Studiu de caz privind riscul economic si financiar in activitatea firmei CAPITOLUL I 1.PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII 1.1.

Denumirea, sediul, forma juridica, durata societatii si capitalul social. Din punct de vedere al localizarii geografice-teritoriale, societatea comerciala PARNAS SRL este situata in judetul Gorj, localitatea Pestisani, strada Bradiceni. Aceasta a fost infiintata la data de 3 iulie 1995 si inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul J18/591/1995 cod Sirues 1850114418 si inregistrata de Ministerul Finantelor Publice cod fiscal 7530489. Forma juridical este de societate cu raspundere limitata. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului.Capitalul social subscris si virat este de 200 lei. Datorita faptului ca societatea a previzionat la infiintare o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de 2 miliarde lei, a beneficiat de aplicarea regimului special de scutire a taxei pe valoarea adaugata in baza articolului 152, alineatil 1 din Codul Fiscal, devenind neplatitoare de taxa pe valoarea adaugata. 1.2.Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societatii comerciale PARNAS SRL il constitue comertul cu amanuntul prin standuri si piete. Codul CAEN specific activitati desfasurate este 5262 ,,Comertul cu amanuntul prin standuri si piete. 1.3.Cifra de afaceri pe ultimii trei ani Cifra de afaceri exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor economice ale unei intreprinderi .Aceasta, permite determinarea pozitiei pe piata a societatii, ofera informatii despre dinamica activitatii, sansele de extindere a afacerii sau importanta firmei in cadrul sectorului. Evolutia cifrei de afaceri pe principali clienti interni si externi evidentiaza o relativa stabilitate, ceea ce atesta existenta unor relatii traditionale, relatii ce se pot constitui ca suport pentru evolutia viitoare a vanzarilor societatii comerciale. O asemenea concluzie este importanta in ceea ce priveste proiectia activitatii firmei pentru aplicarea metodelor de randament. Cifra de afaceri pe care o regasim in Contul de profit si pierdere, este evaluat in unitati monetare curente pentru o corecta apreciere a performantelor comerciale ale firmei in timp se impune corectarea acesteia cu indicele pretului domeniului de activitate sau in lipsa acestuia cu indicele general al preturilor (rata inflatiei), pentru a se obtine cifra de afaceri in preturi comparabile. Cifra de afaceri rezultata din vanzarea de marfuri, a crescut in anul 2006 la 143790 lei fata de anul 2005, cand s-a inregistrat suma de 61318 lei si anul 2004 cand s-a inregistrat suma de 69948 lei. Previziunea pentru noul exercitiu s-a stabilit in jurul sumei de 122470 lei, tinand cont de solicitarile clientiilor.
1

1.4.Produsele comercializate Un produs poate fi orice lucru oferit pe piata, capabil de a fi remarcat, achizitionat si utilizat sau consumat .Produsele trebuie vazute ca solutii la nevoi sau ca elemente de imbunatatire a stilului de viata a consumatorilor sau a bunastarii lor generale.Este neobisnuit pentru o firma sa ofere un singur produs. De regula, pentru a se putea dezvolta si a rezista concurentilor firmele trebuie sa-si extinda gama de produse. Gama de produse semnifica grupul de produse unite prin destinatia lor comuna in consum si prin caracteristicile esentiale in ce priveste: materia prima folosita la obtinerea lor si tehnologia de fabricatie aleasa. O gama este compusa dintr-un numar mai mare sau mai mic de produse care pot fi grupate in mai multe tipuri sau linii de produse. Linia de produse include un grup de articole inrudite cu produsul analizat, respectiv functioneaza intr-o maniera asemanatoare, sunt vandute aceleiasi categorii de clienti, sunt distribuite prin acelas timp de canale de distributie si variaza intre aceleasi limite de pret.Fiecare linie este constituita din mai multe modele. Modelul poate fi modificat prin jocul optiunilor, care permit un numar mai mare de combinatii posibile.Pentru a ajunge la o linie de produse optima, firma trebuie sa inteleaga scopul urmarit de consumator prin cumpararea produselor respective.Gama este alcatuita printr-un grup de produse inrudite prin satisfacerea unei nevoi sociale sau caracteristicile fizice si chimice asemanatoare.Gama de produse oferite de societatea comerciala PARNAS SRL este aleasa in functie de produsele solicitate de cumparatori sau de potentialii cumparatori. Din aceasta gama fac parte urmatoarele produse: obiecte de imbracaminte, incaltaminte, genti, articole de plaja, etc. Calitatea se poate defini ca fiind masura, gradul in care un produs, prin totalitatea caracteristicilor tehnice, economice, sociale si de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat. Produsele oferite de S.C PARNAS S.R.L au o calitate buna, aspect placut si preturi accesibile pentru toate categoriile de cumparatori. 1.5.Conducerea si personalul societatii Angajarea personalului societatii s-a realizat de catre administratorul acesteia, pe baza de contract de munca, cu respectarea prevederilor codului muncii a regimului de asigurari sociale ale personalului din unitatile de stat.Salarizarea s-a stabilit prin liberul acord al partilor (prin negociere) cu respectarea limitei minime de salarizare prevazute de lege.La nivelul societatii comerciale PARNAS SRL exista patru angajate cu contract de munca pe durata nedeterminata, respectiv Paraschivoiu Manuela, Cepoi Mihaela, Mateescu Mirabela si Armasan Lavinia, calificate in domeniul vanzarilor. Pentru viitor societatea prevede cresterea numarului de angajati si inbunatatirea conditiilor de munca ca urmare a extinderii activitatii. 1.6.Piata si mediul de afacere Piata mijloceste legaturile multiple ale firmei cu mediul sau, este un sistem de coordonare, care are la baza schimbul si contractul economic . O firma bine condusa trebuie sa fie puternic si statornic orientata catre obiective care sa contribue la cresterea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si
2

cucerirea de noi piete.In sfera pietei este cuprins intreg ansamblul de conditii economice, sociale, demografice, etc., care determina dinamica ofertei si cererii de marfuri, raporturile dintre ele, evolutia preturilor si a vanzarilor. Piata efectiva defineste dimensiunile pietei atinse la un moment dat, tranzactiile de piata efectiv desfasurate, masura confruntarii effective a cererii cu oferta, piata potentiala arata dimensiunile posibile ale pietei, coordonatele in cadrul carora se vor confrunta cererea cu oferta. Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a realizarii lor prin intermediul vanzarii-cumpararii de produse. Piata societatii comerciale PARNAS SRL reprezinta spatial economic in care aceasta isi prezinta produsele.Societatea comercializeaza o serie intreaga de produse pe care le ofera consumatorilor actuali si potentiali. Evolutia pietii acestei societati, intr-un anumit interval de timp poate avea drept cauza modificarea numarului de persone care compara un anumit produs, o anumita marca de produs sau manifestarea cantitatii medii de produs consumata de consumatorii actuali si potentiali. Societatea comerciala PARNAS SRL isi comercializeaza produsele in urmatoarele puncte de desfacere: -magazin nr.12 situat in Complexul Rodna; -masa nr 99 si masa F1 situate in Piata Mare. Vanzarea se face cu amanuntul (en-detail) catre clientii personae fizice interesate de produsele oferite de societate. 1.7. Principalii Furnizori In relatiile sale cu furnizorii, firma trebuie sa i-a in calcul, pentru fiecare achizitie in parte, si coeficientul de risc, pe care si-l asuma in raport cu fiecare furnizor potential. Acest risc putand fi legat de: intreruperea productiei proprii, cresterea preturilor proprii, diminuarea credibilitatii pe piata. Societatea a cautat sa perfectioneze cu furnizorii conditii favorabile de achizitionare a produselor, obtinand de la acestia descaunt. Aprovizionarea se face de la furnizori, dintre acestia amintim: -SC ACAR TEXTIL IMPEX SRL, situata in Bucuresti, sector 3, bd Camil Ressu, nr 39, fiind inregistrata la Registrul Comertului nr J40/10104/08.10.1998, cu un capital social de 60.000 Euro. Produsele comercializate fiind: bluze dama, hanorace si tricouri, costume de baie, prosoape, ochelari de soare. -SC TOYSLAND TRADING SRL, situata in Bucuresti sector 5, Calea Ferata nr 72, inregistrata la Registrul Comertului nr. J40/3918/2001, cu un capital social de 500 RON. Produsele achizitionate fiind: genti, rucsace. -SC JINGBO INTERNATIONAL IMPEX SRL, situata in Bucuresti, sec.2, str Colentina nr.82 inregistrata la Registrul Comertului nr. J40/6709/19.07.2000 cu un capital social de 286 RON. Produsele achizitionate sunt: geci, fulare, manusi. 1.8.Clientii Clientii sunt un element relevant pentru valorificarea produselor, sunt expresia cererii efective ce se manifesta la un moment dat pe piata. Fiecare client incearca sa isi satisfaca anumite nevoi si cauta anumite avantaje ce pot fi obtinute prin achizitionarea
3

unui produs. Unii clienti prefera firmele care le ofera toata gama de produse, apreciaza mai mult serviciile decat preturile, iar altii apreciaza firmele cu preturi mai accesibile. Clienti constitue principalul obiect al micromediului firmei, destinatarul final al eforturilor economice ale acesteia .Fiecare categorie de clienti prezinta caracteristici proprii, motiv pentru care o firma, prin profitul activitatiilor pe care le desfasoara se va adresa fie unei singure categorii de clientele, fie mai multora sau tuturora. Exista mai multe tipuri de clienti: dependent, influentabil, conformist, ezitant, vorbaret, timid, exploatant, necinstit, agresiv, exigent, grabit, autonom, independent, la care comerciantii anticipeaza modul de comportare si isi orienteaza mult mai usor actiunile promotionale in sensul cresterii vanzarilor. Clientii societatii comerciale PARNAS SRL sunt in special persoane fizice care au achizitionat en-detail obiecte de imbracaminte, incaltaminte, genti, articole de plaja, etc. 1.9.Avantajele concurentiale Ca regula generala, intreprinderea nu este singura si nestingherita in actiunile sale pe piata, pozitia de monopol este tot mai rar intalnita si concurenta orizontala (cea cu produse similare) sau verticala (cea cu produse diferite dar avand aceeas utilizare) poate impiedica eforturile firmei .Societatea se diferentiaza de concurenta prin experienta de peste 10 ani pe piata, avand o clientela traditionala, produsele comercializate din gama celor ce fac obiectul de activitate al societatii fiind de calitate, preturi flexibile, clientii fiind serviti prompt.Pentru a ramane competitiva societatea va cauta sa diversifice gama de produse comercializate, respectiv obiecte de imbracaminte, incaltaminte, genti, etc.,tinand seama permanent de noutatile in domeniu.Factorii cheie ai succesului produselor sunt: calitatea produselor, desingul, unicitatea, noutatea produselor, cota de piata si evolutia acestora, costurile, etc. Pe piata criteriul cel mai important luat in calcul de consumatori este pretul, astfel societatea comerciala PARNAS SRL, ofera clientilor un pret mai accesibil fata de preturile concurentei. CAPITOLUL II 2. OPINII CU PRIVIRE LA RISCUL IN AFACERI Fiecare intreprinzator, trebuie ca odata cu evaluarea resurselor sa cuantifice riscul pe care il implica angajarea sa intr-o anumita afacere. Riscul in general este abordat in mod diferit in lucrari de referinta din tara si strainatate. Termenul de risc in activitatea economica inseamna, o gama larga de incertitudini privind activitatea viitoare a unui agent economic . Riscul se poate traduce prin variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii in ultimele exercitii, riscul este incapacitatea intreprinderii de a se adapta, in timp si la cel mai mic cost, la variatia conditiilor de mrdiu.Notiunea de risc nu are semnificatie decat atunci cand se prezinta viitorul si cand se incearca estimarea fluctuatilor posibile ale ratei rentabilitatii in cadrul analizelor previzionale.Prin analiza riscului se intelege o analiza sistematica a oricarui risc de afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrarii pe o piata noua sau de a face o investitie mare. Foarte mult agent economici caut cu frenezie certitudinea si nlturarea riscurilor, fr s-i dea seama c viitorul nu poate fi cert, nu poate fi cunoscut dinainte
4

i c de fapt trebuie s facem fat riscurilor.Simetria trecutului si viitorului este recunoscut n analiza modern a echilibrului general, dar aceast simetrie este inacceptabil pentru economie, pentru care timpul este ireversibil i n care viitorul este nu numai diferit, dar este i imprevizibil. Orice cercetare trebuie s-i gseasc nivelul propriu de incertitudine pentru a se dezvolta, deoarece in principal nu ne putem ndrepta spre un adevr absolut, ci numai spre unul mai bun. Un sistem care funcioneaz pentru a obine rezultate viitoare este prin definiie intr-o situaie de incertitudine in care diferitele situaii au grade de risc, de cutm o lume a certitudinii care de fapt nu exist. Un sistem care funcioneaz pentru a obine rezultate viitoare este prin definiie intr-o situaie de incertitudine in care diferitele situaii au grade de risc, de incertitudine sau chiar de nedeterminare diferite. Pentru ca intreprinderea sa-si poata asuma riscurile este nevoie de o stabilire a unui diagnostic asupra situatiei financiare cand sunt identificate punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare. Obiectivul urmarit este de a detecta unele eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii.Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de-o parte, iar pe de alta parte pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor, precum si capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile, pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii) si valoarea intreprinderii. Pentru aprecierea situatiei financiare trecute si actuale, informatiile sunt preluate din bilantul contabil care cuprinde: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa bilant. Bilanul este documentul contabil de sinteza prin care se prezint bunurile economice, drepturile si obligaiilor ntreprinderilor, la ncheierea exerciiului si care constituie suportul analizei financiare. Fiind un document financiar, el da puine informaii despre activitatea tehnica a ntreprinderii, dar reflect puterea financiar, strategia si tactica unei ntreprinderi. Contul de profit si pierdere este un cont de bilan care reflecta rezultatele exerciiului ce provin din activitatea ntreprinderii si cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile exerciiului (grupate dup natura lor), precum si rezultatele exerciiului (profit si pierdere). Rezultatul exerciiului se defalc in: rezultat curent, rezultatul excepional, impozitul pe profit. Anexa la bilan are ca obiective principale completarea i explicarea datelor nscrise in Bilan si Contul de profit si pierdere si conine informaii cu privire la situaia patrimoniala si financiara rezultatele aferente exerciiului ncheiat, cum sunt: activele imobilizate; stocurile si producia in curs; createle si datoriile; 2.1.NOTIUNEA DE RISC Activitatea unui agent economic, indiferent de ponderea pe care o detine in sectorul sau de activitate este supusa riscurilor, intrucat acesta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale rezultatului sau (cost,cantitate, pret) si ale ciclului de exploatare (cumparari, prelucrari, vanzari) .Nu putem sa apreciem rentabilitatea unui agent economic dect in funcie de riscul asumat si invers. Riscul poate fi definit ca un eveniment, imprejurare, actiune sau complex de evenimente, neprevazute care ar putea avea loc in activitatea viitoare a unei intreprinderi, cu efecte negative asupra activitatii sectoriale sau de ansamblu a acesteia.
5

Riscul, intr-o accepiune generala, semnifica variabilitatea rezultatului obinut sub presiunea mediului. Mai exact putem aprecia ca riscul reprezint prejudiciul potenial la care sunt expuse patrimoniul, interesele i activitatea agentului economic.Categoriile de riscuri la care se expune agentul economic sunt: riscul de exploatare, riscul de produs, riscul de piata, riscul de imagine, riscul de lichiditate, riscul de solvabilitate, riscul de credit, riscul ratei dobanzii, riscul de schimb valutar, riscul de faliment, riscul conjunctural economic, riscul competitional.Riscul semnifica variabilitatea profituli fata de media rentabiitatii din ultimile exercitii.In previziune, riscul exprima variabilitatea estimata a profitului in raport cu speranta de rentabilitate . Intr-o alta forma practica, riscul se poate exprima ca variabilitate a profitului in functie de volumul de activitate al agentului economic.Riscul poate fi consecinta a conjuncturii economice, a specificului activitatii agentului economic, a calitatii actului managerial pe toate treptele ierarhice ale structurii organizatorice si functionale ale agentului economic, a relatiilor cu clientii, furnizorii si diversi imprumutatori. Tendinta managerilor de a-si asuma riscul fluctueaza. Variatiile individuale de comportament provin din experienta si din contextul existent in intreprindere. Pentru manageri, asumarea riscului este o necesitate. Astfel atitudinea managerilor in raport cu riscul, poate varia in functie de conditii, ca de exemplu: nivelul profitului, marimea lichiditatilor si a vanzarilor la un nivel de referinta, pozitia actuala a organizatiei si eventuala disparitie a sa.Riscul trebuie privit ca un fenomen obiectiv ce nsoete orice afacere i este mai degrab un factor de progres, atunci cnd este gestionat corect dect de regres. Din punct de vedere al managementului afaceri prin risc trebuie s nelegem att posibilitatea ctigului, ct i a pierderii. 2.1.1.Tipologia riscului In practica, riscul este ordonat dup anumite criterii in vederea cuantificrii lor. Aceste criterii sunt: Dependenta de voina managementului i avem astfel: Riscul speculativ cu urmtoarele caracteristici: este acceptat rezulta dintr-un fapt raional, el nu este asumat fr ca managementul sa fie in cunotina de posibilitatea apariiei lui; este delimitabil managementul poate decide in aranjamentele sale cu privire la mrimea riscului in funcie de limita bugetului i politica pe care o promoveaz; se realizeaz in timp abia dup o perioada de timp managementul poate trage concluzii cu privire la succesul sau pe piaa unui produs. Riscul pur care contrar riscului speculativ: nu este acceptat in contrapartida unei posibiliti de ctig; nu este delimitabil; nu se realizeaz in timp; nu este eveniment aleatoriu independent de voina prilor. Riscurile pure sunt consecina evenimentelor accidentale sau fortuite. Ele par a proveni numai din neansa sau hazard (aciuni exterioare, evenimente de fora majore: calamiti, cutremure etc.) sau de comportamente anormale ale oamenilor, iar protecia mpotriva lor se face prin transferul de responsabiliti companiilor de asigurri . Originea riscurilor unde se cuprind urmtoarele tipuri de risc:
6

riscurile provenite de la i din activitatea firmei acestea sunt riscurile generate de activitatea de concepie, comercializare i exploatare; riscurile provenite din exteriorul firmei activitatea unui agent economic se desfoar intr-un mediu politic, social i economic, care din perspectiva riscului are influente puternice asupra acestuia. Dup natura riscului exista urmtoarele tipuri de risc: riscul investitorilor pasivi; riscul de ar; riscul ntreprinderii (firmei); riscul investiiilor financiare. 2.1.2.Modalitati de evaluare a riscului Caracterul cuprinzator al gestiunii riscului unei firme implica obligatoriu si ideea de masurare a pagubei in scopul studieri posibilitatilor de acoperire a costului riscului. Marimii riscului ca dimensiune care estimeaza si faciliteaza compararea efectelor riscului este determinata pe baza unor indicatori care apreciaza existenta si influenta fenomenulor asupra sistemului din punctde vedere cantitativ si calitativ. Pe acest suport, intreprinzatorul trebuie sa gaseasca acele decizii care asigura o penalizare a intreprinderii la un nivel mai redus decat efectele riscului .Diversitatea situatiilor privind estimarea marimii riscului si implicit a efectelor, se poate realiza numai in conditiile cunoasterii probabilitatii si intinderii efectelor, a perioadei in care se manifesta si a dinamicii lor. Determinarea marimii fenomenelor si a influentelor acestora asupra nivelului pagubei poata fi realizata prin compararea nivelului existent cu marimea altor efecte alternativa. Probabilitatea realizarii efectelor este data de complexitatea sistemului in care poate sasi faca aparitia riscul. Ea poate fi interpretata ca obiectiva, atunci cand observatiile sunt reale si au la baza date statistice obtinute prin observatii intr-o perioada de timp, sau subiectiva daca ele provin din imposibilitatea cunoasterii complete a fenomenelor. Ipotetic consideram o situatie in care doi decidenti se confrunta in acelasi timp, in conditii de risc ridicat, cu aceleasi probleme de decizie (fig.2).

Fig.2. Utilitatea si atitudinea fata de risc Unde: u= valoarea medie a utilitatii; A,B=2 puncte; w= castiguri; W= castiguri medii;
7

X= prima de risc; __ X= w w Se poate observa ca decidentul A va alege decizia I, intricat aceasta decizie favorizeaza o utilitate mai buna (sau speranta utilitatii este mai mare decat incertitudinea), in timp ce decidentul B va alege decizia a II-a pentru acelasi scop (utilitate), dar tinand cont ca se bazeaza pe o functionalitate utila a firmei sale, in conditiile unui risc ridicat. Pentru decidentul care nu are preferinte fata de risc (A), curba utilitatii va fi diferita fata decel care urmareste sa castige din acest risc (B), deoarece utilitatea pentru primul decident este mai mare decat pentru cel de-al doilea. Se poate concluziona ca dreapta care trece prin punctele A si B reprezinta atitudinea de neutralitate fata de risc, in timp ce curba concava exprima nivelul utilitatii, aceasta fiind cu cat mai concava cu cat aversiunea fata de risc este mai mare. Dreapta notata pe axa AB cu X, a carei marime exprima prima de risc, se calculeaza ca diferenta intre speranta matematica de castig (w) si castigul obtinut, pentru aceeasi utilitate, de agentul economic, care se opune riscului (w mediu). Decizia fata de risc are un caracter subiectiv, fiecare decident putand sa ia deciziile tinand cont de propria atitudine fata de risc. 2.2.Riscul la nivel microeconomic Accelerarea schimbrilor care se manifest la acest sfrit de secol determina printre altele i creterea considerabila a numrului de evenimente mai mult sau mai puin previzibile. Aceste fenomene neprevzute pot interveni oricnd i in orice mprejurare cu efecte pozitive dar i negative . Aceste fenomene determina apariia i aciunea unor factori ntmpltori, situaia de risc fiind o realitate obiectiva suportata nu ntotdeauna contientizat de fiecare om in viata de zi cu zi. S-a constatat c reaciile la risc ale diferiilor decideni sunt diverse, evolund de la aversiunea totala fata de risc pana la preferina pentru situaiile cu grad ridicata de risc. Fcnd parte din peisajul economic, riscul afecteaz ntreaga activitate viitoare, influennd sporirea cheltuielilor sau a profitului. Riscul este totodat i un element de baza in luarea deciziilor, iar studiul i analiza concreta a riscului ar putea indica soluii de cretere a eficientei economice. Deci, riscul, intr-o definire generala este un eveniment aleatoriu putnd antrena pagube deoarece realizarea lui este adesea generatoare de pierderi pentru firma . El face parte din regulile jocului economic i deci cu voia sau fr voia noastr el acioneaz. nelegerea mecanismului de apariie i manifestare a riscului permite evaluatorului o apreciere realist a perspectivelor viitoare ale firmei. Un prim criteriu de abordare a riscului este dependena de voina managementului, dup care avem un tip de risc i anume riscul speculativ, care poate fi acceptat, delimitabil sau care se realizeaz in timp. Atitudinea fata de acest risc este diferit de la o firm la alta, putnd merge de la gustul riscului pn la aversiune total trecnd prin faza de neutralitate. Firma poate estima efectele nefaste pa care riscurile speculative la provoac intervenind in gestionarea acestora prin tehnici speciale.
8

Mai exista i riscurile pure care fiind prin natura lor evenimente independente de voina managementului sunt greu de controlat, motiv pentru care protecia mpotriva lor pe care o pot face agenii economici, firmele este sa transfere responsabilitatea companiilor de asigurri. Un alt criteriu de care firma trebuie sa tina cont in analiza riscurilor le delimiteaz dup originea lor in riscuri provenite de la i din activitatea firmei i riscuri provenite din exteriorul firmei. Ca o legtura intre ntreprindere i risc, riscul economic reprezint incapacitatea agentului economic de a se adapta la timp i cu cel mai mic cost la variaiile mediului. Mai exact el reprezint valoarea rezultatului economic la condiiile de exploatare. Intr-o accepiune sintetica, la nivel micro-economic, inerent oricrei activiti, semnifica variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului. Diferii ageni economici nu-i asuma un risc dect in funcie de rentabilitatea pe care ei o ateapt. In teoria economica este tot mai frecvent acreditata ideea ca echilibrul financiar este respectat numai daca rentabilitatea unui agent economic compenseaz riscul asumat, risc dependent in mod egal de factori economici i de politica financiara a firmei. Deci analiza riscului in general presupune o analiza a mediului concurenial, respectiv a factorilor contextului concurenial.Jocul concurenial este influenat in mod egal de numrul ntreprinderilor noi care pot ptrunde ntr-un sector, precum i de posibilitatea garaniei unor produse de substituie. Furnizorii i clienii exercit presiuni variabile asupra ntreprinderilor dintr-un sector. Exist patru forte care se exercit din exterior asupra dinamicii concureniale, la care se adaug rivalitatea dintre firmele sectorului. Cele patru forte care dau imaginea contextului concurenial sunt: potenialul de apariie a noi concureni; furnizorii i puterea de negociere; clienii i puterea de negociere; pericolul apariiei unor produse noi de substituie. Investigarea contextului concurenial trebuie orientata spre urmrirea: puterii de negociere a ntreprinderii; barierele de intrare / ieire din sector; structura concurentei; poziiei concureniale a ntreprinderii. Pentru a evalua puterea de negociere a unei ntreprinderi se folosesc urmtoarele criterii: Concentrarea relativa a furnizorilor (clienilor) acest criteriu vizeaz distribuia prii de piaa la un numr mai mare sau mai mic de ntreprinderi; Calitatea legata sau calitatea unui produs care este legata de calitatea materiilor prime, pieselor i sub ansamblelor procurate pe tot circuitul economic. Din acest motiv, furnizorii de materii prime i piese de schimb au o putere de negociere superioara clienilor; Natura produsului. Vnzarea unor produse cu caracteristici tehnico-funcionale i comerciale deosebite confer furnizorilor avantaje in timp ce vnzarea unor produse banalizate confer, dimpotriv, capacitatea de presiune asupra clienilor.

Costul transferului de la un furnizor la altul. Cu cat costul transferului este mai ridicat cu att clientul este mai legat de furnizorul sau actual i cu att puterea furnizorului este mai mare; Concentrarea schimbului confer putere de negociere sectorului care reprezint pentru sectorul partener, unicul sau furnizor sau client. Dup numrul de ntreprinderi ce acioneaz pe o anumita piaa se distinge urmtoarea structura concurenial: piaa cu concuren perfect; piaa cu concuren monopolist; oligopol; monopol; Numrul agenilor economici nu este bine estimat pentru a putea contura structura pieei i a concurentei, de aceea se analizeaz un sistem de indicatori dintre cei mai utilizai: indicele parial de concentrare; indicele H.H.; indicele H.T. Indicele parial de concentrare exprim poziia primelor patru, opt sau dousprezece ntreprinderi in valoarea totala a pieei.

Unde: pi = partea de piaa absoluta a ntreprinderii ; n =4.8 sau 12 Acest indice se utilizeaz pentru a cunoate fora liderilor pe o pia. Indicele H.H (Herfindahl Hirschman):

Unde: n = numrul total de ntreprinderi ce acioneaz pe piaa . Indicele H.T este:

Unde: n = numrul total de ntreprinderi; i = rangul ntreprinderii;

10

pi = partea de piaa a ntreprinderii de rang i. Determinarea poziiei concureniale a unei ntreprinderi se face in funcie de sistemul de factori ai succesului determinai dup urmtoarele criterii: poziia de piaa exprimata prin partea absoluta sau relativa; poziia ntreprinderii in materie de consum: aprovizionare, stocare, vnzare; imaginea ntreprinderii si implantarea comerciala; competentele tehnice si tehnologice; rentabilitatea si fora financiara. Aceti factori cheie au o semnificaie directa de la un sector la altul, in fiecare sector acionnd la un moment dat un anumit factor cheie sau dominant. Calitatea factorilor cheie poate fi obinuta in funcie de evoluia globala a sectorului si de faza de maturitate a ntreprinderii. 2.3.Riscul agentilor economici Nu putem sa apreciem rentabilitatea unui agent economic dect in funcie riscul asumat si invers. Riscul, intr-o accepiune general, semnifica variabilitatea rezultatului inut sub presiunea mediului. Mai exact putem aprecia ca riscul reprezint prejudiciul potenial la care sunt expuse patrimoniul, interesele si activitatea agentului economic . Asumarea riscului este strns legata de rentabilitatea activitii, ceea ce nseamn ca agenii economici nu-si asuma un risc dect in funcie de rentabilitatea trebuie sa compenseze riscul asumat. Cu cat nivelului riscului este mai ridicat cu att agenii economici sunt nevoii sa ia considerare posibilitatea nregistrrii de pierderi. Cauzele care genereaz riscul pot fi: specificul activitii desfurate; concurena; calitatea actului managerial (imprudenta manageriala); relaiile cu clienii, furnizorii, bncile, etc.; lipsa informaiilor sau inexactitatea acestora; mprejurri de fora majora (calamiti naturale) sau fortuite (incendii, furt, accidente). Formele pe care le mbrac riscul sunt diverse ele putndu-se manifesta mai intens sau mai puin intens la nivelul agentului economic. In practic cel mai adesea se vorbete de riscul de ar, riscul valutar, riscul tehnic, riscul de exploatare, riscul de faliment, riscul financiar i riscul comercial. Fiind supus unui numr att de mare de riscuri activitatea unui agent economic este cu att mai puin riscant cu ct acesta manifest un grad mai mare de flexibilitate. Cum niciodat nu pot fi stpnite n totalitate riscurile se pune problema stpnirii unui anumit nivel de risc pentru a creste rentabilitatea pe care acesta o permite. Dac lum in considerare posibilitatea clasificrii riscurilor, dup originea lor, vorbim de riscuri interne i riscuri externe. Riscul intern reprezint o categorie de risc la care este supus un agent economic i care i are cauzele in interiorul unitii fiind localizat in domeniul managementului, respectiv al produciei.
11

In domeniul managementului exist posibilitatea ca ntreprinderea s fie condus de persoane care nu au calificarea i aptitudinile necesare unui bun conductor. In sfera produciei se pot manifesta: riscul de inovaie (modernizarea produciei); riscul de funcionare a produselor; riscul de exploatare; riscul de cooperare n producie ; riscul de neexecutare. Riscul extern se manifest ca urmare a aciunii unor factori din afara unitii, zonali sau naionali. Aceast categorie de risc poate fi: de neexecutare, cnd beneficiarul nu mai vrea s ridice mrfurile contractate; de insolvabilitate, cnd beneficiarul se gsete n imposibilitatea de a plti contravaloarea mrfurilor; valutar; de natur politic; cu caracter natural. 2.4.ANALIZA RISCULUI ECONOMIC In realitatea economica, pretul de vanzare nu poate ramane constant, deoarece concurenta ofera situatii diverse. Astfel in cazul scaderii cererii pe piata (neprevazuta de intreprindere), preturile vor scadea. Acest fenomen va fi insotit de intarzierea platilor, cresterea stocurilor, a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Drept urmare, cheltuielile relativ constante sporesc considerabil, iar profitul va inregistra o scadere semnificativa. In cazul in care cererea de produse pe piata scade, preturile si implicit profitul vor creste, determinand o scadere a punctului critic. Prin urmare punctul de echilibru nu este un concept static, nu exista un punct critic absolut, ci un prag de rentabilitate cu un anumit orizont de calcul . 2.4.1.Analiza pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate este punctul la care cifra de afaceri acoper cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. n termeni de risc spunem c ncepnd de la acest punct ntreprinderea ncepe s devin rentabil. Cu ct nivelul activitii este mai ndeprtat de acest punct, cu att riscul este mai redus, iar activitatea firmei mai rentabil. Determinarea pragului rentabilitii se poate face n uniti fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru ntreaga activitate . Reprezentarea grafic a pragului de rentabilitate in uniti fizice pentru uniti monoproductive: 2. Calculul pragului de rentabilitate in unitile valorice . Acesta se poate face att pentru firme monoproductive, ct i pentru cele care produc i comercializeaz o gam variat de produse. n primul caz relaiile de calcul sunt determinate pornind de la relaia n cazul determinrii volumului fizic al produciei critice:

12

Pentru a transforma producia fizic in cifra de afaceri (producia valoric) relaia trebuie ponderat cu preul unitar. Deci :

n al doilea rnd determinarea pragului de rentabilitate se face plecnd de la urmtoarea relaie: CAo = CT= CF + CV Dac se consider c preul de vnzare i costul variabil mediu sunt constante, atunci i raportul este constant. Astfel relaia va fi :

Unde: CAo- cifra de afaceri pentru atingerea pragului de Rentabilitate ;

13

CF - costuri fixe totale ; CV - costuri variabile totale ; CA cifra de afaceri total ; Graficul pentru pragul de rentabilitate poate fi redat ca n figura urmtoare:

2.4.1.1.Modelul pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate calculat pentru ntreprinderile cu activitate sezonier pe baza indicatorilor anuali, respectiv cumulai pe cele patru trimestre ne este realist deoarece nu surprinde variaiile sezoniere.
14

Pentru a evidenia factorii sezonieri se calculeaz un prag de rentabilitate, dar ncepnd cu trimestrul n care marja asupra cheltuielilor variabile cumulat de la nceputul anului i pn n momentul respectiv este pozitiv. Aceste condiii sunt necesare deoarece marja poate fi pozitiv sau negativ n decursul celor patru trimestre ale anului, pe total an rezultnd o marj pozitiv pe baza creia s-a determinat pragul de rentabilitate aparent care pune sub semnul ntrebrii realitatea. n aceste condiii, relaiile de calcul pentru pragul de rentabilitate sunt:

Analiza cost volum profit (CPV) devine mai viabil dac este aplicat doar asupra cheltuielilor fixe pltibile. n acest fel se evideniaz punctul de echilibru ntre ncasri, dac este vorba despre vnzri i plile aferente (legate de cheltuieli), denumit punct mort al ncasrilor. Relaia care st la baza punctului mort al ncasrilor (QPMI exprimat cantitativ) este urmtoarea:

Unde: CFP cheltuieli fixe pltibile; mcv marja unitar asupra costului variabil Atunci cnd punctul mort al ncasrilor se afl sub cel al exploatrii (QPMI (QPR) indic momentul din care activitatea ntreprinderii ncepe s degajeze un monetar curent.
15

Pentru a lrgi noiunea de punct mort, incluznd cheltuielile fixe i cheltuielile financiare (care sunt evideniate n rezultatul exploatrii) se determin un punct mort global . Pe baza punctului mort global care ia n calcul i costul ndatorrii se poate face o prim apreciere asupra riscului financiar . Analiza pragului de rentabilitate ofer informaii de gestiune interesante din punct de vedere economic, mai puin pertinente sub aspectul realitii economice datorit urmtoarelor limite: presupune o cerere limitat i randamentele constante; orizontul pe care l are n vedere este scurt i nu determin modificri n structura produciei. n realitate separaia cheltuielilor variabile i fixe nu rmne constant n timp pentru variaii mari ale cifrei de afaceri. De aceea metoda poate fi aplicat cu succes numai ntreprinderilor mici, la nivel de atelier, precum i la ntreprinderile cu parte comercial la care aceast structur nu suport modificri sensibile. Numai prin cunoaterea punctului mort se poate fixa obiectivul minim de realizat (CAmin) pentru ca ntreprinderea s fie profitabil. 2.4.2. Analiza riscului de exploatare Riscul de exploatare exprim incapacitatea de a se adapta la timp i cu cel mai mic cost la variaiile mediului, reflectnd volatilitatea rezultatului economic la condiiile de exploatare. Riscul nu depinde numai de factori generali, ci i de structura costurilor, respectiv comportamentul lor fa de volumul de activitate. Structura cheltuielilor n special separaia cheltuielilor fixe i cele variabile n raport cu cifra de afaceri exercit o influen marcant asupra rentabilitii, ceea ce justific formularea modelului de analiz al punctului mort. Aceast grupare trebuie abordat prin prisma timpului, deoarece pe termen lung toate cheltuielile sunt considerate variabile i numai pe termen scurt unele sunt variabile i altele fixe. Riscul de exploatare depinde, n special de nivelul cheltuielilor fixe, fiind mult mai bine absorbit de o cifr de afaceri mai mare. Importana cheltuielilor fixe nu poate fi apreciat n valoare absolut, ci numai n raport cu marja general de ntreprindere, deoarece exist sectoare, ca de exemplu cele ale serviciilor n care raportul cifr de afaceri mai mare, deci cheltuielile fixe sunt mai uor absorbite prin cifra de afaceri. Sinteza ntre nivelul cheltuielilor fixe i cel al marjei o realizeaz punctul mort, respectiv analiza cost-volum-profit. 2.4.2.1. Evaluarea riscului de exploatare Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul indicatorului de poziie fa de pragul de rentabilitate. Acest indicator se poate determina fie prin mrimi relative, fie prin mrimi absolute . Evaluarea riscului de exploatare pornind deci de la modelul pragului de rentabilitate se concretizeaz in doua maniere complementare: -fie calculnd direct rata, care exprim riscul de exploatare(RPR):
16

Cu ct aceast rata este mai mare, cu att riscul va fi mai mare si invers. -fie calculnd indicele de securitate (IS) care evideniaz marja de securitate de care dispune ntreprinderea. Marja de securitate mai este denumit i ca flexibilitate absolut, exprim capacitatea ntreprinderii de a-i modifica nivelul produciei pentru a se adapta la cerinele pieei. Cu ct acest indicator este mai mare (are o valoare mai mare), cu att flexibilitatea ntreprinderii este mai ridicat, respectiv riscul de exploatare va fi mai redus. Formula indicelui se siguran este:

Indicele de siguran se mai numete i coeficient de volatilitate si are aceeai valoare informaional ca i marja de siguran . Aprecierea riscului de exploatare poate fi fcut i cu ajutorul unui indicator de poziie fa de pragul de rentabilitate, indicator care poate fi exprimat att n mrimi absolute ( ), ct i mrimi relative () potrivit urmtoarelor relatii:

Poziia absolut () definit ca i flexibilitate absolut, evideniaz capacitatea ntreprinderii de a-i adapta producia la cerinele pieei. Se dorete ca acest indicator s fie ct mai mare pentru a evidenia o flexibilitate ridicat a ntreprinderii, respectiv un ritm de exploatare ct mai redus. Indicatorul de poziie relativ (), denumit i coeficient de volatilitate nregistreaz valori mari cnd riscul este minim. Studiile realizate n economiile accidentale apreciaz situaia ntreprinderilor n raport cu pragul de rentabilitate astfel: instabil, dac CAreal este cu nai puin de 10% deasupra pragului de rentabilitate; relativ stabil, dac CAreal este cu 20% deasupra punctului critic; confortabil, dac CAreal depete punctul critic cu peste 20%. 2.4.3.Conjunctura economico-financiar a firme Stabilirea conjuncturii economico-financiar a firmei precum i a rezultatului exploatrii acesteia se msoar ci ajutorul coeficientului de elasticitate care mai poart denumirea
17

de efect de prghie de exploatare si acesta msoar creterea relativ a profitului (fr cheltuieli i venituri financiare) care rezult dintr-o cretere relativ a produciei . Cu ct ntreprinderea se ndeprteaz de pragul de rentabilitate, cu att elasticitatea este mai redus, deci riscul de exploatare este mai mic . Efectul prghiei de exploatare ne arat cu ce procente se modific profitul la modificarea cu un procent a produciei:

Unde: P- profitul exploatrii; Q- producia exploatrii; - creterea / scderea. Prghia de exploatare este dependent de structura cheltuielilor: P= q (p-v)- F Unde: q volumul fizic al produciei; p preul de vnzare; v cheltuieli variabile unitare; F cheltuieli fixe. Deoarece cheltuielile fixe sunt constante, relaia devine: P = q ( p-v ) Iar creterea relativ va fi:

Coeficientul prghiei de exploatare se poate exprima astfel:

18

Din aceast formul rezult c:

Dup determinarea acestui coeficient de elasticitate se pot trage urmtoarele concluzii referitoare la ntreprinderea analizat: 1. cu ct prghia de exploatare este mai mare, riscul de exploatare crete. Mici nerealizri ale produciei conduc la mari dificulti financiare; 2. cu ct prghia de exploatare este mai mic, cu att firma se ndeprteaz de punctul critic avnd risc de exploatare mic; 3. cu ct cheltuielile fixe sunt mai mari, cu att prghia de exploatare este mai mare, deci riscul de exploatare este mai mare; 4. pe msur ce crete capitalizarea firmelor crete i riscul de exploatare. n funcie de valoarea coeficientului de elasticitate ntreprinderea se poate afla ntr-una din urmtoarele situaii: instabil, cu risc economic ridicat dac acest coeficient este mai mare dect 11; relativ stabil, dac elasticitatea este aproximativ 6; confortabil, cu risc redus, dac coeficientul de elasticitate este mai mic dect 6. n concluzie putem spune c riscul economic al agenilor economici depinde de trei mari parametri: cifra de afaceri, structura cheltuielilor i proximitatea punctului critic n raport cu nivelul produciei efective. 2.5. RISCUL FINANCIAR Fiecare ntreprindere i desfoar activitatea utiliznd att capital propriu, ct i capital mprumutat, care se deosebesc unul de altul prin costul pe care l genereaz. Riscul financiar determin variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificrii structurii financiare a ntreprinderii . Din lipsa resurselor proprii, pentru a-i desfura activitatea, ntreprinderea recurge la mprumuturi pentru a putea realiza oportunitatea unei investiii. O ntreprindere care apeleaz la mprumuturi trebuie s suporte din rezultate i cheltuieli financiare aferente mprumutului respectiv. Din aceast cauz, ndatorarea, prin mrimea i costul ei, determin modificarea rezultatelor, deci modific riscul financiar. La nivelul unei ntreprinderi decizia de a investi genereaz riscul activitii economice (prin creterea costurilor fixe), iar decizia de finanare genereaz riscul financiar. n comparaie cu riscul de exploatare, riscul financiar ia n considerare i influena structurii capitalului, respectiv gradul de ndatorare al agentului economic. Dac pentru o anumit nevoie de capital dat, cheltuielile financiare (dobnda) sunt cheltuieli fixe, atunci riscul financiar poate sa fie evaluat cu ajutorul unui prag de rentabilitate global dup urmtoarea relaie:
19

Unde : CA- cifra de afaceri ; CF- cheltuieli fixe ; Dob- dobnda ; CV cheltuieli variabile . Evaluarea riscului financiar se face similar riscului de exploatare cu ajutorul urmtorilor indicatori: marja de siguran; indicele de siguran; coeficientul de elasticitate. Dac se modific rentabilitatea capitalului propriu, analiza acestei modificri ca urmare a politicii financiare poate fi urmrit cu ajutorul unui model numit efectul de levier financia . Levierul financiar cuantific impactul apelrii la credite (pentru a putea finana o investiie) asupra rentabilitii sale financiare. Efectul levierului financiar, adic variaia ratei rentabilitii capitalurilor proprii depinde de corelaiile care exist ntre rata rentabilitii economice i costul datoriei sau ratei dobnzii pe de-o parte, iar pe de alt parte nivelul ndatorrii. Pornind de la structura bilanului, respectiv ratele de rentabilitate caracteristice prezentate n figura 1 se pot ilustra modalitile de calcul a rentabilitii financiare pornind de la rentabilitatea economic i evideniind n acelai timp influena efectului de levier.

Figura 1.

20

Unde: Ae=activ economic ; re=rata rentabilitii economice; Cpr=capital propriu ; rf =rata rentabilitii financiare ; Dat=datorii ; rd=rata dobnzii. Dac agentul economic analizat este scutit de impozit pe profit, rezultatul exerciiului (Rex) se poate determina ca diferen ntre rezultatul exploatrii (Rex) i dobnda (Dob) pltit pentru capitalul mprumutat (Dat): Rex = RE Dob Rezultatul exploatrii se poate obine din relaia de calcul a ratei rentabilitii economice ( re):

Dac toate aceste date se nlocuiesc n relaia de calcul a ratei rentabilitii financiare se va obine urmtoarea formul:

Se observ c activul economic este n totalitate finanat din capitalul propriu i cel mprumutat (Ae=Cpr + Dat). n acest caz relaia precedent va deveni:

Se consider urmtoarea relaie cu care se va putea construi relaia: Vf +Vex - I mp =0 Cf = Dob Unde : Vf, Vex venituri financiare ,respectiv venituri excepionale; Cf , Cex cheltuieli financiare , respectiv cheltuieli excepionale ; Imp impozitul pe profit . Dac n relaie se mai introduce i rata impozitului pe profit (t) atunci rata financiar de rentabilitate devine:
21

Riscul ndatorrii cunoscut aa cum am mai precizat sub denumirea de efect de levier arat deci influena pe care ndatorarea o are asupra rentabilitii capitalurilor proprii ale ntreprinderii. n teoria financiar se face distincie ntre rata rentabilitii capitalului propriu numit i rata de rentabilitate financiar . Calculat pe baza capitalurilor ntreprinderii, rata de rentabilitate financiar poate fi definit n urmtoarea formul:

Unde : Kt- capital total; Ki- capital mprumutat; Kp- capital propriu; d - rata dobnzi. G=K-Kp G- rata ndatoriri Astfel dac: 1. rf<1 efectul de levier acioneaz defavorabil, rentabilitatea economic fiind inferioar costului datoriei, astfel c rentabilitatea capitalului propriu scade cnd ntreprinderea i majoreaz rata de ndatorare; 2. rf=1 recursul la ndatorare nu modific rentabilitatea capitalului propriu; 3. rf>1 efectul de levier acioneaz n favoarea ntreprinderii, rentabilitatea este o funcie cresctoare a ratei de levier, ntreprinderea putnd s-i majoreze rentabilitatea sa crescnd rata de ndatorare; 4. o scdere a activitii amplific pierderile unei societi ndatorate, cheltuielile financiare fiind inelastice. Astfel se stabilete o legtur ntre riscul de exploatare i riscul ndatorrii; n cazul unei ntreprinderi profitabile, costul ndatorrii trebuie calculat dup impozitare deoarece cheltuielile financiare sunt deductibile din baza impozitar i vor antrena o economie de impozit. O ntreprindere cu pierdere, ns nu-i poate deduce cheltuielile financiare, ea suport complet costul ndatorrii. Condiia ca rentabilitatea financiar s creasc atunci cnd ntreprinderea apeleaz la datorii este ca rentabilitatea economic s fie superioar ratei dobnzii. n acest caz
22

rata rentabilitii financiare este cu att mai mic dect rata dobnzii, atunci efectul levier devine negativ i rata financiar va fi cu att mai mic dect rata rentabilitii economice cu ct rata ndatorrii este mai mare. Un agent economic poate fi n una din urmtoarele trei situaii: re>rd astfel apelarea la credite va conduce la mbuntirea ratei rentabilitii economice; re=rd apelarea la credite este indiferent din punctul de vedere al efectului de levier; re<rd apelarea la credite va conduce la reducerea performanelor. Factorii de influen asupra ratei rentabilitii financiare sunt rata rentabilitii economice si efectul de levier. Pe lng acetia mai exist i ali factori cum ar fi:

Pentru a-i mbuntii performanele financiare, ntreprinderea trebuie s accelereze viteza de rotaie a activelor, s sporeasc rentabilitatea comercial i s fundamenteze politica financiar care s-i poat permit valorificarea conjuncturilor favorabile . 2.5.1.Riscul de insolvabilitate sau riscul de faliment Orice activitate desfurat de o societate implic un anumit risc mai mare sau mai mic, precum i ofer posibilitatea apariiei falimentului n funcie de mrimea riscului care apare. De aici rezult legtura strns care exist ntre risc i faliment . Etapa cea mai important de care analistul trebuie s in seama este mrimea riscului de faliment i determinarea lui n estimrile viitoare. Analistul trebuie s sesizeze dac nu cumva sub masca unor rezultate curente favorabile se ascunde un risc viitor mare. Deci menirea analistului este s constate riscul i s-l prevad. n literatura economic strin s-au determinat urmtoarele metode de diagnosticri i analiz a riscului de faliment: analiza static pe baza bilanului patrimonial; analiza funcional pe baza bilanului funcional, analiza dinamic, analiza strategic, analiza scorurilor i altele. Cercetarea riscului de faliment prin metode clasice i prin cele enumerate mai sus, permite evidenierea performanelor trecute ale agentului economic, chiar i a riscurilor de exploatare financiare, de ndatorare, informnd ns n mic masur asupra viitorului acestuia i fr a oferii posibilitatea evalurii globale a riscului de faliment. Deoarece
23

rezultatele financiare suport o degradare rapid in timp apare tot mai mult necesitatea unor informaii tot mai sigure i precise cu privire la viitor i la riscul de faliment al ntreprinderii. Ca o reacie la aceste cerine practice, cercettorii i organismele financiare internaionale s-au preocupat de elaborarea unei metode de predicie a riscului de faliment, denumit metoda scorurilor, care constituie fr ndoial o mbogire a analizei tradiionale prin rate . Capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor scadente generate fie de angajamente contractate n perioada anterioar, fie din desfurarea unor aciuni curente. n mediul economic ntreprinderea se poate confrunta cu dificulti de plat care pot fi ocazionale sau temporare ct i permanente. Existena acestor dificulti permanente n achitarea obligaiilor reflect o fragilitate economic i financiar cu influen asupra solvabilitii, care este condiia financiar de supravieuire a agentului economic. 2.5.2.Metode de analiza a riscului de faliment Analiza riscului de faliment se poate realiza cu ajutorul unor metode, care din punct de vedere al formei legaturii intre fenomen (solvabilitatea firmei) si factorii sai de influenta se pot grupa in mai multe categori, dintre care cele mai importante sunt : - metode patrimoniale; -metode statistice; -metode bancare. 2.5.2.1.Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor patrimoniale Aceast metod utilizeaz pe lng alte instrumente de analiz i fondul de rulment, care ofer informaii rapide despre starea n care se afl ntreprinderea din punct de vedere al riscului. Utilizarea fondului de rulment pentru determinarea riscului de faliment pornete de la ideea c echilibrul financiar este respectat numai dac sunt respectate dou reguli financiare i anume : Activ imobilizat= Capital permanent Activ circulant= Obligaii pe termen scurt Lichidarea activelor se coreleaz (se pune n coresponden) cu exigibilitatea pasivelor sau fondul de rulment patrimonial i astfel exist posibilitatea aprecierii pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligaiilor i de apariie a riscului de faliment. Relaiile care se pot nate ntre activele circulante ca lichiditi eventuale, poteniale i exigibilitate potenial sunt urmtoarele: Active circulante = Obligaii pe termen scurt, deci fondul de rulment este zero, aceasta se ntmpl atunci cnd considerm solvabilitatea pe termen scurt c este asigurat, dar acest echilibru este foarte fragil, i nencasarea creanelor va duce la compromiterea lui; Active circulante > Obligaiile pe termen scurt, deci fondul de rulment este pozitiv, atunci cnd se nregistreaz un excedent de lichiditi pe termen scurt;
24

Din punct de vedere al riscului de insolvabilitate spunem c ntreprinderea se afl ntr-o situaie favorabil, pentru c este n msur ca pe lng plata obligaiunilor scadente s dispun i de un plus de lichiditi poteniale. Dac activele circulante sunt mai puine dect obligaiile pe termen scurt, fondul de rulment este negativ, ntreprinderea nedispunnd de lichiditi pentru plata obligaiilor se situeaz ntr-o poziie riscant. Aceste relaii enumerate mai sus ofer doar o informaie parial n ceea ce privete riscul de faliment sau de insolvabilitate, mai trebuiesc pe lng aceste informaii s fie amintite i s se urmreasc i ratele de gestiune ale activelor i pasivelor. Dac durata medie de rotaie a activelor este mai mic decat durata medie de rotaie pasivelor, chiar i cu un fond de rulment negativ echilibrul financiar poate fi meninut i riscul de faliment poate fi eliminat. 2.5.2.2. Analiza riscului de faliment prin metode statistice Evaluarea intrarii si mentineri in afaceri a firmei pe o piata concurentiala presupune utilizareaunor metode statistice intre care, pe termen scurt mentionam metoda creditscoring. Tinta acestei metode este de a stabili pentru fiecare firma un indicator de sinteza denumit scor care sa permita estimarea starii de faliment a firmei . Aplicarea acestei metode presupune observarea unui ansamblu de ntreprinderi grupate n ntreprinderi cu funcionalitate normal i ntreprinderi cu dificulti financiare . Pentru ambele tipuri de ntreprinderi se selecioneaz n mod progresiv cu ajutorul unei proceduri informative, ratele cele mai discriminante, pn cnd procentul de clasament bun este suficient de ridicat. Aceasta are n vedere selecia ratelor prin metoda pas cu pas. Primele calcule care au fost determinate ofer analistului rata care-i permite separarea cea mai bun, optim a celor dou ntreprinderi. n faza urmtoare este luat n calcul a doua rat cu scopul creterii puterii discriminante obinute, pornind de la un cuplu de rate. n continuare se procedeaz la fel, introducnd a treia i apoi a patra rat i asa mai departe, calculele putnd fi oprite atunci cnd procentul de clasament pertinent a funciei discriminante ncepe s se diminueze. Combinaia precedent efectuat n pasul precedent va fi considerat cea optim. Aceast combinaie liniar a ratelor, care difereniaz cel mai bine posibil ntreprinderile sntoase de ntreprinderile falimentare conduce la determinarea unui indicator de clasament numit scor i este notat cu Z. Acest indicator ofer o bun aproximare a riscului de faliment pentru o anumit ntreprindere i totodat aprecierea posibilitii de a fi o ntreprindere normal sau falimentar. Scorul (Z) apare ca o funcie liniar de mai multe variabile, caracterizate de coeficieni de pondere determinai prin metoda celor mai mici ptrate, ca urmare a observaiilor asupra ntreprinderilor reprezentative i grupate de la bun nceput n intreprinderi sntoase i deficitare dup urmtoarea formul de calcul:

25

Unde: Ki= coeficient de pondere al fiecrei rate; Ri= rate selecionate la puterea discriminant cea mai mare; C = constanta (care poate s apar sau nu); n = numrul de rate reinute pentru calculul mrimii Z. Coeficienii (Ki) pot fi pozitivi sau negativi. Dac ei sunt negativi ei degradeaz scorul i contribuie la creterea riscului de faliment. Ratele selecionate (Ri) independente ntre ele n raport cu funcia scor (Z), deoarece un anumit grad de corelaie ntre ele ar conduce la nregistrarea unor influene . repetate ale aceluiai fenomen economicofinanciar. Chiar dac modelul funciei discriminante cuprinde 5 pn la 8 rate selecioneaz, n aproape toate se va gsi rat referitoare la fondul de rulment net global care este o ndatorare, o solvabilitate pe termen scurt, cu cheltuieli financiare i cu cheltuieli de personal. n teoria economic au fost elaborate o serie de metode bazate pe metoda scorurilor, dintre care cele mai cunoscute sunt: Modelul Altman, modelul Conan i modelul Bncii Franei. 2.5.2.2.1. Analiza riscului de faliment utiliznd metoda Altman Profesorul E.I. Altman a elaborat una dintre funciile scor n SUA n anul 1968. Folosind informaiile obinute in urna studiului uni larg eantion de companii, att din rndul celor ce au dat faliment ct i din rndul celor care au supravieuit, profesorul Altman a susinut c analiza bazat pe mai multe variabile fcut cu ajutorul a cinci indicatori, a permis prevederea a 75 % din falimentele cu doi ani nainte de apariia acestora . Analitii au ncercat s dezvolte capacitatea de previziune a modelului original, astfel analistul Toffer, n Europa de Vest precum i Koh i Killoungh au creat modelele ,,Z de analiz cu anumit capacitate de previziune. Modelul ,,Z al lui Altman se prezint astfel:

Variabilele X1, X2, X2, X3, X4, X5 sunt indicatori economico-financiari, constantele cu care sunt amplificai indicatorii sunt de natur statistic i exprim ponderea sau importana variabilei n logica economic a evalurii riscului de faliment. Cei cinci indicatori economico-financiari luai n considerare n metoda scorului ,,Z sunt:

26

Capitalul circulant reprezint activele circulante din care se scad pasivele circulante, deci este chiar fondul de rulment . X1= o msur a flexibilitii ntreprinderii i arat pondera capitalului circulant n totalul activelor. Cu ct rezultatul acestui raport este mai mare, cu att mai bine folosit este capitolul circulant.

Unde: Profitul reinvestit = Profit net - Dividende X2 este o msur a capacitii de finanare intern a ntreprinderii se recomand valoarea acestui raport s fie ct mai mare. X3 are semnificaia unei rate de rentabilitate economic sau de eficien a utilizrilor activelor, este de dorit s fie mai mare.

Capitalizarea bursier = Valoarea pe pia a capitalului subscris i vrsat X4 exprim gradul de ndatorare a ntreprinderii prin contractarea de mprumuturi pe termen lung. n ara noastr n practica evalurii ntreprinderii, la numrtorul acestui raport se utilizeaz capitalul social. Rezultatul acestui capitol se recomand s fie ct mai mare.

X5 este tot un indicator de eficien a utilizrii activelor, care exprim rotaia activului prin cifra de afaceri. Cu ct vnzrile vor fi mai mari, activele se vor nnoi mai repede prin cifra de afaceri.

27

Din informaiile prezentate mai sus referitor la aceti indicatori rezult c valorile lor sunt cu att mai bune cu ct se nregistreaz o valoare absolut mai mare. De aceea scorul Z are trei interpretri i anume: Cnd Z < 1,8 starea de faliment este iminent ( apariia falimentului este sigur); Cnd Z > 3 - situaia financiar este bun; banca creditoare poate avea ncredere in clientul su, deoarece ntreprinderea este solvabil; Cnd 1,8 < Z 3 situaia financiar a ntreprinderii este dificil cu performane vizibil diminuate i apropiate de starea de faliment. In aceast situaie ntreprinderea i poate relansa activitatea dac adopt o strategie financiar corespunztoare. Acest model al lui Altman este aplicabil mai ales n condiiile existenei bursei de valori. Dac ntr-o economie nu funcioneaz bursa de valori, se poate face o apreciere a alternativelor care exist pentru economiile particulare sau instituionale de a investi capitalul la bnci sau alte instituii financiare. 2.5.2.2.2Analiza riscului de faliment utiliznd metoda Conan i Holder Acest model de analiz a riscului de faliment se aplic ntreprinderilor industriale cu un numr de 10 pn la 500 de salariai i are la baz analiza lichiditate-exigibilitate. Stabilirea modelului a avut loc n anul 1978 prin observarea unui numr de 31 de rate pe un eantion de 190 ntreprinderi mici i mijlocii, din care jumtate au dat faliment n perioada 1970-1975 . Modelul Canon&Holder se bazeaza tot pe un model Z cu urmatoarea structura: Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5 In care: variabile X1 reprezinta rata lichiditatii intermediare si se determina ca raport intre creante (CR) si disponibilitati banesti (TR) pe de-o parte si datoriile curente (DCR), pe de alta parte, adica: X1=CR*+TR / DTS=AC-S / DTS Unde: CR*= creante si cheltuieli in avans variabila X2 reprezinta stabilitatea financiara a firmei si se determina ca raport intre capitalul permanent (CPM) si pasivul bilantier (PB): X2=CPM / PB variabila X3 evidentiaza gradul de finantare a vanzarilor din resurse externe si se calculeaza ca un raport intre cheltuielile financiare (CF) si veniturile din vanzari (CAN): X3= CF / CAN variabila X4 exprima gradul de remunerare a personalului, si se calculeaza ca raport intre cheltuielile cu personalul (CP) si valoarea adaugata (VA) adica: X4= CP / VA
28

variabila X5 reflecta ponderea rezultatului exploatarii in totalul valorii adaugate, si se calculeaza ca un raport intre rezultatul din exploatare (RE) si valoarea adaugata: X5= RE / VA In functie de scorul inregistrat de o firma se observa ca posibilitatea falimentului scade odata cu cresterea scorului astfel:

Gruparea firmelor in functie de scorul Z Conon & Holder se face astfel : Z < 4 frma aflata intr-o situatie financiara dificila; 4< Z< 9 firma cu o situatie financiara incerta; Z > 9 firma cu o situatie financiara solida. Ca i concluzie se poate spune c ntreprinderea analizat este mai vulnerabil cu ct valoarea lui Z este mai mic. 2.5.2.2.3.Analiza riscului de faliment utiliznd metoda centralei bilanului Bncii Franei Modelul centralei bilanurilor din cadrul Bncii Centrale a Franei prezice riscul de faliment al ntreprinderilor dup un scor Z cu 8 variabile. Acest model a fost elaborat prin observarea unui numr de 26 de rate, pe un eantion de 3000 de ntreprinderi industriale cu mai puin de 500 salariai, studiul fcndu-se pe o perioad de 3 ani consecutivi, precedeni falimentului . Centrala Bilanului din cadrul Bncii Franei a determinat urmtoarea funcie scor Z: Z = -1,255R1 + 2,003R2 0,824R3 + 5,221R4 0,689R5 1,164R6+ + 0,706R7+1,408R8 85,544 n continuare se va prezenta semnificaia acestor rate i puterea discriminant sau importana relativ n procente a valorii funciei scor Z.
29

VA- valoarea adugat; VA1- valoarea adaugata curent; VA0- valoarea adugat precedent.

30

n tabelul urmtor se va evidenia puterea predictiv a funciei i probabilitatea ca ntreprinderea s fie falimentar (n procente):

Se ine cont de semnul ratelor i de faptul c primele trei caracterizeaz cel mai bine comportamentul ntreprinderilor deficitare, delimitnd peste 72% din puterea de separare a ntreprinderilor normale de cele deficitare. Funcia scor Z are pe ansamblul ntreprinderilor o valoare medie care este egal cu zero, n jurul acestei valori medii existnd o zon de incertitudine i este dificil de prezis dac o ntreprindere este normal sau deficitar, deoarece pentru funcia scor Z = 0, probabilitatea riscului de faliment este 0,5. n funcie de valoarea acestei funcii scor Z, ntreprinderea se poate afla in una din urmtoarele trei zone : Zona nefavorabila,daca Z<-0,25 in care situaia este riscanta, ntreprinderea este vulnerabila si are anse sigure sa aib dificulti economico-financiare importante. Zona de incertitudine, dac 0,25 Z< 0,125, in aceast situaie neputandu-se formula o concluzie definitorie se recomand s se utilizeze o alt funcie a falimentului; Zona favorabil, dac Z > 1,125 cnd situaia economico-financiar a ntreprinderii este normal, iar probabilitatea de a ajunge la faliment este foarte mic. n concluzie, aceast metod a scorului, utilizat foarte mult de catre bnci i instituii financiare n vederea evalurii propriilor credite le permite o poziionare rapid a riscului de faliment pe care-l prezint ntreprinderile care au fost mprumutate. ntreprinderea este un sistem economico-social ce acioneaz intr-un mediu complex cu foarte multe variabile de determinare a sntii sau slbiciunii acesteia. Din pruden se recomand urmrirea evoluiei scorului la ntreprinderile din aceeai ramur economic. n Romnia realizarea unei funcii scor n sectoarele industriale presupune un efort complex de analiz discriminant a ratelor unor eantioane reprezentative de
31

ntreprinderi luate n studiu. Obinerea unui astfel de instrument de evaluare a performanelor ntreprinderilor romneti prezint interes att pentru conducerea ntreprinderii, dar mai ales pentru partenerii de afaceri ai acesteia si are scopul de a evidenia credibilitatea angajamentelor pe care ntreprinderea le ia fa de ei. 2.5.2.3.Anliza riscului de faliment prin metode bancare O modalitate de prevenire a riscului in afaceri este valoarea bonitatii agentilor economici. In acest sens bancile clasifica creditele si clasamentele in functie de serviciul datoriei si initierea de prevederi judiciare in urmatoarele categorii : a) Creditele standard sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei in maniera convenita prin contractul de credit, la acordarea imprumutului, clientului, clientul fiind solvabil. Pentru aceste categorii de credite banca nu isi poate constitui comsioane. b) Creditele in observatie sunt acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare foarte bune, si care, in anumite intervale scurte de timp au dificultati in rambursarea ratelor bancare curente (rata scadenta + dobanda).Provizioanele specifice pot fi constituite de banci in limita a 5% din valoarea acestor credite si pot fi incluse in cheltuieli. c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficient esi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului de credit.Nivelul provizioanelor in acest caz este de 20%. d) Creditele tip indoielnic sunt acele imprumuturi in cazul carora rambursarea sau lichidarea conditiilor,valorilor si garantiilor existente, este incerta.Nivelul provizionului este in acest caz de 50% din valoarea creditelor acordate. e) Creditele pierdere sunt considerate acele imprumuturi care nu pot fi restituite bancii.Nivelul provizionului specific in acest caz este de 100%. Prin serviciul datoriei se intelege capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei . Prin initiere de proceduri judiciare se intelege cel putin una dintre urmatoarele masuri loate in scopul recuperarii creantelor si anume: Fata de debitori: -acceptarea de catre instanta a cererii introductive depusa de banca, de un tert sau de debitorul insusi pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara sau a procedurii de faliment; -declansarea procedurii de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor fizice; Fata de contract : -investirea cu formula executorie a contractului de credit si a contractelor de garantie , daca este cazul; -investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti definitive ce dispune asupra contractului de credit, precum si contractelor de garantie, daca este cazul, sau asupra contractului de plasament. In investigatiile noastre am utilizat metodologiile urmatoarelor banci: -Banca Comerciala Romana S.A.; -Banca Romana de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A.
32

2.5.2.3.1.Metoda Bancii Comerciale Romane Banca Comerciala Romana S.A. incadreaza agentii economici, care apeleaza la credite intr-o categorie de bonitate, in functie de punctajul obtinut la criteriile cuantificabile, coroborat cu rezultatul analizei criteriilor necuantificabile . Rezultatul obtinut prin adunarea punctelor acordate fiecarui criteriu cuantificabil, determina clasificarea preliminara, care poate fi mentinuta sau modificata in functie de concluziile analizei criteriteriilor necuantificabile, determinand astfel performanta finala a celui care a solicitat creditul. Performanta economico-financiara finala a imprumutului in urma coordonarii criteriilor cuantificabile, de punctaj cu criteriile de analiza necuantificabile se va evidentia pe cele cinci categorii de bonitate: A, B, C, D, E : categoria A- performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei. In acelasi timp se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat; categoria B- performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel intr-o perspectiva mai indelungata; categoria C- performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de inrautatire; categoria D- performantele financiare sunt scazute si cu oevidenta ciclicitate, la intervale scurte de timp; categoria E- performantele financiare arata pierderi si exiata perspective clare ca nu pot fi platite nici ratele, nici dobanzile. 2.5.2.3.2.Metoda Bancii Romane De Dezvoltare Banca Romana de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., are in vedere incadrarea agentilor economici in una din cele cinci categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanta financiara prezentati in tabelul 2 .

33

2.5.3.Analiza functionala a riscului Analiza funcional a riscului pornete de la analiza relaiilor de trezorerie care reflect diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment. Aceste relaii dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment pot fi de trei feluri i anume : 1. Dac fondul de rulment este mai mare dect necesarul de fond de rulment, deci vom avea o trezorerie pozitiv, n acest caz pe lng finanarea necesar a nevoii de fond de rulment din exploatare se mai asigur i resursele necesare pentru efectuarea de plasamente i deinerea unor disponibiliti. Din cauza riscului n acest caz se poate considera c structura financiar este favorabil, dar exist posibilitatea ca soldul de trezorerie s fie mediu sau lung. 2. Dac fondul de rulment este mai mic dect necesarul de fond de rulment, deci se nregistreaz o trezorerie negativ, nevoia de fond de rulment nu poate fi finanat n ntregime i se apeleaz la resurse de trezorerie. Astfel se consider c ntreprinderea se afl n condiii de risc i este considerat vulnerabil. n acest caz trebuie s se mai ia n considerare i alte elemente specifice ntreprinderii, ca de exemplu: rotaia activelor i pasivelor, rentabilitatea economic i altele, iar problema nu se mai pune n termeni de solvabilitate, ci de gradul de dependen fa de bnci. 3. Dac fondul de rulment este egal cu nevoia de fond de rulment, deci soldul de trezorerie este zero, acest caz este doar unul trector al ntreprinderii, situaie n care ntreprinderea nu rmne mult timp.
34

2.6.FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment poate fi definit ca reprezentand ansamblul resurselor necesare pentru finantarea activitatii curente de productie a intreprinderii . Notiunea de fond de rulment net sau permanent poate fi definita prin doua formulari echivalente, exprimand fie o abordare a partii de sus abilantului, fie o abordare a partii de jos a bilantului. Fondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent destinata acoperirii activelor circulante. Prima formulare a fondului de rulment net pe baza partii de sus a bilantului se determina ca diferenta intre capitalul permanent si active imobilizate dupa relatia: FRN = Cp Ai Unde: FRN= fond de rulment net sau permanent; Cp = capital permanent; Ai = active imobilizate. Daca tinem seama de capitalul propriu, vom avea fondul de rulment propriu si se calculeaza cu urmatoarea relatie: FRp = Cpr Ai Unde: FRp= fond de rulment propriu; Cpr = capital propriu; Ai = active imobilizate. A doua formulare a fondului de rulment net pe baza partii de jos abilantului se determina ca diferenta intre active circulante si datorii pe termen scurt dupa relatia: FRN = Ac Dts Unde: FRN= fond de rulent net; Ac = active circulante; Dts = datorii pe termen scurt. Fondul de rulment permite firmei desfasurarea normala a circuitului economic. In cazul in care acest fond de rulment este sub necesarul acoperirii activelor circulante, se produce o decapitalizare care creaza perturbatii in desfasurarea normala a circuitului economic si care determina firma sa apeleze la credite bancare sau sa nu isi onoreze o serie de obligatii financiare catre creditori, catre bugetul de stat, etc . 2.6.1.Interpretarea fondului de rulment In functie de marimea celor doua mese bilantiere din partea de sus a bilantului financiar pot fi puse in evidenta urmatoarele trei situatii:
35

Capitaluri permanente > Active imobilizate

FRN > 0

Fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente asigura finantarea integrala a activelor imobilizate, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante. 2 Capitaluri permanente < Active imobilizate FRN < 0

Fondul de rulment negativ denota o stare de dezechilibru financiar, care trebuie analizata in functie de specificul activitatii desfasurate de intreprindere. Aceasta situatie reflecta nerespectarea principiului de finantare, potrivit caruia nevoile permanente sunt finantate din resurse permanente, deoarece o parte din resursele temporare este utilizata pentru finantarea unor nevoi permanente . Din punct de vedere al solvabilitatii, intreprinderea se afla in imposibilitatea de a rambursa datoriile pe termen scurt. 3 Capitaluri permanente = Active imobilizate FRN = 0

In activitatea practica este putin probabil sa se intalneasca, o asemenea situatie, insa ea denota un echilibru perfect intre cele doua mese bilantiere. Intre activele circulante, ca lichiditati potentiale (incasearea creantelor, pastrarea unor disponibilitati) si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt pot exista urmatoarele situatii: 1 Active circulante > Datorii pe termen scurt FRN > 0

Reprezentarea reflecta existenta unui excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de exigibilitatile potentiale aceleasi perioade. Situatia se apreciaza favorabil, deoarece activele circulante transformabile in lichiditati pe termen scurt permit nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt ci si degajarea unor lichiditati excedentare. 2 Active circulante < Datorii pe termen scurt FRN < 0

Este o situatie anormala, grava. Firma are dificultatii financiare serioase, un semn al riscului de faliment, nu se mai poate face nici o plata. Exista posibilitatea de redresare daca se pot renegocia, convenabil scadentele imprumuturilor si daca se accelereaza viteza de rotatie a activelor circulante, pentru a crea lichiditati. 3 Active circulante = Datorii pe termen scurt FRN = 0

Solvabilitatea pe termen scurt poate fi in siguranta, dar acest echilibru este fragil, el poate fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor. Fondul de rulment permanent nul, constitue un semn de alarma si atrage atentia asupra frgilitatii echilibrului financiar al intreprinderii.
36

In aceste conditii creditorii devin circumspecti asupra capacitatii intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata devenite scadente. 2.6.2. Necesarul de fond de rulment Tinand seama de echilibrul care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare, bilantul patrimonial scoate in evidenta un indicator de echilibru financiar denumit necesarul de fond de rulment . Variatia nevoii de fond de rulment este un element important in determinarea fluxului de disponibilitati si, implicit, in stabilirea valorii intreprinderii prin metoda fluxurilor actualizate de lichiditati. Necesitatile de finantare a productiei, a ciclului de exploatere sunt acoperite in cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii exploatere : furnizori, creditori, etc.) Necesarul de fond de rulment exprima volumul fondului de rulment ce se prevede (din surse proprii si atrase) sa asigure activele circulante (stocuri, creeante si alte active) determinate pe baza unor viteze de rotatie normale la scara nationala si comparabile cu uzantele internationale. Necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta intre alocarile ciclice (active circulante cu exceptia lichiditatilor : stocuri si creante) si sursele ciclice (datorii pe termen scurt : datorii de exploatare si credite de trezorerie). NFR = Alocari ciclice Surse ciclice Necesarul de fond de rulment se mai poate modifica separand elementele legate de exploatare de cele din afara exploatarii. NFR = NFRE + NFRAE Unde : NFRE = necesarul de fond de rulment pentru exploatere; NFRAE = necesarul de fond de rulment in afara exploatarii. Elementele strict legate de exploatare inglobeaza stocurile, creantele, avansurile de la clienti,datoriile fata de furnizori, alte decontari ce permit sa se stabileasca necesarul de fond de rulment pentru exploatare. NFRE = Stocuri + Creante Avansuri Furnizori Alte decontari Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii se poate determina potrivit relatiei: NFRAE = UAE RAE Unde: UAE = utilizari in afara exploatarii; RAE = resurse in afara exploatarii.
37

Elementele din afara exploatarii cuprind resursele care exprima obligatii fata de Stat, fata de actionari pentru plata dividendelor, fata de salariati pentru salarii si participare la profit si fata de alti creditori . In cazul in care acest indicator este pozitiv, exista un surplus de nevoi temporare ciclice in raport cu sursele temporare ciclice posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerate normala, cu conditia ca ea sa fie rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si creantelor. Necesarul de fond de rulment poate ilustra o discrepanta intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare. Daca indicatorul de echilibru financiar inregistreaza semnul minus, atunci exista un surplus de surse temporare ciclice in raport cu nevoile personale de capitaluri circulante. O situatie poate fi interpretata ca fiind pozitiva, daca este rezultatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si a angajarii de datorii cu scadente, cu termene mai lungi, adica s-au urgentat incasarile si s-au relaxat platile. Nevoia de fond de rulment negativa evidentiaza o situatie nefavorabila, daca ea este consecinta unei intreruperi temporare in aprovizionarea si reinoirea stocurilor sau in activitatea de productie. Necesarul de fond de rulment determinat potrivit metodologiei de mai sus are un caracter static. Din acest motiv se recomanda completarea analizei patrimoniala cu un studiu dinamic care reflecta nevoile normative ale ciclului de exploatare determinate in functie de cifra de afaceri, durata stocurilor fizice si financiare, intensitatea fluxurilor internationale si structura costurilor de productie. Corelarea volumului de active cu marimea nevoii de fond de rulment confera acesteia, din urma, un caracter dinamic. 2.6.3.Trezoreria neta a intreprinderii Ca efect a desfasurarii activitatii, in inteprindere se nasc fluxuri de intrare si iesire de numerar. Fluxurile sunt generate de o multime de activitati referitoare la vanzari si cumparari, formarea, majorarea si remunerarea capitalelor, efectuarea cheltuielilor de investitii si de functionare,etc., cu mentiunea ca trezoreriei ii revine sarcina de a organiza, de a asigura legaturile dintre ele. Tezoreria reprezinta o serie de activitati specializate de organizare si gestionare a fluxurilor de intrare si iesire de moneda, de administrare a lichiditatilor si a unor credite pe termen scurt . Trezoreria poate fi organizata intr-un compartiment (serviciu) al directiei financiare, daca intreprinderea este de proportii mari. Acest resort are legaturi importante cu piata monetara si financiara, preocupandu-se de asigurarea lichiditatilor intreprinderii, de plasarea cu eficienta a excedentelor de evaluare a surselor de finantare, de elaborare si urmarire a bugetelor si a planurilor de Trezorerie, etc. Asigurarea lichiditatii este sarcina de baza a Trezoreriei deoarece intreprinderea fiind angajata intr-un sistem complex de raporturi economice si financiare, trebuie sa faca fata tuturor obligatiilor banesti.
38

Trezoreria, ca simplu element a directiei financiare a intreprinderii, este o entitate coerenta si multiforma care devine in marea intreprindere, manifestarea operationala a functiei financiare, intr-un moment cand aceasta din urmaisi asuma un rol strategic in crestere. Trezoreria este imaginea disponibilitatilor monetare aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu. Trezoreria permite aprecierea gradului de carenta al schimburilor strategice efectuate de intreprindere si anume capacitatea de a genera lichiditatii, ca parte a rezultatelor obtinute, degajate in cursul exercitiului si facultatea de a mentine, dupa acoperirea diferentelor prelevarii, un sold de trezorerie capabil cu investitiile de efectuat. Trezoreria evidentiaza rezultatul intregii activitati a intreprinderii si modul de respectare a cerintelor echilibrului financiar. Obiectivul trezoreriei intreprinderii consta in determinarea stopului monetar de care intreprinderea are nevoie pentru a face fata diverselor sale plati pe durata unei perioade si de a cerceta maniera in care acest stoc poate fi constituit. Trezoreria este din punct de vedere financiar inima intreprinderii. Ea cerceteaza fluxurife de intrare si de iesire, atat in afara exploatarii cat si din operatiunile de exploatare . Preocuparile cat mai intense pentru gestiunea trezoreriei sunt motivate de unele fenomene de instabilitate economica atat macroeconomica cat si microeconomica: cresterea inflatiei, aratei dobanzii, precum si scaderea ratelor de restabilitate si a gradului de autofinantare. Trezoreria reprezinta tabloul disponibilitatilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respectiv a plasarii excedentului monetar. Trezoreria evidentiaza surplusul de surse de finantare ce se degaja din intreaga activitate economica, respectiv diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. T = FRN NFR Unde: T = trezorerie; FRN = fond de rulment permanent; NFR = necesarul de fond de rulment. O definitie mai completa a trezoreriei poate fi data de suma elementelor constitutive ale acesteia ca active si pasive de trezorerie. Elementul de baza in aceasta definire il reprezinta lichiditatile (disponibilitatiile banesti), iar alaturi de ele apar activele financiare de trezorerie si in pasiv cursurile bancare sub forma creditelor de trezorerie. Principalele sarcini ale trezoreriei constau in: -prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire ale trezoreriei; -asigurarea lichiditatii intreprinderii; -evaluarea diferitelor tipuri de plaeamente si plasarea excedentului de trezorerie;
39

-aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt; -stabilirea bugetului trezoreriei si previziunea trezoreriei. Diferenta pozitiva intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment evidentiaza existenta disponibilitatilor banesti, in conturi bancare si in casa, iar trezoreria este pozitiva. Aceasta diferenta favorabila se regaseste intr-o inbogatire a trezoreriei, intrucat existenta lichiditatilor permite rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si de capital. Se poate vorbi chear de o autonomie financiara pe termen scurt. Nu intodeauna o trezorerie pozitiva reflecta o situatie favorabila, existenta pe termen lung a disponibilitatilor banesti poate reprezenta o insuficienta utilizare a lor . Trezoreria negativa (FR<NFR) releva un dezechilibru financiar la incheerea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. In aceasta situatie intreprinderea este dependenta de resursele financiare externe. Se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor surse te capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Echivalenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment (FR=NFR) exprima un echilibru al trezoreriei complect asigurat. Cresterea trezoreriei nete pe perioada de exercitiu contabil reprezinta fluxul monetar net al perioadei numit cash-flow: CF = TN1 TN0 Unde: CF = cash-flow-ul perioadei; TN0= trezoreria neta la inceputul exercitiului contabil; TN1= trezorerioa neta la sfarsitul exercitiului contabil. In situatiile in care fluxul monetar net al exercitiului este pozitiv are loc o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o inbogatire a activului net real, o majorare a averii proprietarilor. Un flux monetar net al exercitiului negativ sugereaza o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor. Aceasta inseamna o reducere a activului net real, o saracie a valorii proprietatii. Se poate concluziona ca trezoreria este un element esential si in acelas timp principala restrictie a gestiunii financiare a intreprinderii. In ea se reflecta atat rezultatele pozitive cat si cele negative ale activitatii intreprinderii, precum si decioziile legate de echilibrul financiar. Nu intodeauna o intreprindere care incheie exercitiul financiar cu profit are si o trezorerie pozitiva, adica disponibilitatile in banca si/sau in casa. Din datele statistice rezulta ca, de cele mai multe ori, falimentul se datoreaza slabiciunilor ivite in gestiunea trezoreriei. 2.6.4.Situatia neta a intreprinderii Pornind de la abordarea juridica a bilantului numerosi analisti financiari utilizeaza conceptul de situatie neta, estimand contabil valoarea drepturilor pe care le detin proprietarii asupra intreprinderii.
40

Situatia neta a intreprinderii se determina pornind de la elementele componente ale activului (bunuri detinute de intreprindere si creante) si ale pasivului bilantier (capitaluri proprii si datorii) . SITUATIA NETA = ACTIV TOTAL DATORII TOTALE Situatia neta poate fi considerata un indicator primar sau preliminar efectuarii unei analize financiare, avand capacitatea de a reflecta modul de gestionare al intreprinderii. Indicatorul situatiei neta exprima valoarea activului realizabil la un moment dat. Proprietarii, actionarii si creditorii sunt interesati sa cunoasca situatia neta a unei intreprinderi. Pe de-o parte actionarii si proprietarii intreprinderii vor sa cunoasca valoarea pe care o detin, iar pe de alta parte creditorii vor sa cunoasca activul nerealizabil care constitue gajul creantelor lor. Situatia neta ilustreaza sumele ce revin asociatilor sau actionarilor in caz de lichiditate. Situatia neta pozitiva si crescatoare evidentiaza o gestiune economica sanatoasa ca rezultat al reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de capital. Cresterea situatiei nete evidentiaza realizarea unuia dintre obiectivele intreprinderii si anume maximizarea valorii acesteia. Situatia neta negativa reflecta o situatie prefalimentara consecinta a incheierii cu pierderi a exercitiilor financiare precedente. Fondul de rulment, necesarul defond de rulment, trezoreria neta, situatia neta sunt elemente de management financiar minimale care trebuie sa faca parte din informatiile pe care managerii le primesc periodic, mai ales ca implicatiile acestora evolutii pot fi negative. 2.6.5. Ratele structurii financiare Performanta financiara sau lipsa de performanta a intreprinderii poate fi pusa in evidenta si de o multitudine de rate care formeaza un adevarat sistem de indicatori, construiti pe baza elementelor bilantiere. Acest sistem de indicatori are capacitatea de caracteriza pana in cele mai mici detalii aspectele financiare ale activitatii desfasurate de o intreprindere . Ratele caracterizeaz modalitile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung ;indicatorul termen scurt, apreciaz importan ndatorrii asupra gestiunii financiare a ntreprinderii, evideniind i principalele mutaii intervenite n structura mijloacelor i surselor generate de schimbrile interne i de interaciunea cu mediul economicosocial. Ratele structurii financiare cuprind, n sintez, trei grupe: ratele de echilibru financiar; ratele de ndatorare; ratele privind structura activului i pasivului. 2.6.5.1. Ratele echilibrului financiar Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia realizrii echilibrului financiar pe termen lung i scurt i a echilibrului funcional, evideniind existena sau inexistena
41

fondului de rulment (FR), a necesarului de fond de rulment (NFR) i a trezoreriei nete (TN) (indicatorii de echilibru financiar). Din aceast categorie fac parte ratele de finanare i ratele de lichiditate. Ratele de finanare pun n eviden modalitile de finanare a investiiilor ntreprinderii, investiii care pot fi: strategice, de exploatare i de echilib. Rata de finanare a imobilizrilor sau Rata fondului de rulment evideniaz condiiile de finanare ale imobilizrilor. Poate fi exprimat prin dou modaliti, dup cum fondul de rulment este determinat n optica funcional (fond de rulment funcional: FRF, sau fond de rulment net global: FRNG), sau n optica analizei lichiditate exigibilitate (fond de rulment net: FRN sau financiar).

sau O valoare supraunitar semnific faptul c ansamblul imobilizrilor este finanat din resursele durabile, respectiv din capitalurile permanente. Aceast durat exprim n termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment n valoare absolut. Creterea valorii raportului corespunde teoretic unei ameliorri a structurii de finanare, iar diminuarea lui exprim o deteriorare a situaiei cu excepia cazului n care aceasta este voluntar i datorat stabilizrii structurilor financiare (reducerea capitalurilor proprii iniial foarte ridicate, rambursarea mprumuturilor neutilizate). n termeni nominali, valoarea ratei nu reflect ntocmai realitatea, ntruct omogenitatea ntre numrtor i numitor este adesea denaturat de inflaie . De asemenea, poate fi determinat o rat referitoare la finanarea proprie a imobilizrilor, denumit rata fondului de rulment propriu, sau rata de finanare a capitalurilor proprii, care se dorete a fi supraunitar.

2. Rata autofinanrii investiiilor (RAF) msoar partea investiiilor autofinanate i poate fi exprimat cu ajutorul raportului:

Unde: CAF = capacitatea de autofinanare IE = investiiile exerciiului NFRE = variaia necesarului de fond de rulment

42

Dac valoarea raportului este mai mare dect 1, nseamn c ntreprinderea are capacitatea de autofinanare suficient pentru a finana noile investiii precum i creterea necesarului de fond de rulment pentru exploatare generat de acestea. 3. Rata de investire (Rinv), determin, mai exact dect precedenta (RAF), proporia de investire a ntreprinderii, n cursul exerciiului, fcnd posibil aprecierea creterii ntreprinderii n raport cu politica de investiii promovat.

4. Rata finanrii activului economic (RAE), comparnd valoarea capitalului financiar, pune n eviden echilibrul financiar funcional, dac valoarea sa este supraunitar.

Aceast rat trebuie analizat n strns corelaie cu rata de finanare a imobilizrilor. Astfel, dac rata finanrii activului economic este subunitar, iar rata de finanare a imobilizrilor este supraunitar, ntreprinderea trebuie s recurg la credite bancare pentru a putea finana excedentul nevoilor de fond de rulment pentru exploatare n raport cu resursele durabile. Se ridic urmtoarea problem: resursele durabile pot s finaneze ciclul de exploatare? Pentru soluionarea acestei probleme facem apel la analiza funcional, care confer necesarului de fond de rulment pentru exploatare un caracter dual, corespunztor elementelor structurale i conjuncturale. De aceea, componenta structural poate fi, n mod normal, finanat de resurse stabile, n timp ce componenta conjunctural (legat de sezonalitate, conjunctur economic, etc) trebuie finanat de credite bancare curente. 5. Analiza echilibrului funcional (RAE) poate fi completat cu rata de finanare a necesarului de fond de rulment pentru exploatare (RNFRE), care evideniaz proporia corespunztoare din fondul de rulment funcional ce finaneaz partea cea mai stabil a necesarului de fond de rulment legate de exploatare (stocurile) .

Raportul se consider satisfctor dac necesarul de fond de rulment funcional reprezint 2/3 din stocuri. Aceast rat reprezint, n general, marele inconvenient de a compara un element static (fondul de rulment) cu un element fluctuat (stocurile). 6. Rata de finanare bancar a exploatrii sau rata creditelor de trezorerie (RCT), complementar cu rata de finanare a necesarului de fond de rulment pentru exploatare, msoar gradul n care ntreprinderea angajeaz credite bancare pe termen scurt pentru a suplini capacitatea de autofinanare a investiiilor de exploatare.

43

B. Ratele de lichiditate si de solvabilitate caracterizeaz situaia financiar a ntreprinderii, pornind de la structura bilanului financiar (etajul inferior al acestuia). n fapt, ratele msoar capacitatea de plat a ntreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt. Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Ea poate exprima si capacitatea unei entitati economice de a face fata obligatilor sale de plata pe termen scurt . Ratele de lichiditate sunt semnificative n cazul unei comparaii ntre ntreprinderi din acelai sector sau ntre ratele cronologice realizate de aceeai ntreprindere. Gradul n care ntreprinderea poate face fa datoriilor pe termen scurt, este dat de un sistem de rate de lichiditate, care cuprinde: rata lichiditii generale ( globale ); rata lichiditii reduse; rata lichiditii imediate. 1. Rata lichiditii generale (RLG), sau rata capacitii de plat a ciclului de exploatare, reprezint un mod de exprimare relativ a fondului de rulment financiar. Lichiditatea general reflect posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma ntr-un termen scurt n lichiditi pentru a satisface obligaiile de plat exigibile. Lichiditatea global se apreciaz favorabil atunci cnd rata lichiditii generale are o mrime supraunitar (cuprins ntre 2 i 2,5%).

sau

Valoarea supraunitar dovedete c, cel puin pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-i achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru banc, un grad de siguran, n acordarea noilor credite, concretizat n existena unui fond de rulment financiar i permite ntreprinderii s fac fa incidentelor care apar n micarea activelor circulante, sau unor deteriorri n valoarea acestora. Cu ct raportul este mai mare dect 1, cu att mai mult ntreprinderea este pus la adpost de o insuficien de trezorerie care ar putea fi provocat de rambursarea datoriilor la cererea clienilor. Lichiditatea general, ns, are o marj sporit de aproximare, datorit numrului mare de variabil care o influeneaz, cum ar fi: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rotaia activelor circulante, intensitatea sezonalitii, etc. De acea, lichiditatea trebuie stabilit i prin implicarea n analiz a gradului de realizare a activelor, respectiv pasivelor circulante. Rata lichiditii generale compar ansamblul lichiditilor poteniale (active transformabile n moned pe termen scurt) cu exigibilitile poteniale (datorii rambursabile pe termen scurt). Dac lichiditile sunt mai mici dect exigibilitile poteniale (RLG 1), nseamn c datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite,
44

n principiu, de capitalurile circulante, astfel c fondul de rulment financiar a devenit negativ. Aceasta nseamn c stocurile se reduc treptat, pentru a putea achita datoriile exigibile pe termen scurt, fr a stnjeni continuitatea produciei, iar datoriile se rennoiesc n mod constant. n ceea ce privete analiza evoluiei lichiditii, nu este suficient ca raportul s fie supraunitar, ci este necesar ca sensul acesteia s fie cresctor. O evoluie descendent a lichiditii ilustreaz o activitate n declin, creditorii trebuind s fie circumspeci n acordarea de noi mprumuturi. 2. Rata lichiditii reduse (RLR) exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile, pe termen scurt, din creane i disponibiliti.

Valoarea supraunitar a ratei evideniaz faptul c stocurile nu sunt finanate prin datorii pe termen scurt (cel puin prin avansuri i prin aconturi primite de la clieni). n general, raportul este subunitar i nu produce dificulti, n condiiile n care ntreprinderea dispune de stocuri sntoase i previziuni de trezorerie corecte. n teoria economic, sunt preri potrivit crora o rat cuprins ntre 0,8 i 1 ar reprezenta situaia optim n ceea ce privete solvabilitatea parial. 3. Rata lichiditii imediate (RLI) sau rata capacitii de plat imediat, caracterizeaz capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, innd cont de ncasrile (disponibilitile existente). Ea asigur interfaa elementelor cele mai lichide ale activului cu obligaiile imediat exigibile ale pasivului .

Teoria economic apreciaz corespunztoare o rat a lichiditii imediate mai mare de 0,3. Capacitatea de plat este o rezultat a fluxurilor materiale i bneti, un efect i o condiie a rotaiei de ansamblu a fondurilor i a echilibrului financiar, fiind satisfctoare atunci cnd ntreprinderea dispune de lichiditi i alte valori transformabile imediat n moned corespunztoare acoperirii obligaiilor scadente. Interpretarea ratei implic i alte informaii referitoare la condiiile de desfurare a activitii. Dei teoretic, o rat ridicat indic o lichiditate ridicat, ea poate avea i alte semnificaii, cum ar fi, folosirea neeficient a resurselor disponibile. O valoare ridicat nu poate fi garania unei solvabiliti, dac restul activelor circulante are un grad redus de lichiditate. O valoare redus a ratei de lichiditate imediat poate fi compatibil cu meninerea echilibrului financiar, dac ntreprinderea minimizeaz valoarea ncasrilor sale, deinnd n schimb valori de plasament, creane, stocuri uor lichidabile n concordan cu exigibilitatea obligaiilor imediate. Meninerea capacitii de plat este rezultatul activitii complexe desfurate de ntreprindere n sectoarele de aprovizionare, producie, comercializare i impune luarea unor msuri tehnice, economice i financiare, care s asigure un circuit normal al capitalurilor.
45

Rata lichiditii imediate este un indicator puin relevant, datorit instabilitii ncasrilor. De aceea, capacitatea de plat reclam o corelare judicioas a termenelor de plat a obligaiilor cu cele de ncasare a drepturilor bneti. Pentru a spori fiabilitatea analizei, trebuie luat n calcul viteza de rotaie a capitalurilor. Solvabilitatea exprima capacitatea unei entitati economice de a face fata obligatiilor banesti, respectiv de a-si respecta platile la termenele scadente, fiind in relatie directa cu gradul de indatorare a acesteia . Solvabilitatea poate fi exprimata prin intermediul mai multor indicatori, astfel: 1.Gradul n care ntreprinderea face fa datoriilor totale este dat de rata solvabilitii pe termen lung (RSTL), exprimat prin raportul:

Valoarea raportului mai mare dect 1,5 dovedete c ntreprinderea are capacitatea de a-i achita obligaiile bneti, imediate i deprtate fa de teri. ntreprinderea poate fi solvabil chiar dac, la un moment dat, din lips de lichiditate nu prezint capacitate de plat. Solvabilitatea este generat de o activitate eficient, iar lipsa capacitii de plat i a lichiditii poate avea caracter temporar dac ntreprinderea se bazeaz pe o solvabilitate general. Aceast rat exprim n termeni relativi un indicator echivalent n valoare absolut corespunztor activului neangajat n datorii: situaie net. O valoare mai mic de 1,5 evideniaz riscul de insolvabilitate pe care i lichiditatea-a asumat furnizorul de fonduri puse la dispoziia ntreprinderii, risc evideniat i, n analiza echilibrului financiar, de valoare negativ a situaiei nete. n cazul n care dificultile financiare ale unei ntreprinderi devin periodice acestea pot pune n pericol echilibrele fundamentale i pot afecta, att imaginea firmei ce capt o reputaie de ru platnic, ct i desfurarea activitii viitoare. 2.6.5.2.Ratele de ndatorare Ratele de ndatorare, dimensionate n optica analizei lichiditate-exigibilitate, evideniaz importana ndatorrii asupra gestiunii financiare a ntreprinderii. Comparnd finanarea extern prin datorii, cu fondurile proprii, ratele pun n eviden componena datoriilor din pasiv, dar i repartiia capitalurilor permanente ntre fondurile proprii i cele mprumutate pe termen mediu i lung . Se pot stabili urmtoarele rate de ndatorare: 1.Coeficientul total de ndatorare sau rata levierului (Lichiditatea ) reflect gradul n care capitalurile proprii asigur finanarea activitii ntreprinderii. Acest indicator poate fi interpretat i ca o rat a autonomiei financiare a ntreprinderii, indicnd gradul n care angajamentele sale, pe termen lung i scurt, sunt garantate de capitalurile proprii ale ntreprinderii.

46

Cu ct rata levierului este mai mare dect 1, cu att ntreprinderea va depinde mai mult de creanierii si. Dac levierul este subunitar, banca va acorda n continuare mprumuturi n condiii de garanie sigur. 2. Rata datoriilor financiare (RDF) exprim gradul de ndatorare pe termen lung.

ntreprinderea poate beneficia n continuare de credite bancare pe termen lung i mediu, dac rata datoriilor financiare este mai mic dect 0,5. 3. Rata independenei financiare a ntreprinderii (RIF), complementar cu rata datoriilor financiare, msoar ponderea capitalurilor proprii n ansamblul resurselor permanente.

n general, rata trebuie s fie superioar sau cel puin egal cu 0,5 din aceleai considerente impuse de normele bancare n relaiile de credit cu ntreprinderea. 4. Rata capacitii de mprumut (RCI) compar resursele proprii cu mprumuturile contractate pe termen lung.

n cazul n care resursele proprii sunt mai mici dect datoriile la termen, respectiv RCI 1, capacitatea teoretic de mprumut a ntreprinderii este saturat. De aceea, normele bancare recomand un raport supraunitar. 5. Rata capacitii de rambursare, sau rata acoperirii creditelor, exprim, teoretic, n numr de ani, capacitatea ntreprinderii de a rambursa n totalitate mprumuturile contractate pe termen lung (RCRTL).

Cu ct valoarea raportului este mai mic cu att mai mare (bun) va fi capacitatea de rambursare. Intervalul maxim, impus de normele bancare, pentru rambursarea teoretic a mprumuturilor la termen prin capacitatea de autofinanare reprezint 3 ani, iar (RCRT) pentru rambursarea datoriilor totale (termen lung i scurt) 4 ani . 6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RPC) pune n eviden capacitatea de plat a costului ndatorrii, separnd ntreprinderile sntoase de cele falimentare.
47

Dac raportul este mai mare dect 0,6 ntreprinderea analizat se confrunt cu dificulti de gestiune financiar riscnd s intre n stare de faliment. 7. Costul ndatorrii, sau rata medie a dobnzii (RDOB), poate fi exprimat prin raportul:

n msura n care rata medie a dobnzii este inferioar ratei de rentabilitate economic a ntreprinderii analizate, ndatorarea favorizeaz finanarea prin mprumuturi. n aceast situaie apare efectul de levier cu influen benefic asupra rentabilitii capitalurilor proprii. 8. Ponderea creditelor curente n ndatorarea global (RCC) exprim alegerea realizat de ntreprindere ntre mprumuturile pe termen mediu i lung i creditele bancare curente (credite pe termen scurt).

O proporie mare a creditelor bancare curente n ndatorarea ntreprinderii poate semnifica o situaie de vulnerabilitate care ine de tipul acestor resurse i de costul lor ridicat. 2.6.5.3. Ratele privind structura activului i pasivului Ratele referitoare la structura bilanului contabil, sau ratele de structur patrimonial, stabilesc ponderea fiecrui post sau grupe de posturi de activ sau pasiv n totalul bilanului oferind posibilitatea exprimrii bilanului n procente. Importana acestui demers const n aceea c permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanului i ofer date cu privire la evoluiile cele mai semnificative n timp. Informaiile privind situaia financiar a ntreprinderii vor fi edificatoare, mai ales, n cazul analizelor comparative n timp i spaiu. A) Ratele privind structura activului sunt expresia simplificat a structurii productive a ntreprinderii. Cele mai semnificative ca valoare informativ dar i frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt : 1. Rata activelor imobilizate (RAI) msoar ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispozii ntreprinderii n mod permanent, n totalul activului.

Datorit structurii diferite a activelor imobilizate, deci a gradului de investire a capitalului diferit, teoria i practica economic recomand determinarea unor rate analitice: a) Rata imobilizrilor corporale (RIC), are o mrime determinat, n general, de natura activitii ntreprinderii:
48

Fiind dependent de specificul activitii ct i de caracteristicile tehnice ale ntreprinderii rata va nregistra valori diferite de la o ramur la alta. Astfel, n ramurile industriei grele i n cele care solicit echipamente importante ca volum, rata nregistreaz valori ridicate, n timp ce n ramurile cu dotare tehnic slab, rata imobilizrilor corporale este relativ redus. Chiar i pentru ntreprinderile aparinnd aceleiai ramuri, rata este diferit ea depinznd de strategia financiar a fiecreia precum i de condiiile concrete n care-i desfoar activitatea. Datorit incidenei diferiilor factori asupra ratei imobilizrilor corporale, este foarte dificil de stabilit o mrime de referin, o rat optim. Cu toate acestea specialitii apreciaz c pentru ntreprinderii comparabile rata imobilizrilor corporale arat n ce msur firma va putea rezista unei crize economice tiut fiind faptul c o imobilizare foarte ridicat a capitalului n active fixe implic riscul netransformrii rapide a caestora n lichiditi. Cu ct valoarea raportului este mai mare cu att mai greu ntreprinderea va putea s opereze o conversie n caz de schimbare brusc a tehnicii sau a cerinelor pieei, a preferinelor consumatorilor, etc. b) Rata imobilizrilor financiare (RIF), dependent de legturile financiare pe care ntreprinderea analizat le ntreine n special cu ntreprinderile la care ea deine participaii la capitalul social, se determin prin raportul:

Ca msur a politicii de investiii financiare, mrimea indicatorului este strns legat de mrimea ntreprinderii. n practica financiar occidental aceasta se explic, prin valorile mici nregistrate de rata imobilizrilor financiare la ntreprinderile mici, respectiv valorile foarte ridicate n cazul holdingurilor . Din considerente de egalitate bilanier, se poate calcula o rat mai puin semnificativ pentru restul imobilizrilor (necorporale plus alte valori):

c) Rata activelor circulante (RAC), complementar cu rata activelor imobilizate, se calculeaz astfel:

n procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibiliti, valori mobiliare de plasament, etc.).
49

- Rata stocurilor (Rs) este influenat de natura activitii ntreprinderii ct i de lungimea ciclului de exploatare.

Rata stocurilor nregistreaz valori mai ridicate la ntreprinderile din sfera produciei i cea a distribuiei de mrfuri i foarte sczut n sfera serviciilor. Fiind determinat direct i de durata ciclului de exploatare, la ntreprinderile cu ciclu de exploatare lung, rata va fi mai ridicat i invers. Nivelul stocurilor modificndu-se sub influena factorilor conjuncturali i a cerinelor pieei, interpretarea evoluiei n timp a stocurilor necesit corelarea cu cifra de afaceri , n mod normal, indicele cifrei de afaceri trebuie s depeasc indicele stocurilor, iar durata de rennoire a stocului prin cifra de afaceri s fie ct mai mic (accelerarea rotaiei stocurilor). Rata stocurilor poate fi, la rndul ei, descompus n rate analitice, n raport cu natura constitutiv a stocurilor (materii prime, produse finite, mrfuri) . - Rata creanelor comerciale ( RC) reflect politica comercial a ntreprinderii i este influenat de natura clienilor ( populaie, ntreprinderi, etc ) i de termenele de plat pe care ntreprinderea le acord partenerilor externi din aval.

Rata nregistreaz valori nesemnificative (sau nule) la ntreprinderile aflate n contact direct cu clienii care realizeaz plata n numerar (comerul cu amnuntul, prestri de servicii ctre populaie) i valori mai ridicate n cazul relaiilor dinte ntreprinderi cu decontri fr numerar. Rata activelor de trezorerie (RAT) reflect ponderea disponibilitilor bneti i a valorilor mobiliare de plasament n patrimoniul ntreprinderii:

Valoarea ridicat a activelor de trezorerie reflect o situaie favorabil n teoria echilibrului financiar, dac nivelul lor depete nivelul pasivelor de trezorerie, n caz contrar, ntreprinderea face apel la credite bancare curente pentru finanarea nevoilor de exploatare. B. Ratele privind structura pasivului, furniznd informaii referitoare la structura resurselor ntreprinderii, definesc politica de finanare a ntreprinderii. Dou caracteristici majore ale politicii de finanare rein n mod deosebit atenia, respectiv stabilitatea resurselor i autonomia financiar global a ntreprinderii. 1. Rata care pune n eviden structura pe termen a pasivului este dat de raportul dintre capitalurile permanente i pasivul total (ansamblul resurselor) i este un indicator global referitor la stabilitatea finanrii, purtnd denumirea de rata stabilitii financiare.

50

2. Pe de alt parte, repartiia ntre resursele proprii i datoriile din pasivul bilanului este apreciat prin urmtoarele rate: a. Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator global referitor la autonomia financiar a ntreprinderii apreciat n ansamblul finanrii sale.

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare ntreprindere valoarea indicatorului poate s difere de la o ntreprindere la alta fcnd dificil stabilirea unui raport optim, a unei rate de referin . Cu toate acestea, specialitii recomand ca satisfctoare o rat mai mare sau cel puin egal cu 1/3, iar bncile folosesc ca prag minim o rat de 30% a activului net (capitaluri proprii) fa de totalul pasivului. b. Complementar cu aceasta se calculeaz rata de ndatorare global (RIG) care msoar ponderea datoriilor, indiferent de durata i originea lor, n patrimoniul ntreprinderii:

Aceast rat prin natura ei este subunitar, i pe msur ce valoarea ei se diminueaz ndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiar crete. ntruct ultimele dou rate (a i b) dau o apreciere global asupra independenei financiare a ntreprinderii, pentru a spori eficacitatea analizei se recomand completarea lor cu ratele de ndatorare. CAPITOLUL III 3.STUDIUL DE CAZ PRIVIND RISCUL DE FALIMENT LA S.C PARNAS S.R.L 3.1.Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor patrimoniale

51

Concluzii -Pentru anul 2004 in cazul firmei analizate situatia se prezinta astfel: activele curente exced datoriile curente cu 12154.1 lei, insemnand ca intreprinderea are pe de-o parte fond de rulment pozitiv, iar pe de alta parte se inregistreaza un excedent de lichiditate generala, ambele in suma de 12154.1 lei.
52

-Pentru anul 2005 situatia este urmatoarea: activele curente exced datoriile curente cu 165 lei, intreprinderea are un fond de rulment pozitiv, excedentul este utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante. -Pentru anul 2006 situatia indicatorilor este urmatoarea: activele curente sunt mai mici decat deatoriile curente cu 161 lei, aceasta insemnand ca fondul de rulment este negativ, intreprinderea se afla intr-o stare de dezechilibru, neputandu-si rambursa datoriile pe termen scurt . Evolutia indicatorilor de gestiune

53

Concluzii -Pentru anul 2004 situatia este urmatoarea: durata unei rotatii a activelor curente este de 65.10 zile, care se explica prin intervalul de timp de aprovizionare, de stocare si de incasare. durata unei rotatii a datoriilor curente este de 16.86 zile. indicele de corelatie al duratelor de rotatie este de 3.86 numar de ori, adica firma analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si desfacere . numarul de rotatii al activelor curente este de 5.6 inferior numarului de rotatii a datoriilor curente 21.64, care reprezinta o rambursare mai rapida a obligatiilor, in comparatie cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de natura stocurilor. indicele de corelatie al numarului de rotatii este subunitar ceea ce inseamna ca firma isi finanteaza afacerile din resurse proprii intr-o proportie mai mare decat din resursele atrase temporar de la terti. -Pentru anul 2005 situatia se prezinta astfel: durata unei rotatii a activelor curente este de 118.86zile, care se explica prin intervalul de timp de aprovizionare, de stocare si de incasare. durata unei rotatii a datoriilor curente este de 117.88zile. indicele de corelatie al duratelor de rotatie este de 1 numar de ori, adica firma analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si desfacere. numarul de rotatii al activelor curente este de 3.07inferior numarului de rotatii a datoriilor curente 3.09, care reprezinta o rambursare mai rapida a obligatiilor, in comparatie cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de natura stocurilor. indicele de corelatie al numarului de rotatii este subunitar ceea ce inseamna ca firma isi finanteaza afacerile din resurse proprii intr-o proportie mai mare decat din resursele atrase temporar de la terti. -Pentru anul 2006 s-a inregistrat urmatoarea situatie: durata unei rotatii a activelor curente este de 138.35 zile, care se explica prin intervalul de timp de aprovizionare, de stocare si de incasare. durata unei rotatii a datoriilor curente este de138.93 zile. indicele de corelatie a duratelor de rotatie este de 0.99 numar de ori, adica firma analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si desfacere. numarul de rotatii al activelor curente este de 2.64 superior numarului de rotatii a datoriilor curente 2.63, care reprezinta o rambursare mai lenta a obligatiilor, in comparatie cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de natura stocurilor. indicele de corelatie a numarului de rotatii este supraunitar ceea ce inseamna ca firma isi finanteaza afacerile intr-o proportie mai mica decat din resursele proprii atrase temporar de la terti. Analiza se completeaza cu indicatorii lichiditatii patrimoniale pentru a se evidentia riscul de lichiditate financiara :
54

Concluzii
55

Din datele prezentate in tabelul 3 pentru anul 2004, rezulta ca firma inregistreaza o stare de lichiditate de 2.66 lei, adica firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau cu facturi de incasat in proportie de 1088.98%. Se inregistreaza si un excedent de solvabilitate de12154.1 lei, aspect pozitiv in care activele curente ramase dupa acoperirea datoriilor curente se transforma rapid in numerar. Rata solvabilitatii generale este de 3860.55%, aceasta insemnand o acoperire excedentara a datoriilor pe termen lung. Din datele analizate pentru anul 2005 rezulta ca firma inregistreaza o stare de lichiditate de 485.13 lei, in proportie de 17.91%, aceasta acoperire efectuandu-se doar partiala. Se inregistreaza un deficit de numerar de 16255 lei, aspect negativ, capacitatea de plata fiind de 17.91%. Firma analizata inregistreaza un excedent de solvabilitate de 4082 lei, rata solvabilitatii generale este de 120.61%, aceasta insemnand o acoperire excedentara a datoriilor pe termen lung. Din datele analizate pentru anul 2006 rezulta o stare de lichiditate de 663.92 lei, firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar in proportie de 7.55%. Acest aspect este acceptabil avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate se incadreaza in intervalul de siguranta financiara. Firma analizata mai inregistreaza si un deficit de 38355lei, aspect negativ, avand in vadere faptul ca se situeaza in afara intervalului de siguranta financiara cu aproximativ 92.45%. Aceasta inseamna ca firma are capacitatea de plata pentru datoriile curente de aproximativ 7.55%. 3.2.Analiza riscului de faliment prin metode statistice Analiza riscului de faliment cu ajutorul Modelului Altman in cazul S.C PARNAS S.R.L :

56

57

Concluzii Z2004 = 0.012 * (12154.1 / 12477.3) + 0.014 * (10631.5 / 12477.3) + 0.033 * (10631.5 / 12477.3) + 0.006 * (200 / 323.2) + 0.999 * (69948.5 / 12477.3) = 0.0117 + 0.0119 + 0.0281 + 0.0041 + 5.6004 = 5.6562 Scorul realizat pentru anul 2004 este 5.6562, firma face parte din categoria firmelor solvabile. Z2005 = 0.012 * (4082 / 19968) + 0.014 * (3882 / 23885) + 0.033 * [(3882 +740) / 23885] + 0.006 * (200 / 19803) +0.999 * (61318 / 23885) = 0.0025 + 0.0023 + 0.0063 + 0.00006 + 2.565 = 2.5758 Scorul realizat pentru anul 2005 este 2.5758, firma se afla in zona gri, cu dificultati financiare temporare. Z2006 = 0.012 * (-161 / 44468) + 0.014 * (1739 /44468) + 0.033 * [(1739 + 331) / 44468] + 0.006 * (200 / 38647) + 0.999 * (101531 / 44468) = 0.0000434 + 0.0005474 + 0.0015361 + 0.000031 + 2.2809168 = 2.2830747 Scorul realizat pentru anul 2006 este mai mic decat scorul realizat pentru anul 2005, firma avand dificultati financiare temporare apropiindu-se de faliment. Analiza riscului de faliment cu ajutorul Modelului Canon & Holder in cazul S.C PARNAS S.R.L :

58

59

Sursa: S.C PARNAS S.R.L Concluzii Z2004 = 16 * 1088.98 + 22 * (12154 / 12477) 87 * 69948 10 * (4065 / 29557) + 24 * (11681 / 29557) = 17423.7 + 21.43 1.3753 + 9.485 = 17453.24 Din calculele efectuate pentru anul 2004, rezulta ca firma analizata are o situatie financiara solida, probabilitatea falimentului fiind sub 10%. Z2005 = 16 * 17.916 + 22 * (165 / 19968) 87 * 61318 10 * (6961 / 37159) + 24 * (4622 / 37195) = 286.656 + 0.1817 - 1.8733 + 2.9823 = 287.946 Din calculele efectuate pentru anul 2005, reiese ca firma analizata are o situatie financiara solida, probabilitatea falimentului fiind sub 10%. Z2006 = 16 * 0.0755 + 22 * 0.1309 -10 * 0.1475 + 24 * 0.2628 = 1.208 + 2.8798 1.475 + 0.63072 = 3.24352
60

Din calculele efectuate pentru anul 2006, rezult5a ca firma inregistreaza o situatie financiara dificila, probabilitatea falimentului fiind intre 70-75%. 3.3.Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor bancare Analiza riscului de faliment cu ajutorul Metodei Bancii Comerciale Romane in cazul S.C PARNAS S.R.L :

61

Sursa: S.C PARNAS S.R.L Concluzii -Pentru anul 2004 situatia este urmatoarea: rata lichiditatii curente este de 3860.55% (4 puncte); solvabilitatea firmei este de 3860.55% (6 puncte); gradul de indatorare generala este de 2.66% (3 puncte); viteza de rotatie a activelor curente este de 5.61 rotatii pe an (2 puncte);
62

rentabilitatea capitalurilor proprii este de87.47% (2 puncte); acoperirea dobanzi este o% (3 puncte); dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere din strainatate este mai mare de 50.01% (2 puncte). Rezulta ca scorul pentru anul 2004 la S.C PARNAS S.R.L este de 22 de puncte, firma incadrandu-se in grupa de bonitate B, conform careia performantele financiare sunt bune, dar nu pot mentine acest nivel intr-o perspectiva mai indelungata. - Pentru anul 2005 situatia este urmatoarea: rata lichiditatii curente este de 100.83% (1 punct); solvabilitatea firmei este de 120.61% (2 puncte); gradul de indatorare generala este de 4.85% (3 puncte); viteza de rotatie a activelor curente este de 3.07 rotatii pe an (1 punct); rentabilitatea capitalurilor proprii este de 95.1% (2 puncte); acoperirea dobanzi este de 0% (3 puncte); dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere din strainatate este mai mare de 50.1% (2 puncte). Rezulta ca scorul pe anul 2005 la S.C PARNAS S.R.L este de 14 puncte, firma incadrandu-se in grupa de bonitate C, avand performante financiare satisfacatoare, dar care au o evidenta tendinta de inrautatire. -Pentru anul 2006 situatia se prezinta astfel: rata lichiditatii curente este de 99.58% (-1 punct); solvabilitatea firmei este de 115.06% (2 puncte); gradul de indatorare generala este de 663.92% (-1 punct); viteza de rotatie a activelor curente este de 2.64 rotatii pe an (1 punct); rentabilitatea capitalurilor proprii este de 29.87% (3 puncte); acoperirea dobanzi este de 0% (3 puncte); dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere din strainatate este mai mare de 50.1% (2 puncte). Rezulta ca scorul S.C PARNAS S.R.L pe anul 2006 este de 9 puncte, firma incadranduse in grupa de bonitate D, performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp. Analiza riscului de faliment cu ajutorul Metodei Bancii Romane de Dezvoltare in cazul S.C PARNAS S.R.L :

63

64

Concluzii

-Situatia pe anul 2004 este urmatoarea: gradul de indatorare al firmei este de 2.59% (0 puncte); lichiditatea imediata este de 1088.98% (50 puncte); solvabilitatea patrimoniala este de 97.4% (50 puncte); rentabilitatea in functie de cifra de afaceri este de 16.7% (43 puncte) gradul de acoperire al cheltuielilor din venituri este 120.05% (41 puncte). Din analiza efectuata pe anul 2004 reiese ca firma se afla in grupa de bonitate A, inregistrand 226 de puncte. -Pentru anul 2005 situatia este urmatoarea: gradul de indatoreare al firmei este de 82.91% (0 puncte); lichiditatea imediata este de 17.92% (0 puncte); solvabilitatea patrimoniala este de 17.09 % (0 puncte); rentabilitatea in functie de cifra de afaceri este de 7.45% (0puncte); gradul de acoperire al cheltuielilor din venituri este 108.15% (30 puncte). Din analiza efectuata pe anul 2005 reiese ca firma se afla in grupa de bonitate C, inregistrand 30 de puncte. -Pentru anul 2006 situatia se prezinta astfel: gradul de indatoreare al firmei este de 86.09% (0 puncte); lichiditatea imediata este de 7.55% (0 puncte); solvabilitatea patrimoniala este de 13.09 % (0 puncte); rentabilitatea in functie de cifra de afaceri este de 2.04% (5 puncte); gradul de acoperire al cheltuielilor din venituri este 102.08% (28 puncte). Din analiza efectuata pe anul 2006 reiese ca firma se afla in grupa de bonitate D, inregistrand 33 de puncte. CAPITOLUL IV 4.CONCLUZII SI PROPUNERI Se poate afirma ca exista largi posibilitati de dezvoltare a societatii S.C PARNAS S.R.L, prin extinderea obiectului de activitate, deschiderea de noi spatii comerciale, dar si printr-o consolidare si imbunatatire a ofertei deja existente. Adaugand si o activitate sustinuta de promovare a produselor, se poate ajunge la o intensificare a vanzarilor, la o satisfacere mai inalta a cerintelor clientilor, si la o crestere a eficientei activitatii de comert. Din analizele efectuate pentru anii anteriori reiese ca firma intampina dificultati care pot provoca falimentul de aceea trebuie ca administratorul firmei sa analizeze aceste probleme si sa adopte anumite strategi pentru evitarea riscul de faliment. In perspective, tinand cont de evolutia indicilor de vanzare din ultima perioada, coordonata cu adoptarea unor decizii din partea administratorului firmei, in vederea promovarii produselor, modernizarii si extinderii spatilor comerciale, adoptarea unor politici de preturi adecvate puterii de cumparare, se spera cresterea numarului de clienti si cresterea vanzarilor.
65

Desi eforturile materiale (cheltuieli cu munca materializata si munca vie) depuse pentru inbunatatirea unor spatii comerciale sau pentru promovarea unor noi produse pe piata sunt comparabile cu cele din alte sectoare, efectele nu pot fi cuantificabile in toate cazurile. In astfel de situatii alaturi de eficienta economica se evidentiaza si ce-a sociala. Cele doua fatede ale eficientei, in sfera promovari produselor pe piata, se interactioneaza, se intrepatrund rezultatele avand simultan un dublu aspect si anume acela de eficienta sociala (nivelul servirii, gradul de satisfactie al clientilor). Dintre strategiile adecvate pentru sporirea vanzarilor si implicit cresterii numarului de clienti la S.C PARNAS S.R.L amintim urmatoarele: (Dezvoltarea si amenajarea spatilor comerciale conform cerintelor Europene. (Largirea segmentului obiectului de activitate, prin infintarea unor noi servicii de alimentatie publica si comercializarea materialelor de constructii. Aparitia unor noi categorii de produse cum ar fi produse de patiserie, agroalimentare, materiale de constructii in functie de obiectul de activitate pentru care va opta firma. (Cresterea competitivitatii ofertei de produse comparative cu ce este pe piata. (Diversificarea si cresterea calitatii produselor comercializate. (Inbunatatirea politicii de promovare a produselor si satisfacerea cerintelor clientilor. (Stabilirea unor politici de pret corespunzatoare calitatii produselor si comparative cu cele existente pe piata. (Asigurarea celor mai bune conditii pentru angajati, specializarea lor in vederea promovarii produselor si inbunatatirii comportamentului fata de client

66