Sunteți pe pagina 1din 6

Apple

Creata in 1976 de catre Steve Jobs si Steven Wozniak, intr-un garaj din sudul CaliIorniei,
si numita dupa casa de discuri care producea melodiile Beatles, grupul preIerat al lui Jobs, in
prezent, Apple este una din cele mai cunoscute companii din domeniul tehnologic. In anul 1975
a Iost lansat pe piata Altair 8800 de ctre compania Micro Instrumentation and Telemetry
Systems (MITS), din Albuquerque, New Mexico. Altair 8800 putea Ii comandat i primit prin
pot; probleme mari nu avea, dar se livra sub Iorma unor componente care trebuiau asamblate
de client. Ce se putea Iace cu aceast mainrie? Nimic, asta pn cnd doi hackeri
adolesceni, pe nume Bill Gates i Paul Allen au scris pentru el o versiune de BASIC, cu care
se puteau realiza calcule rudimentare.
In acelasi an tanarul Steve Jobs descopera o modalitate de a Iace bani, avand ideea de a
creea si el un asemenea computer, dar care sa Iie vandut direct in magazine, lucru de neconceput
la acea vreme. Fiind nevoit inca din liceu, sa lucreze pe perioada vacantelor de vara pentru a-si
plati studiile se angajeaza la Hewlett-Packard, unde invata sa desciIreze computerele, devenind
un pasionat al IT. Aici il cunoaste pe cel care il va ajuta mai tarziu sa puna pe picioare Apple
Computer, Steve Wozniak care tocmai scrisese un limbaj de programare pentru un
microprocesor nou, numit MOS Technology 6502.
AstIel in 1975 Steve Jobs i Steve Wozniak construiesc singuri un calculator mai bun
decat toate celelalte vazute pana atunci. Neavand bani, tinerii au Iost obligati sa vanda tot ce
aveau mai de pret: Jobs a renuntat la broscuta sa Volkswagen, iar Wozniak si-a vandut
calculatorul de acasa, un sistem realizat de HP. Ei s-au apucat de treaba, unde in alta parte decat
in garajul Iamiliei Jobs locul in care au pus bazele companiei de produse electronice. Acest garaj
a Iost i punctul de plecare a ceea ce urma s devin curnd zona de nalte tehnologii ,Silicon
Valley.
Dup ctva timp Jobs a luat legtura cu un magazin local de calculatoare, The Byte Shop,
de unde i s-a rspuns c ar Ii interesai s vnd aparatul lui dar numai dac l-ar avea gata
montat. Proprietarul magazinului, Paul Terrell, a mers mai departe comandndu-i lui Jobs 50 de
aparate pe care urma s le plteasca la livrare cu 500 $ per bucat. Jobs a acceptat comanda i s-
a dus la Cramer Electronics, un mare distribuitor de piese electronice, de unde a comandat la
rndul lui componentele necesare asamblrii Computerului Apple I. Directorul departamentului
Credite l-a ntrebat atunci pe Jobs cum avea de gnd sa plteasc piesele, iar Jobs i-a rspuns
'Am o comand din partea lanului de magazine Byte Shop pentru 50 de buci Apple I, cu
plata la livrare. Dac-mi livrai componentele, n 30 de zile pot construi calculatoarele, n
intervalul de livrare, mi ncasez banii de la Terrell de la Byte Shop, i v pltesc. Auzind asta,
directorul de la Credite l-a sunat pe Paul Terrell, care participa la o conIerin a organizaiei
IEEE, la Asilomar n PaciIic Grove, i a veriIicat valabilitatea Comenzii de Livrare. Uimit de
tenacitatea lui Jobs, Terrell l-a asigurat pe directorul de la credite c dup ce calculatoarele ajung
pe raIturile magazinelor sale, Jobs i va ncasa banii i va avea mai mult dect suIicient s
plteasc piesele. Cei doi Steve i mica lor echip au petrecut zi i noapte construind i testnd
calculatoarele, pe care apoi le-au trimis la Terrell la timp pentru a-i plti Iurnizorii i s scoat
i un proIit Irumuel, cu care au organizat o petrecere i au nceput comanda urmtoare. Steve
Jobs gsise o cale de a-i Iinana ceea ce avea s devin compania sa multimilionar, Ir s
vnd vreo aciune sau vreo proprietate.
Calculatorul avea puine Iaciliti care s-l Iac deosebit. Una din ele era posibilitatea
de a Iolosi un televizor pe post de monitor, iar pe atunci multe calculatoare nu aveau monitor

deloc. Nu era chiar ca monitoarele calculatoarelor ce urmau s apar, i aIisa text la o vitez
dezamgitoare de 60 caractere pe secund, oricum mai repede dect puteau scrie teletype-urile
Iolosite pe calculatoarele de atunci. Apple I includea de asemenea cod de pornire n ROM, ceea
ce l Icea mai uor de utilizat. Nu n ultimul rnd, la insistenele lui Paul Terrell, Wozniak a
proiectat i o interIa pentru caset audio, pentru ncrcarea i salvarea programelor, la viteza
Iantastic de 1200 bii pe secund. Dei calculatorul era destul de simplu, era totui o
capodoper a proiectrii, Iolosind mult mai puine piese dect orice alt aparat din aceeai
categorie, i conIerindu-i repede lui Wozniak reputaia de proiectant de nalt clas. Asa a luat
Iiinta Apple I (practic numai un set de circuite electronice) Iiind vandut cu pretul de 666.66$.
In scurt timp insa, comenzile venite de la magazine au crescut, iar dupa aproape un an de
zile, cei doi se puteau mandri cu vanzari de aproape un milion de dolari. Vnzrile mergeau bine,
att de bine nct cei doi i-au dat seama c nu mai erau competeni s conduc o aIacere care
lua proporii; de aceea, l-au cooptat pe Mike Markkula care a neles imediat c este vorba de o
aIacere proIitabil; a obinut un mprumut de la Bank oI America, punnd la btaie n plus
91.000 dolari din banii si. Investiia s-a dovedit rentabil, deoarece pe 3 ianuarie 1978 mica
Iirm a celor trei a devenit Apple Incorporated, cu un capital de 250.000 dolari. n acele zile,
sediul Iirmei s-a mutat la Cupertino, pe locul unde urma s apar ntinsul campus Apple. Nu
mult dup aceea a aprut Apple II, care era ceva mai mult dect o simpl plac de baz - avea
cutia sa proprie, surs de alimentare i o tastatur ncorporat, iar pentru prima oara putea Ii
Iolosit la un televizor color, sistemul reproducand sase culori si nuante ale lor. Computerul avea
inclus sistemul de operare BASIC, care permitea crearea de programe - aplicatii si jocuri simple.
Computerul costa atunci 1.289 de dolari. Nu e de mirare deci c la West Coast Computer Fair, n
aprilie 1978, Apple II a devenit cea mai popular main, Iiind computerul care a consacrat
compania, iar vnzrile au atins ciIra de 300 de milioane de dolari.
Un an mai tarziu a Iost introdus si primul Iloppy-disc, iar compania Apple a parasit
garajul lui Jobs. Apple II a ramas produsul de baza al companiei pana in 1984.
Apple II a Iost urmat de Apple III, n mai 1980 din postura de societate concurat cu IBM
i MicrosoIt n mediul de aIaceri. Jobs i mai muli angajai Apple mpreun cu JeI Raskin
au vizitat Xerox PARC n decembrie 1979 pentru a vedea Xerox Alto. Xerox a acordat
inginerilor Apple trei zile de acces la Iacilitile PARC ntr-un 1 milion$ n pre-IPO Apple
stock. Dupa vizita in parcul Xerox, Jobs a Iost convins de Iaptul c toate viitoarele computere
vor utiliza o interIa graIic.AstIel a luat nastere Lisa.
Steve Jobs si Steve Wosniak au nceput lucrul la Apple Lisa n 1978, primul computer
personal cu adevarat puternic, vndut pentru public cu o interIa graIic care urma sa Iie numit
mai tarziu "sora lui Macintosh" Iiind totodata si primul computer cu tastatura detasabila si
mouse.
Succesul i-a indemnat pe cei doi sa-si transIorme aIacerea inceputa in garaj intr-o
companie adevarata. Cei doi decid sa intre la Bursa si apeleaza la bancile de investitii Morgan
Stanley si Hambrecht & Quist. La prima strigare s-au vandut 4,6 milioane de actiuni, iar pretul
lor, initial 22 de dolari, a urcat rapid la 29 de dolari. ConIorm analistilor, valoarea de piata a
Apple depasise atunci 1 miliard de dolari. Era cea mai mare lansare publica de actiuni din piata
americana dupa Ford Motor in 1956.
Dupa listarea la bursa, presedinte al Apple devine Mike Markkula. Acesta nu prea aprecia
ideile lui Jobs care ajunjese sa pastreze doar 11 din actiuni. Markkula l-a retras pe Iondatorul
Apple din Iruntea echipei care lucra la "Lisa" n 1982 si l-a pus la conducerea unui proiect pe
care il credea secundar, "computerul de 500 de dolari", ceea ce avea sa Iie Macintosh.

In 1981, existau deja peste 300.000 de utilizatori de computere Apple II in lume. Apar
insa primele probleme pentru companie. IBM isi lanseaza primul computer personal, in timp ce
Apple se lupta cu multi "intreprinzatori" care copiau sistemele si le vindeau drept computere
originale. In acelasi an, coIondatorul Apple, Wozniak, a avut de suIerit in urma unui accident de
avion.
Aproape depasit de situatie, Jobs apeleaza la un veteran al Pepsi Co, John Sculley. Acesta
reIuzase initial propunerea.
In 1983, compania sarbatoreste producerea unui milion de computere Apple II. De
asemenea, producatorul de computere intra pentru prima oara pe lista Forbes 500 a celor mai
puternice companii, direct pe pozitia 411. Intre timp, Jobs isi intensiIica eIorturile de a-l aduce in
Iruntea companiei pe John Sculley. "Daca ramai la Pepsi, toata viata o sa vinzi bauturi carbo-
gazoase copiilor. Daca vii la Apple, poti schimba lumea", ii spunea Steve Jobs lui John Sculley
in 1983. Pana la urma, in luna aprilie acesta accepta propunerea si vine cu arme si bagaje la
Apple, ca presedinte si director executiv (CEO). Decizia, care initial a bucurat pe toata lumea, se
dovedeste a Ii una din greselile lui Jobs, deoarece comercializarea Lisa a
Iost un eec din cauza preului mare i a numrului limitat de aplicaii.
n 1984 Apple lanseaz Macintosh. Debutul su a Iost anunat de Iaimoasa reclam de
1,5 milioane $ din 1984. Aceasta a Iost regizat de Ridley Scott n 22 ianuarie 1984, iar acum
este considerat un eveniment crucial pentru succesul Apple.
La nceput Macintosh s-a vndut bine deoarece contrasta puternic cu alte computere
lansate pe piata. Dei unele dintre ele se numeau "computere personale", cu greu puteai gsi
aparate mai impersonale i mai neprietenoase. Pn i Iorma lor coluroas contrasta cu
rotunjimile Macintosh-urilor. Oricine pornea computerul ddea de un ecran negru; trebuia s
scrii comenzi criptice i era suIicient s greeti o liter, pentru a Ii lmurit cu replici pline de
neles ca "Bad command or Iile name". Macintosh-urile erau cu totul altIel; cnd porneai
calculatorul, ddeai de mutria vesel a unui Mac. n plus, computerele Apple aveau o interIa
graIic uor de Iolosit, care a Iost introdus n sistemul de operare al altor computere mult mai
tarziu.
Dar vnzrile urmtoare nu au Iost Ioarte puternice. John Sculley nu stia nimic despre
lumea computerelor si isi incepe cariera de manager IT certandu-se chiar cu cel care il curtase
atata timp. In 1985, Steve Wozniak paraseste Apple, iar plecarea sa produce o lupta apriga pentru
putere, in urma careia Jobs se declara invins. Pleaca si el. Fara cei doi Iondatori, Apple incepe sa
aiba probleme serioase. Utilizatorii erau nemultumiti de Macintosh, iar compania e obligata sa
Iaca restructurari, 1.200 de angajati Iiind concediati. Pentru prima oara in istorie Apple raporta
pierderi.
In acest moment MicrosoIt lansa pe piata Windows 1.0 sistem de operare a carui interIata
graIica semana perIect cu cea oIerita de Apple. In urma protestelor lui Sculley, intervine o
intelegere amiabila Apple-MicrosoIt. Bill Gates semneaza cu aceasta ocazie o declaratie cum ca
nu Ioloseste tehnologia Apple. In momentul semnarii, seIul Apple pierde din vedere doua lucruri
esentiale: compania sa a pierdut astIel drepturile de autor asupra graIicii desktop-ului, iar
angajamentul MicrosoIt nu se reIerea la viitoarele editii ale Windows. In 1990, piata mondiala
era deja plina de toate tipurile de PC posibile, iar Apple ramasese singura companie care vindea
Mac.
Apple s-a mentinut pe linia de plutire in anii '80 datorit vnzrilor din sectorul
educaiei. n unitatile de nvmnt au Iost Icute donaii de Apple II i un pachet soItware
Apple LOGO pentru Iiecare coal din stat.

Dupa Macintosh, in 1991, Apple lansa primul sau computer portabil, PowerBook, care a
starnit senzatie la inceput, stabilind Iorma modern i ergonomic a computerelor laptop, dar
apoi s-a pierdut printre alte produse similare. n acelai an Apple a introdus System 7, un mare
upgrade pentru sistemul de operare care adaug culoare interIeei graIice i introducea noi
capabiliti petntru Iunciile de reea. n acest timp Apple a experimentat cu o serie de alte
produse care nu au avut succes pe pia cum ar Ii aparate Ioto digitale, CD-playere audio
portabile, diIuzoare, console video, aparate TV. Seria Apple II a Iost considerat prea scump
pentru a ncepe producia. n 1990 Apple lanseaz pe pia Macintosh LC cu un singur slot de
extensie pentru Cardul Apple. Apple a ncetat s mai vnd Apple II n 1993. Ca urmare a
succesului de LC, Apple a prezentat Centris linie.
De asemenea, in 1993 a Iost lansat primul handheld ( organizator personal), botezat
Newton, care nu a avut nici el Ioarte mare succes. In acel an, chiar daca se vindea Mac-ul cu
numarul 10 milioane, conducerea companiei l-a eliberat pe Sculley din Iunctie. In 1995, situatia
era aproape catastroIala. Apple avea comenzi in valoare de un miliard de dolari pe care nu le
putea onora din cauza ca nu avea componentele necesare livrate la timp. Lansarea pe piata a
Windows '95 a adus inca o lovitura puternica companiei. Doi directori adusi in graba nu au reusit
sa schimbe cu nimic soarta Apple.
Dupa trimestrul patru al 1996, terminat cu pierderi, conducerea a decis sa il readuca pe
Steve Jobs, care intre timp Iondase compania NeXT, o companie ce oIerea alte solutii
tehnologice. De asemenea, Jobs observase interesul tot mai crescut al publicului pentru industria
divertismentului. In 1986 el a cumparat pachetul majoritar al companiei LucasIilm, cea care
realizase trilogia "Razboiul Stelelor". Rebotezata Pixar, compania lucrase cu Disney, iar in 1995
succesul Iilmului de animatie "Toy Story" urma sa transIorme casa de productie intr-un nume
recunoscut. La Iinalul lui 1996, Apple cumpara noua companie a lui Jobs, NeXT, readucandu-l
pe Iondator la conducerea producatorului de computere, acesta readucand compania in proIit.
Apple lanseaza apoi o noua linie de computere, introducand pe piata iMac. Echipa de
design a iMac-ului a Iost condus de Jonathan Ive, cel care mai trziu avea s Iac designul iPod-
ului i iPhone-ului. Apple a vndut aproape de 800.000 de uniti n primele cinci luni i prin
asta a revenit la proIitabilitate pentru prima dat dup 1993. n 1998 Apple a anunat scoaterea
pe pia a soItware-ului Macromedia Final Cut, extinzdu-se pe piaa de editare digital. n
anul urmtor Apple lanseaz alte dou produse de editare: iMovie i Final Cut Pro care mai
trziu urma s Iie un semniIicant program de editare video cu peste 800.000 de utilizatori
nregistrai la nceputul lui 2007. n 2002 Apple scoate pe pia i pachetele soItware Nothing
Real, Shake, Emagic, GarageBand, iPhoto i iLiIe.
La 24 Martie 2001, dup civa ani de dezvoltare, apare sistemul de operare Mac OS X,
bazat pe OPENSTEP i BSD Unix. La 18 mai 2001 se deschide primul Apple Retail Store
nVirginia, CaliIornia, SUA. n acelai an Apple scoate pe pia produsul portabil iPod, un
audioplayer digital, care a Iost un mare succes de pia: n 6 ani au Iost vndute peste 100 de
milioane de uniti. n 2003 a Iost prezentat Apple produsul iTunes Store, o prvlie online n
web, ce contine peste 30 de milioane de melodii , oIerind posibilitatea de a Ii download-ate legal
pentru 0,99 $ pe cntec. Serviciul a devenit rapid lider de pia, cu peste 5 miliarde de
descrcri pn n iunie 2008. De asemenea o data cu lansarea in 2007 a iPhone, Apple continua
sa creasca, castigand interesul publicului.
n anul 2010 compania Apple a lansat computerul tablet iPad, mai nti n Statele Unite
ale Americii i pe cele 2 continente ale Americii, care imediat a devenit celebru. Acesta
ndeplinete n acelai timp rolul mai multor aparate sau dispozitive mobile, ca de

ex. smartphone mobil, aparat de navigaie dup sistemul GPS, e-Reader (cu acesta se pot accesa
biblioteci i librrii digitale i citi cri pe ecranul iPad), browser Internet, jocuri electronice,
dicionare electronice i multe altele.
In prezent compania Apple Inc. din Silicon Valley cu sediul n Cupertino, CaliIornia, are
ca principal domeniu de activitate, tehnologia computerelor. Cunoscut mai ales
pentru computerele model Macintosh, Apple are o reputaie de inovaie n industria de nalt
tehnologie, tocmai de aceea, dupa 30 de ani de la nIiinare, compania care era cunoscut sub
numele de Apple Computer, renuna in 2007 la sintagma "Computer", concentrndu-se pe
segmentul electronicelor, prin lansarea de produse inovatoare, precum iPodul sau teleIonul mobil
iPhone, aceasta Iiind si misiunea lor de a creea cele mai bune computere personale din lume si
cele mai proIesionale soItware-uri, sa revolutioneze lumea muzicii cu ajutorul iPod si a
magazinului online iTune, sa reinventeze teleIonia mobila cu revolutionarul iPhone si App Store,
dar si sa puna bazele lumii media si a computerelor prin creearea iPad, avand ca obiective
cresterea proIitului, a cotei de piata si mentinerea imaginii brand-ului.

Evolutia logo-ului Apple

Exista mai multe teorii cu privire la creearea logo-ului Apple. Sunt unii care spun ca
studentul coIondator al companiei era mare Ian Beatles si a decis sa aleaga numele drept omagiu
adus discograIiei trupei cu aceeasi denumire. Mai simpla este teoria care sustine ca lui Steve Jobs
i placeau Ioarte mult merele sau ca pur si simplu mnca un mar n momentul n care a decis sa
nregistreze numele companiei. La rndul sau coIondatorul Apple, Steve Wozniak asigura ca la
originea marului a stat un lucru mult mai simplu dect tot ceea ce se crede: Jobs ar Ii ales acest
logo pentru compania sa pentru simplul Iapt ca un Iermier din Oregon i-a sugerat acest nume.
Primul logo Apple este greu de uitat. Nu pentru ca este
unul extrem de ingenios, ci pentru este intruchiparea perIecta a
unor tineri pasionati de tehnologie. Logo-ul din 1976 il inIatisa
pe Isaac Newton stand sub un copac cu un mar atent asezat
deasupra capului sau. Insa deoarece era prea greu de reprodus
pe produsele Apple, in 1977, Steve Jobs l-a angajat pe
designerul Rob JanoII care
a creat marul muscat in
culorile curcubeului.
Aceasta imagine a avut
viata mai lunga, iar logo-
ul a Iost utilizat pana in
1998.
Cei de la
instantshiIt.com scriu ca
exista multe zvonuri cu
privire la motivul pentru care JanoII a ales sa creeze aceasta
imagine. Printre cele mai cunoscute sunt Iaptul ca imaginea
aducea un omagiu matematicianului Alan Turing, cel care
era considerat a Ii 'tatal calculatoarelor., iar Alan Turing se Iacuse remarcat n cel de-al doilea
razboi mondial pentru "spargerea" codurilor germane. Cariera lui a luat nsa o cotitura tragica
dupa ce s-a descoperit ca este homosexual (culorile Iolosite Iaceau trimitere la steagul gay), ntr-

o tara unde aceasta orientare era pedepsita cu nchisoarea. n 1954


este gasit mort, intoxicat cu cianura, lnga trupul sau se aIla un
mar din care Iusese muscata o nghititura.
Britanicul Jonathan Ive este cel care a schimbat logo-ul
colorat cu unul monocromatic care este acum argintiu, in 1998.
Din 2006, el a ocupa Iunctia de vicepresedinte al designului
produselor Apple si a lucrat direct cu Jobs. Cunoscut ca Iiind
extrem de atent la detalii, Ive si-a petrecut o buna bucata de timp
colaborand cu o Iabrica de dulciuri, in timp ce lucra si la
dezvoltarea primului look al
iMac. Vizavi de proiectarea
designului tabletei iPad 2, Ive
si-ar Ii gasit inspiratia din Iorjarea sabiilor japoneze de
samurai.
Dupa recenta moarte a Iondatorului Steve Jobs, omul
care a revolutionat tehnologia la nivel global, au aparut
variante ale celebrului logo care includ chipul creatorului
Apple. Aceasta ar Ii cea mai mare dovada de recunostinta pe
care Apple i-ar putea-o aduce lui Steve Jobs pentru produsele revolutionare pe care acesta le-a
creat.























Gavril Ancuta
Catrina SteIan
Grupa 1428