EVOLUIA N TIMP A HRII POLITICE

HARTA POLITIC actual a lumii este rezultatul unei evoluii ndelungate. Pornind din Antichitate i ajungnd n prezent, harta politic a lumii a avut urmtoarea configuraie: 1) Harta politica in Antichitate Prima harta politica a lumii se poate schita pentru perioada sclavagista ,mai prcis pentru mileniile IV-II i.Chr.,cand s-au individualizat primele state.Acestea au luat nastere pe vaile marilor fluvii si s-au bazat ,de regula, pe agricultura si cresterea vitelor.In urmatoarele doua milenii apar si alte state,in urma dezvoltarii comertului. O asemenea harta pentru perioada de dinaintea erei noastre ne arata existent catorva grupari de orase-state, o parte dintre ele devenind,in timp, regate si chiar imperii.Acestea erau grupate in cateva regiuni ale planetei: in asa-numitul Orient Antic: statele sumeriene(Ur,Uruk,Lagas s.a),asiriene(Assur,Ninive s.a.),babiloniene (Babilon),persane; in Extremul Orient: statele si, implicit, civilizatiile chineza si japoneza; in bazinul Marii Mediterane: statele micenian, egiptean, grecesti ( orasele-state: Atena,Sparta,Milet s.a.). In pragul erei noastre,in lumea cunoscuta europenilor,se afirma doua mari imperii: Imperiul Macedonean, extins de Alexandru cel Mare pana la hotarele Indiei; Imperiul Roman, cel mai mare imperiu al Antichitatii, care atinge maxima expansiune teritoriala in timpul imparatului Traian (98-117 d.Chr), cand inglobeaza si o mare parte a Daciei strabune. 2) Harta politica in Evul Mediu: n Europa a existat Imperiului Carolingian, i Imperiul Romano-German; n Africa existau formaiuni statale n zona Ghana Nigeria. America precolumbian cuprindea formaiuni statale suprapuse civilizaiilor maya, inca i aztec. 3) Harta politica in Epoca Moderla: s-au dezvoltat imperiul Imperiul Otoman ,Habsburgic i Rus; n America de Nord s-au format Statele Unite ale Americii.

4) Harta politica in Perioada Contemporana ( de la mijlocul sec. al XIX-lea pana astazi) s-au format state naionale prin unificarea mai multor entiti teritoriale mai mici (unificarea Germaniei, a Italiei); s-au consolidat state ntinse i au fost meninute imperiile coloniale (Frana, Spania, Anglia, Olanda); s-a extins Imperiul Rus i apoi s-a format URSS (1922); au aprut noi state n America Latin; tot dup al doilea Rzboi Mondial are loc un proces de decolonizare i de apariie a unor noi state n Africa, Asia, America Central, America de Sud i Oceania. dup 1990 (1991) au aprut state noi prin desfiinarea URSS: Federaia Rus, Ucraina, Belarus, Rep. Moldova, Estonia, Letonia, Lituania, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kazahstan, Kirghistan. Cehoslovacia a fost divizat n 1993 i au aprut statele: Cehia i Slovacia. dezmembrarea R.S.F. Iugoslvia (ncepnd cu 1989) a dus la apariia statelor: Slovenia, Macedonia, Bosnia Heregovina, Croaia, Muntenegru, Kosovo i Serbia. n prezent exist 194 de ri i 70 de teritorii sub tutel sau dependente.