Sunteți pe pagina 1din 3

DISCILINE CARE STUDIAZA LITERATURA CRITICA LITERARA,ISTORIA LITERARA,TEORIA LITERARA

Literatura formeaza obiectul de studiu pt numeroase discipl.Arta loterara poate fi abordata prin medode imprumutate de la diferite stiinte printre care si sriinta naturii. Adoptarea metodelor din stiintele naturii de catre studiul literaturi se poate realiza pe mai multe cai :pe baza cronologiei, imprumutul de metode cantitative, precum statisrici , tabele, grafice , utilizarea conceptelor biologice in studiul literarturii . principiul individualitatii este surprins tocmai de discipline ca ist.literara, sh critica literara. in timp ce critica literara sh ist.literara insista asupra analizei particulare a unor anumite opere, teoria literara serveste drept sistem sau corpus teoretic ce furnizeaza principiile, criteriile, categ., metodele generale , necesare in aplicarea studiului de opere individuale , nu se poate comcepe teoria literara fara istorie si critica, sau critica fara istorie sh teorie sau istorie fara teorie sh critica , este evident ca teorie literara nu se poate face decat pe baza studiului unor opere concrete . nu se poate ajunge la criterii, categorii sh scheme .invers , critica sau istoria nu sunt posibile fara o serie de probleme fara un sistem de concepte , dara unele pcte de reper , fara unele generalizari (wellek, warren). ISTORIA LITERARA se intemeiaza pe principiul literaturii este aceea a perspectivismului care concepe lotertura ca pe un organism trecut prin toate stadiile de evolutie cu implicarea dimensiunii trecutului sh a prezentului deopotriva cu considerarea valorilor traditiionale si actuale in directia unei completari cat mai complete :termenul de perspectivism implica recunoasterea faptului ca exista o singura poezie , o singura literatura comparabila, de-a lungul veacurilor care se dezvolta care se transforma care e plina de posibilitati. Literatura nu este nici o serie de opere inscrise in anumite cicluri de timp , ca romantismul sau clasicismul, epoca lui Pope sau opera lui Wordsworth. TEORIA LITERARA este considerata atat ca teorie ca criticii literare cat sh ca teorie a istoriei literare. Teoria literara include principiile sh criteriile ambelor discipline studiate in interdependenta lor astfel ca se ocupa de o abordare extrinseca a literaturi sh una intrinseca.Termenul de literatura comparata se refera la faptul ca domniul poate fi asimilat studiului literaturi orale cu referire la evolutia temelor valabile pt povestirile populare sh la migratia lor inspre literatura culta . O acceptiune a demensiuni mondiale a literaturii consta in insumarea lucrarilor celebre, capodoperele care desavarsesc capitalul cultural universal. RELATIILE TEORIEI LITERARE CU IST.LITERARA SH CRITICA LITERARA ISTORIA LITERARA intretine o relatie de interdependenta cu alte 2 domenii de importanta majora . literatura sh societatea .ist.literara este o disciplina diacronica sh descriptiva care viseaza reconstituirea operelor a faptelor sh a evenimentelor literare verificabile , indentificarea surselor sh a izvoarelor , a genezei operelor cu scopul prezentari sau al descrierii literaturii dn perspectiva evolutiva cu implicarea transformarilor raportate la contexte istorice particulare.Colaborarea istoriei cu celelalte domenii care studiaza literatura se structureaza in 4 campuri de studiu dezvoltate de istoria literara :productia , cunoasterea , comunicarea sh teoretizarea faptelor sh operelor literare. Relatia de influenta dintre istoria literara sh societate este ilustrata de

dimensiunea mentalitatiilor care au condus la aparitia sh dezvoltarea curentelor literare , obiective studiate de asemenea de istoria literara. Ansamblul elementelor care intra in constructia literaturii poate fi redus la 2 componente majore :textul sh societatea .Istoria literara vizeaza asadar decodarea sh reprezentarea acestor 2 entitati care se intreconditioneaza sh care actioneaza in dublu sens. Istoria literara isi propune ordonarea faptelor literare in sisteme menite sa le grupeze sh sa le directioneze dupa o traiectorie particulara in functie de legaturiile de afinitate sau de asemanare intre scriitori in diverse contexte sociale sh cadre temporale.Referitor la relatia existenta intre autor, text , cititor , istoricul literar , 3 supozitii luate in calcul la studierea operelor :originea,progresia, sh apropriatia.Ficare dintre aceste supozitii este particularizata de o serie de aspecte constitutive astfel :originea operei este sustinuta sh conditionata de productie , producator sau autor sh produs.Supozitia apropriatiei se intemeiaza pe alte 3 dimensiuni prin care cititorul intra in contact cu opera studiata istoric;repetitia schemelor a structuriilor a categoriilor de organizare a evenimentului literar , reprezentarea sau exemplificarea fenomenuli literar prin cazuri particulare de scritorii , de perioade ,genuri, reproducerea domensiunii temporale a trecutului in care a aparut opera in scopul reactualizarii lui.Opera lit.este o creatie individula , dar o data cu publicarea devine in fenomen social.Pt a vizualiza tabloul cat mai complex al fenomenului literar este necesara reunirea a 3 planuri care il formeaza , dezvoltate pe axa temporala sh pe cea spatiala :planul semiologic conform caruia textele sh institutiile nu sunt considerate evenimente sau fapte ci semne sau un sistem de semne comportand intodeauna 2 fete :semnificantul sh semnificatul , planul semantic cel care abordeaza istoricitatea datelor textuale sh netextuale in contextul lor socio-cultural ca pe niste sensuri de descoperit , sh planul fenomenologic propriu-zis care da socoteala de relatiile intre texte sh experienta lecturii indiviziiilor sh a grupurilor concrete (Moisan) Critica literara opereaza selectia de opere de valoare autentica sh separarea lor de masa scrieriilor sortite anonimatului.Spre deosebire de istoria literara , critica lit.este o discilina sincronica sh evaluativa care aduce in discutie atat operele cat sh scriitorii din trecut cat sh pe cei contemporani .Hyppolite Taine a trasat schita factorilor externi cu rol in determinarea psihologiei care influenteaza creatia :rasa .mediul sh momentul. Critica este ramificata dupa scopul urmarit in critica estetica sh psihologica .Domeniul criticii literare este patronat de 2 mari dimensiuni relative:judecata sh gustul. Critica literara isi depoziteaza materialul stiintific in publicatii destinate special profilului sau respectiv reviste ziare ,jurnale,manuale ,dar se manofesta sh in cadre mobile precum saloane,cercuri literare.Dimensiune gustului sh cea a judecatii opereaza separarea dintre critica impresionista sh critica de indentificare .Critica literara formuleaza refectia despre particularitatiile de organizare a limbajului literar astfel ca la nivelul textului opereaza analiza elem.specifice ale discursului sau comentariul atat a ceea ce se comunica cat sh a modului sau a formei in care se comunica continutul.Criteriul esential de validare a operei de arta a fost considerat a fi literaritatea concept definit de Roman Jakobson urmarit de formailstii rusi de structuralistii de teoreticeni americani reuniti de New Criticism.Critica literara oscileaza intre subiectivitate sh obiectivitate.Analiza critica a unei opere isi propune sa stabileasca o perspectiva completa asupra tuturor componentelor acesteia. Criticul comenteaza metoda de scriitura ,tehnicile de verificatie ori pe cele narative,elem.intervenite in formarea stilului a personalitati a originalitati in

creatie.Tot el trece in revista particularitatile limbajului literar , stableste imprumuturile din si filiatiile cu alti autori ,tendinte, grupari. Critica aduce exemplificari face comantarii menite sa clarifice pt cititor elem creatiei unui scritor reprezentativ pt un context spatial si moment temporal.