Sunteți pe pagina 1din 2
. , Un gen distinct al dramatur- giei muzicale, opera a aparut in Italia renascentista,
. ,
.
,
Un gen distinct al dramatur- giei muzicale, opera a aparut in Italia renascentista, ca o
Un gen distinct al dramatur-
giei muzicale, opera a aparut
in Italia renascentista, ca o
forma selecta de divertisment.
Curiind opera a devenit popu-
lara, cu un public larg, ~i s-a
raspiindit in intreaga Europii.
o
pera
este
un
spectacol
dramatic
In
care
replicile
sunt
cantate
~i
au
acompania-
ment instrumental.
De~i textele,
muzi-
ca ~i spectacolul
fusesera
cu
mult
timp
In

urm~ combinate In diferite moduri, opera

adev~rat;l a ap~rut doar la sfar~itul secolului

al

16-lea, In ltalia renascentist;l.

in

epoca rena~terii oameriii

erau fascinati

de tot ceea ce avea leg~tura cu Grecia sau cu

de

Roma antic~. Atunci cand grupurile

Inva:tati, poeti ~i muzicieni din Florenta au pus problema Imbuna:ta:tirii dramaturgiei, s-au gftndit, spontan, la imitarea vechilor greci care nu rosteau textul dramelor, ci II scandau sau II cftntau. Asemenea dispute ~i speculatii flo- rentine au creat o atmosfera: favorabila: pentru experimentarea dramaturgiei muzicale. In 1597 s-a prezeotat In fata unui public format din nobill prima opera: cunoscuta:, Dafne, cu muzica: compusa: de ]acopo Peri.

 

Muzica

de

opera

timpurie

Din

opera

Dafne

s-au

pa:strat doar

cftteva

fragmente. Prima opera: a ca:rei partitura: a supravietuit In totalitate a fost opera Euridice

(1600) compusa: de Peri ~i Giulio Cacchini.

O 0 ilustra'ie din reprezenta,ia operei Armide ( 1686), compusa de jean-Baptiste Lully. De~i italian
O
0
ilustra'ie
din
reprezenta,ia
operei
Armide
( 1686),
compusa
de jean-Baptiste
Lully.
De~i italian
de origine,
Lully
a fondat
tradi~ia franceza
a spectacolelor
grandioase
pentru
curtea
regala.

Subiectul este preluat din mitologia antica greaca.Euridice, sotia prea-iubita a poetului ~i muzicianului Orfeu, moare ~i este coborata in Infem; decis sa o salveze, Orfeu o urmeaza, magia caritecului sau ajutandu-l sa infrunte toate primejdiile Infernului. Cu toate ca mitul

a reprezentat sursa de inspiratie, autorul ~i-a

permis sa schimbe ~irul naratiunii -o practica ce a devenit un fel de traditie in opera. in ver-

siunea antica a povestirii, Orfeu nu face fata

NA~TEREAOPEREI
NA~TEREAOPEREI
O Desene pentru un intermezzo -un inter- Iudiu muzical pus in scena intre doua acte
O Desene pentru un intermezzo
-un
inter-
Iudiu muzical pus in scena intre doua acte ale
unei piese dramatice. Adesea inspirate din
clasica mitologie antica, intermezzo-ul a fost,
de fapt, predecesorul spectacolului de opera.
testului fmalla care este supus (se uit:l inapoi la Euridice in timp ce Incearcil sil
testului fmalla care este supus (se uit:l inapoi
la Euridice in timp ce Incearcil sil evadezedin
Infem), insil in operil finalul este triurnfiltor ~i
perecheascapil fericit:l.
O
afacere
aristocratica
Primele opere erau afaceri aristocratice,puse
in scenilin reprezentatiiparticularela careluau
parte nobilii, sau cu ocaziaunor cil~iltorii prin-
ciare, sau mari receptii. Prima reprezentatie
publicil, in fata unui public care pliltise pentru
aceasta,a avut loc in 1637,la Venetia. Expe-
rimentul a fost un succes.Au Inceput sil aparn
teatre in intreaga Italie ~i opera s-a rnspandit
rapid ~i in alte pilrti ale Europei. Aceast:l
perioad:l a fost remarcabilil pentru decorurile ~
~i costumele pompoase ~i efectele spectacu- .x
loase realizatede diverse ma~inilrii din culise.
in 1645,un vizitator englez la Venetia, memo-
rialistul John Evelyn, nota c~ opera eta "unul
dintre cele rnai magnifice ~i rnai luxoase diver-
tismenteinventate de mintea urnanil".
Opera
populara
Popularizarea operei a grnbit schimbilrile In
raportul dintre text ~i muzicil. Intentia origi-
nalil a fostaceea ca muzica sil sustinil, din fun-
dal, impactul teXtului rostit. Primele spectacole
erau complet vorbite, sau teXtul era scandat~i
exista foarte putirul melodie, sau chiar deloc,
iar ritrnul era doar cel dat de vorbirea naturalil,
uneori acompaniatil de cativa instrumenti~ti.
in 1607,primul mare geniu al op~rei, Claudio
Monteverdi, a angajatun ansamblu mai mare
~i mai variat de instrumenti~ti~i a introdus noi
forme de incitare drarnaticil, dand frau liber
unor noi expriinilri a emotiilor urnanein muz-
ica pe care a compus-o pentru opera sa Orfeu,
inspirat:l tot de celebrul rnit al lui Orfeu ~i
Euridice. int:lritil
de lucrilrile ulterioare ale lui
Monteverdi, noua tendintil in arta muzicalil a
ale lui Monteverdi, noua tendintil in arta muzicalil a devenit din ce in ce mai evidenta.
devenit din ce in ce mai evidenta. La Inceputul secolului 18, Alessandro Scarlatti compunea opere
devenit din ce in ce mai evidenta. La Inceputul
secolului 18, Alessandro Scarlatti compunea
opere in care muzica era cel mai important
element ~i in care ariile (solo-urile) au devenit
piesele de rezistenta ale spectacolelor. Anile
au devenit
sernnul inconfundabil
al ~colii
ita-
liene de opera, foarte bine primita In multe
parti ale Europei.
in
afara
Italiei
Franta ~i-a dezvoltat propria ei traditie, fon-
data de ]ean-Baptiste Lully (1632-1687). De~i
originar din Italia (numele lui real era
Giovanni
Battista
LullO
~i-a dat
seama ca
opera trebuia sa fie adaptata pe placul curtii
regale franceze., ea Insa~i "clasica" ~i sobra.
Din aceast1{cauza, In operele lui Lully muzica
devenise din nou subordonata textului; linia
melodic1{ juca un rol putin important, ea fiind
prezenta doar pentru a sustine armonic, de~i
grandios, versurile elevate ~i subiectul princi-
pal al operei care f1{c~a adesea referire, direct
sau indirect, la maretia "Regelui Soare",
O Compozitorul
englez Henry Purcell. Cum
opera nu se instaurase inca in Anglia,
princi-
pale le sale lucrari teatrale erau piese cu lungi
interludii muzicale.
Ludovic al XIV-lea al Frantei.Ca uimare, Lully a prosperat, eclipsandu-~i rivalii, iar traditia fondata de
Ludovic al XIV-lea al Frantei.Ca uimare, Lully
a prosperat, eclipsandu-~i rivalii, iar traditia
fondata de el a rnrnas neschimbata paM la
sfar~itul secolului al 18-lea.
Anglia a fost tara de origine a unui alt
geniu muzical, compozitorul Henry Purcell
(1659-1695), insa ocaziile de a compune
opere erau limitate. Dramaturgia teatrala
domina la acea data Anglia ~i Purcell a com-
pus mai ales semi-opere -piese dramaticein
care erau incluse unul sau mai multe inter-
ludii muzicale care aveau diferite lungimi.
Atunci cand Purcell a avut, in sfar~it,
ocazia de a compune o opera adevarata
aceastfl a fost o
lucrare experimentala com-
pusa pentru un spectacol de amatori, la o
~coalade fete. Aceastalucrare, Dido $i Eneas
(1689), este o capodopera, dar compozitorul
nu a avut succesori in Anglia pana la Georg
Friedrich Handel (1685-1759),de origine ger-
mana, stabilit in Anglia. El a introdus stilul
operei
italiene care detinea suprematia peste
tot in Europa, cu exceptia Frahtei.
O O scena din II Pomo cf'Oro, realizata in 1667. O produc1ie spectaculoasa ce implica
O O scena
din
II Pomo
cf'Oro,
realizata
in
1667. O produc1ie
spectaculoasa
ce implica
schimbarea
a
24
de decoruri
in
4 acte
~i care
necesita
un numar
foarte
mare
de actori.
7R
7R