Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iv 44 GP 124 2013
Iv 44 GP 124 2013
Cuprins
l Generalitati
1.1 Obiect
1.2 Domcniu de aplicarc
1.3 Dcfinitii �i simboluri
l .4 Documente de referinta
2 Cerinte de perfonnanta �i critcrii de conformare
2.1 Principii generale
2.2 Stari limita ultime
2.3 Starea limita de serviciu (de limitare a degradarilor)
2.4 Masuri suplimentare
3 Acµunea seismica
4 Concepte de proiectare
5 Materiale
5.1 Beton
5.1.1 Rezistenta la cornpresiune
5.1.2 Rezistenta la intindere
5.2 Oteluri pentru beton armat
5.2.l Aderenta
5.2.2 Ductilitatea �i caracteristicile mecanice ale otelurilor
5.2.3 Capacitatea de indoire
6 Durabilitatea structurilor din beton de inalta rezistenta
7 Proiectarea la stari limita ultime (SLU)
7 .1 incovoiere �i incovoiere cu forta axiala
7. l . l Principii generale
7. l .2 Legi constitutive pentru beton in calculul la SLU
7.1.3 Efectul confinarii
7 .1.4 Modelul de beton confinat
7.1.5 Legi constitutive pentru oteluri
7 .2 For(:a taietoare
7.2.1 Grinzi
7.2.2 Stalpi
7.2.3 Noduri de cadru
7.2.4 Pereti ductili
8 Asigurarca ductilitatii locale
8.1 Reguli generale de asigurare a ductilitatii locale
8.2 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru grinzi
8.2.1 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta
8.2.2 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
8.3 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru stalpi
8.3.1 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta
8.3.2 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
8.4 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru pcreti
8.4. l Pereti care fac parte din structuri din clasa de ductilitatc inalta
8.4.2 Pcreti care fac partc din structuri din clasa de ductilitate medic
9 Prcvcdcri suplimcntare
9.1 Structuri din beton de inalta rczistcnta �i beton de rczistcnta normala
9.2 Protcctia la actiunca focului
207
1 Generalitap
1.1 Obiect
( 1) Reglementarile tehnicc de proiectarc actuate nu contin prevederi privind proiectarea in
zone seismicc a structurilor rca!izatc din bcton de inalffi rezistcnta (BIR).
(2) in prezent,calculul elementelor realizate cu bctoane de inalta rezistenta (> C50/60) se
poatc face conform prevederilor standardului SR EN 1992-1-1 dar numai pentru solicitari
neseismice. Totodata, codul de proiectare seismica P 100-1 nu cuprinde prevederi sau
recomandari specifice pentru calculul �i alcatuirea elementelor realizate cu betoane de inalta
rezistenta.
(3) Obiectul ghidului este de a prezenta reguli de calcul �i alcatuire specifice elementelor §i
structurilor de beton armat realizate din beton de inalta rezistenta situate in zone seismice,
precum §i exemple de calcul pentru acestea.
(4) Ghidul are la baza prevederile din SR EN 1992-1-1 privind calculul elemcntelor realizate
cu betoane de inalta rezistenta la solicitari neseismice �i aduce precizari necesare §i completari
pentru utilizarea betoanelor de inalta rezistenta in zone seisrnice.
1.2 Domeniu de aplicare
(1) Prezentul ghid se aplica la proiectarea structurilor pentru cladiri din beton de inalta
rezistenta situate in zone seismice. Anumite reguli §i metode de calcul se pot utiliza §i pentru
proiectarea elementelor care fac parte din alte structuri decat cele de cladiri.
(2) Prevederile ghidului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrari,
speciali�tilor cu activitate in domeniul construcµilor atestati /autorizati in conditiile legii,
precum �i organismelor de verificare §i control (verificarea �i/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul �i/sau expertizarea lucrarilor).
1.3 Definifii �; simboluri
(1) La utilizarea prezentului ghid se aplica simbolurile urmatoare:
mi�carii terenului)
ho �i ho dimensiunile miezului de beton confinat pc cele doua directii
be �i he dimensiunile sectiunii transversale a stalpului
b; distanta intre doua annaturi longitudinale a:flate la colt de etrier
bj llitimea de calcul a nodului grinda - stalp
bw llitimea inimii grinzilor in formli de T, I sau L sau a unui perete
C factor de amplificare al deplaslirii elastice in calculul la SLU
d inliltime utilli a sectiunii transversale
t timpul
coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la
ace intindere �i de cfectele defavorabile cc rczult:a din rnodul de aplicare al
incarcarii (in general se recomanda ac,= 1)
coeficicnt cc tine scama cl,,.; ..:fectd•..; de fonga durata asupra rezistentci la
Clct cornpresiune �i de efectele defavorabile ce rczulta din modul de aplicare al
incarcarii (in general se recomandaacc= l)
coeficient care exprirna evolutia rezistentei la compresiune in functie de varsta
Pcc(f} bctonului
l:ii:
deformatie specifica la compresiune a betonului
deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului
Ec2 unitar maxim.fc (diagrama parabola - dreptunghi)
deformatie specifica ultirna a betonului la compresiune ( diagrama parabola -
l:ii:u2
dreptunghi)
deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului
l:ii:3
unitar maxim fc (diagrama biliniara)
l:ii:u3 deformatie specifica ultima a betonului la compresiune (diagrama biliniara)
Co
deformatie spccifica a arrnaturii pretensionate
Es
deformatie specifica a armaturii nepretensionate
Guk
1 valoarca caracteristicli a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat
sau pretensionate sub efort unitar maxim
valoarea de calcul (de proiectare) a deformatiei specifice a armaturilor pentru
Gud
beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim
re coeficientul partial de siguranta, referitor la beton
YRd coeficient de suprarezistenta
V coeficientul de reducere a rezistentei betonului fisurat = 0,6(1:fc,/250)
VEd valoarea de calcul (de proiectare) a foqei axiale normalizate = NEa!Ac
O"c efortul unitar de compresiune in beton
O"lp efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui
Nr.
Standard Denumire
crt.
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
1 SR EN 1992-1-1:2004 Partca 1-1: Rcguli generate �i reguli pcntru
cladiri.
Eurocod 2: Proicctarca structurilor de beton.
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Partca I - I : Rcguli generate !'}i reguli pcntru
cladiri. Anexa nationla
211
(i) Stari limitii ultime, SLU, asociate cu ruperea clemcntelor structuralc �i alte formc
de cedare structurala care pot punc in pericol siguranta vietii oamenilor;
(ii) Stari limita de scrviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea dcgradarilor pa1na la un
nivcl dincolo de care cerintelc specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite.
(4) Pc liinga vcrificarilc cxplicitc :1!1;; [:W.rilor Iimita sc vor lua �i altc masuri spccifice pentru a
reduce inccrtitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (vczi 2.4).
2.2 Stiiri limitii ultime
(1) Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime la
valori care:
(i) sa asigure cu o marja de siguranta suficienta ca deformatia laterala a structurii este
infcrioara celei corespunzatoare prabu�irii;
(ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-I poate prezenta prab�irea elementelor
nestructurale.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) in lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor
de beton armat este 50% din rigiditatea elementelor din beton simplu cu acee�i sectiune,
considerate nefisurate.
(4) Determinarea deplasarilor orizontalese va face conform anexei E din P 100-1.
(5) Daca deplasarile relative de nivel nu dep�esc valorile limita prevazute in P 100-1, anexa
E, conditia 2.2( 1) se considera indeplinita.
(6) Sistemul structural va fi inzestrat cu suficienta ductilitate globala, ductilitate locala �i
capacitate de rezistenµi pentru a face fata efectelor actiunii seismice de calcul.
(7) Se pot avea in vedere diferite combinatii ductilitate/ rezistenµi pentru verificarea conditiei
2.2(5). Acestea sunt fie cele obtinute pe baze prescriptive (prin asumarea unei clase de
ductilitate �i a factorilor de comportare �i masurilor de ductilizare asociate) fie prin verificarea
directa a performantei structurale pe baza de deplasari, prin analiza inelastica.
(8) Structura va fi verificatii �i la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismica de calcul. Se
vor avea in vedere atat stabilitatea la rasturnare, cat �i stabilitatea la lunecare.
(9) Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de
ordinul 2.
2.3 Starea limitii de serviciu (de limitare a degradiirilor)
(1) Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stiiri
limita sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale �1 a
echipamentelor.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) In lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor
de bcton armat cstc 50% din rigiditatea elementclor din beton simplu cu accea�i sectiune,
considerate nefisuratc.
(4) Daca deplasiirilc relative de nivcl nu depa�csc 0,5% din 'inaltimca etajului pcntru cladiri la
care elcmcnte nestructuralc fragile sunt a�ate de structura, rcspectiv 0,75% cand elcmentc
ncstructurale cu capacitate mare de dcformare sunt at�atc de structura, sau I% daca
213
3 Actiunea seismica
(1) Actiunea seismica pentru un amplasament dat �i pentru o construcµe data se stabilesc pe
baza zonarii seismice �i a spectreIor de raspuns din codul P 100-1. Efectul conditiilor de teren
cste considerat in mod indirect �i implicit prin intermediul perioadei de colt Tc asociata
amplasamentului.
(2) in cazurile specificate in P 100-1 se va efectua un studiu de hazard pentru amplasament.
4 Concepte de proiectare
(1) Proiectarea structurilor din beton amplasate m zone seismice trebuie sa asigure acestora o
capacitate adecvata de disipare a energiei, fara o reducere substanµala a rezistentei globale
sub mcarcarile laterale induse de cutremur �i mcarcarile verticale asociate.
(2) In situatia de proiectare seismica trebuie indeplinite unnatoarele cerinte: asigurarea unei
rezistente adecvate pentru toate elemente structurale, asigurarea capacitatii de deformare
postelastica in zonele critice astfel incat aceasta sa fie in concordanta cu ductilitatea de
ansamblu considerata la proiectarea structurii.
(3) Constructiile se pot proiecta pentru clasa de ductilitate inalta (DCH), caz in care acestea
trebuie sa aiba o capacitate substantiala de deformare m domeniul postelastic, distribuita in
numeroase zone ale structurii iar cedarile de tip fragil trebuie evitate.
(4) Pentru constructii amplasate in zonele seismice caracterizate de valori ag:'.S 0,15g, se poate
adopta o proiectare care sa inzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mica, cu un
spor corespunzator de rezistenta. in acest caz constructiile se incadreaza in clasa de ductilitate
medic (DCM), pentru care sunt date prevederi speci:fice in P 100-1 �i in acest ghid.
214
(5) in cazul constructiilor amplasate in zone cu seismicitate scazuta (ag :S 0,10g), structurile de
bcton pot fi altemativ conceputc, conform P 100-1, cu o capacitate de disipare §i ductilitate
scazuta (DCL) pc baza rcgulilor din SR EN 1992-1-1.
5 Materiale
5.1 Beton
( L) Se define�tc betonul de malta rczistenta (BIR) ca fiind betonuJ de clasa mai mare de
C50/60. Caracteristicile de rezistenta ale BIR sunt date m capitolele 5.1. l §i 5.1.2. Pentru
determinarea altor caracteristici (curgere lenta, contractie, etc.) se vor vedea prevedcrile
corespunzatoare din SR EN 1992-1-1.
(5.4)
unde:
fcm(t) este rezistenta medic la compresiune a betonului la varsta t zile;
./cm este rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile;
Pcc(t) este un coeficient care depinde de varsta betonului reprezentat grafic m
Figura 5.1
t este varsta betonului, in zile
s este un coeficient care depinde de tipul de ciment, egal cu:
= 0,20 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 42,5 R,
CEM 52,5 N §i CEM 52,5 R (Clasa R)
= 0,25 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 32,5 R, CEM 42,5 N
(Clasa N)
= 0,38 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 32,5 N (Clasa S)
(4) in cazul elementeJor tratate termic se aplica prevederile din sectiunea 10 §i relatia (Bl0)
din Anexa B din SR EN 1992-1-1 pentru a tine seama de efcctul temperaturii asupra gradului
de maturitate al bctonului.
215
ca. 0.60
--cimentR
0.40 ........ cimentN
......... cimentS
0.20
t (zile)
(5) Caracteristicile de rezistenta �i de deformatie ale BIR sunt date in tabelul 5 .1.
Ecz
(5.6)
(5.7)
in care:
act este un coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la
intindere �i de efectele defavorabile ce rezulta din modul de aplicare al
incarcarii (in general se recomandaact = 1 ).
(3) Cand este necesara valoarea rezistentei la intindere la varste diferite de 28 de zile, se
folose�te o relatie similara cu cea folosita pentru rezistenta la compresiune:
/ctm(f) = (�cc(t)) /ctm (5.12)
°
5.2.1 Aderentci
(1) Produsele profilate sau amprentate indeplinesc conditiile pentru a fi considerate "de inalta
aderenta" daca geometria nervurilor sau a amprentelor respecta conditiile privind suprafata
relativa a nervurii,/R,min, din tabelul 5.2.
4d
fyd
-___ --.�
tyd
Figura 5.3 Dfagrame efort unitar-deformafie de calcul (B) ale ofelurilor pentru
beton armat
(3) Pentru sectiunile care sunt supuse la o incarcare centrica se lirniteaza deformatia medie la
compresiune la Ec2.
(4) Pentru sectiunile comprimate excentric, cu intreaga sectiune comprimata, deformatia
limita se determinli prin interpolare liniara intre &c2 �i e..-u2, in functie de curbura.
(5) Preve<lerile de la (2), (3) �i (4) conduc la aplicarea regulii celor trei pivoti reprezentata in
Figura 7.1.
� t----� ecu2
--------------------------------,-------.�7,J[!j
- - - - - -r.. - - -
• 4i! .
eud________ • l-��--1
Figura 7.1. Diagrama deformapilor admise la starea limita ultima
As2
MR(
- \---·-· ·-·-·-·---
z
AJ;,
-+-___,__..
Nota: Folosirea modelui de beton confinat dat in SR EN 1992-l-l la betoane de inalta rezistenta nu este
indicata deoarece acesta a fost calibrat folosind betoane obi�nuite. Pentru elementele realizate din beton
de inalta rezistenta, modelul de confinare recomandat in acest ghid este modelul propus de Cusson �i
Paultre in 1994, care a fost calibrat folosind datele experimentale obtinute pe 50 de stalpi cu rezistente
de la 60 la 120 MPa. Pentru armaturile transversale s-a folosit otel cu limita de curgere variind de la 400
la 1400MPa.
(7.7)
(3) Stalpii supul?i la compresiune se clasifica in trei clase, functie de factorul de confinare
Nota: Deoarece stalpii din prima clasii nu prezinta o cre:;;tere suficienta de rezistenta §i ductilitate, nu se
recomanda folosirea lor in zone seismice sau ca structura principala pentru preluarea foqelor laterale
induse de actiunea cutremurelor de intensitate medie sau ridicata. Stalpii de clasa II, care prezinta
cre§teri moderate de rezistenta :;;i o comportare ductilii a betonului confinat dupa atingerea rezistentei
maxime, sau cei din clasa HI, cu cre:;;teri semnificative ale rezistentei §i ductilitiitii se pot folosi in
structurile aflate in zone seismice.
f�o
0,5fcc I
l
I
I
'1
I
0,5fco 'I
I
t
/beton
:confinat
I
I
cc
Figura 7.4.Legea constitutivi u-e pentru beton confinat �i neconfinat conform modelului
propus de Cusson �i Paultre
(5) Legea constitutiva (J-e pentru beton confinat este data de relatiile:
r [ r(t,·c I l·,J
J
c,,, = J ,.,. )r , pentru f:c :'.S E:cc (7.9a)
r-1+ (8 /l'
,: (T
(7.9b)
223
unde:
ln 0.5
kI = ( (7.10)
&c50c - [ice )*'-
l
.
4
k2 = 0.58 + 16( he
fco J (7.11)
(
(7.12)
J
l.1
he
&c50c =lic50U +0.15 (7.13)
fco
impune masuri suplimentare. Conceptul de bazli ramane eel al grinzii cu zlibrele echivalente
adoptat in SR EN 1992-1-1.
7.2.1 Grinzi
( l ) Pentru calculul grinzilor la starea limita de rezistenta la forta taietoare, ca document
normativ de referinta se utilizeaza SR EN 1992-1-1.
(2) Grinzile din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula confonn prevederilor din SR
EN 1992-1-1, §6.2.
(3) Grinzile din clasa de ductilitate inaltli �i medie se vor calcula conform prevederilor din P
100-1, astfel: in afara zonele critice conform SR EN 1992-1-1, iar in zonele critice ca mai jos.
(4) Modul de dimensionare la foqli tliietoare �i de armare transversala a zonelor critice pentru
grinzile din clasele de ductilitate inaltli �i medie se stabile�te functie de valoarea algebrica a
s
raportului intre foqa taietoare minima �i cea maxima, = VEJ mini VEd max, in sectiunea de
calcul:
(i) Dacli: S 2 -0,5 sau S < -0,5 �i jVEd / max ::; (2 + ()bwdfc,d (7.15)
calculul �i armarea transversalli se efectueazli pe baza prevederilor
specifice din SR EN 1992-1-1, inclinarea diagonalelor comprimate
considerandu-se egala cu 45 ° ;
(ii) Dacli: s <-0,5 �l (7.16)
atunci jumatate din valoarea foqei tliietoare de dimensbnare se preia
prin etrieri perpendiculari pe ax.a grinzii, calculati ca la punctul
precedent, iar cealalta jumatate prin armaturi inclinate dispuse pe douli
directii iodinate cu ±45° fata de ax.a grinzii.
7.2.2 Stalpi
(1) Pentru calculul stalpilor la starea limitli de rezistentli la foqli taietoare, ca document
normativ de referinta se utilizeazli SR EN 1992-1-1.
(2) Stalpii din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula conform prevederilor din SR
EN 1992-1-1, §6.2.
(3) La verificarea stalpilor din cJasele de ductilitate inalta �i medie la foqa tliietoare, inclinarea
diagonalelor comprimate in modelul de grinda cu zabrele se ia egala cu 45°.
dbl
-< l+0,8v t1
7,5fctm ·---
- la noduri interioare: (7.22)
ht' - YRtlfyd 1+0,5k
in care:
k= 0,5 pentru DCM �i 0,75 pentru DCH
YRd = 1,0 pentru DCM �i 1,2 pentru DCH
in nici un caz raportul dbLlhc nu va fi mai mare decat 1/20.
226
in care:
1A sv este suma sectiunilor armaturilor verticale din inima peretelui;
.fvd,v este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii verticale;
VRd,c se determina cu relatia (7.28).
Armatura orizontala 1A sh va respecta conditia:
l:As1iJ;,d,h 2:: li/i H; (7.30)
in care:
q; reprezinta foqelc orizontale, considerate uni form distribuitc, transmise de plan�eu la
perete, la nivelul ,,i", ,,suspendate" de diagonalele comprimate cu inclinarea de 45°,
dcscarcate in sectiunea de la baza;
227
8.2.1 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inaltii
(1) Zonele de la extremitaµle grinzilor cu lungimea lcr = l,5hw, masurate de la fata stiilpilor,
precum �i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea �i de alta a unei sectiuni din campul
grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera
zone critice (disipative).
(2) Cerintele de ductilitate in zonele critice ale grinzilor se considera satisfacute, conform P
100-1, daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
a) Cel puµn jumatate din sectiunea de armatura intinsa se prevede �i in zona
comprimata.
b) Coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa satisface conditia:
228
8.2.2 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
(1) Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea fer = J,Ohw, masurate de la fata stalpilor,
precum �i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea �i de alta a unei sectiuni din campul
grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera
zone critice (disipative).
(2) Trebuie indeplinite toate prevederile de la paragraful 8.2.1(2), cu exceptia celei privind
distanta intre etrieri. Relatia privind distanta intre etrieri se modifica dupa cum urmeaza:
8.3.1 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ducti!itate inalta
(1) Forta axiala normalizata, VJ, nu va depa§i de regula valoarea 0,4. Se admit valori vct,porite
pana la 0,55, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale �i daca se
justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de baracel putin
egala cu cea din relatia 8.1.
(2) Coeficientul de armare longitudinaHi totala p va fi eel pupn 0,01 �i maximum 0,04.
(3) intre arrnaturile de la colturi se va prevedea, pe fiecare 1atura, eel putin cate o bara
interrnediara.
(4) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta (,,., data de
expresia (cf. P 100-1):
1
(.,. �{l.5h,.; � ;600mm} (8.5)
229
(5) Daca lc1 I he> 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica �i se va arma in
consecinta.
(6) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri ;;i agrafe, care sa asigure ductilitatea
necesara ;,i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a
armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solfoitare triaxiala eficienta.
(7) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva fi eel putin:
- 0,12 in zona critica a stalpilor de la baza stalpilor
- 0,08 in restul zonelor critice.
(8) Coeficientul de armare transversala in fiecare directie,ph, in zonele critice,va fi eel putin:
in care
- pentru stalpi circulari kve = 1.0 (8.7)
0.15b0<l
- pentru stalpi rectangulari k ve = ..{sh; - (8.8)
in care baeste latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar
dbLeste diametrul minifil al barelor longitudinale.
(10) Distanta in secti_une dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.
8.3.2 Stalpi care fac parte din structuri din dasa de ductilitate medie
(1) Forta axiala normalizata, Vd, nu va dep�i de regula valoarea 0,5. Se pot admite valori
v,tSporite pana la 0,65, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale ;,i
daca se justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de hara
eel putin egala cu cea din relatia 8.1.
(2) Coeficientul de armare longitudinala totala p va fi eel putin 0,008 �i maximum 0,04.
(3) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta lcr, calculata
cu expres1a:
Ier -
> {1 • 5hc'· (,6'·450mm} (8.11)
(4) Daca lc1 I he> 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica �i se va arma in
consecinta.
(5) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri �i agrafe, care sa asigure ductilitatea
necesara �i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere. a
armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solicitare triaxiala eficienta.
(6) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva ti eel putin:
230
in care b0este latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar
dbleste diametrul minim al barelor longitudinale.
(9) Distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la colpil unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.
8.4 Asigurarea capacitiipi de ductilitate localii pentru perep
8.4.1 Pereµ care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalt:a
(I) Se vor aplica prevederile din codul de proiectare CR 2-1-1.1 pentru pereti din clasa de
ductilitate inalta (DCH) privind necesitatea bulbilor la capete §i armarea capetelor peretilor.
8.4.2 Pereµ care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
(1) Se vor aplica prevederile din CR 2-1-1.1 pentru pereti din clasa de ductilitate medie
(DCM) privind necesitatea bulbilor la capete �i armarea capetelor peretilor.
9 Prevederi suplimentare
9.1 Structuri din beton de inaltii rezistenfii $i beton de rezistentii normalii
(1) Pentru o solutie economica de proiectare este deseori preferabil sa se foloseasca beton de
inalta rezistenta pentru elementele verticale §i beton de rezistenta obi§nuita pentru elementele
orizontale.
(2) Beton de aceea§i rezistenta cu eel din stalp trebuie turnat in plan§eu in zona stalpului.
Suprafata superioara a betonului din stalp trebuie sa se intinda in placa pe 600 mm de la fata
stalpului.
Nota:Aplicarea procedurii de turnare a betonului de la (2) necesitli tumarea a doua tipuri de beton in plan�eu.
Betonul de rezistenta mai mica trebuie turnat cat ti.mp b(;:tonul de rezistenta mai inalta este inca plastic �i
vibrat adecvat astfel incat sa se asi!:,rure ca betoanele se integreaza. Aceasta implicii coordonarea atentii a
livrarilor de beton �i utilizarea eventuala a aditivilor 'intiirzietori de priza.
ANEXA
EXEMPLE DE CALCUL
Generalitap
Exemplele de calcul au la baz.il. rezultatele analizelor structurale efectuate pentru 2 cladiri amplasate in
zone seismice diferite, dupli cum urmeazli:
Pentru exemplele de calcul 1...4 s-au utilizat eforturile secµonale �i secµunile rezultate din
analiza structuralli �i dimensionarea structurii din BIR a unei cllidiri cu regim de inliltime P+20,
amplasatli intr-o zonli seismicli cu ag = 0,24g §i Tc= 1,6 s, la care a fost folosit sistemul structural .,tub
in tub" �i la care s-a considerat un factor de comportare de baza q0 = 5. Perioada proprie fundamentalli
de vibraµe a structurii este T 1 = 2,3 s. in exemplele 1.. .4 este tratat calculul elementelor cadrelor
interioare.
- Pentru exemplele de calcul 5 �i 6 s-au utilizat eforturile secµonale §i secµunile rezultate din
analiza structuralli §i dimensionarea structurii in cadre din BIR a unei cladiri cu regim de inliltime
P+14, amplasatli intr-o zona seismicli cu ag = 0,12g §i Tc= 0,7 s.
q=10,09KN/m
/
I I I 111 11111 II11111 111(I II 1111111 IIii11111111111111111 I1111111 111111 I II ii111 1111iiI =36 4KN/m
g ,
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111r'
1,5h 1,5h
8100
• Caractcristicile materialelor
Armiitura longitudinala - OteJ BSt 500S, cJasa C:
Beton clasa C60/75: fck = 60 N/mm2 ; fctrn = 4,4 N/mm2 ; fctk = 3,1 N/rn.m2
Ys ' Ys '
• Eforturi de proiectare
in figura de mai jos este prezentatii diagrama de momente incovoietoare, asociatii unui sens de
actiune a foqelor seismice, pentru un ochi de cadru situat la etajul la care avem momente maxime in
grinzi. Diagrama de momente incovoietoare asociata sensului opus de actiune a fortelor seismice este
simetrica.
MEdb+ = 270 kNm - momentul maxim pozitiv din grinda dintre nodurile i sij.
MEdb- = 642 kNm - momentul maxim negativ din grinda dintre nodurile i si j.
272INm
U'JXHm
I
I 243XNm
I
Fig.1.2 Diagrama de momcnte incovoictoarc pcntru un ochi de cadru
233
Pentru clasa structuralli 3 �i clasa de expunere XC1 (SR EN 1 992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = 10 mm
Cmin b = <f>max = 28 mm
d = h-d 1 = 800 mm- 55mm= 745 mm- inliltimea utila a secµunii grinzii.
• Acoperirea cu beton a armaturii transversale
Cefctr Cnom bl -cl>etr = 3 8 mm- 8 mm = 30 mm
=
Cmin etr= max{Cmin b;cmin dur+ Cmin dury+ Cmin durst+ Cmin duradd; 10 mm} =
Cnom etr = Cmin etr + Lieto! = 10 mm + 10 mm = 20 mm < Cefetr = 30mm, deci acoperirea etrierilor
este suficientli.
1.3 Dimensionarea armaturii longitudinale
f.:k-5 0 60-5 0
A-= 0, 8 - = 0, 8 - = 0,775
400 400
fck-50 60-50
= 1- = 1- = 0 ,95
Tl 200 200
234
bett�2ooomm
·'f' ·-------. ··------------------------,r J; cu :--�i11fcd
a -- Ts1-
i.-,�--,.-. . . ___
- ----t� --"'-�
ITJ'
MEdb+ = 270 kNm - Momentul de proiectare egal cu momentul rezulat din calculul static.
Nota: Condi�a ca AX< 2·d 1 pentru a verifica daca armaturile comprimate ajung la curgere trebuie
reconsiderata daca se folosesc armaturi cu limita de curgere mai ridicata (S400, S500) f?i betoane de
inalta rezistenta care au o deformatie specifica ultima m.ai mica decat cea a betoanelor obif?nuite.
435N/mm2
Otel S500 ---+ E syl = 2, 175· 10·3 deformatia specifica la curgere a annaturii comprimate
2 . 105 N/mmZ
&s l X - d1
-
y
= --
X -+ Ecu2 • X - Esyl • X = d 1 · Ecu2
Ecu2
0,775 · d 1 · 2,9
= 3,l·d 1
2,9 - 2,175
Ts1
- - - - - 1------f Est
E
E
C)
C)
00
II
.s:::.
Ts2
�bw=400mnj,
M Edb--= 642 kNm - Momentul de proiectare egal cu momentul rezultat din calculul static.
LMRci
M·Id =.M RbI. · "'(Rd · min(l , --) =416 kNm · 1' 2 · l =499 kNm
.t..,�MRbi
. LMRcj
Mjct = M Rbj ·yRd · mm (l, -�--)=662 kNm · 1,2 · 1 =795 kNm
.t..,MRbj
VEdmin -7,3 kN
I;= -- = 312 kN = -0 024 > -0 5
VEdmax '
YEdmax = 312 kN < (2 + I;) · bw · d · fctd = (2 + 0,094) · 400 m m · 745 mm· 2,07N/mm2 --+
Pentru elementele cu armaturi transversale de forta taietoare, rezistenta la forta taietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Pentru zonele critice de la capetele grinzilor Ocr=1,5·h) se considera inclinarea fisurilor fata de
orizontala O = 45° iar bratul de piirghie al fortelor inteme z = 0,9d
cx.,;w =I pentru structuri tara precomprimare
237
161 mm2
n = 4---+ Atl>w = = 40,3rnm2 � se alege cj, 8/150 mm cu 4 ramuri
4
fck 60
VJ = 0,6·(1 - ) = 0,6· (1 - ) = 0,456
2 50 2 50
./60
� · 100 = 0 0 8· - · 100 = 0 124 %
. = 0'0 8· -
Pw,mm '
fyk ' 500
VGs=74KN - forta tiiietoare din incarcari gravitationale la limita dintre zona critica �i zona de camp
2 · 233 ·103 N
0 - 0 ' 5 · arcsin = 7,06 -> cote = 2,5
°
64mm2
n = 2 - A(j,w = = 32 nun- -> se alege 4> 8 / 200 mm cu 2 ramuri
2
{65
� · 100=0 08·-·100=0124%
Pw, .mm
=0,08·-
fyk ' 500
'
n·A<?W_
__ 2·50 3 mm2
pw,ef= s·bw • 100 =-- -' --- · 100=0 126%
200 mm·400 mm
Pentru a satisface conditia de ductilitate in regiunile critice ale grinzilor seismice principale trebuie ca
rotirile de bara evaluate din calcul neliniar sau cu relapi aproximative sa fie mai mici deciit rotirile
admisibile prevazute in anexa Edin P 100-1.
0e = rotirea corzii determinata dintr-un calcul elastic sub acpunile seismice de proiectare.
0u SLU = valorile ultime ale rotirilor. in cazul grinzilor, pentru OCH, are valoarea de 3,5 %.
Din calculul elastic rezulta: 0e = dr/h = 0,002147
0 SLU =C • q · 0e = 1 ·5 · 0,002147 = 1,07% < 3,5%
A,1
= 1105 mm2
As2 ?.'.:
2 -+1388 mm > 2210 mm2 /2
2
239
fctm
Pmin= , · fyk
0 5 = 0
44
, N/mm2
, · 500 N/mmZ
5 0,
, .
0044 < p = 0 ,0046 �l p = 0 ,0074
Este necesara dispunerea a minim 2 bare $14 continue pe toatli lungimea grinzii la partea superioara.
Pentru exemplul curent s-au dispus la partea superioarli 2 bare cl> 28.
• Verificarea diametrului minim al etrierilor �i a distantei dintre etrieri
dw = 8mm>6
s = 1 50 mm< min t4 w; 1 75 mm; 8d } min{200 mm; 192 mm; 175 mm; 160 mm}
bi =
ARMARE GRINDA
2f25 BST S500S
c,11
�Ir .--' -----.
I
lc:-+---'-='itl 08 150 BST S500S
C)
C)
00 c::>
C)
c:.D
2022 BST S500S
NEdi,int=NEdk,sup = l 0207 kN
NF..dk,inF10860 k.N
NEdi,sup= 9564 kN
MEdk,inF272 kNm
MEdk,sup=436 k.Nm
MEdi.inF247 kNm
Beton clasaC60/75: fck = 60N/mm2 ; fctm= 4,4 N/mm2 ; fctk = 3,1 N/mm2
fck 60 N/mm2 fctk 3,1N/mm =
2
f.Cd = - = 40N/mm2 · fc1d = - = 2 07N/mm2
15 15
1
Ys ' Ys , >
Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 >C30/ 37 §i clasa de expunere XCl se poate reduce clasa
structura1a cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structumla este 3.
Pentru clasa structurala 3 §i clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = 10 mm
Cmin <lur y = Cmin durst = Cmin dur add = 0
Cmiu b = cl>max = 25 mm
Cmin = max{ Cn,in b ; Cmin dur + Cmin dur y + Cmin <lur st + Cmin dur add ; IO ITIITI } --+
--+ C111iu = ma:..:.{25 mm; 10 mm; 10 mm} = 25 mm
241
Cminetr= max{cm in b; Cmin dur+ Cmin dury+ Cmin durst+ Cmin duradd ; 10mm}�
Pentru betonul de clasa C60/75 (fck > 50MPa) parametrii blocului rectangular de compresiuni
sunt A= 0,775 §i Tl= 0,9 5 .
C:c Ts1
�f----
E
E
Ts2
l
r
1000mm
• Metoda simplificata
N 10207· 103 N
Se presupune 1..x>xrnin -+ Ax= ----------:c---+
bC . Tf ·fcd 1000 mm·0,95-40 N/mm2
--+ h=269 mm> 155 mm
N{h-d 1 -d2)
MRdi,inFAs2·fyd·(h-d 1 -d2)- +bc·1..·x·ri·fc<1 ·(d-0,5·x)-+
2
10207·103 ·900 269
-+ MRdi'inf= 3430·434·900 - 2
+1000·269·0,95·40·(950--) = 5088 kNm
2
N Edi,sup = 9564 kN
N 9564·103 N
Se presupune Ax> Xmin -+ Ax = = 25 mm
bc·1-rfcd = 1000 mm·0,95·40 N/mm2 1 -+
-+h>155mm
N�:dk,inf = 10860 kN
N 10860· 103 N
Se presupune Ax> Xmin - AX =
bC .Tf ·fCd I 000 mm·0,95·40 N/mm2 -
243
Moment - Curbnra
- -- - �----
.,,,,.-- � --
l .
'
3.95- 556G.J.)
I (
MRdi,inf = 5568 k.Nm
4800.0
// \
�
I
/ ,,
40000
I_, / \
1::
:,/, \
on-1---->-----<---+----+----+--->-- \
oo 20 4.0 6.. 0 8.0 100 12.0
CurburA (rad/km)
NEdi,sup = 9564 kN
,,,._......----�---·r�.
Moment - Curbur:l
I (9.ll5. 5449,3)
1j 2400.0 /
\
\
� ,em. ,
/
800.0
I \\
\
00-1----+----+----+---+--->------<>--
oo 2.0 40 6.0 3.0 100 12.0
Curbur.ll (radfkm)
244
245
l
c1 2 7m
, ,,_
- , < 3 --+ zona cntJca pe mtreaga A-1•
= -- = 27 ma tune a st<11>.(pu I"
ut
A
h 1,0m
Pentru elementele cu armaturi transversale de forta tiiietoare, rezistenta la foiµ tiiietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd's = - . z . f.ywd . cote
s
__a.cw__
· b w___
· z ·v 1 • _
fed
VRd,max -
cot 8 +tg 8
162 mm2
n = 7,41--+ Aij,w = = 21,9 mm2 --+ aleg cj,10/125 mm
7,41
Numarul de brate de etrieri n=7,41conform figurii 2.2.
246
q = 5 - factor de comportare
0e = rotirea corzii determinatii dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.
ARMARE STALP
24025
�10/125 BST S500S
,L
Fig. 2.2. Armarea stalpului (secpune transversalii)
248
Vc = foqa taietoare in stalpul de deasupra nodului, rezultata din analiza situatiei de proiectare seismice
NEdk,sup = 10207 KN
Vjhd =yRd · (As 1 + J\a) · fyd- Ve = 1,1 · (2210 mm2 + 1388 mm.2 ) · 434 N/mm2 - 480 kN = 1238 kN
in cliagonala comprimata indusa in nod prin mecanismul de diagonala comprimata trebuie sa nu fie
dep�ita rezistenta la compresiune a betonului in prezenta deformatiilor de intindere transversala. in
lipsa unui model mai exact, se admite verificarea
Vjh<l s 3,25 · (tct · bj · hjc� Vjhd s 3,25·2,07N/mm2 • 900 mm· 890 mm�
Niidk.sup 10207· I 0 3 N
V,1- =
be · h,: · fed
=
1000 mm· 1000 mm· 40 N/mm2
= O•255
249
434N/mm2
.-A sh � 0,8 · (2210mm2 + 1388 mm2 ) ·
434N/mm 2
• (I - 0,8 · 0,255) = 2291mm 2
2 hjc
A ·>-
3 ·A Sh ·-
'"sV, I - h·
JW
Asv i = aria totala a barelor intermediare plasate la fata relevanta a stiilpului intre barele de colt ale acestuia
(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinal a stiilpului).
Asv,i ,c = 64>25 = 2940mm 2 = aria totala de annatura longitudinala din stiilp in nod.
2 h·c 2 890mm
A SV, · = 2940mm 2 >-·A h • _J_ .- ASV, · > -
- · 2291 mm 2 · = 1970mm2
I
- 3 S ·
hJW
1
3 690IIl1ll
Pentru a limita lunecarea barelor longitudinale ale grinzii care intra in nod raportul intre diametrul
barei �i dimensiunea stiilpului paralela cu hara trebuie sa respecte relatia:
1 + 0,8 · vd 1
-----<-
1 + 0,5 ·k 20
1 1 1
-- <0 06 ·0 776--- <-
35,7 19,03 - 20
I I
-
dbL,max = 28 mm <52,5 mm
Grinzile care intra 'in nod au acele�i dimensiuni �i armare ca grinda din exemplul 1, adica 400x800
mm, armate la partea de sus cu 2<1>28 �i 2<1>25, respectiv 2<1>22 �i 2<1>20 la partea inferioarli.
Foqa axiala de calcul in !>ialp, pentm sensul de actiune al foqelor seismice care da momente negative
in grinda., este NEd = 3825 kN, iar foqa taietoare asociata cu fonnarea articulatiei plastice in grinda este
V0 240 kN.
=
A5 1 = aria armaturii de la marginea superioarli a grinzii; A5 1 = 2210 mm2 (vezi exemplul 1).
bj = min{bc ; (bw + 0,5 · he)}= min{600 mm; 400 + 0,5 · 600}= 600 mm
Vjhd :::; 2,25· 2,07 N/mm2 · 600 mm· 500 mm -vjhd = 816 kN :S 1398 kN
434N/mm2
-� Ar11 �0.8·2210mm2 •
· 34NImm2
'1-
·(1-0,8·0,26) = 1400 mm2
Asv,i = aria totala a barelor intermediare plasate la fata relevantii a stalpului intre barele de colt ale acestuia,
(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinala a stalpului)
Asv,i ,c = 34>18 == 6
7 2 mm 2 = aria totalii de armatura longitudinala din stiilp in nod.
2 hc 2 500mm
7 2mm2 > - · Ah
ASV, . =6 · - j
> - · 1400mm2 ·
-+ASV, · - =676mm2
I
- 3 .0.S h·JW I
3 690mm
Pentru a limita lunecarea barelor longitudinale ale grinzii care intra in nod, raportul intre diametrul
barei �i dimensiunea stfilpului paralela cu bara trebuie sii respecte relafia:
d
� ' fctm ·
75·
$ (1 + 0 ,8 · vd) < 1/20
he YRd . fyd
in care:
k = 0,75
YRd = 1,1
Rezulta:
28mm
60 0 mm
:5 °·06 · 1'208 =
1 1
13,8 :5 20
-,
-� ¢10/125 BST S500S
600
Fig. 4.1. Armarea stalpului marginal (secpune transversala)
253
• Caracteristicile materialelor
f. k 500 N/rnm2
f.yd L =
= =434 N/mm2
y5 1,15
Beton clasa C60/75: fck = 60 N/mm.2 ; fctm = 4,4 N/rnm2 ; fctk = 3,1 N/mm2
• Eforturi de proiectare
MEdb+ = 97 kNm - momentul maxim pozitiv din grinda in gruparea fundamentala, in sectiunea de la
mijlocul grinzii. in gruparea speciala, momentul maxim pozitiv este de 67 kNm, la 2.30 m de capatul
grinzii.
MEdb- = -150 kNm- momentul maxim negativ pe reaz.em in gruparea speciala (momentul maxim
algebric este -2 kNm).
V = 81 kN - forta tiiietoare la fata reazemului din incarcarile gravitationale din gruparea speciala.
Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 > C30/37 �i clasa de expunere XCI se poate reduce clasa
structurala cu o unitate (SR EN I 992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurala este 3.
Cmin dur= lO mm
Cmin dur y = Cmin dur st = Cmin dur add 0
255
MRb+ = As2 · ( b - d1-d2 ) · fyd = 603 mm2 · 400 mm· 434 N/mm2 = 105 k.Nm
MRb- = Ast · (b- di- dz)· fyd = 942 mm2 · 400 mm· 434 N/mm2 = 163,5 k.Nm
. LMRci
I =MRb.I · y Rd · mm (1 '�
M·d ) ::o 105 kNm · 1 '0 · 1 = 105 kNm
L.,M Rbi
. LMRcj
Mjd =MRbj · YRd · mm (1, ) = 163,5 kNm · 1,0 · I 163,5 kNm
=
LM Rbj
in sectiunea de abscisa x, forta taietoare de calcul este:
Mid + Mj d
VE d = lo + Ygs,x
in care Vgs,x este forta taietoare de calcul din incarcarile gravitationale de calcul din gruparea speciala
in sectiunea de abscisa x.
Pentru sectiUitea de reazem:
V&1 = (163,5 + 105)/(6-0,6 -2,30) + 81 = 65,5 + 81 = 146,5 kN
Pentru sectiunea de moment maxim in camp:
VEd =(163,5 + 105)/(6-0,6-2,30) + 81 = 65,5 - 33,6 = 31,9 kN
VEdmin 31,9 kN
l; = = =0,22
Edmax 146,5 .kN
-v-
VEdmax = 146,5 k.N<(2+l;)·bw ·d·fctd ::o (2 + 0,22)-300-450·2 ,07 = 620,4 kN
l; =0,22 > -0,5 �i V Edmax < (2+l;)·bwd·fc1d ---+ calculul la fortii taietoare se face conform
SR EN:1992-1-1:2004
Pentru elementele cu armaturi transversale de forta taietoare, rezistenta la fortii taietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile V Rd.max �i VRd_s•
Pentru zonele critice de la capetele grinzilor (lcr= l,5·h) se considera inclinarea fisurilor fata de
orizontala 0 = 45 ° , iar bratul de parghie al foqelor inteme z = 0,9d.
�k 60
Vt =0,6·(1- )=0,6·(1- )=0,456
250 250
l · 300 mm · 0,9 · 450 mm · 0,456 · 40 N/mm2
V Rd.max = = l l 08 kN > VEd,max = 146,5 kN
2
l00mm2
n = 2 - Acl>w = = 50 mrn2 - se alege cj,8/120 mm cu 2 ramuri
2
�
.jf; · 100 = 0 08 · - · 100 = 0 124 %
. = 0 ,08 · -
Pw,mm fyk ' 500 '
Ou SLU = va1orile ultime ale rotirilor. In cazul grinzilor, pentru DCM, are valoarea de 3,0 %.
257
As1
11 - > - -60 3 mm >942mm /2=4 7 1 mm
2 2 2
� - 2
• Verificarea coeficientului de armare !Ji a armarii minime longitudinale
Este necesara dispunerea a minim 2 bare <1>14 continue pe toata lungimea grinzii la partea superioara.
Prin urmare se vor dispune 2bare q>20 pe toatli lungimea grinzii la partea superioarli.
• Verificare diametrului minim al etrierilor !}i a distanfei dintre etrieri
<lw = 8mm>6
s = 120 mm< min {h; ; 200 mm; 8dbi } =min{l25 mm; 200 mm; 128mm}
distanta de la fata reazemului pina la primul etrier < 50mm.
,.,
'·· rl, o I 1 "r' K...
'-. ,, I .:.. v "CT
L!...J sc:o•'"'.�
\ •'J)
._,J
it1
6� 1 Date de intrarc
NEdk,inf = 4670 kN
NEdi.sup = 3976 kN
• Caracteristicilc materialclor
Beton clasa C60/75: f ck= 60 N/rnm2 ; f ctrn = 4,4 N/mm2 ; f ctk = 3,1 N/mm2
� �
6.2 Acoperirea cu beton a armaturii
• Acoperirea cu beton a barelor longitudinale
Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 > C30/37 �i clasa de expunere XCI se poate reduce clasa
structurala cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurala este 3.
Pentru clasa structurnla 3 r;.i clasa de expunere XC I (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin = max {Cmin b ; Cmin dur + Cmin dury + Cmin dur Rt + Cmin <lur mid ; IOmm } �
-+c mm· = ma
· xf20mm·
-... , IOmm·, JOmm}=20 mm
d 1 = d2 = cnom + �sl I 2 = 40 mm- distanta de la axul barei longitudinale piina la partea superioara,
respectiv inferioara a sectiunii.
• Acoperirea cu beton a armaturii transversale
Cm in etr = max{Cmin b ; Cmin dur + Cmin dury + Cmin durst + Cmin dur odd ; IO mm ) -+
Din conditiile de ductilitate locala rezulta un coeficient minim de armare de p = 0,008. Rezulta:
As min =0,008 · be · d = 0,008 · 600 mm· 560 mm = 2688 mm2 - aleg 12cj,18-+Aef = 3048 mm2
Nota: Pentru a exemplifica metoda simplificata de calcul, nu se va µne cont in calculul initial de
annaturile intermediare �i se va utiliza blocul rectangular de compresiuni.
Pentru betonul de clasa C60/75 parametrii blocului rectangular sunt 11. = 0, 775 �i 11 = 0,95 .
Forta axiala normalizata maxima este
NEd 4670 kN
Vd = = = 0,365 < 0,4
Ac-11 · f00 0,6 m · 0,5 6 m · 0,95 · 40 N/mm2
----
De asemenea, AX = Vct = 0,365 < hb = 0,775 -0,5 7 = 0,44
'IJfcd Ts1
E
=
=
E
<D
Ts2
---a..-
---- -----�-------- --·--
600mm _J
Fig. 6.1 Sectiunea stilpului solicitata Ia moment incovoietor §i forta axiala
260
• Mctoda simplificata
N 43 20·103 N
Se presupune A.X > Xmin ------> 11.X
= = 0
2 = , 33S
be·T] · fed 6 00mm· 56 0mm · 0,95 · 40 N/mm
N 3976 ·103 N
Se presupune 11.x > Xmin -----+ 11.x = e TJ . e = 0,311
b . f d 6 00mm. 56 0mm . 0,95 . 40 N/mmZ =
N Edk,inf = 4670 kN
46 70 · 103 N
Se presupune 11.x >xmin -----+ t..x = b 0 365
c·TJ· t:cd 600mm · 560mm · 0,95· 40 N/mm 2 = •
h = 0,3 65· 56 0mm = 205mm > 124mm
N · (h - d I - d2)
M Rdi,inr = As2 ·fyd · (h-d 1-d2 )- +N·d·(l-0,5·11.x)-----+
2
4670 · 0,52 0,36 5
� MRdi,inf = 1016·0,43 4· 0,5 2 - + 4670 · 0,56· (I - - -) = l 152 kNm
2 2
Pentru simplificarea calcului s-a considerat ca grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au
aceea�i annare �i, prin unna re, acelea!ji momente capabile.
M Rb i- = 105 kNm
M ilo- = 163,5 kNm
261
M;d +Mkd
VEd=----
lc1
l 2, 5 m
hc1 = 0,6 m = 4,2> 3 -t zona critica lcr = max {he; lc1 I 6; 450 mm} = 600 mm
Pentru elementele cu annaturi transversale de fort:a taietoare, rezistenta la foqa taietoare V 1M este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd,s == - • z . t:ywd . cote
s
__acw__
· bw___
· z ·v1 •_
f00
V Rd,max -
cot 9 + tg 9
fck 60
V1 = 0 6 · (l - -) = 0 6 · (1--) = 0 456
' 250 ' 250 '
262
Pentru zonele critice se considera foclinarea fisurilor fata de orizontala 0 = 45° iar bratul de parghie al
fortelor interioare z = 0,9d.
=
VRd s . s 11 O· 103 N · 140 mm
----------- = 71 mm2
Asw z · fY'nl · cot0 0,9· 560 mm· 434 N/mm2 · 1
71 mm2
n = 4-. �w = = 17,6 mm-___.
?
sealegecj,6/140 mm
4
c = factorul de amplificare al deplasarilor Be 'in domeniul T1 <Tc.in exemplul curent T1 = 2,3 s >
Tc = 1,6 S � C = 1
. ---------
MEdk,sup 536 kNm
LV = h = h· = 0,61 Sh = 0,615 · 3,5 m = 2,137 m
MEdk,sup + MEdi,inf 536 kNm + 342 kNm
Din calculul elastic rezulta dv = 0,00719 m.
dv 0,00719 m
0e = = 2•137 m
= 0,003365
Lv
Su SLU = valorile ultime ale rotirilor. In cazul stfilpilor, pentru DCM, are valoarea de 2,5 %.
9 SLU = C • q · 0e = 1 · 3,5 · 0, 00 3365 = 1,17 % < 2,5 %
AMARE STALP
12¢18
• • •
•
170 180
600
Fig. 6.2. Armarea stalpului (seep.one transversaHi)
264
fyk 500
fyd = - = -- = 434MPa
Ys 1,15
IA
IA
Fig. 7.1 Caractcristici geometrice ale riglei de cuplarc
unde:
Cum niciuna din inegalitat,ile de mai sus nu se verificii, rezistenta la actiuni seismice se asigura printr-o
armatura dispusa dupii ambele diagonale ale grinzii (fig. 7.2) �i dimensionata in conformitate cu
unnatoarea expresie:
in care,
I' 'l
• 1.· ...
l
Annarea diagonala se dispune in carcase de tip stalp cu lungimea_ laturilor sectiunii eel putin egala cu
0,5bw , Respectand aceasta conditie se alege o latimea carcasei de 300 mm. Unghiul a rezultat este de
aproximativ 26,5° .
Aria de annatura necesara intr-o diagonala este de:
VEd 2660 · 10 3 N
Asi,nec = 6868mm 2
2
A-A IA
G� .,
I ..,
As, j
'
LI =�-:':-:=':i:-
\_, ---L- - --· _J_
,' .
·-4--1 - t
IA .:>°!.-- '
;o
Aw
1-----1 P -A
..:;..
I .I
I w·.11.
'-�r ·1 ;/100
I
I
I
I
I
I
I
L ___ _
Fig. 7.4 Armarea riglei de cuplare
268
Materialele folosite:
Bel:on clasa C60/7 'S:
fyct = v:-
fyk 500
= l,l5 = 434 MPa
NEd 367 · 10 3 N
Vd =
Ac · fed
= 350 mm · 4000 mm · 40 N/mm 2 = 0,066 -
< 0,30
Pentru a fi satisf'acut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul 'incovoietor de
proiectare in orice sectiune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul 'incovoietor capabil
calculat in acea sectiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfacutii inegalitatea:
in care:
1\1 "''·" ,:= momcntul 'incovoietor de proiectare rn sectiunea de la baza zonei critice;
MR,l.u = momentul 'incovoietor capabil in sectiunea de la baza zonei critice.
269
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificatii Ia calculul unei secti,uni de perete solicitata La
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
1c···1·r
/' ,. 1 ·' ··" ·,.
.,//�!;./.�di:
S-a plecat de la o armare constructiva minima (rov = 0,15 in zonele de caplit �i p1 = 0,002 m inima
peretelui), dar momentul incovoietor capabil al sectiunii armate in acest mod a fast inferior celui de
proiectare. Pentru a obtine un moment incovoietor capabil adecvat s-a ma.tit treptat cantitatea de
armatura din bulb �i/sau inima. La o armare in bulbi cu 10 bare 016 �i in inima cu 2 bare 012 Ia un
pas de 200mm (fig. 8.2) s-a obtinut un moment mcovoietor capabil de 12300kNm.
Din calcul : Xu = 0,52 m sau �u = 0,13 < �max = 0, 1 · (0 + 0,2) = 0,1 ·(12300/11479+o,2) = 0,31
Deci nu sunt necesari bulbi sau armliturli specialli de confinare.
• Calculul la forf:ii t:iiietoare
Foqa tliietoare de proiectare a fost calculatli in conforrnitate cu P l 00-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd = 2620kN
Verificarea bielei comprimate:
Foqa taietoare maxima ce poate fi preluatli de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate este:
VRd max = 0,1 5 · fed · hwo · lw == 0,15 · 40 N/mm2 · 35 0 mm· 4000 mm = 8400 kN
i'n care I:Ash se refera la toate barele interceptate de o fisurli la 45° ; in cazul de fata pe o i'naltime egala
cu lw = 4,0 m.
270
Rezulta:
fr---·T-·· -· . . · · -..-z;:--
�, I I:.. , ..
. · •--· -•-• - • �---,--,,-TI
/• /Ii
�} /- - ---· 28L ·/
-to_
Fig. 8.3 Armarea orizontala in zona criticli
VEd= 2620 k.l\J .:S µr(EA;;v fyd,v + 0,7 NEd) + EA,i fyd,i (cosa + µrsina) =
= 0,6·(((4000-2·400)/200-2·113) + 10-201)·0,434 + 0,7-3670) =5010 kN OK
Ce! putin egala cu armarea orizontala de pe inima: 2· 154 mm2/200 mm = l,54 mm2/mm;
Cu diametrul 2: dr,1/4 = l 6/4 =� mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci di,w 2: 6 mm;
Distanta pe verticalli: � 8 dbL = 8-16 = 128 mm 1-ji :S 125 mm, deci s � 125 mm
Sa existe un colt de etrier sau agrafii la fiecare barn longitudinalli;
Aleg Cl>I0/100, cu configuratia din figura de maijos:
271
IK :r: : : : : : : : : : : : : r: �I
,chi1 0/'00 c·, 0 1 '"10
Pentru a fi satisfacut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul incovoietor de
proiectare in orice secµune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul incovoietor capabil
calculat in acea secµune:
MEd ::S MRd in care:
M Ed = momentul incovoietor de proiectare in sectiunea de calcul;
MRd = momentul incovoietor capabil in sectiunea de calcul.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacata la calculul unei secµuni de perete solicitata la
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
,,,'10 l .! 10 I \
-/ oo / o_ ? vo J,' .J:
S-a plecat de la o armare constructiva minima (rov = 0,12 in zonele de capat �i P1 = 0,002 in inimli
peretelui), iar momentul incovoietor capabil al secµunii arrnate in acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o arrnare m bulbi cu 10 bare 014 �i in inima cu 2 bare 012 la un pas de 200mm
(fig. 8.5) �i s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 10910 kNm.
As 2 · 78,Smm2
= 0• 26 % > 0• 25 %
Pv = Ac = 350 mm · 200 mm
Ver(ficarca necesitii(ii lmlbilor sau armiiturii speciale de confinare
Din calcul : Xu = 0,49 m sau �u = 0, 122 < Smax = 0,1· (Q + 0,2} = O,l ·(l ,07+o,2} = 0,3 l
Deci nu sunt necesari bulbi sau armlitura speciala de confinare.
• Calculul la forta taictoare
Forta taietoare de proiectare a fost calculata in confonnitate cu P 100-1, rezultand urmlitoarea valoare:
Ve<t = 2174 kN
O'cp
=
Necv'hwo lw = 3250/(0,35,4,0) = 2321 kPa
VRd,c
= 0,5 O'cp bwo lw= 0,5 ·2321-0,35-4,0 = 1625 kN
Armarea minima este p =0,2%; se aleg etrieri 2<1>10/200 mm, adicii: EA.i,/m = 2·5-78,5 =785 mm2
Coeficientul de armare este:
,4 ,.ol0/2JO
w • o i��� ¥ .; � . 5· [ : :; �,
• i' t ,- l· • ii • • ·�� - l
IQ
/ - . ·- )(
0
Fig. 8.6 Armarea orizontali in zona B
Ver[ficarea rosturilor de turnare
Cel putin egala cu armarea orizontala de pe inima: 2-7_8,5 mm2/200 mm = 0,785 mm2/mm;
Cu diametrul 2: db r/4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dbw 2: 6 mm;
Distanta pe verticala: � 10 dbL = 10-16 = 160 mm �i ::S 200 mm, deci s � 160 mm
IK 5r ; ; :__
.r 6_Q -/ _
: : .28D: : . ; : : _: : ' �I
Q ,r 7
fe o 3,1 N/mm2
fek = 60 N/mm2 ; fetd = tk,o, s = = 2,07 N/mm2 ; fetk,o,os = 3,1N/mm2
Ye 1,5
fy 500
fy d = -k = - = 434MPa
Ys 1,15
___________llOO.
Fig. 9. t Secp.unea transversala a peretelui
NEd 11786000 N
vd = Ac· fed = 350 mm· 6000 mm· 40 N/mm2 = 0,14 � 0,40
Pentru a fi satisfiicut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul incovoietor de
proiect.are in orice sectiune a peretelui trebuie sli fie eel mult egal cu momentul incovoietor capabil
calculat in acea sectiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfiicutii inegalitatea:
in care:
M1'.<l,<1 = momcntul incovoi.etor de proiectare in sectiunea de la baza zonei critice;
MRd,o = momentul incovoictor capabil in sectiunea de la baza zonei critice.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificata la calculul unei sectiuni de perete solicit.ata la
compresiune excentrica, pentru detenninarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
275
* 60 ---r---------·-------480 ··--
S-a plecat de la o armare constructivii minima (COv = 0,15 in zonele de capat �i Pi == 0,002 in iuima
peretelui), dar momentul incovoietor capabil al sectiunii arm.ate in acest mod a fost inferior celui de
proiectare. Pentru a obtine un moment incovoietor capabil adecvat s-a miirit treptat cantitatea de
armatura din bulb �i/sau inima. La o arm.are in bulbi cu 10 bare 020 �i in inima cu 2 bare 010 Ia un
pas de 200mm (fig. 9.2) s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 39110kNm.
As · 78 5 mm 2
0• 26 % > 0• 25 %
2 1
Pv = AC = 300 mm 200 mm =
•
Din calcul: Xu= 1,48 m sau �u = 0,247 <�max= 0,135· (Q + 0,2) = 0,1·(1,l+o,2) = 0,418
Deci nu sunt necesari bulbi sau armatura speciala de confinare.
• Calculul la forti tiietoare
Foqa taietoare de proiectare a fost calculatii in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd = 3070kN
Verificarea bielei comprimate:
Forta taietoare maxima ce poate fi preluata de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate este:
in care LA.i, se trnfora la toate barele interceptate de o fisura la 45°; in cazul de fata pe o ina!time egala
cu lw= 6,0 m.
Rezulta:
4 2'1ll4/200
. .
''()___,,.________
·.f--·Ol,
I ., :: : 2: . , I � I t; I
....__480 -----------·----�h-_Q_
? e , t.:JI
Fig. 9.3 Armarea orizontala in zona critica
in lungul planurilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a peretilor,
trebuie respectata relatia:
VEd:5 VRd,s
in care:
VRd,s = µ,(LAsv fyd,v + 0,7 Ned)+ I:A8;·fyd,r(cosa + µrsina)
S-a notat:
I:Asv este suma sectiunilor armaturilor verticale active de conectare;
I:A.; este suma sectiunilor annaturilor inclinate sub unghiul a., fata de planulpotentiaJ de forfecare,
solicitate la intindere de foqele laterale;
fyd,v este valoarea de calcul a limitei de curgere a annaturii verticale;
fy ,;
t1 este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii inclinate;
NEd este valoarea de calcul a foqei axiale in sectiunea orizontala considerata, in combinatia
seismica;
µr este coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice: µr = 0, 7(pentru clasa M)
Cel putin egala cu armarea orizontala de pe inimli: 2-154 mm2 /200 mm = 1,54 mm2 /mm;
Cu diametrul ::::: dt,v'4 = 20/4=5 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dt,w � 6 mm;
277
Distanta pe verticala: $ 10 dbL = 10-20 = 200 mm �i ::S 150 mm, deci s :S 150 mm
Sa ex.iste un colt de etrier sau agrafa la fiecare hara Jongitudinala;
IK :t:: : : : : : : : : : : : : : : : : : : : t :]f
. etr�10/100 etr�1O/100 \
in care:
MEd = momentul i'ncovoietor de proiectare in sectiunea de calcul;
MRd = momentul i'ncovoietor capabil in sectiunea de calcul.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificata la calculul unei sectiuni de perete solicitata la
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
IW : : : : : i : : : : : : : : : : : : : : : : C� : 3I
Fig. 9.5 Armarea verticali a peretelui in zona B
278
S-a plecat de la o annare constructiva minima ( rov = 0, 12 in zonele de capat �i p, = 0,0025 in inima
peretelui), iar momentul incovoietor capabil al sectiunii annate in acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o annare in bulbi cu JO bare 016 i;;i in inima cu 2 bare 010 la un pas de 200mm
(fig. 9.5) i,;i s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 33630 kNm.
MLid = 28469 kNm :'.S MRd = 33630 kNm
As 2 · 78,5 mm2
pv =- = = 0,26 % > 0,25 %
Ac 300 mm · 200 mm
Verificarea necesitiifii bu/bi/or sau armiiturii speciale de confinare
Din calcul: xu= l ,33 m sau Su= 0,222 < Sn1.�x = 0,1· (Q + 0,2) =0,135-(1, l+0,2) = 0,418
Deci nu sunt necesari bulbi sau armatura speciala de confinare.
Forta taietoare de proiectare a fost calculata in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd =2597kN
Determinarea armiiturii transversale:
Armarea minima este p = 0,2%; se aleg etrieri 2<D10/250 mm. Coeficientul de annare este:
: r: : : : : : : · : : : : : f : : �I
4-2010/250
If : : 1 : : : : : : :
60 480 60
Fig. 9.6 Armarca orizontala in zona B
Cel puµn egala cu armarea orizontala de pe inima: 2·78,5 mm2/250 mm = 0,628 mm2/mm;
Cu diametrul � db1 /4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dh,,,.C 6 mm;
Distanta pe verticala: � 12 dhL = 12· 16 = 192 mm �i ::; 200 mm, deci s :::: 192 mm
: : : : : : : : : : : : : : : t :11
etr¢8/125 etr¢8/125,