Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 07.11.2022
GRUPA:
UNITATEA:
EDUCATOARE:
TEMA ANUALĂ: ”Când/cum şi de ce se întâmplă?”

TEMA PROIECTULUI: “Povestea Toamnei”

TEMĂ SĂPTĂMÂNALĂ: „Fucte buclucașe”

DOMENIUL EXPERIENŢIAL: D.Ş + DEC

DENUMIREA ACTIVITĂŢII: ”Mărul și para”+ “A venit pe dealuri toamna”


MIJLOC DE REALIZARE: Observare+ învățare cântec
TIPUL DE ACTIVITATE: dobândire de noi cunoştinţe
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.
OBIECTIVE:
– să descopere şi să denumească părţile componente ale fructelor (coajă, miez, seminţe, codiţă);
– să descrie caracteristicile privind forma, culoarea, mirosul şi gustul fructelor de toamna prin
antrenarea tuturor organelor de simţ;
– să motiveze necesitatea spălării fructelor înainte de a le folosi;
- să interpreteze cântecul în mai multe variante: educatoare- copii; grupuri de copii, individual;
- să asocieze mişcări spaţiale sugerate de jocul muzical( mers, legănare de braţe, aplecare,
înclinare,etc.)
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, demonstraţia, exerciţiul
Material didactic: coş cu mere, minge de tenis, bilă de plastilină, cuţit, felii de măr
pentru fiecare copil, o pară, un strugure, oţet, sare, imagini cu mere,
livadă, mărul înflorit, mărul cu mere coapte.
BIBLIOGRAFIE:
1. “Curriculum pentru educație timpurie ”,MEN, -2019
2. M., Ionescu, C., Anghelescu, C., Boca, “Repre fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului de la naștere la 7 ani”, Editura Vanemonde, 2020
3. Taiban Maria, Nistor Valeria, Bîrseti Ecaterina, Petre Maria, Vornicu Valeria, Berescu Antonia,
Cunoştinţe despre natură şi om în grădiniţa de copii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1979;
Metode şi
Momentele activităţii Conţinutul învăţării Evaluare
procedee

Copiii sunt introduşi în spaţiul unde se va desfăşura activitatea


Moment
(spaţiu ce a fost amenajat anterior cu scăunele şi măsuţele aşezate în
organizatoric
semicerc, materiale didactice la îndemâna copiilor).

Se realizează printr-o scurtă povestire : »Copiii de la şcoală au


cules fructele din grădină. Ei au trimis şi grupei mari un coş plin cu fructe
de toamna pentru a vedea ce fructe frumoase au crescut ».Dar, vor în
Observarea
schimb să învățăm cântecul « A venit pe dealuri toamna!”, iar cand ne
Captarea atenţiei Conversaţia comportamentului
vor vizita sa le cântăm.
copiilor
Voi trece pe la fiecare copil pentru a le oferi câte un măr și pară
voi urmări ca aceştia să se servească civilizat şi să folosească formulele
de politeţe necesare.

« Astăzi, copii, ne vom juca cu aceste aceste fructe, le vom observa cu


atenţie pentru a afla multe lucruri despre ele. »
Anunţarea temei şi a Explicaţia Frontală
Le voi preciza copiilor că mai târziu vor mânca fructele, după ce se
obiectivelor
vor uita bine la ele şi după ce vor fi spălate.
Frontală
Dirijarea
învăţării Precizarea însuşirilor fructelor măr și pară.
« Ce mere frumoase aveti ! Ce culoare are mărul din mâna mea ? Conversatia
(roşie), Dar, para ? (galbenă). Să ridice toti copiii mărul care are aceeaşi
culoare!
Ce altă culoare mai au merele voastre? (galbenă), dar perele ?
(verde) ». Copiii care au mere galbene vor fi solicitaţi să precizeze
culoarea. « Da copii, merele pot avea culoarea roşie sau galbenă. » Observaţia
« Iar, perele pot avea culoarea galbenă și verde. »
Le voi prezenta o minge mică şi mărul.
“Priviti! Cum este mingea? Este mărul asemănător cu mingea? (Da)
Voi rostogoli mingea. »Ce fac eu cu mingea? De ce se
rostogoleste ? (pentru că e rotunda)
Să vedem dacă si mărul se rostogoleste? Luaţi mărul vostru şi Demonstraţia
încercati să-l rostogoliţi încet. De ce se rostogoleste mărul?
Copii, mărul se rostogoleste pentru că este rotund ca o minge. »
Voi prezenta apoi copiilor o bilă de plastilină. O voi apăsa cu
degetele şi-i voi îndemna şi pe ei să facă la fel, apoi vom constata că
degetele lasă urme. Voi apăsa para şi voi cere şi copiilor să execute
aceeasi acţiune. »De ce nu intră degetele în pară ca şi în bila de plastilină,
dacă apăsăm cu toată puterea ? » »Pentru că para este tare, dacă-l apăsăm
cu degetul. Degetele nu lasă urmă. Observaţia
Căutaţi în sala de grupă şi alte obiecte tari. Apăsaţi masa, apoi
scaunul! »
« Apropiaţi para de nas şi trageti bine aer în piept. Ce simţiţi ? Vă
place mirosul de pară? Para are un miros plăcut, pe care o are numai ea,
nu şi alte fructe sau lucruri. » Pentru a-i convinge, le voi da să miroasă şi
alte fructe sau alimente.
Le voi da copiilor câte o felie de pară şi îi voi îndemna să
guste. »Vă plac? Ce gust au? Merele, copii, au un gust bun, dulce
acrişor. »
Sinteza parţială se va realiza printr-un joc »Spune mai departe ».
Voi începe o propoziţie, iar copiii continua: Mărul și para au Exerciţiul
culoarea……… ?

În partea a doua se vor analiza parţile componente. Voi curăţa


coaja mărului și a parei şi o voi arăta copiilor.
”Ce fac eu acum? Cu ce este acoperit mărulși para? Cum este coaja,
dacă o pipăim? »
Se va cere copiilor să ia în mână coaja de pe masa lor.
»Ce a rămas după ce am curăţat coaja?»
Copiilor li se împarte câte o bucată de măr și pară, li se cere să Conversaţia
indice cu degetul care este coaja, care este miezul.
»Copii, atât marul cât și para sunt acoperite cu o coaja subţire. Sub
coaja se află miezul alb. »
Se trece apoi la intuirea sâmburilor.
»Ce se află în mijlocul fructelor ? Luati în mână un sâmbure şi Observaţia
apasaţi-l. Spuneţi cum este? »Copii, în mijlocul fructelor se află sâmburi
mici şi tari. »

Modul de utilizare, de consumare. Demonstraţia


« De unde culegem fructele? De ce le cumpăram de la piata? La ce
sunt folosite acasa? Ce pregatesc mamele voastre din aceste fructe »
« Copii, fructele se mănâncă crude sau se folosesc la compot,
plăcintă, prăjituri. Înainte de a fi mâncate ele se spală la chiuvetă sub
jetul de apă care curge. Fructele nespălate pot să îmbolnăvească pe copii
sau pe oricine le va consuma. »
Sinteza finală se va efectua sub forma unui joc imitativ “De-a curăţatul
fructelor”. Copiii vor mima acţiunea de curaţare a cojii, de tăiere în două
a parei și a mărului si, de scoatere a sâmburilor. Conversaţia

DEC – “A venit pe dealuri Toamna!” Exerciţiul Frontală


Obţinerea performanţei Voi anunta titlul cantecului si apoi voi interpreta o data cantecul model.
Se vor face exercitii de incalzire a vocii, dupa cum urmeaza:
1. Exerciţii de respiraţie
Se realizează sub forma de joc:
– Frunza zboară : elevii îşi imaginează că au prins o frunza în palmă,
pe care trebuie să o ridice suflându-o după ce, în prealabil au inspirat pe
nas;
2. Exerciţii de dicţie:
- se fac pe formule vorbite: la început rar şi apoi din ce în ce mai repede:
Toba bate: bum, bum, bum!
Hai, copii, cu toţi la drum!
- pe silabe şoptite şi apoi cântate:
o pin, pin, pin,....
o mi, ma, me, mo, mu
o ti, ti, tu, ti, ti, tu
o di, li, di, li, du, du, du, du
3. Exerciţii de intonaţie: Se realizează sub formă de joc didactic
muzical – Voi sunteţi ecoul meu! se explică modul de desfăşurare al
jocului; se intonează fragmentele muzicale cu silaba la: se solicită
reproducerea acestora prin redarea sunetelor la înălţimea reală.
Conversatia Frontală
Dupa ce copiii și-au incalzit vocea se trece la invatarea cantecului pe
strofe pe unități logice. ( prima strofa, prima și a doua strofa, apoi se
Exercitiul
fixeaza prima si a doua strofa).

Se va face ritmizarea textului pentru o mai buna constientizare a Pe grupuri

acestuia. (educatoarea observa cu atentie dictia copiilor si ii corecteaza Problematizarea


daca este cazul).
Dupa ce cantecul a fost invatat se va relua sub forma unui joc:

-Cântat alternativ de educatoare-copii;


-Cântat pe două grupuri de copii(fetiţe-băieţi)
-Cântat tare-încet;
Individuala
-Cântat individual.
Educatoarea va relua cântecul”A venit iar toamna dragă”împreună cu toţi
copiii. Jocul

Demonstraţia
Încheierea Aprecieri
La finalul activitatii se vor face aprecieri asupra modului in care au
activităţii generale
participat copiii la activitate și vor fi recompensati. Conversaţia

S-ar putea să vă placă și