TERORISMUL INTERNAIONAL SI AVIATIA CIVILA

DUNOSE NICOLAE Grupa 953

Actele de terorism reprezint diferite aciuni de violen, prin care persoane sau grupuri de persoane: atenteaz la viaa i la integntatea corporal sau bunurile unor demnitari, personaliti politice, a membrilor de familie ai acestora; svresc asemenea acte, mpotriva unor grupri politice, organizaii sociale, instituii, grupuri de persoane reunite, n mod organizat sau aflate, n mod ntmpltor, n locuri sau localuri publice sau private. Dac asemenea acte sunt ndreptate contra ordinii internaionale, atunci ele pun n pericol relaiile internaionale, constituie o ameninare direct mpotriva pcii, pot crea tensiuni i nruti relaiile dintre state, produc instabilitate ntr-o anumit zon geografic ori situaii de confruntri i-n orice caz, prejudiciaz climatul internaional. Scopul urmrit, prin aceste acte, este s atrag atenia lumii asupra existenei teroritilor i 147 obiectivelor lor ori s trag foloase materiale (asasinate i rpiri de persoane n vederea rscumprrii, incendieri i distrugeri etc.). n perioada care a trecut, au fost comise aciuni teroriste, ndreptate mpotriva efilor de stat, de guvern sau a altor oameni politici, instituii ori mpotriva unor grupuri de persoane refugiate pe teritoriul unor state strine; dac asemenea aciuni sunt svrite cu ajutorul, ncuviinarea sau tiina altor state, aceste acte constituie terorism de stat. Conducerile statelor care practic terorismul, poarta o grav rspundere, nu numai pentru victimele pe care le fac i pentru consecinele care se pot declana, dar se fac vinovate i de violarea dreptului intemaional. Juritii consider c aciunile teroriste sunt ndreptate mpotriva ordinii juridice interne din statele respective, dar ele constituie, n ace-lai timp, i o infraciune internaional. n faa unui asemenea pericol care, n secolul nostru a devenit un adevrat flagel, statele au luat o atitudine net de respingere i hotrrea de a-1 reprima, colabornd ntre ele n acest scop.

Mijlocul principal de combatere, la nivel internaional, a terorismului l constituie numeroasele convenii ncheiate i documente adoptate n acest scop. Prin Convenia pentru prevenirea i reprimarea terorismului (Geneva, 1937, adoptat n urma atentatului uciga de la, Marsilia), statele s-au angajat s pedepseasc persoanele vinovate pentru: atentatele mpotriva efilor de stat i a altor persoane care ocup funcii n stat; faptele care pun n pericol mai multe viei omeneti; acte diversioniste asupra bunurilor private i de stat; pstrarea sau aprovizionarea cu arme i alte mijloace teroriste; falsificarea i introducerea de paapoarte i alte documente false; pregtirea de acte teroriste .a. Dup cel de al doilea rzboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere i o agravare, mai ales, din cauza tentei politice care i s-a dat i a implicrii unor state n asemenea aciuni. Drept urmare, au fost adoptate un numr de convenii, dintre care unele se refer la combaterea terorismului practicat contra efilor de stat i a altor persoane oficiale, altele pentru a asigura securitatea n domeniul navigaiei aeriene i a navigaiei maritime.

n acest sens: -Convenia asupra prevenirii i pedepsirii crimelor mpotriva

persoanelor protejate pe plan internaional, inclusiv agenii diplomatici (adoptat de Adunarea general O.N.U., n 1973). Statele-pri sunt inute s incrimineze, n dreptul lor intern, comiterea, cu intenie, a urmtoarelor fapte: uciderea, rpirea sau alt act asupra persoanei sau libertii unei persoane protejate pe plan internaional; un atac violent asupra sediului oficial, locuinei private sau mijloacelor de transport ale unei persoane protejate pe plan

internaional, de natur s pun n pericol persoana sau libertatea sa .a2. -Convenia mpotriva lurii de ostatici (adoptat la O.N.U. n 1979) prevede c, cel care sechestreaz o persoan sau o reine i o amenin s o omoare, o va rni sau continua s o rein pentru a constrnge un stat, o organizaie internaional, o persoan fizic sau moral, s ndeplineasc un act ori s se abin de la acesta, ca o condiie a punerii n libertate a ostaticului, comite infraciunea de luare de ostatici (art. 1). Statele sunt obligate s pedepseasc asemenea infraciuni, corespunztor gravitii lor. Statul, pe teritoriul cruia, se afl prezumtivul infractor, l va reine i va lua msuri pentru urmrirea i finalizarea procedurilor penale mpotriva lui; dac nu-1 extrdeaz, este obligat s-1 supun urmririi penale i s-1 judece, ca pentru o infraciune cu caracter grav (art. 8). - Convenia internaional mpotriva recrutrii, folosirii, finanrii i instruirii de mercenari (adoptat n cadrul O.N.U., n 1989) definete infraciunea ca, fiind fapta de a recruta, folosi, finana sau instrui mercenari care participa direct la ostiliti sau la acte plnuite de violen. Statele vor sanciona asemenea infraciuni i vor coopera ntre ele, pentru prevenirea i pedepsirea lor. - Convenia privind securitatea personalului Naiunilor Unite i a celui asociat (New York, 1994) a fost adoptat din cauza atacurilor deliberate mpotriva personalului i din preocuparea statelor de a asigura securitatea personalului Naiunilor Unite i a celui asociat. n conformitate cu prevederile acestei convenii, statele pri vor lua toate msurile necesare, pentru a asigura securitatea personalului Naiunilor Unite i a celui asociat, vor adopta msurile necesare pentru a-l proteja, n cazul n care acesta se va afla desfurat pe teritoriul lor, mpotriva urmtoarelor infraciuni, comise n mod intenionat: crim, rpire sau orice atac asupra

persoanei sau libertii vreunui membru al personalului Naiunilor Unite sau al personalului asociat; atac violent asupra localurilor oficiale, reedinei personale sau mijloacelor de transport ale unui membru al acestora, de natur a-i periclita persoana, sau libertatea sa; ameninarea cu efectuarea unui astfel de atac, pentru a constrnge o persoan fizic sau juridic de a realiza,sau de a se abine de la realizarea unui act oarecare; ncercarea de a comite un astfel de atac, precum i participarea n calitate de complice, organizarea sau ordonarea comiterii unui asemenea atac. Asemenea aciune este considerat, de ctre fiecare stat parte, ca o infraciune n raport cu propria sa legislaie intern, fiecare stat pedepsind, n mod adecvat, aceste infraciuni, cu luarea n considerare a gravitii lor (art. 9). Sunt prevzute i regulile, dup care fiecare i determin competenele sale asupra acestor infraciuni (art. 10), precum i msuri pentru asigurarea urmririi penale sau a extrdrii autorilor prezumtivi (art. 13-15) Pentru asigurarea securitii n domeniul aviaiei civile, au fost adoptate: - Convenia referitoare la infraciuni i la anumite alte acte svrite la bordul aeronavelor (Tokio, 1963), prin care se prevede obligaia statelor de a pedepsi infraciunile, precum i alte acte care pun n pericol securitatea aeronavelor sau a persoanelor i bunurilor aflate la bord, ordinea i disciplina pe o nav, aflat n zbor sau pe suprafaa mrii libere sau altei zone care nu face parte din teritoriul unui stat; competent s sancioneze asemenea fapte este statul de nmatriculare a navei. - Convenia pentru reprimarea capturrii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) prevede c o persoan comite o infraciune dac, aflndu-se la bordul navei n zbor, pune stpnire pe nav ori exercit controlul asupra ei, ntr-un mod ilicit i prin violen sau ameninarea cu violen; constituie infraciune, de asemenea, tentativa unor asemenea acte i complicitatea la ele. Statele s-au

angajat s pedepseasc asemenea acte n mod sever.

- Convenia pentru reprimarea actelor ilicite ndreptate contra securitiei aviaiei civile (Montreal, 1971) prevede c orice persoana comite o infraciune dac, n mod ilicit i cu intenie, svrete un act de violen mpotriva unei persoane, aflate la bordul unei aeronave n zbor, distruge o aeronav n serviciu sau i cauzeaz deteriorri, plaseaz, pe o asemenea aeronav, dispozitive sau substane care pot s o distrug ori s-i produc deteriorri, distruge sau deterioreaz instalaii ori servicii de navigaie aerian ori tulbur lunctionalitatea lor, comunic informaii false, dac acestea ar putea s fac aeronava inapt n zbor ori s-i pun n pericol securitatea n zbor. Statele-pri s-au angajat s sancioneze, prin pedepse severe aceste infraciuni; fiecare stat trebuie s ia msuri, pentru a ancheta i pedepsi infractorul, care se afl pe teritoriul su, n cazul n care nu face extrdarea ctre alt stat (statului pe teritoriul cruia s-a comis fapta, statului ri care este nmatriculat aeronava, statului pe teritoriul cruia aterizeaz aeronava .a.m.d.). - In baza Conveniei privind aviaia civil intemaional (Chicago, 1944), statele includ, n acordurile bilaterale pe care le ncheie, clauza de .securitate", recomandat n cadrul O.A.C.L, prevznd o serie de msuri pentru a asigura protecia navelor, a pasagerilor i a echipajelor. n cazul apariiei unui incident de capturare sau pericol de capturare ilicit a navelor sau altor acte ilicite mpotriva siguranei navelor i cltorilor, prile se angajeaz s-i acorde asisten reciproc pentru combaterea unor asemenea fenomene.

Msuri similare sunt prevzute i n conveniile ncheiate m domeniul securitii navigaiei maritime: - Convenia pentru reprimarea actelor ilicite mpotriva siguranei navigaiei maritime i - Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite mpotriva si-guranei platformelor fixe situate pe platoul continental (adoptate la Roma, 1988). i n cadrul organizaiilor i conferinelor internaionale sau pe plan regional, problema combaterii i lichidrii terorismului se afl n atenia statelor. a) Comisia de Drept Internaional a examinat aceast problem, ntr-un proiect de cod n 1954, considernd drept crim mpotriva pcii i securitii, ntreprinderea sau ncurajarea activitii teroriste de ctre un stat mpotriva altui stat. b) Dintre rezoluiile Adunrii generale a O.N.U., adoptate n acest domeniu, menionm pe aceea, prin care Adunarea general a condamnat terorismul internaional (Rezoluia nr. 3034/XXVII din 1972), atrgnd atenia asupra distinciei care trebuie fcut ntre actele condamnabile de terorism international i lupta popoarelor pentru autodeterminare (lupta ndreptat mpotriva unor agresori sau cotropitori, pentru independen i libertate). O alt rezoluie, n acelai sens, a fost aceea din 1991 (Rezoluia nr. 46/51), prin care statele au fost chemate s previn pregtirea i organizarea, pe teritoriul lor, de acte teroriste, s asigure arestarea i judecarea sau extrdarea celor care le comit, s ncheie acorduri de cooperare n acest domeniu, s devin prti la acordurile multilaterale ncheiate, s se abin de la or-ganizarea, instigarea, asistena i participarea la acte teroriste svrite pe teritoriul altor state, s le ncurajeze ori s accepte, pe teritoriul lor, activiti care vizeaz comiterea de

acte teroriste. c) Majoritatea statelor lumii sunt, n favoarea unei convenii internaionale i acest subiect se afla pe agenda Adunrii generale O.N.U. de mai muli ani; atingerea acestui scop este ns ngreunat, din cauza conotaiei politice pe care unele grupuri de state o dau noiunii de terorism. d) i prin documentul, adoptat la Conferina de la Stokholm din 1984, a statelor participante la Conferina pentru Securitae i Cooperare n Europa, referitoare la msurile de ncredere, se-curitate i dezarmare n Europa, a fost consacrat hotrrea statelor participante de a lua msuri efective, la nivel naional i prin cooperare internaional, pentru prevenirea i respingerea actelor de terorism. Statele coopereaz, la nivel regional i n cadru bilateral, pentru combaterea terorismului; printr-o serie de acorduri i aranjamente, statele au stabilit un mod de colaborare, ntre organele lor de specialitate, pentru a preveni (prin informaiile pe care i le pun la dispoziie) i reprima (acordndui concurs i conlucrnd, n cazul unor asemenea aciuni) actele de terorism. Un asemenea exemplu l constituie Convenia european pentru reprimarea terorismului (Strasbourg, 1977), ratificat i de Romnia n 1996)4. Convenia are n vedere infraciunile cu-prinse n reglementrile din Convenia pentru reprimarea capturrii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) i Convenia pentru reprimarea de acte ilicite ndreptate contra siguranei aviaiei ci-vile (Montreal, 1977), precum i infraciunile grave, constnd ntr-un atac asupra vieii, integritii corporale sau libertii persoanelor care se bucur de protecie internaional, inclusiv a agenilor diplomatici, cele care au ca obiect rpirea, luarea de ostatici sau sechestrarea ilegal, cele care au ca obiect bombe, grenade, scrisori bomb i tentative la cele de mai sus.

Cu privire la aceast categorie de infraciuni, s-a stabilit, pentru state, obligaia de a extrda (eventualele dispoziii incompatibile din acordurile dintre state, modificndu-se). Convenia prevede, de asemenea, c statul pe al crui teritoriu se afl autorul prezumtiv al unei infraciuni la care se refer art. 1 i care a primit o cerere de extrdare, n cazul n care nu-l extrdeaz, dei a primit o cerere n acest sens, va dispune, fr nici o excepie i fr ntrziere nejustificat, autoritilor sale competente s exercite aciunea penal, iar acestea hotrsc n aceleai condiii, ca i pentru orice alt infraciune cu caracter grav, potrivit legilor acestui stat. Romnia este parte la toate conveniile menionate mai sus cu privire la combaterea terorismului, are ncheiate o serie de acorduri i aranjamente pe plan regional i n cadru bilateral, particip efectiv la aciunile care se organizeaz pe plan internaional pentru prevenirea i combaterea terorismului. Exemplu caz terorism: Era Craciunul, iar pasagerii care se intorceau acasa in Detroit, via Amsterdam la bordul aeronavei Airbus A-330, operate de catre Delta Airlines, asteptau nerabdatori bucuria revederii familiilor si a prietenilor, in ceea ce promitea sa fie o zi minunata. Inca aflat deasupra Canadei, capitanul a scazut altitudinea giganticului Airbus, in vederea aterizarii pe aeroportul Detroit Metro, cand un tanar barbat negru, asezat in scaunul din mijloc al randului din mijloc, a cauzat o flacara incercand sa detoneze o mica incarcatura de PETN, o pudra cristalina din aceeasi familie cu medicamentul pentru cardiaci, nitroglicerina, pe care o tinea intre picioare. Tetranitratul de pentaerhiritrol (PETN), este un ingredient activ al explozibililor plastici.

NWA 253, operat de Delta

Umar Farouk Abdulmutallab Evident, pasagerii din apropierea lui au reactionat, impiedicandu-l sa isi duca planul la indeplinire. Umar Farouk Abdulmutallab, cetatean Nigerian si student pentru numai o luna al Institutului Sana de limba araba in Yemen inainte de a abandona cursurile, a fost luat in custodie de catre autoritati la cateva minute dupa aterizarea reusita a avionului. Aparent, o stire minunata cu un deznodamant numai potrivit pentru ziua de Craciun, in care teroristul cel rau a fost impiedicat de catre pasageri eroici, sa cauzeze o ingrozitoare tragedie, din ordinele misterioasei si eluzivei retele teroriste, Al Qaeda. Deindata, autoritatile americane au inaintat mass-media o versiune care sustinea ca unicul arestat a fost contactat de catre Al Qaeda in Yemen si incredintat cu aceasta misiune sinucigasa. Umar Abdulmutallab se afla pe lista presupusilor teroristi, in urma unui denunt facut chiar de tatal sau la Ambasada Americana din Nigeria! Abdul Mutallab Sr. spunea chipurile, ca fiul sau ar fi imbratisat vederi islamice extremiste, motiv valid pentru un tata, sa isi denunte fiul tocmai guvernului super-puterii militare care l-ar fi putut ucide fara a da socoteala! O pereche de martori oculari prezenti pe aeroportul olandez Schiphol, avocatul american Kurt Haskell si sotia lui Lori, spun insa cateva lucruri extem de interesante, care arunca evenimentul intr-o lumina cu totul noua si absolut plauzibila - datorita lipsei scaunelor libere, sotii Haskell stateau jos pe podea, chiar in apropierea portii unde se face controlul final, inaintea urcarii in avion. Acolo, ei au fost martorii unei scene extrem de ciudate: Doi barbati, unul indian, bine imbracat, de varsta medie si aparent instarit, era insotit de tanarul negru care s-a dovedit a fi Abdulmutallab, descris ca fiind prost imbracat, cu un aer nevoias. Indianul deindata a inceput sa explice agentei NWA, ca tanarul trebuie sa urce la bord, chiar daca nu avea un pasaport si deci nici viza de intrare in Statele Unite. Dupa protestele angajatei Northwest Airlines, cei doi au fost vazuti de un supraveghetor, care le-a permis accesul, conform explicatiei indianului despre partenerul sau fara acte e din Sudan, facem asta tot timpul. Mai departe, dupa ce atentatul a esuat in mod lamentabil, atat cei doi soti Haskell, cat si un alt martor ocular, Daniel Huisinga din Fairview, Tennessee, au declarat ca un al doilea barbat a fost deasemenea arestat dupa aterizare, de catre autoritati. Era vorba fireste de indianul bine imbracat. Atat sotii Haskell, cat si Daniel Huisinga, au declarat ca agentii FBI au evacuat toti pasagerii aeronavei, dupa ce alte explozive au fost gasite

in bagajul indianului care-l acompania pe Abdulmutallah. Conform cu faptele imposibil de negat de-acum, povestea servita de catre autoritati, s-a schimbat imediat in intr-adevar a fost arestat si un al doilea barbat, dar nu in conexiune cu acest caz, ci pentru trafic de droguri, dupa cum a declarat agentul politiei de frontiera, Ron Smith. Dupa ce cainii care detecteaza explozivi au mirosit bagajele indianului reactionand, agentii FBI au spus pasagerilor Sunteti mutati de-aici, nu folositi telefoane mobile sau computere nu va aflati in siguranta aici. Sunt sigur ca ati vazut ce se intampla si ca puteti citi printre randuri de ce sunteti evacuati.

Incep sa se clarifice lucrurile, nu? Identitatea celui de-al doilea arestat, trebuia neaparat protejata. Motivul e foarte simplu: barbatul de origine indiana, este manipulatorul tanarului negru si 100% agent al unui serviciu secret major implicat. Fotografii preexistente ale sale, au fost aratate de catre agentii FBI lui Kurt Haskell in timpul interviului luat, ceea ce indica ca ei aveau cunostinta de el. Ce frapeaza deasemenea, este faptul ca explozibilul PETN, in felul in care a fost folosit nu ar fi fost prea eficace, actionand mai mult ca o substanta incendiara, decat ca un explozibil capabil sa faca o gaura in fuselajul unui avion. Mai mult de-atat, daca chiar ar fi detonat, explozia celor 50 de grame ar fi fost absorbita in mare proportie de corpul tanarului atentator, imprastiindu-l sub forma de pasta rosie si lipicioasa prin avion, dar cam atat. Pentru a avea efect, explozibilul se plaseaza pe o suprafata tare, cum ar fi geamul avionului, ori el nici macar nu avea loc intr-unul din cele doua siruri de scaune de pe margine. Nu sunt nici pe departe expert, dar am facut totusi armata..

Intreaga tarasenie aduce de departe cu aventura lui Richard Reid (Abdul Raheem) infamul shoe bomber, un alt neadaptat cu o jumatate de creier, caruia guvernul britanic a gasit de cuviinta sa ii confere cetatenia Marii Britanii doar pentru ca tatal lui, un emigrant jamaican, l-a conceput in Londra, el ne-mai putand sa il vada la nastere, deoarece se afla in inchisoare, pentru furt de automobile. Acesta incercase in 2001 sa-si dea foc la papuc, in tocul caruia ascunsese cam 80 de grame din acelasi explozibil, aflandu-se si el pe lista suspectilor de terorism!

In mod similar, incercarile sale repetate de a da foc fitilului au atras atentia unei stewardese, care impreuna cu alti pasageri, l-au imobilizat imediat. Apoi, tot romanul stie cat de greu este ca sa obtii o viza pentru Statele Unite si cator controale riguroase sunt supusi cei care totusi zboara incolo cum credeti ca e posibil ca un tanar musulman proaspat pus pe lista potentialilor teroristi, sa fie admis in avion, cand el nici macar pasaport nu avea si deci nici viza? Cum a trecut el de intaiul control major, unde esti verificat, descaltat, trecut prin detectorul de metale si mai nou, prin sofisticatele aparate care adulmeca explozibili comuni ca si PETN, cu usurinta? Fara macar un pasaport! Nu-i asa ca cineva a trebuit sa inchida ochii, ba chiar sa intervina, pentru a-l trece mai departe? Am zburat personal din aeroportul Schiphol catre SUA avand ceva aparatura electronica in bagajul de mana am fost tras de-o parte si supus unui control minutios, in mod profesionist si politicos, dar cu intrebari foarte taioase. Pana nu s-au lamurit ca nu prezentam nici o amenintare, nu m-au lasat sa trec, chiar daca aveam pasaport american. I rest my case.. Acum, versiunea oficiala s-a schimbat inca putin, sustinand ca de fapt un pasaport Nigerian ar fi existat.. Tare as vrea sa-l vad si eu. In orice caz, unul cu viza pentru Yemen, ar fi blocat automat posesorul de la imbarcare pe un zbor cu destinatia SUA, Yemenul fiind considerat un centru al terorismului. Anul trecut, el a primit 67 milioane dolari US, pentru aparatura, antrenament si sprijin logistic, ca parte a unui program

anti-terorist lansat de Pentagon. Posibil ca aceasta sa fie declarat insuficient acum, necesitand cel putin un bombardament aerian de prevenire. Mai este inca un aspect interesant al intregii afaceri: compania care asigura siguranta aeroportului Schiphol este I-Sec, outfitul israelian care asigura inca dinainte de 2001, securitatea aeroporturilor americane implicate in atacul de pe 11 Septembrie, precum si a aeroportului Charles DeGaulle, din Paris, unde a urcat la bord oligofrenul cu papucul zburator. Apasand pe butonul subsidiaries, veti fi neplacut surprinsi sa aflati ca tot ei se asigura ca si aeroportul Henri Coanda din Otopeni e astfel compromis prin prezenta lor.