Sunteți pe pagina 1din 9

Efectele fenomenului de evaziune fiscala asupra formarii veniturilor Efectele evaziunii fiscale asupra formarii veniturilor statului sunt

multiple, daca sunt privite dincolo de consecinta imediata si evidenta a acesteia(diminuarea veniturilor statului), din punctul de vedere al impactului pe care acestea il au asupra modului in care orice stat democratic isi indeplineste functiile. Aceasta diminuare a veniturilor statului determina automat un buget de stat mai mic care nu mai poate sa acopere cererea de fonduri financiare necesare statului pentru indeplinirea functiilor sale de baza. In urma lipsei , uneori acute, de fonduri financiare, statul nu poate lua decat o singura masura eficienta si cu efect imediat- cresterea cotelor de impunere la impozitele existente si chiar infiintarea de noi impozite si taxe. Aceasta crestere a cotelor de impunere duce la cresterea presiunii fiscale , dar o presiune fiscala in crestere are, pe langa multe alte efecte, ca urmare fireasca, o crestere a rezistentei la impozitare, si deci o crestere a ponderii fenomenului de evaziune fiscala.In continuare, existenta unui fenomen de evaziune fiscalacrescuta determina o diminuare si mai accentuata a volumului veniturilor statului, iar ciclul descris mai sus se poate relua cu o amploare si mai mare. Mecanismul care poate inlatura acest sir de evenimente si fenomene economice se bazeaza pe reducerea substantiala a ponderii fenomenului de evaziune fiscala. Astfel o reducere substantiala a evaziunii fiscale determina in mod imediat o crestere a volumului veniturilor statului in conditiile aceluiasi nivel de impozitare si aceleiasi politici fiscale. Se poate observa deci, ca fenomenul de evaziune fiscala influenteaza in mod negativ volumul veniturilor statului prin doua mecanisme : unul direct, prin care faptele de frauda fiscal priveaza in mod direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin conform legislatiei prin neplata obligatiilor fiscal, iar altul indirect, prin determinarea administratiei publice central de a majora cotele de impozitare si, implicit, de a mari presiunea fiscala, rezistenta la impozite si ponderea fenomenului de evaziune fiscala in cadrul procesului de formare a veniturilor statului .1 Efecte economice ale fenomenului de evaziune fiscala Privite din pucntul de vedere al contribuabilului si al functiei de asigurare a echilibrului general economic si de sprijinire a dezvoltarii economiei intr-o directie prestabilita , efectele fenomenului de evaziune fiscala, care intr-o prima etapa diminueaza considerabil volumul veniturilor bugetului de stat si, implicit, ii diminueaza acestuia forta financiara de care are nevoie, pot fi impartite in doua categorii: -efecte asupra contribuabililor ce isi respecta obligatiile fiscale -efecte asupra contribuabulilor care nu isi respecta obligatiile fiscale2 Contribuabilii care varsa la bugetul de stat o mare parte a veniturilor lor sub forma impozitelor si taxelor sunt lipsiti de aceste mijloace financiare si, de cele mai multe ori ,
1 2

Sova, Dan;Drosu Saguna, Dan- Drept fiscal , pag 306 Sova, Dan;Drosu Saguna, Dan- Drept fiscal , pag 308

intampina mari dificultati in a-si continua activitatea in bune conditii .Evaziunea fiscala are, de asemenea efecte si asupra contribuabililor care nu isi respecta obligatiile fiscale. Neplate creantelor bugetare determina obtinerea unui venit crescut pentru respectivul agent economic, venit care ramane la dispozitia contribuabilului. Acest venit, insa nu poate sa urmeze cursul firesc in cadrul ciclului economic deoarece, pentru a nu fi descoperita fapta de evaziune fiscala, acesta trebuie sa fie ascuns . Astefel, in aparenta agentul economic are o eficienta crescuta, dar din punct de vedere economic aceste venituri nu au nici un fel de valoare neputand fi folosite in procesul economic licit. Efecte sociale ale fenomenului de evaziune fiscala Bugtul de stat este considerat un instrument de realizare a unor obiective social-economice prin intermediul subventiilor si al facilitatilor fiscale. Acordarea de subventii si scutiri de impozite se poate face doar daca exista fonduri sufieciente de la bugetul de stat. In conditiile in care, datorita ponderii mari a fenomenului de evaziune fiscala, bugetul de stat se micsoreaza considerabil, aceste programe guvernamentale ne mai putand fi duse la bun sfarsit si, in consecinta, acele categorii sociale care au nevoie de sprijinul financiar al statului se vad puse in situatia de a nu mai beneficia de acestea. Acest lucru determina efecte sociale negative, incepand chiar cu diminuarea standardului de viata al acestor categorii sociale care sunt private de ajutorul statului .3 Efecte politice ale fenomenului de evaziune fiscala In conditiile in care, fenomenul evaziunii fiscale este un factor important generator de inechitate sociala si de neincredree a contribuabililor in puterile publice, acesta este, de asemenea, un factor generator si de neincredere in puterile politice ale perioadei actuale.Astfel, acest factor al nemultumirilor cetatenilor determinate de sentimentul inechitatii sociale si economice produse sau cel putin amplificate de ponderea crescuta a fenomenului de evaziune fiscal, pot avea o importanta deosebit de crescuta asupra evolutiei sistemului politic, mai ales intr-o tara ca Romania, in care nivelul de trai si puterea reala de cumparare pe care o detin cetatenii sunt destul de reduse.

Evaziunea fiscala in Romania Evaziunea fiscala in Romania a devenit un motiv de preocupare pentru specialistii in domeniu, administratia fiscal si factorul politic, imediat dupa unificarea sistemelor fiscal in urma unirii provinciilor romanesti din 1918, proces care a avut loc concomitent cu modernizarea sistemului fiscal, prin raportarea la tarile Europei Occidentale, intre anii 19231927. Desi referiri la evaziunea fiscala, precum si includerea de sanctiuni impotriva celor care erau depistati ca evazionsti au avut loc prin legile fiscala, totusi, prima lege care se ocupa
3

Sova, Dan;Drosu Saguna, Dan- Drept fiscal , pag 309

exclusive de evaziunea fiscala a aprut in Romania , in anul 1929. Este vorba de Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe care vorbeste numai de intarzieri in depunerea delcaratiilor de impunere, de diminuarea veniturilor declarate, de tinerea in ordine a carnetului de contribuabil, de registre duble, de bilanturi false. Insa nici aceasta lege si nici celelalte legi care privesc taxele si impozitele si au prevazut sanctiuni pentru fraudele fiscal propriu-zise, nu rezolva si nici nu pune problema evaziunii fiscale. 4 Dintre fraudele fiscale comise in peridoada interbelica in Romania, prin importanta sumelor, se detasau cele comise de intreprinderile cu capital strain, elementele favorizante se refereau la regimul rezervelor si amortizarilor, impunerea cmomplementara dupa rentabilitate si regimul dobanzilor la imprumuturile din strainatate. In randul marilor fraude este citata afacerea spirtului negru care a costat bugetul statului miliarde de lei. Evaziunea fiscala alaturi de coruptie, este fenomenul economic si social cel mai vehiculat in perioada actuala, incepand cu cetateanul de rand, in dubla sa ipostaza, de contribuabil si alegator si pana la sfera politicului de la varful societatii romanesti. Printre cauzele care au condus la amplificarea si mentinerea evaziunii fiscale la proportii relativ ridicate in masa PIB si a veniturilor fiscal se numara: Elaborarea greoaie a uneo legislatii fiscal care s-a dovedit plina de lacune, de incoerenta si imprecizie, mai ales in cadrul legislatiei din domeniul impozitarii veniturilor agentilor economici; Aparitia tarzie a Legii pentru combaterea evaziunii fiscale (in anul 1994), precum si o anumita inertie in aplicarea acesteia in litera su spiritual impus de ea; Lipsa unui cod fiscal, indispensabil activitatii de aplicare a legislatiei fiscale in vederea limitarii evaziunii O fiscalitate relative ridicata in cmparatie cu posibilitatile reale ale capacitatii contributie ale contribuabililor, precum si cu scopul formarii in mod constit a capitalurilor de care se duce lipsa acuta in randul agentilor economici Numarul destul de resgtrans al specialistilor adevarati din domeniul fiscal la care se adauga o salarizare si dotare mediocra Ideea, neexprimata public, conform careia prin evaziune fiscal se poate acumula capital financiar privat, poate fi profund daunatoare pentru societatea romaneasca in cazul pierderii de sub control a fenomenului. Asa cum impozitul prin el insusicontine germenul omorarii veniturilor prin impozite , tot asa evaziunea fiscala contine in ea insasi germenul haosului fiscal cu repercusiuni directe asupra economiei , mai ales prin intermediul deficitului bugetar Ministerul Finantelor Publice trebuie sa ofere periodic cote cat mai exacte, fiind necesar, totodata, existent uner structuri organizatorice in cadrul ministerului care sa permita culegerea de date din teritoriu despre evaziunea fiscala si prelucrarea statistica a acestora.5 Conform datelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice in anul 2000 au fost realizate 149414 actiuni de control, identificandu-se 73482 cazuri de evaziune fiscala.

4 5

Ion, Olteanu-Evaziunea fiscal. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale, pag 133 Ion, Olteanu-Evaziunea fiscal. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale, pag 134

Cresterea evaziunii fiscale este redata si de micsorarea an de an a incasarilor bugetare, cresterea inflatiei, constatarile organelor de control. Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscal sunt in cazul impozitului pe profit referindu-se la : Reducerea bazei de impozitare Neinregistrarea integrala a veniturilor Transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul grupului Incadrarea eronata in perioadele de scutire Evaziunea fiscala TVA s-a produs prin: Aplicarea eronata a regimului deducerilor Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul a taxei; Aplicarea eronata a cotei zero La accize, modalitatile de evaziune au cuprins : Micsorarea bazei impozabile Utilizarea unor cote inferioare celor lehale Nedeclararea corecta a operatiunii reale in cazul unor produse ale caror preturi sunt purtatoare de accize Tehnicile de sustragere la plata a impozitelor sunt de la cele mai simple la cele mai compleze. Cea mai simpla o reperezinta neinregistrarea in parte sau in intregime a veniturilor realizate prin neintocmirea de documente pentru vanzarile realizate sau serviciile prestate. Acest fenomen este foarte greu de controlat deoarece ulterior nu se poate dovedi aceasta, ci numai daca faptuitotii sunt prinsi in flagrant.O alta tehnica este folosita de importatorii sau producatorii de marfuri. Acestia subevalueaza marfurile prin declararea unor valori foarte mici, uneori chiar a zecea parte din valoarea reala.Ulterior acestea sunt facturate catre o societate fictive cu un procent foarte mic de profit care la randul ei vinde, ori catre o alta societate fictive sau catre angrosist la un prt apropiat de pretul de piata. Angrosistul, care de obicei este una si aceeasi societate cu importatorul vinde, de asemena. Cu un profit foarte mic. In acest fel sunt sustrase sume importante reprezentand TVA, impozit pe profit sau accize.6

Ion, Olteanu-Evaziunea fiscal. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale, pag 137,138

Combaterea evaziunii fiscale Pentru a putea studia si stabili cele mai bune si eficiente masuri de combatere a evaziunii fiscale trebuie, in primul rand, sa cunoastem cauzele acesteia, sa avem in vedere toate implicatiile economice, sociale, financiare si morale pe care le impune existent fapteleor de sustragere de la plata obligatiilor fiscale legale. Eficacitatea procesului de stopare a fenomenului de evaziune fiscala consta indeosebi in capacitatea de a inlatura tocmai cauzele care produc sau pot favoriza faptele ce contravin legilor fiscale , stiut fiind ca doar inlaturarea efectelor nu este si nici nu poate fi la fel de eficienta ca eradicarea cauzelor. Pe de alta parte, daca ne limitam doar la a inlatura efectele acestui fenomen ne vom lovi, invariabi de limitele umane si practice ce vor aparea in procesul de lichidare a creantelor bugetare. Efortul si costurile intreprinderii de a aduna la buget sumele datorate si care nu au fost platite de contribuabilii evazionisti sunt mari , si uneori, urmarea unor situatii reale si obiective(insolvabilitatea contribuabilului), ncii chiar ele nu sunt acoperite de sumele recuperate la bugetul statului de la evazionist. De aici rezulta in mod clar importanta cunoasterii cauzelor fenomenului de evaziune fiscala, a mecanismului de transpunere in realitate si, nu in ultimul rand, a factorilor psihologici, morali si de oricare alta natura ce il determina pe contribuabilul constit pana la un moment dat sa recurga la acte de sustragere de la indeplinirea obligatiilor fiscale legale. Asa cum am mai spus, cauzele evaziunii fiscale sunt multiple. Trebuie amintit, in primul rand, excesivitatea sarcinilor fiscale, mai cu seama pentru unele categorii de contribuabili, excesivitate care are insa factori favorizatori tocmai amploarea pe care o are evaziunea fiscala. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale Cresterea alarmanta a numarului cazurilor de incalcare a normeleor financiar-fiscake prin sustragerea unui numar mare de contribuabili de la plata impozitelor si taxelor datorate, fie ascunzand valoarea reala a veniturilor, fie nereprezentand declaratiile de impunere sau alte documente stabilite de lege, a facut necesara adoptarea unor masuri ferme de stopare a fenomenului de evaziune fiscala. Sanctionarea unora dintre faptele de nerespectare a disciplinei se realize, pana la aparitia Legii pentru combaterea evaziunii fiscale, numai prin aplicarea de amenzi contraventionale deoarece singura reglementare in materie o reprezenta O.G. nr. 17/1993 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la reglementarile financiar-gestionare si fiscale, situatie ce nu era in masura sa asigure o reactie corespunzatoare gravitatii incalcarilor de legein acest domeniu. Toate acestea au facut necesara elaborarea unei legi pentru combaterea evaziunii fiscale. In prima parte a legii este definite notiunea de evaziune fiscala ca fiind sustragerea, prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate la bugetul de stat. In a doua parte a legii sunt prevazute sanctiunile ce pot fi aplicate pentru incalcarea dispozitiilor legii.7
7

Sova, Dan;Drosu Saguna, Dan- Drept fiscal , pag 315,316

Astfel sunt reglementate ca infractiuni distincte cele mai grave forme de evaziune fiscala, intre care activitatile neautorizate sau neinregistrate producatoare de venituri ; neevidentierea prin acte contabile a veniturilor realizate; sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin nedeclararea veniturilor impozabile; organizarea sau conducerea de evidente contabile duble ori altererarea ori distrugerea memoriilor de taxat ori de marcaj in scopul diminuarii veniturilor impozabile, precum si declararea fictive a sediului societatii comerciale, in vederea sustragerii de la controlul fiscal. Pentru savarsirea unor astfel de infractiuni, s-au prevazut ca sanctiuni pedeapsa complimentara de interzicere, pe timp limitat, a practicarii meseriei sau profesiei care a favorizat faptele calificate ca evaziune fiscala. Pentru combaterea sau prevenirea faptelor de evaziune fiscala sunt necesare unele masuri de imbunatatire a legislatiei cum ar fi : Orice fapt de evaziune, indiferent ca are sau nu caracter de infractiune, sa atraga majorari de impozite , majorari proportionale cu impozitele datorate si progressive in functie de intarzierea cu care sunt achitate, functiunea acestor majorari fiind duble prin proportionalitatea lor cominatorie si prin progresivitatea lor. Aceste majorari sa fie datorate si in alte cazuri decat cele reglementate in dreptgul privat, adica forta majora si cazul fortuit. Majorarile sa fie determinate prin elege asa cum sunt determinate procentele la sumele datorate sis a nu poata fi reduse nici de justitie nici de Ministerul Economiei si Finantelor. Sa dezvolte la maxim etica fiscala, atat printer contribuabili, cat si printer agentii fiscului, prin ridicarea nivelului de pregatire profesioanla a comisarilor, organizarea de testari periodice, precum si participarea la cursurile privind implementarea legislatiei fiscale si noua contabiliate. Sa adopte un cod fical sanctionator sau cod al infractiunii fiscale. Revederea si completarea prevederilor Legii nr 31/1990 in ceea ce priveste capitalul social si modul in care se acorda scutirile de impozit.8 Prevenirea fenomenului evazionist (care nu depinde numai de gradul de constiinta si seriozitate al contribuabilului, ci mai degraba , de crearea unor legi fiscale juste si coerente , de scadere a presiunii fiscale si de crestere a nivelului de dezvoltare economica si sociala) presupune un grad ridicat al controlului fiscal.9 Eficienta controlului fiscal este direct dependent de mentinerea unui climat economicfinanciar riguros , si nu de volumul de abateri si sanctiuni aplicate. Se poate afirma ca faptele de evaziune fiscala care trebuie sanctionate prin rigoarea legii, reprezinta in final , nu numai deficiente ale activitaii economic-financiare, ci si carente ale aparatului de control, care nu a actionat astfel incat sa previna, pe cat posibil, manifestarea acestor aspect negative.

8 9

Sova, Dan;Drosu Saguna, Dan- Drept fiscal , pag 314-316 Ion, Botea-Evaziunea Fiscala si caile de combatere a acesteia, pag 72

In conditiile actuale ale economiei romanesti, consideram ca, legile economice si fiscale, pe de o parte, si organizarea si dotarea aparatului de control fiscal, pe de alta parte, ar fi mai bine concepute ,s-ar putea realize doua lucruri extreme de importante privind combaterea fenomenului evazionist si anume; Reducerea evaziunii fiscale si crearea unui echilibru intre membrii societatii, in scopul formarii unei paturi mijlocii a populatiei, care sa acumuleze venituri in paralel cu mentinerea unui buget central sau local cat mai echilibrat, realizat un cea mai mare parte prin contributia lor Scaderea presiunii fiscale suportate de contribuabili, care ar conduce in final la o diminuare a evaziunii fiscale10 O modalitate eficienta in combaterea evaziunii fiscale o reperezinta, de asemenea, si preocuparea de a concentra impozitele in domenii care pot fi urmarite de autoritatile fiscale cu costuri cat mai reduse. In sprijinul acestei afirmatii vine faptul ca, impozitele pe venit bazate pe evaluarea de catre contribuaili, aduc la buget mai putine veninurit decat cele retinute direct de catre stat . De exemplu, TVA ofera posibilitati mai reduse de evaziune fiscala decat taxele de consumatie individuale, si , in acelasi timp stimuleaza pe producatori sa colecteze impozitul, prin faptul ca au posibilitatea deducerii sau rambursarii TVA platita la aprovizaionari. Necesitatea intocmirii evidentelor fiscale nominale,cale sigura de eliminare a fenomenului de evaziune fiscala Specialistii din cadrul Ministerului de FInante Publice, care se ocupa de efectuarea controlului fiscal au ajuns , din considerente practice, la concluzia ca, prin intocmirea riguroasa a unor documente de tipul Fisa platitorului si Situatia comparativa, se poate folosi cea mai eficienta metoda de combatere a evaziunii fiscale. Pornind de la principiul potrivit caruia a preveni este mai usor decat a combate, legiutorul a specificat o serie de obligatii in vederea preveniri fenomenului evazionist, cum ar fi: Efectuarea unor activitati temporare sau permanente se realizeaza numai pe baza unei autorizatii Declararea de catre contribuabili a locurilor de desfasurare a activitatii Declararea la organele fiscale a bancilor si conturilor bancare in lei si in valuta cu care lucreaza contribuabilul Evidentierea de catre contribuabili a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate prin inscrierea acestora in registre si alte documente prevazute de lege Declararea veniturilor realizate de bunurilor mobile si imobile aflate in proprietate11

10

Ion, Botea-Evaziunea Fiscala si caile de combatere a acesteia, pag 73 Ion, Botea-Evaziunea Fiscala si caile de combatere a acesteia, pag 77-78

11

Pentru combaterea evaziunii fiscale au fost stabilite de legiuitor o serie de infractiuni care atrag raspunderea penala din partea contribuabilului, cum ar fi: Refuzul de a prezenta la control documentele justificative si actele de evident contabila pe baza carora se stabilesc obligatiile fiscale fata de stat Intocmirea incomplete sau eronata a documentelor primare sau de evident contabila Inregistrarea in intregime sau partial in contabiliatte a unor venituri si cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale su care au condus astfel la neplata sau la diminuarea impozitului, taxei sau contributiei. Pentru faptele care au un grad mai mic de periculozitate, legea prevede sanctiuni contraventionale; Nedeclararea in termenele prevazute de legede catre contribuabili a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor; Erori in calcularea impozitelor si taxelor avand drept consecinta diminuarea valorii creantei fiscale a statului; Neprezentarea, la cererea organelor de control, a bunurilor material supuse impozitelor si taxelor pentru stabilirea corectei intocmiri a declaratiei de impunere; Neretinerea si nevirarea la timp, potrivit legii, a impozitelor, taxelor si venituriloe care se realizeaz aprin stopaj la sursa; Atat raspunderea penala pentru infractiunile stabilite de lege, cat si sanctiunile pentru contraventiile din sfera evaziunii fiscale constituie masuri de combatere a acestui fenomen, care actioneaza in practica in functie de situatia create. Limitarea presiunii fiscale- mijloc de diminuare a evaziunii fiscale Indicatorul presiune fiscala poate evidentia, prin nivelul sau, gradul de imixtiune a statului in economie si in viata sociala.Acest lucru se datoreaza importantei si naturii prelevarilor oglibatori, care, prin caracterul si impactul lor public, reprezinta un mijloc efficient la dispozitia puterilor publice de a orienta economia.12 Pana la ce nivel poate merge un stat in ceea ce priveste presiunea fiscala?Exista un prag maxim a acesteia? Ideea unei limite a presiunii fiscale a fost abordata in decursul timpului de o serie de economisti si specialisti in domeniul financiar. Analizand diferitele opinii ale acestora se desprinde ideea ca daca exista un prag maxim pentru presiunea fiscala, el este dificil de determinat in mod stiintific. Plafonul fiscal este variabil, deoarece presiunea fiscala maxima este mai mult o perceptie care fluctueaza in functie de circumstantele economice, politice, sociale si psihologice. Cu toate acestea, ideea ca un impozit prea mare omoara impozitul se manifesta pregnant in gandirea multor economisti.

12

Ion, Botea-Evaziunea Fiscala si caile de combatere a acesteia, pag 41

Problematica specifica presiunii fiscale a generat o serie de incercari ale teoreticienilor americani, si mai ales ai scolii ofertei, de a gandi problema optimului fiscal . Ideea ca impozitele prea mari duc la practicarea, sub diverse forme, a evaziunii fiscale, a condus la cautarea unor crieterii de optimizare fiscala. Astfel s-au conturat de-a lungul timpului urmatoarele criteria mai semnificative: Nivelul optim al cheltuielilor publice este atins atunci cand utilitatea marginala a acestora este egala cu utilitatea marginala a veniturilor private ramase la contribuabili. Potrivit unor notiuni teoretice ale economiei politice, utilitatea marginala reprezinta sporul de utilitate pe care il adduce consumarea unei cantitati suplimentare dintr-un bun sau serviciu Nivelurile optime ale cheltuielilor publice sau ale prelevarilor obligatorii sunt cele care maximizeaza functia utilitatii unei economii, asa cum este determinate de puterile publice Nivelul optim al presiunii fiscale este acela care permite maximizarea PIB Nivelul optim al presiunii fiscale este acela care maximizeaza randamentul prelevarilor ce trebuie suportate de contribuabil.13 Asa cum am precizat nu se poate stabili prin metode stiintifice un prag optim al presiunii fiscale, ea fiind influentata de o serie de factori obiectivi si subiectivi, de nivelul de dezvolatre economica, de conjuncture politica si sociala. Ceea ce apare evident este faptul ca presiunea fiscala excesiva si un nivel ridicat al impozitelir si cotizatiilor sociale are un impact negative asupra comportamentului economic al agentilor economici .Efectele negative care sunt generate si care, intr-o oarecare masura se manifesta sub diverse forme de evaziune fiscala, se resimt in cele din urma asupra rezultatelor activitatii economice.

13

Ion, Botea-Evaziunea Fiscala si caile de combatere a acesteia, pag 43-44