim la 20.000 respectiv 40.000 mp (coord. ZamIir, 1999).
Alturi de plata ajutorului de somaj, n cadrul msurilor de tip pasiv, Romnia a
utilizat si strategia pensionrilor anticipate, respectiv nainte de mplinirea vrstei de
pensionare. Aceast msur a Iost reglementat prin Legea 2/1995 care prevedea c
persoanele care au ,vechime integral n munc pot solicita nscrierea la pensie cu pn la 5
ani nainte de mplinirea vrstei prevzute de lege pentru pensionarea la cerere dup ce au
beneIiciat de ajutor de somaj si alocatie de sprijin, conIorm cu prevederile legale. Aceast
msur a urmrit s evite intrarea n somaj a populatiei vrstnice, n marea lor majoritate
sustintori de Iamilie. Mai mult, acest segment de populatie activ este mai rigid la schimbare,
posibile recaliIicri si deci, mai susceptibil, odat intrat n somaj, pentru somajul pe termen
lung.
Aceast msur a pensionrii anticipate nu a avut, ns, parametrii de eIicient scontati
deoarece a avut ca eIect si o ncrcare a cheltuielilor sociale ale statului si, mai mult dect att,
datorit cresterii continue a inIlatiei si descresterii veniturilor reale ale populatiei, parte din
persoanele pensionate anticipat au revenit pe piata de munc.
ReIeritor la perceptia n populatie a eIicientei acestei msuri, un sondaj eIectuat de
ctre Institutul de Cercetare a Calittii Vietii si Catedra de Sociologie a Universittii Bucuresti
n 1997, a artat c 54,9 din respondenti au declarat c sunt de acord ca, atunci cnd exist
putine slujbe oamenii s Iie obligati s se pensioneze mai devreme. 21,7 s-au declarat
mpotriva unei astIel de msuri, restul pn la 100 reprezentnd categoria celor indecisi
(coord ZamIir,1999).




26
Politici active n domeniul yomajului
n mod speciIic, msurile de protectie de tip activ din trile cu economie de piat, pot
mbrca trei Iorme ce pot Ii ntlnite, adesea, n practic n manier combinat:
1. programe pentru crearea de locuri de munc prin ncurajarea dezvoltrii activittii
antreprenoriale, creditarea sau Iacilitti Iinanciare acordate Iirmelor la angajarea
somerilor;
2. programe de consultant si caliIicare, extinse si asupra persoanelor care au loc de
munc;
Romnia, n privinta politicilor de suport a somerilor de tip activ, a dezvoltat programe
Iocalizate pe segmente de populatie cum sunt: tineri someri sau care nc urmeaz o Iorm de
nvtmnt, someri pe termen lung sau persoanele cu handicap. Dintre msurile de protectie
de tip activ programele de caliIicare/recaliIicare desIsurate n vederea mbunttirii sanselor
de angajare a celor rmasi Ir un loc de munc, reprezint un element de baz, dezvoltat si la
noi n tar. Pentru toti somerii, participarea la aceste cursuri este gratuit si obligatorie.
n tabelul nr.11 sunt surprinse, de-a lungul a 6 ani, variatiile n motivatia pentru care s-
au organizat si desIsurat, mai degrab, aceste cursuri de caliIicare si recaliIicare:

Tabel nr.11 Motivajia desfyurrii cursurilor de recalificare n perioada 1991-199
1991 1992 1993 1994 1995 1996
Total, din care 12.758 45.640 65.458 45.858 45.298 49.074
1. Someri din total 81,99 82,02 75,58 55,56 50,32 41,59
2. Au ncheiat
pregtirea din total
28,71 69,38 74,98 68,32 71,53 70,33
a. la cererea agentilor
economici
26,73 7,89 4,04 22,89 24,92 29,26
b. pe baza studiilor de
perspectiv
46,33 89,46 92,57 22,48 16,09 15,25
c. la cererea
persoanelor interesate
26,95 2,65 3,39 54,63 58,99 55,49
d. s-au ncadrat 34,53 22,01 16,44 20,60 18,61 20,21
Sursa. Anuarul Statistic al Romaniei, 1997, CNS

Tabelul nr.11. surprinde o scdere continu a numrului de cursuri organizate datorit
studiilor de perspectiv ncepnd cu anul 1993, perioada 1992-1993 Iiind cea n care s-a dat
cea mai mare important, n organizarea cursurilor, aspectului mai sus amintit. Din anul 1994
s-a nregistrat o crestere a importantei, n organizarea cursurilor de caliIicare/recaliIicare,
cererii agentilor economici precum si a persoanelor interesate. Acest Iapt este dovedit si de
ctre situatia organizrii cursurilor de caliIicare, recaliIicare si perIectionare n 2003 si 2004
(vezi tabelele 12 si 13).













27


Tabel nr. 12. umrul persoanelor cuprinse la cursuri de inijiere, calificare, recalificare yi
perfecjionare, la 3 sept. 23 yi 31 dec. 23

TOTAL

Numr
absolventi
Numr someri
ncadrati n
munc

30
sept.
2003
31 dec.
2003
30
sept.
2003
31
dec.
2003
30
sept.
2003
31 dec.
2003
Persoane
cuprinse n
pregtire
1
, din
care:
75434 118596 42190 64482 7571 10585
- someri
indemnizati
8669 11635 5899 7767 4457 5713
- someri
neindemnizati
7492 9673 4989 6580 3114 4872
- la cererea
angajatorilor
16494 29713 13668 16409 - -
- la cererea
persoanelor Iizice
interesate
42779 64922 17634 31666 - -
1. La cursuri incepute in anul 2003
Sursa. Agentia National pentru Ocuparea Fortei de unc
Tabel nr. 13 umrul persoanelor cuprinse la cursuri de ini(iere, calificare,
recalificare yi perfec(ionare n 2004
TOTAL din care: 2004 Numr absolventi Numr someri ncadrati n munc
31.03
2004
30.06
2004
30.09
2004
31.03
2004
30.06
2004
30.09
2004
31.03
2004
30.06
2004
30.09
2004
31.03
2004
30.06
2004
30.09
2004
Pers n
pregtire
1
,
din care:
49842 54107 62200 2927 8860 16953 26555 40229 44983 2415 5135 7441
Total someri,
din care:
13420 17259 24603 2730 8294 15638 6433 9107 13442 2415 5135 7441
-la cursuri
din bugetul
asig. somaj
12942 16819 24020 2730 8294 15495 6138 8780 13115 2369 5083 7384
- someri
indemni
zati
6212 9320 12856 1833 4918 8454 2984 4646 6964 1135 2742 3990
- someri
neindemniz.
6730 7499 11164 897 3376 7041 3154 4134 6151 1234 2341 3399
- cuprinsi la
cursuri
Iinantate din
alte Ionduri
460 440 583 - - 143 295 327 327 46 52 52
La cerere
angajator
11130 11226 11657 35 88 519 5570 9344 9588 - - -
La cererea
pers. Iizice
interesate
25310 25622 25821 162 478 677 14552 21778 21953 - - -
Sursa: Agentia National pentru Ocuparea Fortei de Munc
Din tabelul 12 si tabelul 13 reiese Iaptul c, n organizarea cursurilor de recaliIicare
de-a lungul anului 2003 si 2004, s-a tinut mai degrab seama de cererea venit din partea
persoanelor n cutarea unui loc de munc.
n Raportul asupra implementrii Proiectului privind Forta de munc si protectia
social, Iinantat din mprumutul acordat de Banca Mondial Romniei se arat c paleta
msurilor active Iurnizate n cadrul programului a cuprins n mod concret:
1. servicii de ocupare - mutare o varietate de servicii de ocupare si mutare a Iost oIerit
clientilor eligibili pentru acest tip de serviciu, incluznd consilierea privind cariera,
inIormarea privind piata muncii, asistenta privind cutarea unui loc de munc, servicii de
plasare si asistent privind mutarea,
2. servicii de caliIicare si recaliIicare,
3. ocuparea n servicii publice,
4. programe de asistent si consultant pentru dezvoltarea de mici aIaceri - servicii juridice, de
marketing, comerciale, Iinanciare si servicii de consultant,
5. programe de asistent privind dezvoltarea de incubatoare de mici aIaceri,
6. servicii de planiIicare a dezvoltrii economice locale acest program a avut ca scop
Iinantarea costului evalurilor economice locale, seminariilor, studiilor si materialelor
(Raportul asupra implementrii Proiectului privind Forta de munc si protectia social, 2004).
ReIeritor la msurile active implementate, n conIormitate cu Bilantul de ocupare
pentru anul 2005, acestea au constat mai ales n:
1. InIormare si consiliere proIesional
2. Medierea muncii
3. Formare proIesional
4. Consultant si asistent pentru nceperea unei activitti independente sau pentru
initierea unei aIaceri
5. Completarea veniturilor salariale ale angajatilor
6. Stimularea mobilittii Iortei de munc
7. Subventionarea locurilor de munc
8. Acordarea de credite n conditii avantajoase
9. Facilitti acordate angajatorilor (Bilant de ocupare pe 2005, Monitorul OIicial nr.554,
2005)
n tabelul 14 sunt surprinse cheltuielile eIectuate pentru msuri active, respectiv Iormarea
proIesional, consultant si asistent n scopul nceperii unei noi activitti, stimularea
mobilittii Iortei de munc prin schimbarea locului de munc, subventionarea locurilor de
munc, completarea veniturilor salariale ale angajatilor, credite acordate acestora si alte
Iacilitti pentru angajati, n scopul prevenirii situatiei de somer, cheltuieli eIectuate la nivelul
judetului Cluj, n cursul anului 2005.













30
Tabel nr. 14. $ume alocate yi cheltuieli pentru stimularea ocuprii forjei de munc n
judejul Cluj mii lei
Nr.
Crt.
Msuri active Prevzut
buget
Cheltuieli
eIectuate
Procent
realizat
()
1 Formarea
proIesional
830,00 822,10 99,05
2 Consultant si
asistent pt.
nceperea unei act.
indep. sau pt.
initierea unei aIaceri
60,00 0,71 1,18
3 Completarea
veniturilor salariale
ale angajatilor
1.195,81 577,58 48,30
4 Stimularea
mobilittii Iortei de
munc
178,00 36,16 20,31
5 Subventionarea
locurilor de munc
11.005,40 9135,73 83,01
6 Acordarea de
credite n conditii
avantajoase
855,00 130,00 15,20
7 Facilitti acordate
angajatilor
- - -
TOTAL MSURI
ACTIVE
14.124,21 10.702,27 75,77
Cheltuieli totale la
31.12.2005
49.608,31 38.538,16 77,68
Ponderea msurilor
active n totalul
cheltuielilor:
28,47 27,77
Sursa. Agentia Judetean de Ocupare a Fortei de unc

Tabel nr. 15 Cheltuieli pentru formare profesional comparativ pe judeje
Judet Prevzut
buget
Cheltuieli
eIectuate
Procent
realizat
()
Alba 319,00 317,28 99,46
Arad 304,00 303,30 99,77
Arges 243,00 240,69 99,05
Bacu 348,00 344,91 99,11
Bihor 250,00 240,02 96,01
Bistrita 120,00 107,41 89,51
Botosani 224,00 203,72 90,94
Brasov 573,00 203,72 35,55
Brila 380,00 357,48 94,07
Buzu 362,00 313,87 86,71
Caras-Severin 353,00 328,64 93,10
Clrasi 152,00 149,17 98,14
Cluj 830,00 822,10 99,05
Constanta 535,00 459,98 85,98
Covasna 119,00 118,04 99,20
Dmbovita 274,00 265,55 96,91
Dolj 261,00 259,12 99,28
Galati 303,00 301,58 95,53
Giurgiu 171,00 158,59 92,74
Gorj 125,00 123,67 98,93
31
Harghita 190,00 174,99 92,10
Hunedoara 401,00 389,79 97,20
Ialomita 251,00 250,57 99,83
Iasi 335,00 327,98 97,91
Maramures 343,44 343,44 100,00
Mehedinti 50,08 50,08 100,00
Mures 486,00 485,49 99,90
Neamt 495,00 491,73 99,34
Olt 155,00 147,02 94,85
Prahova 513,00 510,61 99,53
Satu Mare 607,29 607,29 100,00
Slaj 140,21 140,21 100,00
Sibiu 752,91 581,75 77,27
Suceava 332,00 325,62 98,08
Teleorman 60,00 50,18 83,63
Timis 449,00 448,63 99,92
Tulcea 308,00 301,84 98,00
Vaslui 520,01 520,01 100,00
Vlcea 647,00 642,08 99,24
Vrancea 192,00 187,04 97,42
Bucuresti 334,00 193,72 58,00
IlIov 112,00 110,83 98,96
Sursa. onitorul oficial al Romaniei nr. 554 din 30 iunie 2005


Tabelul 15 scoate n evident Iaptul c, la nivelul judetului Cluj, s-au eIectuat, n anul
2005, cele mai ridicate cheltuieli cu Iormarea proIesional a somerilor, n conditiile n care
aceste cursuri rspund tot mai mult, conIorm statisticilor nationale, cerintelor cursantilor.

Concluzii
Putem aIirma c protectia social somerilor a nregistrat, din 1990 si pn n 2006,
progrese din mai multe puncte de vedere:
O Legislatia actual prevede o indemnizatie de somaj care variaz n Iunctie de
nivelul cotizatie la asigurrile de somaj
O Somerii care, n timpul perioadei legale de somaj cu indemnizatie, reusesc s
se angajeze, primesc n continuare 30 din indemnizatie si dup angajare pn
la expirarea celor maxim 12 luni legale de somaj
O Cursurile de recaliIicare rspund mult mai bine, cantitativ si calitativ, nevoii de
caliIicare a Iortei de munc.
Pe lng aceste msuri de protectie putem constata, ca si schimbare pozitiv, o mai
mare mobilitate a Iortei de munc naIara granitelor trii, precum si scderea progresiv a ratei
anuale a somajului. La aceasta putem aduga, Ir a avea statistici relevante pentru ilustrare,
Iaptul c o parte din Iorta de munc este angajat n activitti n economia subteran, munca la
negru Iiind o realitate contemporan. Toate aspectele mai sus amintite ne ndrepttesc s
concluzionm c situatia de somer poate Ii considerat, n context actual, mai putin dramatic
dect la nceputul anilor`90.







32
odulul 4. Considera(ii generale privind problematica stresului
Problematica stresului, desi este una de interes, care a nceput a Ii studiat sistematic
de cel putin 2 secole, rmne nc, incomplet abordat, aproIundat, atrgnd n continuare
atentia specialistilor din variate domenii precum: medicina, psihologia, psihiatria,
Iarmacologia, sociologia etc.
Karl Albrecht, proIesor la Universitatea din CaliIornia, a numit stresul ca Iiind 'o nou
si ciudat boal.ale crei simptome se nscriu pe o plaj larg de la 'discomIort minor la
moarte, de la dureri de cap la atac de cord, de la indigestie la atac cerebral, de la oboseal la
hipertensiune arterial., de la dermatite la ulcer (Albrecht, 1986, p.1). Acelasi autor revine
si spune c, desi nu este o boal propriu-zis, stresul cronic poate cauza diIerite probleme de
sntate sau le poate complica pe cele deja existente. Kaplan si Saccuzzo (2001) apreciaz c
stresul este printre cauzele a 50 pn la 80 dintre boli.
Secolul XX, recunoscut drept o perioad din istoria omenirii marcat de incredibile
schimbri, a Iost denumit de ctre Alvin ToIIler (1970, 1975, 1983) ca Iiind era socului
viitorului.
Pentru persoana de rnd, secolul XX a presupus existenta mai multor arii de
schimbare, printre care:
O de la viata rural la cea de la oras
O de la static la dinamic
O de la autosuIicient (productia n propria gospodrie) la societatea de consum
O de la izolare la interconectare
O de la persoane active din punct de vedere Iizic la sedentarism
Toate aceste schimbri au dus la aparitia unor presiuni si cerinte spre adaptare.
Forma primar de anxietate ce apare ca urmare a vietii trepidante si pline de schimbare se
reIer la pierderea sentimentului de permanent. n cartea sa, Socul Viitorului, sociologul
Alvin ToIIler, demonstreaz c o rat prea mare a schimbrii, pentru o persoan, poate
produce reactii Iizice la stres care vor duce la scderea bunstrii emotionale a persoanei, o
degradare sever a snttii Iizice si un declin general al calittii vietii. Fr un oarecare
nivel de stabilitate al vietii, persoana si poate pierde sentimentul continuittii si al
predictibilittii care Iac viata mai sigur si mai relaxat. Prea mult schimbare poate cauza,
asadar, anxietate cronic. De asemenea, ToIIler, a trasat termenul de 'soc al viitorului
pentru a descrie sentimentul unei anxietti vagi, continue, care apare la persoanele supuse
unui ritm rapid al schimbrilor si care sunt obligate, astIel, s treac printr-un proces
continuu de adaptare la schimbare. El vorbeste despre socul viitorului nu ca de un pericol
potential ci ca despre ,o conditie psihobiologic ce poate Ii ,descris n termeni medicali si
psihiatrici. ,Este boala datorat schimbrii, spunea ToIIler (ToIIler, 1983).

Stresul. Abordri n definirea acestuia
Stresul este, poate, cea mai comun problem care apare n viata de zi cu zi. Cu toate
acestea termenul nu este nici acum suIicient clariIicat, astIel nct, se utilizeaz n expresii n
care acesta reprezint Iie modul de actiune al unor Iactori nocivi din mediu, Iie rezultatul
acestei actiuni etc. Diversi autori au remarcat lipsa consensului n deIinirea stresului
(Motowidlo, Packard si Manning, 1986). Aceast idee a Iost subliniat si de ctre psihiatrul
L. Alexandrescu, ce remarc Iaptul c, n ciuda unui numr mare de publicatii reIeritoare la
stres, nu exist o deIinitie clar, cuprinztoare si general acceptat a stresului psihic sau de
orice natur (Alexandrescu, 1997) O lucrare mai recent a A. Bban (1998) evidentiaz, de
asemenea, contradictiile si inconsistentele legate de stres. Autoarea Iace o analiz a celor mai
importante teorii n studiul stresului si propune o deIinire a acestuia 'ca proces
multidimensional ce include un agent extern sau intern numit stresor sau Iactor de stres, ca
33
evaluare a lui, ca eIorturi de a-l domina, reduce sau ignora, ca eIecte complexe asupra strii
Iizice si psihice (Bban, 1998, p.6).
De-a lungul timpului, s-au elaborat diIerite teorii reIeritoare la problematica stresului.
n jurul anului 1860, Claude Bernard vorbeste despre importanta mentinerii constante a
parametrilor sistemului intern individual, concept care va Ii dezvoltat sub termenul de
homeostazie de ctre dr. Walter B. Cannon de la Harvard Medical School, prin acesta
ntelegndu-se capacitatea organismului de a-si mentine constanti parametri interni n ciuda
modiIicrilor din mediul extern. Cannon (1932) a Icut constatarea c organismul rspunde
oricror modiIicri precum Ioamea, temperaturi Ioarte ridicate sau Ioarte sczute, emotii
puternice etc., printr-un mecanism numit de acesta sindromul de lupt sau Iug (Cannon,
1932). Asadar, Cannon utilizeaz termenul de stres n contextul reactiei autonome a
organismului denumit "reactie de urgent", cunoscut azi n literatura de specialitate sub
denumirea de reactie de "lupt sau Iug" (Iight or Ilight) (Cannon, 1932). Reactia de urgent
sau reactia de panic, cum a mai Iost numit de ctre Cannon, are ca eIect imediat producerea
unei mari cantitti de energie care s-i permit individului Iie s Iug de stimul, Iie s-l atace
(Hayes, Orrell, 2003).
Stresul ca si concept a Iost studiat timp de decenii, Iapt care a dus la dezvoltarea unor
abordri diverse ale acestuia. Dintre cele mai vehiculate teorii sunt: abordarea stresului ca
rspuns intern (Selye, 1936), stresul ca rspuns la Iactorii perturbatori externi (Meyer, Holmes
si Rahe, 1967) si stresul ca interactiune, respectiv modelul tranzactional (Lazarus si Folkman,
1984).

odelul lui Selye n abordarea stresului
Activitatea lui Hans Selye, n cadrul Universittii din Montreal, este considerat ca
Iiind prima abordare de important semniIicativ a problematicii stresului. Dintre cercettorii
romni cu o contributie remarcabil n studiul stresului putem aminti pe R. Floru (1974), P.
Derevenco, I. Anghel, A., Bban (1992), I. Iamandescu (1993), I. Holdevici (1995), M.
Miclea (1997).
Marea contributie a lui Selye la studierea Iiziologiei umane a Iost conceptul de stres
vzut ca sindrom nonspeciIic, stereotip al organismului. ConIorm Dictionarului de psihologie
(2000), termenul de stres este utilizat pentru prima dat de Selye (1936) pentru a desemna
starea n care se gseste un organism amenintat de dezechilibru sub actiunea unor agenti sau
conditii care pun n pericol mecanismele sale homeostatice.
Selye, cnd public descoperirile sale legate de stres n volumul The Stress of Life,
arat c rspunsul la stres reprezint mecanismul de baz n mentinerea homeostaziei (Selye,
1957). Selye deIineste stresul ca Iiind ,rspunsul nespeciIic al organismului la solicitrile
externe (Selye, 1978, p.25).
Una dintre deIinitiile alternative, Iormulate n 1956 de ctre Selye, reIeritoare la stres
este: ,procentul de uzur al organismului determinat de viat, de traiul de zi cu zi (Selye,
1956). Selye considera c Iiecare organism are un nivel general oarecare al capacittii de
adaptare, care este cu timpul epuizat prin cerintele de adaptare si readaptare la mediu, moment
n care poate surveni moartea.
Organismul uman ajunge s se distrug pe sine atunci cnd este Iortat s Iac Iat unui
stres ridicat, ntr-un stadiu de alarm prelungit Ir a Ii alternat de pauze.
Selye a Iost interesat de rspunsurile organismului la Iactorii stresanti din mediu,
considernd c reactiile la acestia sunt nespeciIice. Prin aceasta a dorit s exprime Iaptul c
indiIerent de tipul de stimul (intern sau extern) organismul rspunde la stres urmnd un model
universal. Termenul pentru acest model al rspunsului la stres, stabilit de ctre Selye, este cel
de Sindrom General de Adaptare (SGA). Toate rspunsurile nespeciIice ale organismului Iat
de solicitrile interne sau externe strbat cele trei Iaze ale SGA: alarm, rezistent si epuizare.
34
Selye atrage atentia asupra Iaptului c n Iiecare dintre aceste Iaze exist stres desi acesta
variaz ca maniIestare n timp. Asadar, Selye, n 1936, postuleaz procesul de adaptare la
stres cu cele trei stadii: alarm, rezistent si epuizare (Selye, 1936).
Fa:a de alarm reprezint rspunsul initial al organismului la stresor si are dou
etape: de soc si contrasoc. Prima se caracterizeaz printr-o rezistent sczut a organismului la
Iactorii de stres, respectiv prin scderea tensiunii arteriale, inhibarea SNC, scderi n greutate,
hipoglicemie, atroIii ale timusului, hemoragii gastrointestinale etc., iar a doua printr-o crestere
a rezistentei organismului la stresori. n aceast etap organismul mobilizeaz resursele
existente pentru o actiune rapid de autoprotejare, prin rspunsuri rapide, cum ar Ii: cresterea
ratei respiratorii si a ritmului cardiac, cresterea tensiunii arteriale, hipertroIierea suprarenalelor
cu eliberri crescute de hormoni corticosuprarenalieni, eliberri masive de glucoz
(glucogenoliz) n snge pentru a Iurniza energia necesar organismului pentru actiune
(coord. Selye,1983).
n situatia n care actiunea stresorului continu, organismul rspunde prin ceea ce
Selye a numit fa:a de re:istent. n aceast Iaz rspunsurile organismului se orienteaz
nspre o adaptare pe termen lung, spre realizarea si mentinerea homeostaziei interne. Aici
predomin reactiile anabolice de sintez proteic si continu eliberrile crescute de hormoni
corticosuprarenalieni.
Cea de-a treia fa:, cea de epui:are sau colaps, a crei denumire doreste s sublinieze
Iaptul c organismul nu poate s realizeze ajustarea corespunztoare la stres pe o perioad
nelimitat de timp, se caracterizeaz printr-o epuizare general, un grad ridicat de uzur Iizic
si psihic a organismului. Apar Ienomene de uzur, distroIie asemntoare cu mbtrnirea iar
dac stresorul persist, poate duce pn la moartea individului. Albrecht considera c una
dintre cele mai elementare consecinte ale stresului l reprezint procesul de mbtrnire al
organismului (Albrecht 1986, p.69).

Tabelul nr.16. $indromul general de adaptare
Reactia de alarm
O Faza de soc: se caracterizeaz printr-o rezistent sczut a organismului la Iactorii de stres,
respectiv prin scderea tensiunii arteriale, inhibarea SNC, scderi n greutate, hipoglicemie, atroIii
ale timusului, hemoragii gastrointestinale etc.,
O Faza de contrasoc: se caracterizeaz printr-o crestere a rezistentei organismului la stresori;
organismul mobilizeaz resursele existente pentru o actiune rapid de autoprotejare, prin
rspunsuri rapide, cum ar Ii: cresterea ratei respiratorii si a ritmului cardiac, cresterea tensiunii
arteriale, hipertroIierea suprarenalelor cu eliberri crescute de hormoni corticosuprarenalieni,
eliberri masive de glucoz (glucogenoliz) n snge pentru a Iurniza energia necesar
organismului pentru actiune
Fa:a de re:istent
O rspunsurile organismului se orienteaz nspre o adaptare pe termen lung, spre realizarea si
mentinerea homeostaziei interne; predomin reactiile anabolice de sintez proteic si continu
eliberrile crescute de hormoni corticosuprarenalieni.
Fa:a de epui:are
O epuizare general, un grad ridicat de uzur Iizic si psihic a organismului; Ienomenele de uzur,
distroIie sunt asemntoare cu mbtrnirea iar dac stresorul persist, poate duce pn la moartea
individului.

n conIormitate cu teoria lui Selye, orice situatie de viat care solicit mecanisme
adaptative implic un anumit grad de stres. Tot acesta precizeaz c prin stres ntelege reactia
organismului si nu situatia stresant (Goupil, 1991). Selye (1974, 1978) Ioloseste doi termeni
diIeriti pentru denumirea stresului care poate Ii pozitiv sau negativ, respectiv eustres sau
distres. Acesta din urm s-ar Iace mai degrab responsabil de declansarea mecanismului
adaptativ, dup modelul celor trei Iaze mai sus amintite. Cercetrile au relevat ns c ambele
tipuri de stres pot Ii duntoare organismului, cu att mai mult cu ct interpretarea unui
35
eveniment ca Iiind stresant sau nu implic modalitatea subiectiv de percepere a acestuia de
ctre subiect.
Acest model a Iost mult dezbtut n timp, conturndu-se att elementele de important
n studiul stresului aduse de teorie, dat Iiind Iaptul c Selye a deschis drumul cercetrii
sistematice a problematicii stresului, ct si unele critici la adresa lui, provenite n principal din
limitarea explicrii Ienomenului prin SGA.

odelul cauzal al lui Holmes yi Rahe n definirea stresului
Abordarea stresului ca rspuns la Iactorii perturbatori externi a Iost dezvoltat de ctre
Holmes si Rahe, (1967) cei doi elabornd "Scala de evaluare a evenimentelor sociale". Ei
pornesc de la modelul cauzal, numit si modelul ingineresc ce consider persoana, prin
analogie cu modelele tehnice, ca avnd un anumit grad de tolerant Iat de potentiali Iactori
duntori din mediu, iar cnd acestia depsesc nivelul optim apare reactia de stres a
organismului (Bban, 1998).
Holmes si Rahe (1967) au deIinit evenimentele critice de viat ca Iiind acelea care Iie
semnalizeaz, Iie initiaz schimbri semniIicate la nivel individual. Cei doi autori au elaborat,
asa cum am artat deja, o scal a evenimentelor de viat stresante, 'The Social Readjustment
Rating Scale, care cuprinde 38 de asemenea elemente care, n Iunctie de impactul pe care-l
au asupra individului, au Iost cotate cu puncte de la 100 la 11, prin simpl nsumare
obtinndu-se scorul total al acestora numit de ctre autori "liIe change units" (LCU) (Holmes,
Rahe, 1967).





























36
Tabelul nr.17. $cala evenimentelor de viaj
Eveniment de viat Valoare
Moartea sotului sau a sotiei 100
Divort 73
Separare marital 65
nchisoare 63
Moartea unei rude apropiate 63
Accidente sau boli personale 53
Cstorie 50
Concediere 47
Reconciliere marital 45
Pensionare 45
Schimbare n sntatea unui membru de Iamilie 44
Sarcin 40
DiIicultti sexuale 39
Aparitia unui nou membru n Iamilie 39
Schimbri legate de locul de munc 39
Schimbri ale situatiei Iinanciare 38
Moartea unui prieten apropiat 37
Schimbarea orientrii proIesionale 36
Prescrierea unei ipoteci 30
ModiIicarea responsabilittilor de serviciu 29
Fiul sau Iiica prseste casa 29
Probleme cu rudele din Iamilia sotului/sotiei 29
O realizare personal remarcabil 28
Sotia ncepe sau nceteaz s mai lucreze 26
nceperea sau terminarea scolii 26
Schimbarea conditiilor de trai 25
Revizuirea obiceiurilor personale 24
Necazuri cu seIul 23
Schimbarea locuintei 20
Schimbarea scolii 20
Schimbri n modul de relaxare 19
Schimbri de natur religioas 19
Schimbri n activittile sociale 18
Schimbri n obiceiurile legate de somn 16
Schimbri n obiceiurile alimentare 15
Vacant 13
Crciun 12
nclcri minore ale legii 11
Dup olmes, T., . i Rahe, R., (1967) The Social Readfustment Rating Scale, in Journal of
Psychosomatic Research, vol. 11, nr.2, p.213-218

Observm c autorii acord o important ridicat modiIicrilor datorate pierderii
locului de munc precum si necesittii schimbrii orientrii proIesionale.
Dintre criticile aduse acestui model ar Ii aceea c se neglijeaz, n evaluare, Iactorii
individuali cognitivi si aIectivi care pot schimba perspectiva asupra unui eveniment din viat
(Bban, Derevenco, Anghel, 1992). De asemenea, scala amestec evenimente considerate n
general negative cu cele considerate mai degrab pozitive si ia n discutie doar un interval de
sase luni pentru apreciere. Desi evenimentele pozitive pot si ele determina schimbare si deci,
si stres, cele mai multe cercetri indic Iaptul c evenimentele negative sunt cele cu un impact
mai mare asupra snttii Iizice si psihice a persoanei. Mai mult, scala porneste de la premisa
c toti oamenii rspund identic unor evenimente de viat date, ns, n realitate indivizii se pot
comporta Ioarte diIerit n Iata aceluiasi tip de eveniment (Smith si colab., 2005). Acest
37
instrument msoar Iactorii de stres, realiznd deci o analiz cauzal, si mai putin eIectul lor
asupra persoanelor si are valoare n studii statistice mai mult dect n investigatii individuale.

odelul tranzac(ional al stresului
Dac modelul lui Selye (1957) considera stresul ca Iiind o reactie intern, n general
nespeciIic, la Iactorii perturbatori din mediu iar cel al lui Holmes si Rahe (1965) punea
accentul pe acumularea de evenimente stresante din mediu, modelul tranzactional se reIer la
lipsa unei balante echilibrate ntre cerinte si resursele individuale. Acest model, al lui Lazarus
are o acceptiune destul de larg n momentul de Iat. Lazarus accentueaz nu numai
importanta mentinerii echilibrului ntre capacitti si cerinte ci aduce si un alt element de
noutate si anume Iaptul c individul si mediul se inIluenteaz reciproc (Folkman, Lazarus,
1980).
Elementele inovatoare sunt conturate chiar n deIinitia dat de ctre Lazarus si
Folkman stresului, si anume: "stresul reprezint o reactie particular ntre persoan si mediu,
n care persoana evalueaz mediul ca impunnd solicitri ce exced resursele proprii si
amenint starea sa de bine, evaluare care determin declansarea unor procese de ajustare,
respectiv rspunsuri cognitive, aIective si comportamentale la Ieed-backurile
primite"(Lazarus, Folkman, 1984, p.19). Lazarus si colab. introduc, de asemenea, termenul de
ajustare la stres (coping), dorind astIel s explice diIerentele n reactia la stres prin maniera
particular prin care un individ ncearc s Iac Iat problemelor existentei.
Morse si Furst (1982) consider c exist trei aspecte implicate n deIinirea
conceptului de stres. Primul se reIer la Iactorii cauzatori, cunoscuti sub numele de stresori,
al doilea aspect se reIer la modul particular n care sunt perceputi acesti Iactori, aspect
cunoscut sub numele de evaluare individual (individual make-up). Cel de-a treilea aspect
surprinde modiIicrile de natur Iiziologic si psihologic, cunoscute sub numele de rspuns
la stres. n aceeasi directie se nscrie deIinitia stresului ca ,trire a unor evenimente care sunt
percepute ca periculoase pentru bunstarea Iizic si psihic a unei persoane, evenimentele
declansatoare purtnd denumirea de agenti stresanti iar reactiile la acestea Iiind numite
rspunsuri la stres (Smith si colab., 2005, p.713).
ConIorm teoriei tranzactionale individul consider stimulii stresanti ca pe o
amenintare imediat sau de viitor pentru organism, aceasta datorndu-se Iaptului c percepe
subiectiv un dezechilibru ntre cerintele de mediu si capacittile sale de a Iace Iat situatiilor.
DeIinitia dat, n volumul Stresul n sntate si boal, de ctre Bban, Derevenco si
Anghel (1992), reprezint, asa cum nsisi autorii apreciaz, o abordare integrativ cognitiv a
acestuia, respectiv autorii consider c stresul rezid n 'interactiunea dintre persoana uman
si situatia stresant, potrivit schemei: R I(S P). Cu alte cuvinte, asa cum sublinia M.
Miclea, 'stresul apare ca o discrepant perceput subiectiv ntre solicitri si autoevaluarea
capacittilor proprii (coord. Radu, 1991, p.262).
n evaluarea cognitiv pe care o Iace, individul poate s aprecieze just elementul de
stres, poate s-l subaprecieze sau supraaprecieze. Aceast evaluare are, dup Folkman,
Lazarus, Dunkel-Schetter, DeLongis si Gruen (1986) dou etape si anume una n care se Iace
o apreciere rapid, primar a stresorului n care acesta este perceput ca o amenintare, ca o
pierdere sau ca o provocare si o alta, secundar n care sunt trecute n revist alternativele de
ajustare la stres. Cu alte cuvinte, asa cum arta Miclea, evaluarea primar a stimulului aversiv
cuprinde urmtoarele elemente: severitatea stresorului, natura acestuia, momentul impactului
cu stresorul si probabilitatea conIruntrii cu acesta, respectiv gradul de certitudine subiectiv
al impactului cu agentul stresant, dup care se trece la evaluarea secundar, adic la evaluarea
mijloacelor de management al stresului necesare si posibile ale subiectului (Miclea, 1997).
Amenintarea poate Ii la adresa nevoilor instinctuale, a integrittii persoanei sau la
adresa sentimentului de ncredere n sine etc. O pierdere poate Ii una real, legat de o
38
persoan apropiat, sau poate Ii un sentiment acut de singurtate, izolare. O provocare,
reprezint nu numai o primejdie dar si o posibilitate de autodezvoltare. Sentimentul
autodezvoltrii nsotit de multumire apare mai ales cnd sunt descoperite noi metode de
rezolvare a problemelor sau cnd individul realizeaz c poate Iace Iat situatiei chiar si Ir
reajustri cognitive si comportamentale nsemnate.
Un Iactor de stres, artam mai sus, poate Ii evaluat ca Iiind o amenintare, o pierdere
sau o provocare. n Iunctie de rezultatul evalurii apar reactii speciIice la stres. De exemplu,
dac stresorul este perceput ca o amenintare, acest sentiment va Ii acompaniat de o puternic
anxietate. Dac situatia este trit mai degrab ca o pierdere va Ii acompaniat de depresie,
tristete proIund. Cnd e trit ca o ncercare, provocare, ar putea Ii nsotit de anxietate, dar
aceasta va Ii amestecat cu sperant si cu o motivatie crescut nspre rezolvarea problemei.
n cadrul acestui model resursele de care dispune individul pentru ajustarea la situatia
stresant au un rol important n evaluare. De exemplu, n situatia n care o persoan care si-a
pierdut locul de munc are resursele materiale suIiciente pentru a trece peste aceast perioad
si are, de asemenea, sanse mari de a obtine o slujb cel putin la Iel de bun n viitor, situatia
este evaluat ca Iiind mai putin ameninttoare Iat de cea a unei persoane care nu mai are
slujb, nici resurse si nici perspective proIesionale de viitor apropiat.
Lazarus si Folkman (1984) artau c exist patru caracteristici ale evenimentelor
obisnuite care pot duce la perceperea acestora ca generatoare de stres, si anume:
controlabilitatea, predictibilitatea, schimbrile mafore in conditiile de trai i conflictele
interne. Este important aici Ielul n care persoana n cauz percepe evenimentul, gradul n care
acesta i se pare controlabil sau predictibil, dac el reprezint o provocare pentru capacittile
sale etc.
Gradul n care putem controla un eveniment inIluenteaz maniera de percepere a
acestuia ca Iiind sau nu stresant. Cu ct evenimentul pare mai putin controlabil cu att este
mai probabil ca acesta s Iie perceput ca Iiind generator de stres (de ex. mbolnvirile grave,
concedierea etc.).
Gradul n care putem cunoaste dac si cnd va avea loc un eveniment inIluenteaz, de
asemenea, Ielul n care percepem evenimentul. Chiar dac nu putem controla un eveniment
dar cunoastem dinainte c acesta urmeaz s apar reduce, n general, nivelul de stres. O
explicatie ar Ii aceea c individul care cunoaste iminenta aparitiei unui eveniment neplcut se
poate pregti pentru acesta sau se poate relaxa pn la aparitia lui. Smith si colab., pentru
ilustrarea acestui aspect, au utilizat exemplul subalternului mereu criticat de seI n Iata
colegilor. ntr-unul din cazuri angajatul cunoaste c seIul e plecat pentru o perioad din
localitate iar n cellalt caz seIul nu pleac niciodat de la locul de munc si critic mereu si n
momente imprevizibile angajatul. n cea de-a doua situatie angajatul poate experimenta un
stres cronic (Smith si colab., 2005).
Schimbrile majore n conditiile de trai au Iost studiate sistematic de ctre Holmes si
Rahe care au concluzionat c orice modiIicare a circumstantelor de trai care aduce dup sine
numeroase schimbri poate Ii generatoare de stres.
O alt cauz a stresului poate Ii aceea a existentei unor conIlicte interne generate de
Iaptul c persoana este pus n situatia de a alege ntre atingerea a dou obiective care se
anuleaz reciproc, sunt incompatibile unul cu cellalt.
Lazarus si Folkman (1984) subliniaz ideea conIorm creia persoanele percep n
manier diIerit cele patru aspecte, mai sus mentionate, reIeritoare la evenimentele din viata
lor, motiv pentru care le evalueaz pe acestea din urm diIerit n legtur cu potentialul lor
stresogen.



39
Tipuri de reac(ii la stres
Sunt considerate trei categorii de simptome ale stresului: Iizice, comportamentale si
emotionale. Dintre simptomele Iizice putem aminti: ceIalee, ticurile nervoase, diIicultti n
nghitire, senzatia de uscciune a gurii, great, vom, dureri de stomac, diaree, constipatie,
dureri de piept, dureri musculare, diIicultti respiratorii, hipertensiune arterial, tahicardie,
aritmie cardiac, somnolenta sau insomnia, transpiratia excesiv, oboseala cronic, dereglri
ale apetitului (pierderea poItei de mncare sau un apetit exagerat), modiIicri ponderale prin
pierdere sau cstig n greutate, diIerite alergii, imunitate sczut maniIestat prin rceli sau
stri gripale Irecvente etc. n categoria simptomelor comportamentale intr: hiperactivitate,
Iumatul excesiv, consumul excesiv de alcool, schimbarea obiceiurilor sociale, ncruntarea
Iruntii, rsul nervos, roaderea unghiilor, lipsa grijii adecvate pentru propria persoan,
absenteism, scderea perIormantei proIesionale etc., iar ca si simptome emotionale putem
aminti: Irustrare, anxietate ridicat, ostilitate, stri depresive, iritabilitate crescut, nivel
ridicat de agresivitate, impulsivitate, labilitate emotional, culpabilizare excesiv, probleme
de memorare si de concentrare a atentiei, cosmaruri etc.

Tabel nr. 18. $imptome ale stresului
Simptome fizice
O ceIalee, ticurile nervoase, diIicultti n nghitire, senzatia de uscciune a gurii,
great, vom, dureri de stomac, diaree, constipatie, dureri de piept, dureri
musculare, diIicultti respiratorii, hipertensiune arterial, tahicardie, aritmie
cardiac, somnolenta sau insomnia, transpiratia excesiv, oboseala cronic,
dereglri ale apetitului (pierderea poItei de mncare sau un apetit exagerat),
modiIicri ponderale prin pierdere sau cstig n greutate, respiratie accelerat,
dilatarea pupilelor, ncordare muscular, diIerite alergii, imunitate sczut
maniIestat prin rceli sau stri gripale Irecvente
Simptome comportamentale
O Iumatul excesiv, consumul excesiv de alcool, schimbarea obiceiurilor sociale,
ncruntarea Iruntii, rsul nervos, roaderea unghiilor, lipsa grijii adecvate pentru
propria persoan, absenteism, scderea perIormantei proIesionale
Simptome emo(ionale
O Irustrare, anxietate ridicat, ostilitate, apatie si stri depresive, iritabilitate
crescut, nivel ridicat de agresivitate, impulsivitate, labilitate emotional,
culpabilizare excesiv, probleme de memorare si de concentrare a atentiei,
cosmaruri

Tabelul nr. 18, Ir a Ii unul exhaustiv, ne oIer o imagine asupra posibilelor
simptome pe care ajunge s le ncerce o persoan n situatii de stres, cu precizarea c acestea
pot mbrca Iorme de maniIestare diIerit, n Iunctie de personalitatea Iiecrui individ.
Desi cercetarea simptomatologiei Iiziologice a stresului conIer un plus de acuratete si
rigoare studiului, n timp, s-a dovedit necesar studierea ct mai multor aspecte ale problemei,
respectiv o gam ct mai larg de simptome si maniera de intercorelare a acestora.
Iat cteva aspecte reIeritoare la maniera n care persoanele reactioneaz n cazul unei
pierderi semniIicative. Mention c pornim de la premisa c, cel putin pentru o parte dintre
indivizi, conIruntarea cu somajul presupune o pierdere nsemnat.
Averill (1968) sumariza caracteristicile pierderii la urmtoarele:
a. durerea pierderii are o manier de rspuns complex dar stereotipal care include
rspunsuri n plan psihologic si Iiziologic de tipul: retragere n sine, oboseal, tulburri
de somn, pierderea poItei de mncare;
40
b. este provocat de un stimul bine deIinit, respectiv, de o situatie de pierdere real sau
imaginar a unei relatii, a unui obiect si nceteaz odat cu aparitia unei noi relatii, a
unui nou obiect, care s nlocuiasc pierderea;
c. reprezint un Ienomen omniprezent n rndul speciei umane si pare a se maniIesta si la
specii sociale, mai ales la cele mai evoluate dintre primate;
d. reprezint o emotie extrem de ncrcat de stres, deopotriv psihologic ct si
Iiziologic, si n continuare de-a lungul maniIestrii durerii pierderii comportamentul
este antitetic stabilirii de noi relatii, si deci reducerii stresului (1968, p. 748)
Sunt preri conIorm crora putem vorbi despre stadii ale durerii pierderii (separrii) (ex.
Bowlby, 1969) si, de asemenea autori care consider c e vorba mai degrab de componente
ale acesteia. Ramsay si Hapee (1974) consider c termenul de componente ale durerii
pierderii este mai degrab nimerit, desi sustin c am putea vorbi de unele componente care se
maniIest mai Irecvent n prima parte a procesului iar altele mai ales n cea de-a doua. Spre
exemplu, sustin autorii, negarea si disperarea sunt ntlnite n prima parte, n timp ce
agresiunea este arareori ntlnit acum, ea aprnd Irecvent mai trziu, adesea ntrerupt de
perioade de negare si depresie. Iat care sunt cele mai comune componente ale pierderii:
1. soc - acesta este de obicei primul rspuns si poate lua Iorma durerii Iizice, apatiei si
retragerii n sine sau un calm nenatural; Iorma si durata acestui stadiu sunt, de obicei, buni
predictori despre evolutia ulterioar a procesului de separare;
2. negare aceasta este predominant n etapa initial dar apare si ulterior de-a lungul
procesului avnd diIerite intensitti; persoana se comport ca si cnd pierderea nu ar Ii
avut loc; pot apare aici chiar si tulburri de tipul halucinatiilor;
3. depresie n momentul n care negarea slbeste si dispare, persoana experimenteaz golul
lsat de pierdere, durerea desprtirii; aceasta poate Ii sau nu nsotit si de descrcri
emotionale prin plns, care, n mod obisnuit ajut la eliberarea stresului; ca si n cazul
negrii, reactiile depresive pot aprea pe tot parcursul procesului, dar cu o intensitate din
ce n ce mai sczut pe msur ce persoana reuseste s Iac Iat durerii;
4. vinovtie persoana poate s resimt un sentiment de vinovtie, avnd baze reale sau nu,
Iat de persoana sau n relatie cu obiectul pierdut; acest aspect necesit a Ii explorat si
rezolvat;
5. anxietate anxietatea, care poate duce uneori la maniIestarea unor atacuri de panic, apare
atunci cnd persoana ncepe s Iie constient de dimensiunile pierderii si de schimbrile
ulterioare acesteia; pot apare acum tendinte suicidare si o gam larg de sentimente de o
intensitate crescut, unele persoane avnd n astIel de momente ndoieli vis-a-vis de
sntatea lor mental;
6. agresivitate apar maniIestri agresive Iat de cei care ar Ii putut mpiedica pierderea, Iat
de cei care au cauzat-o, Iat de membri ai Iamiliei care nu au actionat suIicient n directia
bun sau Iat de cei care au ntreprins ceva gresit, si, n cele din urm agresivitate Iat de
obiectul pierderii care i-a provocat acea durere;
7. reintegrare cnd obiectul pierderii a Iost lsat n urm, cnd reactiile emotionale s-au
diminuat simtitor, persoana este capabil s o ia de la nceput acceptnd noua situatie,
noua realitate; n timpul acestei Iaze pot apare unele cderi, spre exemplu n momentele
speciale, care amintesc n mod expres de acea pierdere, dar acestea sunt de scurt durat
(Ramsay, Hapee, 1974).

Reactii patologice la pierdere
Reactiile obisnuite de soc, disperare (dezndejde) si revenire (recuperare), la durerea
unei pierderi importante nu sunt ntotdeauna prezente sau sunt distorsionate, exagerate,
prelungite, inhibate ori amnate. Nu se poate trasa o linie Ierm ntre ceea ce reprezint o
maniIestare normal, obisnuit a unei pierderi suIerite si ceea ce iese din aceast normalitate,
41
respectiv comportamentele patologice. Ceea ce este ns general acceptat n literatura de
specialitate e Iaptul c acea durere trebuie eliberat asa Iel nct persoana s ajung s o
depseasc. Linderman, n 1944, sublinia Iaptul c o mare problem n rezolvarea unor astIel
de situatii este aceea c persoana ncearc s evite conIruntarea cu realitatea, tocmai de teama
unor sentimente puternice si de necontrolat, ns aceasta nu Iace dect s amne rezolvarea ei
iar Hodge, n 1972, sublinia c problemele trebuie aduse la supraIat si persoana trebuie s se
conIrunte cu ele indiIerent ct de neplcut este acest aspect pentru ea (cit. n Ramsay, Hapee,
1974). Procesul trebuie s se desIsoare deoarece nu exist cale de scpare prin evitarea
conIruntrii cu realitatea. Hodge mai adaug Iaptul c mai devreme sau mai trziu, mai
eIicient sau mai putin eIicient, complet sau nu, persoana se conIrunt cu problema si procesul
de eliberare a durerii datorate pierderii are loc. Oamenii au n general tendinta de a evita
conIruntarea cu realitti neplcute dar, cu ct o Iac mai devreme, cu att mai repede ajung s
depseasc situatia.


Clasificarea agen(ilor stresori
Stresul poate Ii clasiIicat, dup sursa stresorilor, n stres psihosocial, rezultat din
interactiunea mediului psihologic si social cu individul, sau neurobiologic, somatic, generat
de interactiunea mediului nconjurtor Iizic, chimic si biologic cu omul. Dup Iorma de
maniIestare, tinnd cont de intensitate si durat, poate Ii acut sau cronic (Riga, Riga, 1997).
Cu alte cuvinte, exist trei tipuri de stresori: de natur Iizic (radiatii, zgomote, noxe
etc.), psihologic (anxietate, team, Irustrare, vinovtie, sentimente de inIerioritate etc.) si
social (moartea unei persoane apropiate, divortul, pierderea locului de munc etc.).

Stresori de natur psihosocial
De-a lungul timpului s-a ncercat, prin diverse experimente, la nivel de laborator sau
prin observarea direct a situatiilor reale din teren, s se identiIice tipurile de Iactori
responsabili pentru aparitia stresului. n aceast directie, tot mai multi cercettori au scos n
evident eIectele negative ale stresorilor psihici si sociali asupra snttii psihice si Iizice a
persoanelor, de exemplu Dohrenwend si Dohrenwend (1974), Caplan si colab. (1975), Cooper
si Marshal (1976), Bban, Derevenco, Anghel si Ilea (1985). Schuler, ntr-o cercetare din
1980, a demonstrat c stresul are eIecte negative nu numai asupra muncitorilor individual, dar
are, de asemenea, inIluente negative asupra costurilor economice ale institutiei cu privire la
selectarea personalului (Schuler, 1980). Considernd clariIicarea elementelor cauzale ale
stresului ca Iiind un aspect important pentru demersurile noastre viitoare de cercetare, ne vom
reIeri n continuare la principalele cauze ce pot determina, n general, stresul precum si stresul
ocupational si cel datorat pierderii locului de munc.

Cauze legate de variabilele individuale
Dintre elementele caracteristice de la nivel individual, care pot concura la aparitia
stresului, cele mai importante sunt considerate trsturile de personalitate, resursele
individuale si tipurile de management al stresului.
Trsturi de personalitate yi tipul A de comportament
n cadrul acestei categorii de Iactori de stres sunt cuprinse, dup Ross si Altmaier
(1994), elemente ca: perceptia controlului situational si tipul A de comportament.
Genul, este luat de asemenea n discutie, alturi de trsturile de personalitate,
deoarece, asa cum spun si cei doi autori, este una din variabilele individuale cu o inIluent
important n ceea ce priveste comportamentul, inclusiv cel de la locul de munc.


42
Tipul A de comportament
Tipul de comportament ce predispune la boli cardio-vasculare si tipul A de
comportament, corespunztor celui amintit anterior au Iost deIinite n diverse moduri si
evaluate total nesistematic astIel nct multi autori au ajuns la concluzia c e inutil ncercarea
de sistematizare si deIinire a conceptelor. Schmied si Lawler considerau c tipul A de
comportament reprezint un model caracterizat printr-un grad ridicat de nerbdare,
competitivitate si ostilitate (Schmied, Lawler, 1986).
n baza experientei clinice, Friedman si Rosenman (1959) au introdus termenul de
comportament de tip A pentru a descrie o grup de comportamente pe care le-au considerat ca
Iiind caracteristice pentru pacientii cu boli cardio-vasculare. Acest tip de comportament este
caracterizat, dup cei doi autori, prin competitivitate, grab si un nivel crescut al ostilittii
exprimate. Rezultatele cercetrilor lui Friedman si Booth-Kewley au indicat Iaptul c tipul A
de comportament are o predispozitie cel putin dubl de a dezvolta boli cardio-vasculare Iat
de tipul B de comportament. (Booth-Kewley si Friedman, 1987; Friedman si Booth-Kewley,
1988).
Un studiu realizat la noi n tar de ctre Bban, Derevenco, Anghel si Ilea (1985) a
ncercat s surprind, la rndul su, inIluentele Iactorilor comportamentali de risc coronarian
si conturarea unui anume proIil psihoIiziopatologic al acestor pacienti, respectiv tipul A de
comportament. Rezultatele au relevat corelatia pozitiv ntre tipul de comportament A
(caracterizat prin nalt competitivitate, extroversie, excitabilitate, neuroticism, tendinta de
dominare, nalt responsabilitate, instabilitate emotional, putere de munc, etc.) si aIectiunile
cardio-vasculare n general si cele coronariene n special (Bban, Derevenco, Anghel, Ilea
1985).

Tabel nr. 19. %ipul A yi nonA (tipul B) de comportament
Tipul A Tipul nonA (tipul B)
Grbit, nerbdtor, sub presiunea timpului Lipsit de grab, rbdtor, nu se simte presat de timp
Cu tolerant sczut la Irustrare Cu tolerant ridicat la Irustrare
Cu grad ridicat de competitivitate Cu grad sczut de competitivitate
Cu grad nalt de responsabilitate, ambitios, dornic
de realizare
Nu se angajeaz la Iel de intens n munc, multumit
n munc
Agresiv Non-agresiv
Nivel ridicat de excitabilitate, neurotiucism Nivel sczut de excitabilitate, neurotiucism

Cercetri ale anilor `80 au sugerat Iaptul c tipul A de comportament nu este att de
puternic legat de bolile cardio-vasculare precum se credea anterior si s-a pus n evident Iaptul
c nu exist diIerente semniIicative ntre subiectii cu tipul A de comportament si cei cu tipul
B de comportament. Mai mult, nu s-a demonstrat c tipul A de comportament Iaciliteaz
repetarea unor accidente cardio-vasculare, adic nu este direct rspunztor pentru recurenta
bolii. Chiar si studiile mai extinse au scos n evident Iaptul c riscul aparitiei unor boli
cardio-vasculare este mai mare n cazul Iumtorilor sau datorit obezittii dect cel datorat
tipului A de comportament (Williams, 1987) sau datorit unor conditii de viat inadecvate, de
ex. Iemeile aIro-americane cu venituri mici, educatie redus, cu probleme n gsirea unui loc
de munc

(Williams, 1995).

Alte cercetri au ncercat s gseasc modalitatea de modiIicare a
tipului A de comportament astIel nct s scad riscul aparitiei bolilor cardiace (Smith,
Brehm,1981).


Rezultatele amintite duc la concluzia c aceast constelatie de comportamente care
alctuiesc tipul generic A nu este tocmai reprezentativ pentru a descrie tipul de
comportament cu risc crescut pentru boli cardio-vasculare. AstIel, un grup tot mai mare de
argumente se ridic n sustinerea ideii c nu toate aspectele caracteristice tipului A de
comportament sunt n mod egal relationate cu aparitia bolilor cardio-vasculare. Noile cercetri
43
scot n evident Iaptul c numai acele aspecte ale tipului A de comportament n legtur cu
ostilitatea, suprarea, exprimarea ostilittii sunt de Iapt patogene, respectiv persoanele
caracterizate ca avnd tipul A de comportament si un grad crescut de ostilitate si mnie sunt
predispuse la boli cardio-vasculare. Mai concret, se poate aIirma c, de Iapt, gradul crescut de
ostilitate si iritare sunt cele care au caracter patogen si nu tipul A de comportament n
ansamblu.
Percep(ia controlului situa(ional
Perceptia controlului situational, alt element ce trebuie luat n considerare atunci cnd
punem n discutie caracteristicile individuale cu inIluent n aparitia stresului, se reIer la
posibilitatea persoanei de a prevedea si controla rezultatele actiunilor sale. Este vorba, de
asemenea, despre perceperea existentei alternativelor si a posibilittii de a Iace alegeri.
Controlul situational s-a dovedit a avea o inIluent important n modul n care persoanele
reactioneaz la stres, respectiv la stresul datorat pierderii locului de munc.
Rotter (1966) este cel care a deIinit conceptul de control intern sau extern al succesului
(I-E) ca Iiind gradul n care un individ consider c succesele sale depind de propriul
comportament (intern) sau este controlat de ctre Iorte naIara posibilittii lui de control,
precum sansa, norocul (extern). Cercetri ulterioare au ncercat s pun n legtur conceptul
de loc al controlului cu diIerite variabile de personalitate. AstIel, s-a pus n evident Iaptul c
indivizii cu un loc al controlului extern au un grad mai sczut al autoacceptrii dect cei cu un
loc al controlului intern, iar cei cu un loc al controlului extern, Iat de cei cu locul controlului
situat mai degrab intern dau dovad de o mai slab dezvoltare a capacittilor psihosociale
(Martin, 1978).
Cercettorii au Iost, de asemenea, interesati de eIectele lipsei totale a controlului
asupra situatiilor de viat. Glass si Singer (1972) sugereaz c problemele datorate eIectelor
ulterioare ale stresului ar trebui atribuite neafutorrii invtate.
Ei au discutat asupra ideii c subiectii care nu sunt apti s prevad si s controleze un
stresor, nvat c ajutorul, sprijinul pe care l primesc este independent de reactiile, de
rspunsurile lor, lucru care are ca rezultat descresterea motivational care se maniIest n
realizarea mai slab a sarcinilor poststimulatoare (Glass, Singer, 1972).
Seligman (1975), reIerindu-se la neajutorarea nvtat, aIirma c atunci cnd
persoanele au esuat n mod repetat n ncercarea de a controla rezultatele muncii lor, renunt
s mai ncerce deoarece consider eIortul inutil. El considera c o consecint major a unei
experiente cu evenimente incontrolabile este cea de natur motivational - slbirea motivatiei
de a initia rspunsuri voluntare ca s controleze evenimentul. O maniIestare a deIicitului
motivational este c cel neajutorat ntrzie s initieze att rspunsuri att agresive ct si
rspunsuri deIensive (Selingman,1975).
Interpretarea din perspectiva teoriei neajutorrii nvtate se reIer, n primul rnd, la
Iaptul c persoanele care experimenteaz triri de tipul neajutorrii, datorate impactului unor
stresori imprevizibili si incontrolabili, sunt mai putin persistenti, ulterior, n a urmri si duce la
bun sIrsit o sarcin de lucru. Desi aceste teorii oIer o explicatie pentru eIectele pozitive ale
controlului asupra eIectelor ulterioare expunerii la un stresor, ele nu pot explica suIicient de ce
apar aceste eIecte n cazul n care stresorul este imprevizibil si incontrolabil (Cohen,1980).
Diferen(ele de gen
n timp, diIerite studii s-au ocupat n mod explicit de relatia stresor-stres si inIluentele
genului asupra acesteia, de ex. Baruch, Biener si Barnett (1987), Jick si Mitz (1985), Nelson si
Quick (1985). Desi toate aceste studiile au examinat relatia dintre diIerentele de gen si stres au
reiesit rezultate divergente. n primul rnd, Baruch si colab., (1987) a sugerat c Iemeile care
nu sunt cuprinse n cmpul muncii sunt supuse unui stres mai proIund dect cele care au o
slujb. Mai speciIic, autorii au ajuns la concluzia c rolul de casnic este mai stresant si c
implic un nivel al controlului mai sczut dect cel al Iemeii angajate. Cercetarea eIectuat de
44
ctre Nelson si Quick (1985) a indicat o concluzie opus. Acesti autori au ajuns la constatarea
c Iemeile angajate sunt mai stresate dect cele casnice sau brbatii, deoarece ele trebuie s
Iac Iat unor stresori speciIici. Acestia rezult din cerinta de succes att n csnicie ct si la
locul de munc, din izolare social, discriminare si stereotipiile la care sunt supuse (Nelson,
Quick, 1985).
Un alt conIlict la nivelul studiilor mai sus amintite se reIer la asemnarea/deosebirea
dintre stresul resimtit de ctre Iemei si brbati. Jick si Mitz (1985) au sugerat c Iemeile sunt
mai Irecvent supuse stresului (ex: depresie, tulburri emotionale) dect brbatii, iar acestia
sunt mai Irecvent expusi riscului CHD si a cirozei Iicatului. Pe de-alt parte Nelson si Quick
(1985) consider c datorit stresorilor particulari mai sus amintiti, crora trebuie s le Iac
Iat Iemeile, acestea sunt mai expuse stresului psihologic si psihosocial.
Concluzia care se desprinde n urma analizei acestor studii este Iaptul c exist o
relatie dovedit ntre stres si diIerentele de gen ns nu s-a ajuns la un acord cu privire la
natura acestei relatii.
Exist, de asemenea, studii care arat c ntre cei doi termeni ai discutiei (stres-
diIerente de gen) nu exist nici o legtur clar (Martocchino, O` Leary, 1989). Martocchino
si O` Leary (1989), realiznd un studiu metaanalitic asupra literaturii de specialitate care se
reIer la diIerentele de gen si stresul ocupational, au ajuns la concluzia c aceast ipotez nu
are nici un suport stiintiIic demonstrat, c brbatii si Iemeile nu experimenteaz n mod diIerit
stresul, indiIerent de natura lui. Deaux (1984) a artat c diIerentele de gen nu determin dect
mici variatii n diIerite aspecte de la nivel psihologic. Desi exist oarecari diIerente n proIilul
psihologic al brbatilor si Iemeilor, important are, de asemenea, modul diIerit de socializare
n atitudinea si comportamentul dezvoltat de acestia. Deci, simpla diIerent biologic si
psihologic de sex nu explic n totalitate diIerentele dintre brbati si Iemei. Deaux (1984) a
sugerat Iaptul c cercetrile ar trebui s ia n seam nu numai diIerentele psihologice dintre
genuri ci si diIerentele dintre Iactorii situationali care se presupune c ar covaria cu speciIicul
gender.
Dintre stresorii psihologici, anxietatea, sustin Morse si Furst (1982), reprezint unul la
care Iemeile sunt, mai degrab, susceptibile (Morse, Furst, 1982). Pentru a sublinia cele
aIirmate, autorii trateaz explicit cele dou tipuri de anxietate: cea constitutional si cea
situational, aducnd argumente pentru Iiecare n parte. Dac lum n discutie mai nti
primul aspect, cel al anxiettii constitutionale, autorii sunt de prere c Iemeile
desconsiderate att n carier, pe piata muncii, ct si n propria Iamilie tind s dezvolte o
astIel de trstur. De asemenea, acestia sustin c Iemeile, care dezvolt mai degrab
anxietate, rspund la aceasta printr-un comportament de evitare pasiv (passive-avoidance) n
timp ce brbatii ar rspunde ntr-o manier mai agresiv (Morse, Furst, 1982).

odulul 5. Resursele individuale de confruntare cu stresul pierderii locului de
munc
Vom lua n discutie, ca si resurse de adaptare la stres suportul social suportul social,
autoeIicacitatea, sentimentul de coerent, optimismul, autoaprecierea pozitiv, robustetea si
un loc al controlului intern.
Suportul social
Suportul social este considerat ca Iiind una din cele mai importante resurse ale
individului atunci cnd este vorba de adaptarea lui la stres.
nc din anii `70 a Iost nregistrat o crestere spectaculoas a interesului pentru
studierea conceptului de suport social n legtur cu nivelul de sntate si bunstare general.
Acest interes s-a materializat ntr-o explozie de cercetri reIeritoare la acest aspect precum si
numeroase interventii terapeutice care au pus accent, printre altele, si pe reteaua de suport
social a persoanei. Acest interes ridicat pentru subiect a Iost nregistrat din partea unei largi
45
varietti de discipline precum: antropologie, gerontologie, epidemiologie, psihologie, asistent
social, sociologie etc.
Ca o deIinitie cuprinztoare am putea considera suportul social ca Iiind totalitatea
resurselor pe care ni le pun la dispozitie, ni le oIer celelalte persoane (Cohen, Syme, 1985).
Exist numerosi Iactori psihosociali care pot s ne aIecteze bunstarea Iizic si psihic,
printre care schimbarea sau pierderea locului de munc, schimbarea domiciliului, migratia,
decesul unei persoane apropiate etc. Toate aceste aspecte implic si o modiIicare n reteaua de
suport social. Aceste modiIicri la nivelul retelei de suport social pot Ii incriminate ca Iactori
de inIluent negativ pentru sntate si n cazul persoanelor singure, vduve sau divortate,
comparativ cu cele care sunt cstorite si cu o rat mai sczut de morbiditate. La cellalt pol,
n ceea ce priveste starea de sntate general, par a se situa cei care sunt Ioarte bine integrati
n comunittile de apartenent, spre exemplu cei apartinnd unor grupuri religioase. n mod
speciIic, Cohen, Clark si Sherrod (1986), consider c nivelul de stres coreleaz negativ cu un
nivelul suportului social.
Suportul induce o crestere a stimei de sine, a abilittii de a Iace Iat situatiei precum si
a motivatiei pentru depsirea problemei.
Cercettori din domeniul stiintelor sociale, Ganster, Mayes, Sime si Tharp (1982)
studiind posibilii Iactori care ar reduce eIectele negative ale stresului, au emis ipoteza c
exist o interconditionare mai puternic ntre stres si rspunsurile la stres n cazul persoanelor
care au un suport social srac Iat de cele care se bucur de un suport social mai consistent.
Aceast ipotez, a rolului moderator al suportului social asupra stresului, a Iost veriIicat n
cadrul multor experimente ce au avut rezultate uneori Ioarte diIerite. Cercetri ale anilor `80
nu evidentiaz n mod clar n ce Iel suportul social inIluenteaz eIectele stresului, aceast lips
de claritate avnd implicatii negative n ncercrile Icute n sensul elaborrii de noi teorii cu
privire la stres si la modalittile de realizare a managementului stresului (Ganster, Mayes,
Fusilier, 1986).
Ipoteza dominant reIeritoare la rolul suportului social este aceea c ar modera
actiunile Iactorilor stresanti. Cohen si colab. (1986) ntr-un studiu reIeritor la rolul protector al
suportului social n conditii de stres, subliniaz ideea c stresul coreleaz pozitiv cu nivele
sczute ale suportului social, corelatia pozitiv dintre un nivel ridicat al suportului social si
stres redus ca intensitate neIiind una semniIicativ. Autorii, pornind de la premisa c nu exist
o legtur liniar ntre mrimea retelei de suport social si nivele mai sczute de stres deoarece
aici intervine capacitatea persoanei de a utiliza eIicient reteaua de suport, au msurat impactul
abilittilor sociale asupra eIicientei Iolosirii retelei de suport. Nu a Iost pus n evident acest
tip de inIluent, au relevat, n schimb, Iaptul c aceste abilitti inIluenteaz mrimea retelei de
suport social (Cohen, Sherrod, Clark, 1986).
n sensul legturii dintre stresori, sursele de suport si caracteristicile individuale ale
subiectilor, a Iost evidentiat Iaptul c suportul social are eIect moderator n cazul n care
stresul are ca rezultat aparitia depresiei sau a unor boli psihosomatice, dar nu s-au gsit
legturi clare ntre cele dou (stres si suport social) n situatii de stres ocupational De
asemenea, a Iost subliniat Iaptul c suportul social este important n situatii de depresie doar
n cazul persoanelor cu un loc al controlului intern, nu si pentru cele la care locul controlului
este extern. (Ganster, Mayes, Fusilier, 1986).
Carlson si Perewe (1999) au pus n evident rolul moderator al suportului social n
situatii de stres datorate conIlictelor interroluri ca urmare a rol-statusurilor de angajat si
sot/sotie sau printe, punnd n evident potentialul stresogen al existentei rolurilor multiple.
Suportul social a Iost, n contextul conIlictului dintre cerintele de la locul de munc si cele
relative la Iamilie, considerat, de asemenea, ca Iiind o important resurs sau mecanism de
ajustare la stres ce reduce eIectele negative ale stresorilor si de ctre Thomas si colab.
(Thomas, Ganster, 1995). A Iost pus n evident si Iaptul c suportul acordat din partea seIului
46
direct este important n cazul unor evenimente critice din viat sau n cazul n care persoana
prezint simptome ale unei boli somatice (Ganster, Mayes, M. Fusilier, 1986).
Datorit relevantei suportului social, atunci cnd discutm despre stres, considerm
important s oIerim si o modalitate consacrat de deIinire a acestuia. AstIel, Ganster, Mayes si
Fusilier (1986) care s-au preocupat de modul de operationalizare al conceptului de suport
social l consider ca Iiind "totalitatea relatiilor de ntrajutorare aIlate la dispozitia persoanei,
precum si calitatea acestora".

DeIinitia cuprinde toate legturile sociale, cu conotatie pozitiv,
ale unei persoane. Au existat multe alte ncercri de deIinire a acestui concept, important de
retinut Iiind similarittile existente ntre acestea, si anume: prin relatiile sociale se oIer suport
emotional, suport inIormational (date concrete, sIaturi etc.), suport material concret (ex: bani)
si se asigur un grad ridicat de integrare social.
Modelul interactional de interpretare al rolului suportului social este cel care l
consider ca Iunctionnd asemeni unui sistem tampon ntre persoan si evenimentul stresant
(Ross, Altmaier, 1994). Este vorba de Iaptul c o persoan, care are suIiciente resurse
provenite din sistemul de relatii sociale, atunci cnd Iace evaluarea primar, poate s nu
considere situatia ca Iiind stresant. n cazul evalurii secundare, ea poate s ajung la
concluzia c are suIiciente resurse de coping asa nct s reduc eIectele negative ale actiunii
agentului de stres (Miclea, 1997).
Aceste observatii reIeritoare la rolul suportului social n situatii de stres se aplic si n
cazul stresului proIesional, cu att mai mult cu ct relatia suportiv se stabileste ntre angajat
si supervizor.
Autoeficacitatea
Autoeficacitatea (selI-eIIicacity) a Iost deIinit, de ctre Bandura, ca Iiind totalitatea
convingerilor oamenilor despre capacittile lor de a se mobiliza pentru a Iace Iat solicitrilor,
si care au un eIect proIund asupra acestor capacitti. Aceast convingere asupra eIicacittii
personale actioneaz n sensul c persoanele cu o astIel de convingere abordeaz lucrurile
astIel nct s le poat stpni si Ir s se ngrijoreze n privinta diverselor dezastre posibile.
AltIel spus, persoanele cu o gndire pozitiv au o atitudine pozitiv si o mai mare capacitate
de a trece cu succes peste obstacole, au o rezistent mai ridicat la Irustrare, esecuri, n
general n situatii de stres, sunt capabili s discearn prtile pozitive ale situatiei (Bandura,
1982).
Sentimentul de coeren(
Sentimentul de coerent poate Ii deIinit ca o orientare cognitiv global a persoanei
reIeritor la Iaptul c stimulii (interni sau externi) ntlniti de-a lungul vietii, sunt explicabili si
predictibili, c persoana consider c solicitrile au un sens si un scop, deci eIortul pentru a le
depsi este justiIicat iar individul are suIiciente resurse adecvate pentru a le Iace Iat.
Sentimentul de coerent a Iost deIinit de ctre Antonovsky n urma cercetrilor ntreprinse de
acesta asupra supravietuitorilor lagrelor de concentrare si consider c principalele elemente
ale sentimentului de coerent ar Ii: comprehensiunea, respectiv gradul n care persoana poate
atribui un sens situatiei prin care trece, poate considera experienta ca pe o situatie de nvtare,
beneIic, controlul, care se reIer la Iaptul c persoana percepe existenta unor surse de
conIruntare cu situatia, respectiv c aceasta din urm este controlabil, scopul, adic
perceperea unei Iinalitti necesare si/sau dorite (Antonovsky, 1987, 1991).
Robuste(ea
Robustetea este vzut ca o important variabil individual n rezistenta la stres,
avnd drept caracteristici: controlul, care se reIer la sentimentul persoanei c situatia poate Ii
controlat si inIluentat Iolosindu-se de resursele proprii, angajarea respectiv capacitatea de a
considera actiunile intreprinse ca Iiind importante, cu sens pentru sine si provocarea,
caracteristic ce const ntr-o atitudine pozitiv Iat de schimbare, situatia Iiind considerat ca
Iiind una ce oIer sanse de dezvoltare personal (Kobasa, 1982).
47
Autoaprecierea
Autoaprecierea se reIer la modul n care este evaluat, n manier global, persoana
de ctre ea nssi, Rosenberg o considera ca pe o evaluare global a propriei persoane
(Rosenberg, 1965). n cadrul conceptului de autoevaluare sunt incluse, asa cum aprecia si
Bban (1998) tendinta persoanei de autoevaluare pozitiv si de respingere a atributelor
negative.
Dup Matei (1994) imaginea de sine este o component a perceptiei sociale ce include
autoperceptia si perceptia celuilalt. Acesta evidentiaz ca prim surs de autocunoastere
dinamica succeselor si esecurilor personale. n timp ce succesele potenteaz autoaprecierea
pozitiv, esecurile o Iac s scad (coord. Radu, Ilut, Matei, 1994). n timp, aceast acumulare
de succese si esecuri ne dau o imagine global despre noi nsine la care se adaug Ielul n care
suntem perceputi de persoane sau grupuri relevante pentru noi si rezultatul, satisIctor sau nu
al unei continue comparatii a individului cu altii. Avnd n vedere aceste elemente deIinitorii
ale autoperceptiei, este evident de ce, evenimentul pierderii locului de munc, dac e trit ca
un insucces personal major, determin o degradare a imaginii de sine, o scdere a nivelului de
autoapreciere pozitiv.
ocul controlului
Rotter (1966) a introdus conceptul de loc al controlului (locus oI control) (LC)
considernd c putem vorbi despre un loc al controlului intern si unul extern. Potrivit
conceptul multidimensional de loc al controlului, subiectii atribuie controlul asupra lumii n
general si asupra propriei vieti unor cauze interne sau externe. Persoanele care atribuie
succesul sau esecul unor cauze interne, care tin de propria persoan, sunt cele cu un loc al
controlului intern iar cele care explic succesul sau esecul prin cauze externe sunt cele cu un
loc al controlului extern.
Avnd ca punct de pornire teoria nvtrii sociale a lui Bandura, Rotter (1966) a
elaborat o scal de atitudine prin care distinge ntre indivizii care explic, atribuie cauzele
succesului si ale esecului propriului comportament (control intern) sau Iactorilor, Iortelor
externe, situate dincolo de propriul comportament (control extern) (Matei, 1994). Au Iost
dezvoltate trei dimensiuni ale studiului problematicii atribuirii si anume: stabilitatea (stabil-
instabil), LOC (intern-extern) si posibilitatea de control (controlabil-necontrolabil). Din
aceast perspectiv putem explica ntr-o oarecare msur situatiile, care pot deveni patologice,
de abandonare a sentimentului posibilittii controlului. Somajul, resimtit ca si esec, poate duce
la dezvoltarea credintei n incapacitatea de control a situatiei, putnd aprea Ienomenul
neajutorrii dobndite, acompaniat de nivele diIerite de depresie.
Martin, J. C. a studiat, n cercetarea eIectuat pe un lot de studenti indieni si albi,
printre alte aspecte, ipoteza de lucru conIorm creia locul controlului intern se asociaz cu o
stim de sine ridicat si la copiii albi si la indieni. A Iost analizat legtura cu coeIicientii de
corelatie Pearson Product-Moment (r) si s-a obtinut o corelatie semniIicativ ntre
internalitate si stima de sine. Un alt rezultat a Iost acela c odat cu vrsta att copiii albi ct si
cei indieni devin mai puternic interni (Martin, 1978). Matei sublinia ideea c, desi exist o
tendint sistematic de a valoriza superior explicatia de tip intern (respectiv obtinerea de
succese prin eIort propriu) internalitatea nu este o expresie a unor capacitti intelectuale
superioare ns, are un rol motivational pozitiv (Matei, 1994).
Nu toate cercetrile vin s sustin ideea c un loc al controlului intern coreleaz cu
cele mai eIiciente modalitti de management al stresului. Hurrell si Murphy (cit. n Bban,
1998) au evidentiat Iaptul c un LOC intern nu reprezint, neaprat, un aspect pozitiv n
ajustarea la stres, mai mult chiar, un nivel ridicat de internalitate poate deveni
contraproductiv. n legtur cu acest aspect, Antonovsky (1991) considera c explicarea
nuantat a internalittii, respectiv externalittii poate contribui la o mai bun ntelegere a
Ienomenului. AstIel, internalitatea poate Ii una responsabil (asumarea responsabilittii pentru
48
propriile actiuni generatoare de succes sau insucces) sau una culpabilizant (persoana Iiind
predispus la a se autoblama pentru toate esecurile, Ir a se aprecia suIicient pentru succese).
Externalitatea, la rndul ei, poate Ii una de tip deIensiv (atunci cnd persoana atribuie unor
cauze externe esecurile pentru a se disculpa) sau una de tip pasiv (care apare atunci cnd
persoana percepe puternic lipsa controlului), cea de-a doua avnd evidente eIecte negative.
Optimismul
Optimismul, dup Scheier, Wentraub si Carver (1986) poate Ii deIinit ca Iiind
asteptrile generale pentru rezultate pozitive. Scheier si Carver (1992), consider c
optimismul se reIer la tendinta general si relativ stabil a persoanei de a avea o conceptie
pozitiv asupra viitorului, asupra experientelor vietii n general. Optimismul este un predictor
pentru un stil de coping activ n situatii de stres si pentru utilizarea redus a stilurilor de
ajustare la stres prin evitare, negare si retragere (Bban, 1998).
anagementul stresului
Capacitatea persoanei de a se mobiliza pentru a Iace Iat, cu succes sau nu, Iactorilor
de stres, a Iost denumit (din engl. coping) n studii publicate n limba romn, sub termenul
de coping, ajustare la stres, automobilizare sau management al stresului. Vom utiliza, n
continuare, termenul de management al stresului sau ajustare la stres.
Sub presiunea Iactorilor de stres unii indivizi maniIest distres altii dau dovad de
rezilient. Cercettorii din domeniul managementului stresului consider c aceste diIerente
apar ca urmare a eIortului de ajustare (coping) la situatia stresant, depus de ctre Iiecare
individ n parte (Lazarus, Folkman, 1984; Folkman, Lazarus, Gruen, DeLongis, 1986;
Folkman, Lazarus, Dunkel-Schetter, DeLongis si Gruen, 1986; Endler, Parker, 1990). Cu alte
cuvinte, managementul stresului este procesul care explic diIerentele nregistrate reIeritor la
eIectele stresului asupra indivizilor. n aceeasi directie, Lu si Chen (1996), consider c putem
vedea ajustarea (copingul) ca Iiind un set complex de procese care modereaz inIluentele
evenimentelor stresante asupra bunstrii Iizice si psihice ale individului.
Interesul pentru modul n care indivizii reusesc s Iac Iat stresului a crescut Ioarte
mult n anii `80 (Carver, Weintraub, Scheier, 1989). Punctul de plecare al acestor cercetri a
Iost studiul desIsurat de ctre Lazarus (1966) si mai apoi de Lazarus si Folkman (1984) n
analiza conceptelor de stres si ajustare la stres (coping). Managementul stresului a Iost deIinit
de Lazarus, Dunkel-Schetter, DeLongis si Gruen (1986) ca Iiind totalitatea eIorturilor
cognitive si comportamentale ale unei persoane de a Iace Iat unor cerinte externe sau interne
care au Iost evaluate ca excednd resursele persoanei.
Managementul stresului se reIer, cu alte cuvinte, la toate mijloacele utilizate pentru
contracararea unei situatii stresante obiective sau subiectiv percepute de ctre individ. Pearlin
si Schooler (1978), deIinesc ajustarea la stres ca Iiind "orice rspuns la constrngerile externe
de mediu, utilizat pentru a preveni, evita sau controla distresul" (Pearlin, Schooler, 1978, p.3).
Acestia consider c managementul stresului poate s mbrace trei Iorme: rspunsuri care
ncearc s schimbe situatia stresant, rspunsuri care ncearc schimbarea modalittii de
percepere a situatiei si rspunsuri orientate nspre controlul consecintelor acestor stresori.
Prima Iorm este considerat ca Iiind mai rar ntlnit datorit lipsei abilittilor sau
cunostintelor necesare pentru a schimba situatia, a temerilor pentru aparitia de consecinte
negative ca urmare a actiunilor intreprinse sau datorit convingerii, probabil justiIicate, c
situatia prezint rezistent crescut la schimbare. Cea de-a doua categorie de mecanisme ale
managementului stresului se reIer la eIorturile cognitive ale individului de a "neutraliza
stresorul" prin ncercarea de schimbare a opticii asupra evenimentului. Ultima categorie
cuprinde totalitatea rspunsurilor ce au ca scop diminuarea stresului prin modiIicarea modului
de percepere al eIectelor acestuia (ex. negarea, minimalizarea etc.). (Pearlin, Schooler, 1978).
Lazarus (1966) vorbeste de trei etape ale procesului managementului stresului, si
anume: evaluarea primar, n care individul percepe existenta unei amenintri la adresa
49
propriei persoane, evaluarea secundar, care ar Ii procesul prin care se contureaz un potential
rspuns la situatie si copingul, care este procesul de executare, de punere n aplicare a
rspunsului Iormulat mental n etapa anterioar. Chiar dac descrierea etapelor procesului
managementului stresului apare a Ii una liniar, Lazarus a subliniat Iaptul c, acestea, nu este
necesar s decurg liniar. Mai mult dect att, rezultatele uneia dintre etapele procesului pot
inIluenta o alta anterioar. De exemplu, constientizarea Iaptului c individul are la ndemn
strategii eIiciente de management al stresului pot s-l Iac pe acesta s reevalueze situatia ca
Iiind mai putin ameninttoare, sau, dimpotriv, dac o metod de ajustare la stres este mai
putin eIicient dect s-a apreciat, individul poate reevalua gradul de amenintare al situatiei ori
se poate orienta spre o alt Iorm de ajustare.
n scopul studierii procesului de management al stresului, Folkman si Lazarus (1980)
au pornit de la distinctia dintre ajustarea orientat spre problem si cea orientat spre emotie.
Primul termen, ajustare orientat spre problem, este cel cu ajutorul cruia individul se
Iocalizeaz pe rezolvarea de probleme, pe ntreprinderea unei actiuni care s aIecteze sursa
situatiei stresante. Cel de-al doilea, numit ajustarea orientat spre emotie, are rolul de a ajuta
individul s Iac Iat, s diminueze distresul cauzat de respectiva situatie. Oricum, autorii
consider c diIeritele situatii de viat necesit activarea ambelor tipuri de mecanisme de
management al stresului. Atunci, ns, cnd individul consider c poate actiona n vreun Iel
constructiv se activeaz, mai degrab, mecanismele de ajustare orientat spre problem,
ajustarea orientat spre emotie predominnd n situatii n care persoana consider c stresorul
este ceva ce, mai degrab, trebuie suportat (Folkman si Lazarus, 1980).
Lazarus si Folkman (1984), n descrierea celor dou tipuri de management al stresului:
cel orientat pe problem si cel orientat pe emotii, arat , de asemenea, Iaptul c primul se
Iocalizeaz pe remedierea sau nlturarea situatiei generatoare de stres, iar cel de al doilea tip
se reIer la reducerea sau eliminarea emotiilor negative asociate situatiei stresante. Desi cele
dou modalitti de management al stresului pot apare mpreun, autorii au evidentiat Iaptul c,
mai degrab n contextul n care situatia s-a evaluat ca avnd posibilitatea ntreprinderii unor
actiuni constructive (evaluare optimist) apare managementul stresului Iocalizat pe problem.
Ce de tip emotional este responsabil, mai degrab, pentru situatii n care, asa cum am amintit
deja, persoana consider c nu e posibil s mai schimbe situatia de Iapt, deci trebuie suportat
ca atare. Studii care s aduc argumente n acest sens sunt si cele ale lui Folkman si Lazarus
(1980), sau McCrae (1984).
Billings si Moos au examinat sase tipuri de evenimente de viat care declanseaz
mecanisme de ajustare si anume: boala, decesul, problemele economice, copiii, alte probleme
interpersonale si alte probleme personale (Billings, Moos, 1981). Acestia au artat c
persoanele utilizeaz managementul stresului centrat pe problem mai Irecvent cnd au de-a
Iace cu probleme de sntate si mai putin cu decesul unei persoane apropiate. Managementul
stresului centrat pe emotie a Iost pus n evident n situatia categoriei alte probleme
personale.
Problema studierii managementului stresului n termeni de coping orientat spre
problem sau spre emotie este una important dar mult prea simplist enuntat, consider
Carver, Weintraub si Scheier (1989) n studiul intitulat Assesing Coping Strategies: a
Theoretically based Approache. Autorii sustin ideea exempliIicnd numeroase cercetri care,
la rndul lor au considerat procesul de management al stresului ca Iiind mult mai amplu
diversiIicat dect n cele dou categorii amintite de Folkman si Lazarus (1980). AstIel,
managementul stresului orientat spre emotie poate implica negarea sau reinterpretarea
pozitiv, precum si cutarea suportului social, iar managementul stresului orientat spre
problem poate presupune, de exemplu, planiIicarea unei activitti, desIsurarea propriu-zis
a acesteia, cutarea ajutorului, evaluarea altor posibilitti de actiune, uneori chiar
autoimpunerea nenceperii vreunei actiuni pentru moment. Toate aceste aspecte, consider
50
Carver, Weintraub si Scheier (1989), necesit a Ii studiate n mod individual si msurate ca
atare.
Aceeasi idee este subliniat de Bolger (1990) care arta Iaptul c majoritatea
cercetrilor reIeritoare la managementul stresului evidentiaz existenta a cel putin dou
categorii si anume: un management al stresului Iocalizat spre problem si unul Iocalizat spre
emotie, ns, n timp au Iost dezvoltate taxonomii mai detaliate. Spre exemplu, Marshall si
Dunkel-Schetter,1987, aplecndu-se asupra studiului modalittilor de ajustare la stres, au gsit
c exist sase tipuri principale de ajustare la stres si anume: managementul stresului orientat
spre problem, cutarea suportului, Iocalizarea pe elementele pozitive, detasarea, visarea si
autonvinovtirea (cit. n Bolger, 1990).
Scheier, Weintraub si Carver (1986) sustineau ipoteza conIorm creia (dup modelul
teoretic al autocontrolului comportamental) persoanele ajung s Iac anumite presupuneri
reIeritoare la cursul viitor al evenimentelor n momentul n care ntmpin greutti n
realizarea unei sarcini propuse. Cu alte cuvinte, dac ne asteptm s obtinem succes aceasta
ne va motiva spre noi eIorturi n atingerea scopului chiar dac, pe parcurs, apar variate situatii
disruptive, evenimente Irenatoare. Dac anticiparea rezultatelor are o conotatie negativ,
motivatia pentru atingerea scopului, n situatii diIicile aprute pe parcurs, scade n bun
msur (Scheier, Wentraub si Carver, 1986).

Tabel nr.20. Modalitji de clasificare a stilurilor de management al stresului
Autori, anul Stilurile de management al stresului
Pearling, Schooler, 1978 1. orientat spre problem
2. orientat spre emotie
3. reevaluare
Folkman, Lazarus, 1980 1. orientat spre problem
2. orientat spre emotie
Billings, Moos, 1981 1. comportamental-activ
2. cognitiv-activ
3. de evitare
Billings, Moos, 1984 1. orientat spre problem
2. orientat spre emotie
3. orientat spre evaluare
Cohen, 1987 1. actiune direct
2. inhibarea actiunii
3. cutare de inIormatii
4. apelare la suportul social
5. procese intrapsihice

Marshall, Dunkel-
Schetter,1987
1. orientat spre problem
2. cutarea suportului
3. Iocalizarea pe elementele
pozitive
4. detasarea
5. visarea
6. autonvinovtirea
Carver, Scheier, Weintraub,
1989
1. reinterpretare pozitiv
2. dezangajare mental
3. eliberare emotional
4. Iolosirea suportului social
instrumental
5. Iolosirea suportului social
emotional
6. coping activ
7. negare
8. orientarea spre religie
9. dezangajare
comportamental
51
10. retinerea de la actiune
11. acceptare
12. eliminarea activittilor
concurente
13. planiIicare
Amirkhan,1990 1. rezolvare de probleme
2. cutare a suportului social
3. evitare
Miclea, 1997 1. comportamental
2. cognitiv
3. biochimice
Tillman, Beard, 2001 1. strategii pozitive (ex.: de tip
activ)
2. strategii negative (ex. :
evitarea)

Scheier si Carver (1985) au explorat impactul optimismului asupra procesului de
ajustare la stres. Studiul a urmrit corelatia dintre optimismul dispozitional si o serie de
simptome Iiziologice n dou momente diIerite presupuse a Ii ncrcate de stres n viata
studentilor. S-a evidentiat o corelatie semniIicativ negativ ntre nivelul de optimism si cel al
simptomelor de ordin Iiziologic. Autorii au conchis c optimismul dispozitional este un
mediator al reactiei la stres. La ntrebarea: dac perspectiva optimist este rspunztoare de
rezultatele mai bune obtinute n conditii de stres, ce anume determin, n mod concret
atingerea acestor perIormante?, autorii au considerat c rspunsul const n strategiile diIerite
ale managementului stresului.
Amirkhan (1990) aIirma c au Iost dezvoltate, n timp, dou posibile abordri n
studiul managementului stresului. Prima dintre acestea se bazeaz pe un set ipotetic de
categorii bipolare de reactii de ajustare la stres, astIel alctuite nct s se exclud reciproc si
care au menirea s surprind care sunt modalittile eIective de ajustare n situatii de stres ale
indivizilor. Acest gen de abordare a Iost unul larg mbrtisat datorit simplittii, simetriei de
care a dat dovad. De asemenea, aceasta a Iost suIicient de variat pentru a surprinde o
multitudine de posibile modalitti de ajustare la o larg categorie de stresori. Problema care s-
a ridicat n acest caz a Iost n principal aceea c aceste categorii de strategii adesea s-au
dovedit a Ii puternic intercorelate, ceea ce a sugerat ideea c strategiile eIectiv utilizate nu
corespund celor descrise de teoreticieni.
Cea de-a doua abordare porneste de la studierea categoriilor de strategii de ajustare la
stres mbrtisate de un anumit grup sau care apar n anumite situatii de viat si apoi cu ajutorul
analizei de clusteri s se ncerce surprinderea unor categorii generale, cu alte cuvinte,
taxonomiile nu sunt impuse teoretic ci au un substrat empiric. Taxonomiile inductive s-au
dovedit a avea un grad mai sporit de generalitate dect cele deductive, avnd o mult mai mare
varietate de categorii. Si aceast abordare, ns, a avut un grad sczut de generalitate, n sensul
c variate cercetri au deIinit diIerite categorii de stratategii de ajustare la stres. S-a dovedit
Iaptul c lipsa unui consens n ceea ce priveste rezultatele cercetrilor s-a datorat, n principal,
Iaptului c acestea se reIereau la grupuri Ioarte clar delimitate de indivizi care dezvoltau
strategii speciIice de management al stresului n situatii, de asemenea, Ioarte clar conturate.
Aceast lips de consens n deIinirea managementului stresului si n realizarea de taxonomii a
dus la dezvoltarea unei palete destul de largi de instrumente care s msoare diIerite aspecte
ale procesului de ajustare la stres (Cook, Heppner, 1997).
Cercetrile recente, conchide Amirkhan (1990), ncearc s se situeze undeva la
mijloc, ntre optiunea deductiv si cea inductiv, ncercnd s identiIice care sunt cele mai
Irecvente modalitti de ajustare utilizate de ctre indivizi si, totodat, dac si n ce Iel variaz
acestea n Iunctie de situatie sau de anumite grupuri speciIice de indivizi. Studiul lui Lu si
Chen (1996) se nscrie pe aceast directie. Acesta veriIic ctiva posibili Iactori care ar putea
52
inIluenta strategia de ajustare aleas de ctre o persoan. Sunt luati n considerare Iactori
precum variabilele demograIice (vrst, gen, statut marital, educatie, venitul Iamiliei),
trsturi de personalitate (extraversiunea, locul controlului si gradul de neuroticism), nivelul
de stres perceput si suportul social primit.
Rezultatele cercetrii au relevat c:
1. un nivel ridicat al veniturilor si educatia coreleaz cu tipul de management al
stresului din categoria ,cutarea resurselor sociale si ,planiIicare si expectante
2. un grad ridicat de extraversiune coreleaz cu tipul de management al stresului din
categoria ,cutarea resurselor sociale, ,planiIicare si expectante si ,suprimarea emotiilor,
aceasta din urm corelnd si cu un grad ridicat de neuroticism
3. persoanele cu un loc al controlului intern au apelat mai ales la un management al
stresului axat pe ,planiIicare si expectante si nu pe cel de tipul ,suprimarea emotiilor 4.
nivelul de stres perceput nu a corelat n vreun Iel cu tipurile de strategii de ajustare utilizate de
indivizi
5. un nivel ridicat al suportului social a corelat cu un grad mai ridicat de utilizare a
tuturor tipurilor de management al stresului.
Fcnd o tipologie a mecanismelor de ajustare la stres ale organismului, M. Miclea
(1997) consider c acestea pot Ii grupate n trei categorii, si anume: comportamentale,
cognitive si biochimice.

Studiul lui Tillmann si Beard (2001) asupra unui esantion de manageri, a surprins
relatia dintre stresori, strategiile de management al stresului si nivelul perIormantelor.
Rezultatele au demonstrate c stilurile de management al stresului sunt moderatori ai
inIluentei Iactorilor de stres si c au impact asupra perIormantelor proIesionale. Acestia au
considerat managementul de tip activ drept strategie pozitiv iar ca strategie negativ,
conIorm autorilor studiului, a Iost considerat evitarea.
IndiIerent de modalitatea de management al stresului utilizat, ea presupune
ameliorarea situatiei ns nu ntotdeauna ajustarea la stres se realizeaz cu succes. Scheier,
Wentraub si Carver (1986) consider c, n acel moment, individul va adopta pentru o alt
strategie, pe care Lazarus, consider autorii, nu a pus suIicient accent, si anume dezangajarea
comportamental. n acest context, Scheier, Wentraub si Carver (1986) au deIinit optimismul
ca Iiind asteptrile generale pentru rezultate pozitive.
Este incontestabil, n concluzie, rolul managementului stresului pentru bunstarea
Iizic si psihic a individului cnd acesta se conIrunt cu situatii de viat stresante.
Studiul realizat de ctre Koeske si Kirk (1993) a relieIat nivelul de stres nregistrat n
relatie cu stilurile de management al stresului la un lot de manageri de caz care lucrau cu
persoane cu boli psihice. Cercettorii au aplicat chestionarele la angajare si dup trei,
doisprezece respectiv optsprezece luni. Rezultatele au artat c indivizii care au utilizat mai
degrab un management orientat spre controlul situatiei au nregistrat un nivel mai sczut de
stres Iat de cei care au preIerat strategii de evitare.
Importanta studierii acestor mecanisme relative la stres deriv din necesitatea
ntelegerii diIerentelor individuale n ajustarea la o situatie de stres datorat pierderii locului de
munc.








53
odulul 6. odele ale rspunsului la stresul pierderii locului de munc
Pierderile semniIicative, precum cea a unei rude apropiate, divortul, pierderea
snttii, a averii, pozitiei sociale, pierderea sau schimbarea locului de munc etc., reprezint
experiente stresante de viat. Schimbrile care au Iost planiIicate din timp, de obicei, produc
mai putin stres dect cele care sunt neprevzute, desi sunt experiente pentru care nu suntem
niciodat suIicient pregtiti (ex.: decesul unei persoane apropiate).
Freud, n 1917, caracteriza durerea pierderii ca Iiind ,o extrem de dureroas tristete,
pierderea capacittii de a iubi, inhibarea tuturor activittilor si pierderea interesului pentru
lumea exterioar (cit. n Ramsay si Hapee, 1975).
Somajul, una dintre posibilele pierderi semniIicative, reprezint o problem ce st n
atentia economiei politice, a politicilor sociale ct si a altor stiinte sociale si socio-umane.
Numeroase studii de psihologie, n special cele de psihologia muncii, si-au ndreptat atentia
asupra stresului resimtit de ctre someri. n aceast parte a lucrrii ne propunem s Iacem o
trecere n revist a unor studii reprezentative n acest domeniu, aplecndu-ne asupra modelelor
abordate de ctre diIeriti cercettori din domeniul stiintelor sociale n problematica somajului.
S-a vehiculat ideea c, n general, somerii actuali au aprut datorit unui somaj
Irictional, mai degrab, ce reprezint rezultatul inevitabil al unei economii deschise n care vor
exista mereu persoane aIlate n tranzitie, ntre dou slujbe, cel mai adesea la alegerea lor
(Liem, Rayman, 1982). Acest punct de vedere este unul benign asupra somajului. Un astIel de
concept se bazeaz pe ideea de ocupare total a Iortei de munc n conditiile unui nivel de
baz, normal, al somajului. Autorii anterior citati consider c aceast perspectiv asupra
somajului este una simplist.
Somajul constituie un eveniment stresant, pentru majoritatea indivizilor, ce ocup un
loc important n scara evenimentelor de viat a lui Holmes si Rahe (Bban, Derevenco,
Anghel, 1992). O literatur variat dinspre stiintele medicale, comportamentale si sociale
subliniaz o gam larg de consecinte sociale si de sntate datorate somajului. Aceste studii
sunt mai degrab nclinate s nu priveasc somajul ca pe o experient dramatic, ce depseste
ntru totul capacitatea de ajustare a individului. ns, toate indic Iaptul c somajul implic
riscul unor probleme de sntate, accentuarea bolilor cronice sau latente, altereaz patternurile
uzuale ale comportamentului prosanogen.
Feather, 1990, subliniaz la rndul su, c exist o literatur de specialitate Ioarte
bogat reIeritoare la sechelele aIective si comportamentale aprute din cauza situatiei
particulare de somer. Lucrri din perioada anilor `80, precum cele ale autorilor Fryer si Payne,
1986, Hartley si Fryer, 1984, O`Brien, 1986 si Wart, 1987, reIeritoare la acest subiect,
subliniaz c numeroase studii eIectuate pn atunci indic existenta unui "distres psihologic"
ridicat n rndul somerilor (cit. n Murphy, Athanasou, 1999). Un astIel de studiu este cel
realizat de ctre J. Lavis. Cercetarea longitudinal a acestuia cuprinde perioada 1968-1992, si
evidentiaz legtura dintre somaj si un nivel crescut al morbidittii si mortalittii n rndul
celor care au nregistrat una sau mai multe perioade de somaj, subliniind eIectul nociv al
somajului de lung durat (Lavis, 1998).
Una dintre primele cercetri sistematice reIeritoare la un posibil model al rspunsului
la stres este cea a lui Jahoda n anii `30 (cit. n Gowan, Gatewood, 1997). Jahoda a postulat un
model al deprivrii datorate pierderii locului de munc, aceasta sustinnd c 'munca d sens
vietii unui individ prin consecintele latente (Jahoda, 1979) pe care le implic. Autoarea
subliniaz Iaptul c aceste consecinte latente, pe care le conIer locul de munc, se reIer la
structurarea timpului, contactul cu ceilalti si un sentiment al apartententei. n lipsa acestora,
Jahoda consider c apar reactii depresive. n opinia lui Fryer si Payne, 1986, modelul
priveste somerul ca pe un tip pasiv, nestructurat, inactiv (cit. n Gowan, Gatewood, 1997).
Jahoda sublinia, ntr-o lucrare aprut n 1979, eIectele psihologice negative ale somajului. O
trecere n revist a literaturii de specialitate din anii`30, realizat de ctre Eisenberg si
54
LazarsIeld n 1938, (cit. n Jahoda, 1979) a scos n evident existenta a 112 lucrri din Europa
Central, U.K. si S.U.A. Toate Iceau reIeriri la eIectele negative asupra strii de sntate
Iizic si problemele materiale ale majorittii somerilor. La acel moment se vehiculau dou
posibile variante de reactie la pierderea locului de munc: revolutii organizate sau apatie si
dezinteres. Dup cum am subliniat anterior, studiile realizate de Jahoda au condus la ideea c
resemnarea era rspunsul cel mai Irecvent. Acesteia i se aduga cel mai adesea o puternic
scdere a stimei de sine, dup cum arta Komarowsky n 1940 (cit. n Jahoda, 1979), ca
urmare a pierderii pozitiei anterior avute n cadrul Iamiliei si datorit unor Irecvente reprosuri,
mai mult sau mai putin explicite, din partea partenerului, deoarece la acel moment se
considera mai degrab somerul vinovat de pierderea slujbei si nu contextul economic ce a
generat Ienomenul.
Spre deosebire de anii depresiei economice din SUA (`30), n anii `70, somajul nu a
determinat o scdere att de dramatic a standardului economic al somerului, deprivarea
material neIiind att de acut cel putin din dou motive: sistemele de protectie social erau
mai bine puse la punct iar situatiile n care ambii soti aveau un loc de munc erau tot mai
Irecvente. Aceasta nseamn c deteriorarea Iizic datorat malnutritiei nu a Iost la Iel de
acut. Presupunnd c slaba rezistent Iizic a avut eIecte si asupra rezistentei psihice, Jahoda
si-a pus urmtoarea ntrebare: nu cumva diminuarea eIectelor negative de la nivel Iiziologic ar
Ii ntrit latura psihic? a atenuat aceasta eIectele psihologice ale stresului sau doar le-a
schimbat natura? Considerm Iaptul c aceste ntrebri sunt pertinente si ar putea constitui
baza unor cercetri consistente n domeniu.
Din cele anterior prezentate reiese cu claritate Iunctia explicit a muncii, si anume
aceea de a asigura stabilitatea economic a individului. Aceasta ns nu d un rspuns complet
la ntrebarea: 'de ce muncesc totusi indivizii si n situatia n care munca prestat nu le place?
Pentru a rspunde la aceast ntrebare trebuie s studiem nu numai aspectele explicite ale
muncii ci si pe cele implicite. Dintre Iunctiile latente, Merton, (cit. n Jahoda, 1979), sublinia
urmtoarele:
O munca impune o structurare a timpului
O Iaciliteaz mprtsirea n mod regulat a experientelor cu ceilalti, contacte cu ceilalti
O leag indivizii de scopuri, teluri care le transced pe cele personale
O ajut la deIinirea statutului si a identittii personale
Sublinierea acestor Iunctii latente ne ajut s ntelegem mai bine motivatia pentru
munc, ce nu se opreste la satisIacerea unor nevoi materiale, s ntelegem de ce munca este un
suport psihologic si n cazul unor conditii de lucru mai grele si de ce somajul este destructiv.
Freud, n 1930, a atins problema printr-un aIorism cnd aIirma c 'munca este cea mai
puternic legtur a omului cu realitatea.
O alt diIerent, ntre anii `30 si `70, ar Ii cea a cresterii nivelului de scolarizare a
somerilor. Jahoda arat, avnd ca surs U.S. Bureau oI Labour Statistics (1974), c nivelul
mediu al educatiei somerilor era n anii `30 de 9,9 ani Iat de 12 ani al celor ce detineau o
slujb. DiIerentele s-au atenuat ulterior astIel nct ciIra medie la someri era de 12,2 ani de
studiu Iat de 12,4 ani la cei angajati. Putem presupune c o ridicare a nivelului de scolarizare
are eIecte pozitive relativ la cresterea stimei de sine. Se pune ns problema dac nu cumva si
aspiratiile sunt mai nalte n acest caz, respectiv nivelul de Irustrare, datorat somajului, mai
ridicat.
Unele dintre primele studii, asa cum arat si Jahoda n 1979, s-au Iocalizat pe procesul
de deteriorare psihologic, caracterizat prin scderea stimei de sine si a ncrederii n sine.
Aceast deteriorare nu se produce dup modelul unei curbe line. Cel mai adesea situatia de
somer produce un soc de moment, urmat de o Iaz n care ncearc s se adapteze, perioad n
care unii indivizi se bucur de timpul liber cstigat si multi se preocup de cutarea unui loc
de munc. Se instaleaz ns repede plictiseala, dac actiunea anterioar nu a avut succes, si
55
apare un declin al stimei de sine care duce la disperare sau apatie (Jahoda, 1979). Asa cum
este el descris, apreciem c modelul oIerit de ctre Jahoda urmeaz modelul reactiei la stres
elaborat de ctre Selye, sub denumirea de Sindrom General de Adaptare (SGA) (Bban,
Derevenco, Anghel, 1992)
Alt cercettor de marc, Brenner (1979), a canalizat atentia prin studiile sale asupra
presiunilor produse de somaj, subliniind modul n care indicatori ai perIormantei economice
coreleaz pentru a msura dimensiunile acestui Ienomen (ex: internarea n spitale psihiatrice,
decese datorate bolilor cardio-vasculare). Brenner a subliniat c indicatori ai presiunilor
induse de somaj, ca: internarea pentru prima dat ntr-un spital psihiatric, rata de mortalitate
inIantil, decesul datorat problemelor cardio-vasculare, problemele de sntate datorate
consumului de alcool si rata sinuciderii au crescut simtitor n perioadele de declin economic,
cel mai ilustrativ indicator, n acest sens, Iiind rata somajului.
Pentru prima dat Brenner (1979) si Eyer (1977) au evidentiat Iaptul c situatiile de
criz economic duc la o crestere a ratei mortalittii din diverse cauze precum si la o crestere a
incidentei problemelor psihiatrice. Datele obtinute de ctre acestia vin s sublinieze ipoteze
anterior Iormulate, conIorm crora cerintele de schimbare, nevoia de ajustare
comportamental-cognitiv per se sunt stresante. Aceste ipoteze sustin, cu alte cuvinte, c mai
degrab schimbrile de natur economic si ale statutului social, asociate somajului, sunt
stresante.
Somajul are eIecte asupra tuturor aspectelor legate de viata de Iamilie si viata
comunitar, cum ar Ii o rat n crestere a divortialittii, o incident crescut a consumului
excesiv de alcool si a consumului de droguri, abuzuri asupra copiilor si Iemeilor, delincvent
juvenil. De asemenea, numeroase statistici arat c somajul de lung durat aduce persoanele
la limit, stresul determinnd abuz de alcool, droguri, tensiuni Iamiliale, depresie si o
cronicizare a unor probleme de sntate.
Sociologul Brenner (1979), studiind eIectele somajului asupra snttii populatiei,
arat Iaptul c o crestere cu un procent a somajului d o crestere cu 4,1 a sinuciderilor, a
omuciderilor cu 5,7, moartea datorat aIectiunilor cardiace, cirozei Iicatului si a altor
probleme legate de stres cu 1,9 iar cu 4,3 mai multi brbati si cu 2,3 Iemei au Iost
internati n spitale psihiatrice. Aceste ciIre alarmante au rezultat din analiza datelor eIectuat
de Brenner pe o perioad de 30 de ani si sugereaz eIectele pe care le poate genera criza
economic.
Un alt model al rspunsului la stres este cel oIerit de ctre Leana si Feldman n 1992
(cit. n Gowan, Gatewood, 1997). Acesti autori consider c somerii pot Ii pasivi sau
proactivi, n aceast din urm situatie ei implicndu-se n cutarea unui loc de munc, n
diIerite activitti comunitare, sunt activi din punct de vedere Iizic, particip la programe de
reconversie proIesional etc. Cu alte cuvinte, autorii subliniaz existenta diIerentelor
individuale n reactia la stresul datorat somajului. Studii recente, eIectuate la noi n tar,
vizeaz rolul diIerentelor individuale n stres, de ex. tipul A de comportament (Pitariu, 1990,
Pitariu, Albu, 1996). Leana si Feldman consider c putem vorbi de consecinte pe termen
scurt si pe termen lung datorate pierderii locului de munc. Din cadrul consecintelor imediate
ar Iace parte cele din plan cognitiv (ex.: autonvinovtirea), emotional (ex.: depresia) si
Iiziologic (ex.: ulcerul), iar ca si consecinte pe termen lung sunt modiIicrile n statutul
Iinanciar, n relatiile sociale si Iamiliale precum si cele reIeritoare la statutul de angajat/somer.
Modul de reactie la stresul datorat somajului, dup cei doi autori, mai coreleaz si cu
conditiile pierderii locului de munc, numrul de someri n proIesia celui n cauz,
caracteristicile demograIice si de personalitate ale individului, cu resursele interne si externe
si cu strategiile de coping individuale.
n lucrarea lor, Gowan, si Gatewood, (1997) au prezentat si modelul complex al
reactiei la stres a lui DeFrank si Ivancevich, 1986, model ce cuprinde mai mult de 70 de
56
variabile. n cadrul acestui model autorii subliniaz c pierderea locului de munc este
comparabil cu alte pierderi traumatice si coreleaz cu riscuri crescute de mbolnvire, ns nu
ntotdeauna stresul pierderii locului de munc este unul negativ si c exist variabile
moderatoare ale reactiei individuale. Acesti autori arat, ca si Leana si Feldman (1994), c
variabilele individuale se reIer la resursele de coping individuale si situationale si la
evaluarea cognitiv si strategiile de coping ale persoanei. DeFranc si Ivancevich (1986)
consider c eIectele imediate ale somajului apar pe plan emotional iar cele pe termen lung
actioneaz pe plan psihologic dar si asupra strii de sntate Iizic si asupra bunstrii sociale
a individului.
Schneer (1993) prezint, la rndul su, un model al rspunsului la pierderea
involuntar a locului de munc. Acesta consider, spre deosebire de cercettorii DeFrank si
Ivancevich, c somajul are inevitabil eIecte negative pe termen scurt, ca de ex: insecuritate
Iinanciar, greutti n a gsi un nou loc de munc, probleme legate de modiIicrile statutului
social. Schneer a ajuns la concluzia c aceste eIecte negative apar n cazul tuturor somerilor,
ns nu este necesar s dureze la Iel de mult pentru toti. n cele din urm pierderea slujbei
aIecteaz bunstarea general a persoanei, nivelul de stres, asteptrile si stima de sine a
individului, nivelul de maniIestare al depresiei etc. (Prussia, Kinicki, Bracker, 1993). Aceste
aspecte pot suIeri modiIicri pozitive sau negative n urma pierderii locului de munc. Autorul
vorbeste de cinci tipuri de Iactori moderatori ce inIluenteaz reactia imediat la stres, care
ntr-o oarecare msur au inIluente si pe termen lung:
1. rata somajului n domeniul de munc al individului
2. msura n care bunstarea individului este direct legat de slujba avut
3. mrimea suportului social de care poate beneIicia
4. mrimea investitiei psihologice, a implicrii, n munca depus
5. nivelul autonvinovtirii pentru pierderea locului de munc (Schneer, 1993)
Modelul propus de ctre Gowan si Gatewood (1997) se bazeaz pe studierea a patru
categorii de variabile, si anume:
1. Resursele individuale si situationale de coping, pe care Lazarus si Folkman le consider
rspunztoare de tipul de coping la stres
2. Factorii moderatori care includ evaluarea cognitiv si strategiile de coping
3. EIectele imediate care, n cazul pierderii locului de munc, includ starea aIectiv si sansele
de reangajare
4. EIectele pe termen lung care se reIer la bunstarea psihologic, Iiziologic si social a
individului.
Acesta reprezint unul dintre cele mai complexe modele n studiului stresului la
someri, alturi de cel al autorilor Wanberg, GriIIiths si Gavin (1997).
Prin cercetrile lor, Wanberg, GriIIiths si Gavin (1997), au ajuns s Iac anumite
consideratii asupra unor variabile importante n studiul stresului, si anume: suportul social,
situatia Iinanciar, dorinta de reangajare si ncercarea de a gsi o nou slujb. n studiul
'Time structure and unemployment. A longitudinal investigation, autorii ncearc s
surprind 'structurarea timpului, respectiv gradul n care indivizii si percep timpul ca Iiind
structurat, util petrecut n perioada somajului (Wanberg, GriIIiths si Gavin, 1997).
Cele mai multe persoane care muncesc se adapteaz unei rutine zilnice: mersul la
serviciu, pauza de mas, mersul acas, petrecerea timpului rmas liber, vizite n Iamilie sau la
prieteni, somn etc. Pierderea slujbei bulverseaz acest model al structurrii timpului. Unii
someri vor reusi s-si creeze noi modele temporale, altii ns, vor ntmpina diIicultti n
structurarea timpului (vezi Jahoda, LazarsIeld si Zeisel, 1971). Am putea Ii tentati s
considerm c Iat de anii `30 `70, n era tehnologiilor moderne, structurarea timpului nu
mai constituie o problem pentru someri. Totusi, cercetrile au continuat s demonstreze c,
n perioada somajului, indivizii au probleme de structurare a timpului (ex: Warr, 1987). n
57
1983, Feather si Bond, au dezvoltat o scal de msurare a nivelurilor de structurare a timpului,
cu ajutorul creia au demonstrat c somerii percep un grad ridicat de lips de structurare a
timpului Iat de cei angajati n munc (cit. n Wanberg, GriIIiths, Gavin, 1997).
Un ultim studiu pe care dorim s-l amintim pentru a sublinia ideea lipsei de structurare
a timpului la someri este cel realizat de ctre Fineman (1983). n cadrul interviurilor luate, a
ntlnit Irecvent aIirmatia, din partea somerilor, c erau att de obisnuiti cu munca nct nu
stiau ce s Iac pentru a-si umple ziua. Studiile arat c incapacitatea de a-si umple timpul si
de a-si structura ziua, pentru someri, se asociaz cu o slab sntate mental, simptome ale
unor probleme Iiziologice, depresie etc. (ex: Hepworth, 1980). Varietatea de studii empirice si
de ncercri de teoretizare a aspectelor legate de stresul la someri ne conduce la concluzia
necesittii unei sistematizri a acestora precum si a elaborrii unor teorii consistente n
domeniu.
Dezvoltarea teoriilor recente si a studiilor empirice reIeritoare la somaj subliniaz tot
mai mult importanta analizrii stresului n ntelegerea reactiilor individuale n astIel de
situatii. Aceasta deoarece este recunoscut c stresul, n diversele sale Iorme de maniIestare, a
devenit o 'permanent negativ a vietii contemporane (Riga, 1997) Iiind considerat drept
boala secolului 20~ prin impactul pe care l are asupra variatelor laturi are vietii sociale, de
la nivelul economic la cel social, Iinanciar, medical, organizational etc.































58
odulul 7. Roluri profesionale ale asistentului social care lucreaz cu persoanele
cu venituri mici

Rolurile ce urmeaz a Ii prezentate vizeaz Iie o Iamilie aIlat n diIicultate din cauza
problemelor Iinanciare, n principal, Iie o ntreag comunitate care se conIrunt cu srcia.
Spre exemplu, prin advocacy la nivelul unei agentii asistentul social poate obtine o mai mare
accesibilitate la servicii pentru o Iamilie aIlat n nevoie ori pentru o ntreag comunitate care
se conIrunt cu probleme legate de veniturile insuIiciente. Ambele tipuri de actiuni reprezint
maniere legitime de a desIsura rolul asistentului social pentru advocacy n Iavoarea unui
client.

n prima parte a prezentrii ne vom reIeri la rolurile asistentului social care lucreaz
cu precdere cu familiiile aflate n dificultate, n cea de-a doua parte accentul deplasndu-
se pe strategii utilizate pentru interventia la nivelul grupurilor si a comunittilor.

Rolul de a mputernici clien(ii (Enabler)
Ca si mputernicitor, asistentul social ofer informatii sau consiliere pentru ca Iamilia
aIlat n nevoie s devin capabil s-si utilizeze cu mai mult eIicient resursele existente.
InIormatiile de care are nevoie o astIel de Iamilie sunt numeroase si variate, pornind de la
Iacilitti n domeniul snttii, burse scolare, cantine de ajutor social etc. Uneori o astIel de
inIormare este suIicient, spre exemplu o mam singur care tocmai s-a mutat n oras, Ir
posibilitti materiale, Ir suport instrumental sau emotional din partea cuiva, poate Ii ajutat
prin reIerirea spre un grup de suport pentru printi singuri. Desigur, celelalte inIormati, de
tipul burselor scolare, cantinei de ajutor social pot Ii utile n acest caz.
Un alt tip de inIormatii ar putea consta n consiliere din perspectiva drepturilor lor de
chiriasi. Cu alte cuvinte, s le Iie explicate cu claritate drepturile si obligatiile lor de chiriasi,
spre exemplu cnd este scadent plata chiriei, dac si n ce conditii pot Ii evacuati etc.
Oferirea de informatii are rolul nu doar de a creste competentele clientilor n a-si
rezolva cu succes propriile probleme dar le oIer, n plus, si un nivel mai ridicat al stimei de
sine care vine pe parcursul procesului de cstigare, din ce n ce mai mult, a controlului asupra
propriei vieti.
Adesea Iamiliile srace sunt vzute drept o povar pentru ntrega societate si etichetate
ca atare nu e surprinztor Iaptul c, la un moment dat ajung s-si nsuseasc eticheta. Din
aceast perspectiv asistentul social trebuie s Iie atent s nu ntreasc ideea de neajutorare a
clientului si de autonvinuire pentru situatii pentru care, n realitate, nu are nici un control. Pe
de alt parte, nu trebuie nici s subliniem ideea c doar societatea are o contributie la situatia
n care se regseste persoana sau Iamilia respectiv. Cu alte cuvinte dorim s ncurajm
clientii s Iie activi si responsabili pentru schimbrile pe care si le doreste n propria viat
(Brown, 1981).
Pe lng oIerirea de inIormatii asistentul social trebuie s Iie capabil s decid dac si
cnd este necesar ca persoana sau Iamilia poate beneIicia si de pe urma organizrii unor
ntlniri cu ale persoane sau Iamilii aIlate n aceeasi situatie, cu alte cuvinte, asistentul social
decide, consultnd clientul, ce Iel de interventie este necesar la un moment dat: consiliere
individual su a Iamiliei sau consiliere de grup sau grupuri de suport pentru individ si/sau
Iamilia acestuia.
Grupurile de ntrajutorare la care pot participa persoanele pot Ii, de exemplu, de tipul
grupuri pentru mame singure cu venituri sczute sau grupuri pentru someri care dezbat
problema protectiei oIerite de ctre stat acestea au rolul de a atinge scopurile personale ale
membrilor grupului si, binenteles scopurile grupului, asa cum au Iost ele Iormulate mpreun
cu memrii acestora. IndiIerent dac discut probleme personale sau dezbat modul n care la
59
nivel institutional sunt reglementate serviciile care li se adreseaz, exist un elemet comun al
acestora, extrem de important si anume reIlectarea asupra problemei, constientizarea situatiei
a nevoilor personale si a resurselor de care dispune persoana, Iie c e vorba de resurse
individuale de conIruntare cu problema Iie c acestea vin dinspre reteaua de suport social sau
institutiile statului abilitate n acest sens.

Rolul de agent de legtur (broker)
Acest rol presupune realizarea legturii dintre persoanele aIlate n nevoie cu serviciile
specializate. Acest rol presupune mai mult dect simpla inIormare si mputernicire a clientului
deoarece practicianul devine mult mai activ angajat n relatia de asistare cu clientul.
Acest tip de rol al asistentului social este necesar n situatia n care negocierea oIeririi
unui anumit tip de serviciu are un caracter mai complex si implic abilitti si cunostinte ce
exced posibilittile clientilor. Se reIer la asistarea acestora pentru a le asigura accesul la
servicii.
Spre exemplu, o Iemeie singur cu un copil n ngrijire, care doreste s-si gseasc un
loc de munc, are nevoie de urmtoarele resurse: o modalitate de ngrijire a copilului pe care
s o considere sigur si satisIctoare; posibilitti de transport a copilului la cres/grdinit,
posibilitatea de a ajunge la locul de munc; pregtire ntr-o proIesie solicitat pe piata de
munc; inIormare cu privire la locurile de munc vacante etc. (Feldman, 1985).
Pentru ca un asistent social s realizeze cu succes acest rol de broker este necesar s
aib un anumit numr de abilitti printre care s Iie capabil s ajute clientii s solicite ntr-o
manier asertiv ajutorul proIesionistilor pentru rezolvarea problemelor, acoperirea nevoilor
lor. Asistentul social trebuie s Iie capabil s identiIice corect si complet nevoile clientului,
respectiv s Iac o evaluare eIicient a acestora, s poat trasa obiectivele pe termen scurt si
lung ale interventiei mpreun cu clientul si s Iac o monitorizare pe parcurs si o evaluare
Iinal a interventiei care s asigure o interventie de calitate.
n situatia n care serviciile de care are nevoie clientul nu sunt disponibile, rolul de
broker nu este unul util si un alt rol al asistentului social trebuie pus n valoare.

Rolul de negociator, facilitator
Atunci cnd un serviciu social nu exist iar nevoile clientilor rmn, din aceast cauz,
neacoperite, asistentul social este cel care trebuie s negocieze nIiintarea unui astIel de
serviciu, s Iaciliteze, n acest Iel, accesul clientilor spre servicii care s vin n ntmpinarea
problemelor lor. Cel mai adesea astIel de programe de asistare care s acopere nevoi neluate
n considerare pn n acel moment, vin din initiativa statului. Lipsa unor servicii poate Ii,
ns, la Iel de bine sesizat si de ctre lucrtorii directi atunci cnd ntlnesc situatii care ridic
o astIel de problem. Asistentii sociali pot, n acest caz, s oIere programe de asistare de
scurt durat, care s vin n ntmpinarea nevoilor clientilor. Este evident c astIel de servicii
pot Ii oIerite cu conditia ca ele s nu necesite alocri, realocri considerabile de resurse
umane, de timp si Iinanciare. AltIel, devine sarcina statului de a nIiinta noi servicii cu o
inIrastructur complex alocat lor.
Un exemplu de Iacilitare de astIel de servicii noi ar Ii, de ex., pentru mamele singure
care caut un loc de munc, servicii de ngrijire gratuit pentru copiii lor pe timpul petrecut la
munc sau campanii de strngere de Ionduri pentru oIerirea unui capital de nceput
persoanelor Ir loc de munc ce doresc s deschid o mic aIacere pe cont propriu ori
oIerirea din partea unor Iundatii, a unor sume de bani cu mprumut si dobnd zero, n acelasi
scop etc.
Sunt situatii, ns, care necesit mai mult dect abilitti de mputernicire a clientului,
broker sau Iacilitator, ele necesitnd o interventie care s modiIice, s mbuntteasc
serviciile existente pentru a rspunde mai bine nevoilor clientului. Aici intervine asistentul
60
social ca si avocat al intereselor clientului. Activitatea de advocacy presupune aprarea,
promovarea, pledarea cauzei prin actiuni n Iavoarea clientului individual, a unui grup sau a
unei comunitti. Grinell, Kyle si Bostwich (1981) consider c prima Iunctie ca si avocat al
clientului este aceea de a nltura toate barierele, obstacolele aIlate n calea exercitrii
drepturilor clientului de a beneIicia de serviciile necesare n cazul su. Acest rol poate Ii unul
moderat sau extrem, n sensul c uneori, exercitnd rolul de broker, e necesar s nsotim
clientul pentru a ne asigura c este tratat corespunztor si c beneIiciaz la maxim de
serviciile de care are nevoile si la care este ndrepttit, exercitnd astIel si un rol de avocat al
clientului. Aceast variant moderat a rolului de avocat nu e ntotdeauna suIicient, Iiind
situatii n care asistentul social este nevoit, pentru a obtine beneIicii pentru client, s Iac
presiuni prin apeluri teleIonice, proteste, interventii directe n institutii sau chiar s ntreprind
actiuni n justitie n beneIiciul, pentru aprarea intereselor clientului. Acest rol l determin pe
asistentul social s ia pozitie ntr-o situatie conIlictual, aprnd interesele clientului su.
Acest rol l poate pune pe asistentul social n conIlict cu alti proIesionisti, si cu alti membri ai
comunittii n aprarea clientului. De ex. asistentul social poate cere o reesalonare a datoriilor
unor chiriasi pe cnd proprietarul s nu Iie de acord cu aceasta sau poate solicita unor
specialisti s reevalueze un anumit elev, n numele printilor acestuia, pentru orientarea,
ncadrarea lui scolar.
Programe concrete care s-ar putea adresa persoanelor cu venituri mici si Iamiliilor
acestora ar Ii cele de tipul Head Start (programe de educatie prescolar pentru copiii din
Iamilii srace), programe de recaliIicare proIesional pentru someri si pentru angajati n
scopul prevenirii situatiei de somer etc.


Element de management financiar
Aproape toate Iamiliile trec prin perioade caracterizate de probleme Iinanciare, cnd
dorintele si nevoile depsesc resursele. Somajul aduce, inevitabil, astIel de probleme la nivelul
indivizilor si Iamiliilor constituindu-se ntr-un Iactor extern ce genereaz situatii problem. n
contextul problemelor legate de managementul Iinanciar putem discuta despre Iactori interni
si externi dintre cei externi amintind deja somajul. Ca si Iactori interni se pote constitui
capacitatea redus, eIicienta sczut de n a acoperi nevoile Iamiliei cu resursele existente,
dorinte nerealiste, n discordant cu resursele, erori n planiIicarea cheltuielilor etc. Multe
Iamilii caracterizate printr-un management Iinanciar ineIicient nu se conIrunt cu probleme
serioase dect atunci cnd apare adugat un Iactor extern ce determin cheltuieli neprevzute
mari sau diminuarea drastic a veniturilor.
Managementul resurselor Iamiliei se axeaz, deci, pe evaluarea, monitorizarea si
rezolvarea problemelor Iinanciare. Cea mai Irecvent abordare, din perspectiva
managementului Iinanciar, o reprezint perspectiva ecologic (Paolucci, Hall si Axinn, 1977).
Aceasta consider Iamilia un sistem ecologic complex care trebuie s realizeze un managemet
eIicient al resurselor de care dispune pentru a coperi nevoile membrilor ei si pentru a le
mbuntti calitatea vietii.
Cele mai eIiciente metode pentru a reduce problemele Iinanciare ale unei Iamilii sunt:
1. programarea mai eIicient (regndirea) nivelului consumului (a cheltuielilor)
2. modiIicarea (mbunttirea) veniturilor
3. modiIicarea (schimbarea) perspectivei gender asupra rolurilor si
responsabilittilor Iinanciare
4. mbunttirea procesului de management Iinanciar



61
Concluzii ale unui studiu comparativ referitor la stresul resim(it de angaja(i yi yomeri

Obiective yi ipoteze ale cercetrii.
Obiectivul general al cercetrii a Iost acela de a surprinde existenta unor particularitti
ale stresului la someri comparativ cu populatia de angajati.
Ca si obiective specifice ne-am propus s analizm n ce msur nivelul stresului
perceput la someri este mai intens dect cel al persoanelor cu loc de munc, care sunt reactiile
emotionale la pierderea locului de munc si care sunt elementele ce inIluenteaz nivelul
stresului n cazul persoanelor care au suIerit o pierdere considerabil, respectiv locul de
munc.
Ipote:a general de lucru este aceea c tipul si nivelul reactiilor la stresul pierderii
locului de munc variaz n Iunctie de caracteristici individuale precum: vrsta, nivelul de
scolarizare, durata somajului si resursele individuale de conIruntare cu situatia stresant,
somerii nregistrnd un nivel mai ridicat al stresului dect persoanele angajate.
Ipote:e de lucru:
O Somajul reprezint un eveniment de viat cu un considerabil potential stresogen, nivelul
de stres raportat de someri Iiind mai ridicat dect cel al persoanelor care au loc de munc,
somerii cu o durat a somajului mai mare nregistrnd un nivel al stresului mai ridicat si
un loc al controlului mai degrab extern
O Vrsta somerilor inIluenteaz nivelul stresului perceput, precum si al reactiilor
emotionale la stresul pierderii locului de munc, respectiv cu ct vrsta este mai naintat,
cu att nivelul stresului si al reactiilor emotionale este mai ridicat; nivelul de scolarizare
variaz invers proportional cu nivelul de stres si cu cel al reactiilor emotionale
O Intensitatea reactiilor emotionale este inIluentat de resursele individuale, locul
controlului orientat spre interior un nivel ridicat al suportului social, un nivel ridicat de
optimism si al autoaprecierii determinnd o scdere a intensittii reactiilor emotionale la
pierdere;
O Pierderile semniIicative de tipul somajului determin un nivel ridicat al stresului perceput
ce determin utilizarea unui management al stresului preponderent pasiv; un nivel ridicat
al optimismului inIluenteaz managementul stresului spre unul mai degrab activ.

etodologia cercetrii
Subiec(ii cercetrii:
n scopul realizrii investigatiilor propuse n cadrul ipotezelor de lucru au Iost utilizate
dou loturi de subiecti: un lot de 269 de someri care sunt n evidenta Agentiei Judetene pentru
Ocuparea Fortei de Munc Cluj si un lot de control Iormat din 191 de angajati.
n cadrul lotului de omeri subiectii de gen masculin au reprezentat 26,8 din esantion
(N 72), iar subiectii de gen Ieminin au reprezentat 73,2 din esantion (N 197).

Tabel nr. 21. Compozijia lotului de yomeri pe sexe

Frevente Procente Procente
cumulate

1.00 72 26.8 26.8
2.00 197 73.2 100.0
Total 269 100.0

Lotul de someri a cuprins persoane n cutarea unui loc de munc cu vrste variate
avnd ca minim 18 ani si maxim 59 de ani, valoarea medie Iiind 37,8. Durata somajului
nregistrat de indivizii din lotul studiat a variat ntre o lun si somaj de lung durat,
corespunztor valorii 24 (vezi tabelul nr. 22)
62

Tabel nr. 22. Caracteristici ale lotului de yomeri.
DURATAS VRSTA STUDII
N Valid 269 269 269
Missing 0 0 0
Minimum 1.00 18.00 8.00
Maximum 24.00 59.00 16.00


Este recunoscut de ctre cercettori Iaptul c exist un numr de cauze sociale
importante n dezvoltarea si mentinerea snttii mentale. O lucrare publicat de ctre OMS,
intitulat ,Cauzele sociale ale snttii, avndu-i ca autori pe Wilkinson si Marmot, 1998,
prezint o serie de dovezi ale existentei legturii cauzale ntre determinanti precum: statutul
social, stresul, excluderea social, munca, somajul, ajutorul social, dependenta etc. si notiunea
de sntate (cit. Dollard si WineIield, 2002).
Termenul de sntate mental este Iolosit adesea pentru starea de bine social,
emotional si spiritual, consider, Lehtinen, Riikonen si Lahtinen (1997), ngrijortor Iiind
Iaptul c exist mrturii ale unei cresteri semniIicative, n ultimii ani, a stresului la locul de
munc, aceasta Iiind n legtur direct cu cresterea problemelor de sntate mental si a
costurilor snttii mentale. n aceeasi directie, European Council oI Ministers (15 nov. 2001)
a concluzionat urmtoarele: problemele determinate de stres si depresie... au o important
major...si o contributie semniIicativ la aparitia bolilor si pierderea calittii vietii n Uniunea
European (ECM, 2001). La aceasta contribuie ceea ce Catalano (1998) sublinia ca Iiind
nesiguranta economic. El a scos n evident un Ienomen ngrijortor, general valabil, c
numrul persoanelor care se declar a Ii n nesigurant economic n general, sau crora le e
team de Iaptul c unul dintre membrii Iamiliei si-ar putea pierde locul de munc n viitorul
apropiat, a crescut Ioarte mult, Ienomen constatat de autor pentru SUA (Catalano, 1998).
Munca a Iost mult timp considerat ca Iiind o Iatet important a snttii mentale si a
dezvoltrii identittii, Jahoda (1979) considera c munca este cea care d sens vietii prin
consecintele ei latente. Dollard si WineIield (2002), argumentnd cu studii n domeniul
muncii, consider c pierderea locului de munc duce la o important deteriorare a
sentimentului de bine aIectiv, reintegrarea ducnd la o semniIicativ mbunttire a nivelului
snttii mentale. Considernd c pledoaria pentru importanta studierii Ienomenului somajului
si a impactului su asupra bunstrii indivizilor a Iost suIicient vom prezenta, n continuare
principalele concluzii care s-au desprins n urma interpretrii rezultatelor studiului de Iat.
Analiznd diIerentele nregistrate, n cadrul studiului nostru, la cele dou populatii, de
someri si de angajati, prima observatie care se impune este aceea c nivelul mediu de stres
este semniIicativ mai ridicat n populatia de someri, ceea ce ne ndreptteste s considerm
pierderea locului de munc drept un Iactor important de stres, asa cum am anticipat deja.
Observm, n acest context, c vrsta este singura caracteristic demograIic ce a avut un
impact semniIicativ n asupra nivelului stresului perceput.
Nu s-au nregistrat, din perspectiva anxiettii constitutionale, diIerente semniIicative
ntre someri si angajati, respectiv stresul resimtit nu poate Ii pus pe seama acestui tip posibil
de diIerente individuale. Corelatia pozitiv semniIicativ dintre stres si anxietatea
constitutional si situational pledeaz n Iavoarea considerrii acestora ca Iiind elemente
importante de luat n considerare n studiul stresului, deoarece acestea determin, n parte,
tendinta indivizilor de a percepe situatiile de viat ca Iiind ameninttoare, cu att mai mult
cnd sunt noi si ambigue.
n ceea ce priveste optimismul si nivelul de autoapreciere pozitiv, considerate de noi
ca Iiind variabile individuale ce se constituie n resurse cu inIluent asupra eIicientei ajustrii
la stres, nu s-au nregistrat diIerente semniIicative dect n cazul autoaprecierii, ntre cele
63
dou loturi. Aceasta a constat n Iaptul c somerii au raportat, n medie, un nivel mai sczut al
autoaprecierii pozitive n comparatie cu angajatii. Considerm c aceast diIerent poate Ii
explicat prin alterarea imaginii de sine din cauza pierderii locului de munc. Cum nivelul
stresului perceput s-a dovedit a Ii sensibil la gradul de autoapreciere pozitiv nregistrat de
indivizii ambelor populatii, putem s ne explicm, si prin aceasta, nivelul de stres mai ridicat
al somerilor.
Pentru ambele loturi studiate optimismul reprezint o caracteristic individual ce
variaz semniIicativ cu nivelul de stres perceput.
Somajul are impact, asa cum am anticipat, asupra autoaprecierii pozitive iar studiul de
Iat a pus n evident existenta unor diIerente semniIicative ale nivelului autoaprecierii n
cadrul populatiilor studiate. n directia sublinierii relatiei dintre autoapreciere si starea de
conIort psihic, Dollard si WineIield (2002) precizeaz c diIerenta semniIicativ dintre
indivizii cu loc de munc Iat de cei Ir o aduce, n Iapt, satisIactia la locul de munc. A Ii
satisIcut de locul de munc pe care l ai presupune cresterea respectului de sine pe cnd
insatisIactia la locul de munc este n detrimentul snttii psihice si corespunde, ntr-o
oarecare msur, cu situatia de a nu avea un loc de munc, ce actioneaz negativ asupra
autoaprecierii.
Hartley (1980) a emis ipoteza c persoanelor cu studii superioare ce au avut Iunctii de
conducere, nu le este aIectat la Iel de mult stima de sine n timpul somajului si c
nregistreaz un nivel de stres si anxietate comparabile cu cele ale managerilor angajati.
Respectiv, autorul conchide c acestia au ajuns n timp s experimenteze, la locul de munc,
diIerite situatii ncrcate de stres, de presiune si deci, de aceea Iac mai bine Iat stresului
datorat somajului. Adic, acestia au dezvoltat cu succes, n timp, rspunsuri asertive la stres.
Hartley a mai artat si Iaptul c managerii pot avea, Iat de pierderea locului de munc, o
reactie pozitiv, n sensul c o percep mai Irecvent ca pe o ncercare, peste care, dac trec cu
bine, aceasta se transIorm n progres, n timp ce ceilalti someri tind s aib o atitudine mai
degrab pasiv. Autorul concluzioneaz ns, c nu exist multe dovezi care s sustin ideea
c managerii au mai degrab o atitudine constructiv Iat de situatia de somer.
Din aceast perspectiv, rezultatele noastre arat c nivelul de stres nu coreleaz
semniIicativ cu gradul de scolarizare, n cazul lotului de someri, exist ns o corelatie
pozitiv ntre nivelul de pregtire si cel al autoaprecierii pozitive. Precizm c n studiu nu am
luat n calcul Iunctia avut anterior de someri ci doar nivelul de scolarizare si proIesia. Pentru
ambele populatii un nivel ridicat de stres perceput altereaz autoaprecierea pozitiv.
Nu s-au nregistrat diIerente n cazul aIectelor negative raportate de ctre subiectii
studiului n Iunctie de apartenenta la una sau alta din populatii. Au Iost, n schimb, evidentiate
diIerente semniIicative din perspectiva aIectelor pozitive, n sensul c angajatii au raportat un
nivel mai ridicat al acestora dect somerii. De asemenea, angajatii au raportat mai Irecvent un
grad mai ridicat de alert (vigilent), tensiune si oboseal, Iapt ce poate Ii pus pe seama
rolului suplimentar de angajat si a tracasrilor datorate locului de munc. Au raportat, n
schimb, si un nivel mai ridicat al ncrederii n sine care, coroborat cu cel al autoaprecierii
pozitive, pledeaz n Iavoarea rolului sanogen al muncii. De remarcat Iaptul c aIectele
pozitive au corelat pozitiv, statistic semniIicativ, cu un nivel sczut al stresului perceput.
Locul controlului a reprezentat un alt element luat n studiu, la nivelul cruia putem
surprinde unele diIerente semniIicative. A reiesit Iaptul c persoanele care si-au pierdut locul
de munc au, Iat de angajati, un loc al controlului mai degrab extern, respectiv tind s-si
explice evenimentele de viat atribuind cauze mai degrab externe. Acest aspect se constituie
ntr-un alt element de inIluent a somajului asupra indivizilor, stiut Iiind Iaptul c trirea unor
experiente traumatice, cu att mai mult cu ct acestea sunt imprevizibile si/sau incontrolabile
aIecteaz modul n care se desIsoar atribuirea cauzelor, n sensul c astIel de experiente
deplaseaz spre exterior locul controlului. Pentru ambele populatii studiate s-au pus n
64
evident corelatii semniIicative ntre un nivel ridicat de stres si externalitatea locului
controlului.
Nivelul suportului social, Iactor important n ncercarea persoanei de ajustare la stres,
pare s Iie aIectat de pierderea locului de munc, somerii raportnd o retea de suport social
semniIicativ mai mic dect a angajatilor. Desi nu s-au nregistrat diIerente semniIicative, din
punct de vedere statistic, n cadrul stilului de ajustare bazat pe utilizarea suportului social,
descrcarea emotional, numit de noi ventilarea emotiilor, diIer semniIicativ n Iavoarea
angajatilor. Putem pune aceasta pe seama existentei unei retele de suport social mai extinse, la
angajati, care s le oIere oportunitatea utilizrii acestei maniere de management al stresului.
Angajatii apeleaz, de asemenea, mai Irecvent, n situatii de stres la umor dar si la
autonvinovtire. Autonvinovtirea o putem pune, ntr-o anumit msur, pe seama locului
controlului situat mai intern la acestia, care poate presupune si atribuirea cauzelor esecurilor
propriei persoane, situatiile cu potential stresogen ridicat si cu grad sczut de controlabilitate,
precum somajul, ducnd, dup cum aminteam deja n acest capitol, la o deplasare spre exterior
a locului controlului si posibil si la un nivel de autonvinovtire mai sczut. Nu s-au nregistrat
diIerente n cazul managementului stresului bazat pe planiIicare. Stilurile de management al
stresului ce variaz pozitiv cu un nivel ridicat de stres, att la someri ct si la angajati, s-au
dovedit a Ii: dezangajarea mental, negarea, Iolosirea de substante, ventilarea emotiilor si
autonvinovtirea. Spre deosebire de angajati, somerii utilizeaz semniIicativ mai Irecvent
dezangajarea comportamental, iar primii apeleaz mai Irecvent la suportul social
instrumental. Aceasta ne poate conduce la concluzia c diIerentele de ajustare apar n cazul
acelora care pot Ii considerate mai mult orientate spre actiune (cutarea suportului social
instrumental) sau mai degrab pasive (dezangajare comportamental), trirea unor experiente
traumatizante incontrolabile putnd determina aparitia mai Irecvent a pasivittii Iat de
stresori.
Evaluarea preponderent negativ a situatiei de somer a corelat pozitiv semniIicativ, n
lotul de someri, cu dezangajarea mental, comportamental dar si cu copigul activ ceea ce
demonstreaz, nc o dat, c nu putem discuta despre managementul stresului n termeni de
management activ sau pasiv din partea unei persoane ci, mai degrab, de tendinte, unii someri
preIernd mai Irecvent conIruntarea cu situatia stresant, altii Iiind mai mult orientati spre
retinerea de la actiune.
Pornind de la considerentul c printre Iunctiile generale ale muncii, asa cum sublinia si
Oscar HoIIman (1996), putem aminti satisIacerea necesittilor umane si realizarea
solidarittii umane, iar n cadrul Iunctiilor n raport cu individul Iaptul c munca se constituie
ntr-o surs de venit, mijloc de realizare si de satisIactie uman, precum si un mijloc de
valoriIicare a pregtirii si capacittilor personale, putem avea o perspectiv global asupra
impactului pierderii locului de munc asupra indivizilor.
Avnd n vedere ideile mai sus mentionate, pe de-o parte, si rezultatele studiului
nostru, pe de alt parte, considerm urmtoarele:
1. La nivelul politicilor de protectie a somerilor este necesar a se acorda o atentie
sporit msurilor active, de tipul organizrii cursurilor de recaliIicare, care vin s
mbuntteasc sansele persoanelor de a se angaja. Odat cu modiIicarea perspectivelor de
viitor presupunem c optica somerilor se poate schimba, balanta aIectelor putnd nclina mai
mult spre cele pozitive. Odat cu primirea unei recaliIicri revalidm potentialul individului
de a-si utiliza cunostintele si aptitudinile spre o munc valorizat si deci, crestem nivelul
autoaprecierii pozitive, care, dup cum am observat, reprezint un element aIectat de
contextul somajului. Posibilitatea de a decide ce Iel de cursuri s urmeze, dialogul,
consultarea persoanelor, presupune un nivel de implicare mai ridicat al acestora si implicit
sentimentul c Iac parte din procesul decizional. AltIel, considerm c poate aprea sau
persista neimplicarea, pasivitatea, dat Iiind Iaptul c nu ei au decis ce cursuri se organizeaz,
65
nici dac s le urmeze sau nu mentionm c somerii nu au dreptul s reIuze propunerea
agentiei de somaj cu privire la participarea la cursurile de recaliIicare, n caz contrat ei
pierznd dreptul la indemnizatia de somaj.
2. O alt directie de lucru ar Ii aceea a organizrii unor studii de piat, de ctre si n
beneIiciul Agentiei Nationale de Somaj, n care obiectivul principal s Iie cel al identiIicrii
celor mai solicitate proIesii din perspectiva angajatorilor, studii utile nu doar agentiilor de
somaj care, n Ielul acesta, ar rspunde mai bine, prin cursurile organizate, nevoilor reale de
Iort de munc dar si nvtmntului prin adecvarea acestuia, n limite generale, tendintelor
majore ale pietei muncii.
3. Printre politicile active pe care le deruleaz trile cu economie de piat se aIl si
programele de consultant si caliIicare, extinse si asupra persoanelor care au loc de munc.
Din aceast perspectiv, Romnia, n cadrul Programului National pentru Ocuparea Fortei de
Munc (2005), considera, printre altele, c msurile active oIerite de ctre stat sunt:
inIormarea si consilierea proIesional, medierea muncii, Iormarea proIesional, consultant si
asistent pentru nceperea unie activitti independente sau pentru initierea unei aIaceri. De
asemenea, Romnia a dezvoltat programe pentru tinerii someri sau pentru persoanele cu
handicap, pentru somerii pe termen lung dar si preventiv pentru tineri care nc urmeaz o
Iorm de nvtmnt. Considerm c la nivelul msurilor preventive exist o deIicient a
sistemului, neIiind raportate msuri active pentru persoanele aIlate n pericol de a-si pierde
locul de munc. Acestea ar putea viza servicii de consultant, medierea muncii si chiar de
recaliIicare, anterioare situatiei de somer, de ce nu pentru prevenirea acesteia. n acest Iel ar
scdea costurile sociale datorate somajului, iar msurile ar avea o eIicient sporit si din alte
perspective, persoana neajungnd n situatia acumulrii unui stres ridicat ce aduce cu sine
eIectele negative, de tipul scderii nivelului de autoapreciere, detasare, neimplicare, apatie cu
o deplasare semniIicativ a locului controlului spre exterior, stres cronic ce poate Ii precursor
sau Iactor agravant al unor boli psihosomatice, alcoolism, delincvent etc. De asemenea, ar
atenua eventualele conIlicte dintre angajatori si angajati, din perspectiva unor viitoare
concedieri, n msura n care aceste servicii de consiliere proIesional, medierea muncii si
recaliIicare ar Ii suIiciente si eIiciente si anterior pierderii locului de munc.



BIBIOGRAFIE:

O Albrecht, K., (1986) Stress and the manager. aking it work for you, Ed.
Touchstone, New York
O Alexandrescu, L., C. (1997) Stresul psihic, n Revista Romn de Sntate
Mintal, Liga Romn de Sntate Mintal, Rd. Tipored SRL, Bucuresti, vol.1, nr.6,
p.6-11
O Alexandrescu, L., C. (1997) Stresul i bolile psihosomatice, n Revista Romn
de Sntate Mintal, Liga Romn de Sntate Mintal, Rd. Tipored SRL, Bucuresti,
vol.1, nr.6, p.16-26
O Bartley, M., Ferrie, J. (2001) lossary. unemployment, fob insecurity, and
health, n Journal oI Epidemiology and Community Health, no.55, p.776-781
O Bban, A. (1998) Stres i personalitate, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj
O Bban, A., Derevenco, P., Anghel, I. (1992) Stresul intre sntate i boal. De
la practic la teorie, Ed. Dacia, Cluj
O BaIIoe-Bonnie, J. (2003) Incidence and duration of unemployment spells
implications on the wage differentials of part-time and full-time workers, n
Contemporary Economic Policy, Huntington Beach, vol. 21, nr.2, p.227-243
66
O Billings, A., Moos, R. (1981) The role of coping responses and social
resources in attenuating the stress of life events, n Journal oI Behavioral Medicine,
vol.4, p.139-157
O Cace, Sorin, (1997) Politici sociale in domeniul omafului in trile Europei
Centrale i de Est, Revista Calitatea vietii, anul 8, nr.3-4, p.225-254
O Chirmiciu, A. (2003) Sectoral Employment Patterns and igration in the
Enlarged EU , www.europeananalysis.com/research/chirmiciu1.pdI
O coord. Chilman, Ch., S., Cox, F., M., Nunnally, E., W. (1988) Employment and
Economic Problems, Sage Publ., Londra
O Constantinescu, N., N. (1992) Dileme ale tran:itiei la economia de piat, n
Economistul, Ed. Ager, Bucuresti, p.23-37
O DeFranc, R., S., Ivancevich, J., M. (1986) Job Loss. An Individual Level
Review and odel, Journal oI Vocational Behaviour, vol. 28, p. 1-20
O Dollard, M., F.; WineIield, A., H., (2002), ental health. overemployment,
underemployment, unemployment and healthy fobs, Australian e-Journal Ior the
Advancement oI Mental Health, vol. I, nr.3, www.auseinet.com/journal
O Fielden, S., L., Davidson, M., J. (2001), Stress and ender in Unemployed
Female and ale anagers, n Applied Psychology. An International Review, vol.50,
no.2, pp.305-334
O Fielden, S., L., Davidson, M., J.(1996) Sources of stress in unemployed female
managers - An exploratory study, n International Review oI Women and Leadership,
vol.2, nr.2, pp.73-97
O Fineman, S. (1983) White Collar Unemployment. Impact and Stress, Pitman
Press Ltd, U.K.
O Floru, R., (1974) Stresul psihic, Ed. StiintiIic, Bucuresti
O Folkman, S.; Lazarus, R. S. (1985) If it changes, it must be a process. study of
emotion and coping during three stages of college examination, Journal oI Personality
and Social Psychology, no.48, p.150-170
O Fretwell, D; Jackman, R (1994) cap.8 Pietele fortei de munc. omaful, n vol.
Pietele Iortei de munc si politica social n Europa Central si de Est. Tranzitia si
dincolo de aceasta, ed. Barr, N, Londra, p. 185-224
O Gowan, M., A., Gatewoood, R., D. (1997) A model of respons to the stress of
involuntary fob loss, Human Resources Management Review, vol. 7, p.277-298
O Hartley, J., F. (1980) The impact of unemployment upon the self-esteem of
managers, Journal oI Occupational Psychology, vol.53, pp.147-155
O Hepworth, S., J. (1980) oderating factors in the psychological impact of
unemployment, Journal oI Occupational Psychology, no. 53, p. 139-145
O HoIIman, O. (1996), Sociologia muncii, Editura Hyperion, Bucuresti
O Jahoda, M. (1979) The impact of unemployment in the 1930s and the 1970s,
Bulletin oI The British Psychological Society, vol. 32, p. 309-314
O Jahoda, M. (1981) Work, Employment and Unemployment. Jalues, Theories
and Approaches in Social Research, American Psychologist, American Psychological
Association Inc., vol. 36, no.2, p.184-191
O Koeske, G., F., Kirk, S., A. (1993) Coping with fob stress. Wich strategies
work best?, n Journal oI Ocupational si Organisational Psychology, vol.66, p.319-336
O Lavis, J., N., (1998) Unemployment and ortality. A Longitudinal Study in the
United States, 1968-1992, CHEPA Working Paper, Series 98-5
O Lazarus, R., S., Folkman, S. (1984) Stress, appraisal, and coping, Ed.
Springer, New York
67
O Leana, C., R., Feldman, D., C. (1994) The Psychology of Job Loss, Research
in the Personnel and Human Resources Management, vol. 12, p. 271-302
O Liem, R., Rayman, P. (1982) ealth and Social Costs of Unemployment.
Research and Policy Considerations, American Psychologist, American Psychological
Association Inc., vol.32, no. 10, p. 1116-1123
O Mrgineanu, I. (1999) Intentii de viitor in domeniul asigurrilor sociale.
Proiectul legii pensiilor i a altor drepturi sociale, n coord. ZamIir, C., Politici sociale
n Romnia, Ed. Expert, Bucuresti, p.192-198
O Miclea, M. (1991) Stres i relaxare, n Introducere n psihologia
contemporan, coord. Radu, I., ed. Sincron, Cluj-Napoca
O Miclea, M (1997) Stres i aprare psihic, Ed. Presa Universitar Clujean,
Cluj-Napoca
O Mihilescu, A., (1998) Costurile sociale in evolutia Romaniei spre economia
de piat, n Calitatea vietii, vol.9, nr.1-2, p.19-29
O Murphy, G.,C., Athanasou, J., A. (1999) The effect of unemployment on mental
health, Journal oI Occupational si Organizational Psychology, vol. 72, p. 83-100
O Poenaru, M., Molnar, M. (1992) Costul Social al Reformei in Romania, n
Probleme Economice 1-2-3, Academia Romn, Centrul de InIormare si Documentare
Economic, Bucuresti, p.2-28
O Popescu, L., (1998) Protectia social in Uniunea European, Ed. Presa
Universitar Clujean
O coord. Postolache, T. (1990) Schit privind strategia infptuirii economiei de
piat in Romania, Bucuresti
O Prunea, P. (1998) Fluctuatia fortei de munc. Factori, implicatii, strategii de
control, Editura Dacia, Cluj-Napoca
O Prussia, G., E., Kinicki A., J., Bracker, J., S. (1993) Psychological and
Behavioral Consequences of Job Loss. A Covariance Structure Analysis Using Weiner`s
(1985) Attribution odel, Journal oI Applied Psychology, vol. 78, no.3, p. 382-394
O Reigle, D., W. (1982) The Psychological and Social Effects of Unemployment,
American Psychologist, American Psychological Association Inc., vol. 32, no. 10, p.
1113-1115
O Riga, S., Riga , D. (1997) Cercetarea international in domeniul stressului in
conditiile globali:rii fenomenului, Revista romn de sntate mintal Liga romn
pentru sntate mintal -, Tipored SRL, Bucuresti, nr. 6, p. 31-33
O Scheier, M., F., Carver, Ch., S., (1992) Effects of optimism on psychological
and physical well-being, n Cognitive therapy and Research, vol.3, pp.1-18
O Scheier, M., F., Wentraub, J., K., Carver, Ch., S., (1986), Coping with Stress.
Divergent Strategies of Optimists and Pesimists, Journal oI Personality and Social
Psychology, Ed. American Psychological Assoc. Inc., vol. 51, nr. 6, p. 1257-1264
O Selye H., (1975) Le stress de la vie. le probleme de l`adaptation, Gallimard
Publ., Paris
O coord. Selye, H. (1983) Selye`s uide to Stress Research, vol. 3, ScientiIic and
Academic Editions, New York
O Seracin, M. (2002) Actiuni de formare a strategiilor de adaptare la stres,
http://stres.protectiamuncii.ro
O Stanciu, Mariana (1999) Probleme actuale ale ocuprii fortei de munc,
Revista Calitatea vietii, anul 10 nr. 1-2, p.55-67
O Stegroiu,C., Dan (1993) Somaful. Pre:ent i perspective, UBB, curs
litograIiat
68
O ToIIler, A. (1983) Socul viitorului, Ed. Politic, Bucuresti
O Vntu, I. (1994), The Labour Force Survey. a means of statistical investigation
of the Romanian labour market, n vol. Labour Statistics Ior a Market Economy.
Challanges and Solutions in the Transition Countries oI Central and Eastern Europe and
the Former Soviet Union, cap. 14, pag.135-142
O Wanberg C., R., GriIIiths, R., F., Gavin, M., B., (1997) Time Structure and
Unemployment. A longitudinal Investigation, n Journal oI Occupational and
Organisational Psychology, The British Psychological Society, ed. Igor Chernyshev,
Central European University Press, Budapest, London, New York vol. 70, part I, p. 75-
95
O Warr, P. (1987) Work, Unemployment and ental ealth, OxIord: Clarendon
Press
O coord. ZamIir, C. (1999) Politici sociale in Romania, Ed. Expert, Bucuresti
O coord. ZamIir, C., (1995) Dimensiuni ale srciei, Bucuresti, Ed. Expert
O ZamIir, C., Pop M., A., ZamIir, E., (1994) Romania `89-`93. Dinamica
bunstrii i protectia social, Bucuresti
O xxx, (2002) Evaluarea comun a priorittilor de ocupare a fortei de munc in
Romania
O xxx, (2002) Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurrilor
pentru omaf i stimularea ocuprii fortei de munc, n Monitorul OIicial nr. 103 din 6
Iebruarie 2002
O xxx, (2003) Strategia pentru Romania, document al Bncii Europene pentru
reconstructie i de:voltare
O xxx, (2004) Raport asupra implementrii Proiectului privind Forta de unc
i Protectia social, n Raportul periodic asupra progreselor nregistrate de Romnia n
vederea aderrii la UE, Guvernul Romniei
O xxx, (2004) Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004 pentru modificarea i
completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaf i stimularea
ocuprii fortei de munc, n Monitorul OIicial nr. 338 din 19 aprilie 2004
O xxx, (2005) Ordonanta de urgent nr.144 pentru modificarea i completarea
legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaf i stimularea ocuprii
fortei de munc, n Monitorul OIicial nr. 969 din 1 noiembrie 2005
O xxx, (2005) Bilant de ocupare pentru anul 2005, Agentia National pentru
Ocuparea Fortei de Munc, n Monitorul OIicial nr. 554 din 30 iunie 2005
O xxx (2005) emorandumul comun in domeniul inclu:iunii sociale, Guvernul
Romniei si Comisia European
O xxx (2006) Planul national de Actiune pentru Ocuparea Fortei de unc
2004-2005, Agentia National de ocupare a Fortei de Munc