Sunteți pe pagina 1din 3

Scapa definitiv de emotiile negative

CRISTI POPAN Daca in primul meu articol incercam sa va sesizez, de pericolul acordarii unei importante exagerate emotiilor, si de utilitatea renuntarii la ele, in mod firesc, urmatoarea problema care se pune este, cum evitam conditionarea sau escaladarea emotiilor negative , pentru ca cele pozitive desi reprezinta un pericol subtil semnificativ, nu epuizeaza atat de sever fiinta noastra.

Absolut orice relationare dureroasa are la baza un singur lucru: iluzia separarii dintre oameni. Inteleg cat de justificata poate parea aceasta iluzie , si cat de utopica intelegerea mea ca , suntem cu totii una, dar constatind, ce capacitate de reglare interioara, poate oferi perspectiva care vi-o sugerez, sunt sigur ca veti privi cu alti ochii ceea ce am de zis. Iluzia separarii si a imperfectiunii existentei se insinueaza in fiinta noastra prin urmatoarele 3 aspecte 1 perceptia existentei in exteriorul nostru a unei autoritati indreptatite sa ne judece, 2 senzatia ca fiinta noastra este imperfecta, fiind rezultatul unui hazard existential orb si dezinteresat, 3 senzatia de nesiguranta in fata unei lumi periculoase fara nici un Dumnezeu. Din incercarea de a ascunde ceea ce simtim a fi defectele noastre interioare: nesiguranta in fata inevitabilului , slabiciunile, esecurile din trecut in relatii sau in competitii, umilinta suferita in anume situatii, momentele penibile care ne-au marcat sau nemultumirea de cum aratam, teama de evaluari, se nasc mare parte din emotiile noastre negative.

Ca urmare emotiile negative au la baza frica de a fi desconspirati ca fiintele imperfecte si slabe , care credem noi ca suntem. Aceasta credinta in imperfectiunea noastra si a lumii in care traim este singura imperfectiune existenta. Este cel mai neatractiv lucru posibil si majoritatea semnalelor care va vor confirma ca ceva nu este in regula cu voi, sunt de fapt semnalele primite pentru credinta voastra in propria imperfectiune. Neacceptarea noastra in primul rand si a celorlati, este modul in care desconsideram existenta, . minimalizand tot ce ne-a oferit .Pornim de la premiza absurda ca suntem reflexia unui hazard existential, nimeriti intr o lupta de supravietuire, cu oameni in jurul nostru pregatiti sa ne sacrifice in primul moment de neatentie. Iar emotiile negative ar trebui sa fie avertismentul asupra erorii in care am ales sa fim, crezind aceste lucruri. Traim cu impresia ca increderea in sine este consecinta perfectiunii interioare si exterioare dar in fapt este asumarea si acceptarea cu recunostinta a fiintei care suntem Si imediat ce intelegem asta descoperim ca totul are un sens ca suntem absolut necesari existentei. Revelatia aceasta aduce calmul, rabdarea si interesul pentru propria viata pentru semnificatia ei. Putem sa ne privim cu ingaduita si recunostinta. Toate acestea se concretizeaza in atentie care de fapt este constienta care o cautam in tot. Cand aducem atitudinea aceasta in noi nu va mai exista vreun motiv sa mascati ceva, sa fiti incordati. Putem oferi transparenta interioara putem privi pe oricine in ochi fara sa clipim. Ori asta inseamna ca am eliminat cauzele emotiilor.. Practic prin decizia de a te lasa a fi vazut asa cum esti, prin eliberarea de teama de a crede ca pierzi ceva lasandu-te sa fii ceea ce si esti (o fiinta care merita si trebuie sa fie aici si acum) invalidezi instantaneu mecanismul emotional. Veti fi eliberati pe loc de tensiune. Pe scurt: Crezand intr-o lume competitionala imperfecta haotica te vei percepe mereu ca fiind imperfect,insuficient, obligat sa dovedesti ca esti mai bun sau amenintat de pericole Inconstient vei vrea sa ascunzi, sa maschezi ceea ce crezi tu ca nu-i ok la tine . urmeaza frica de a fi desconspirat si emotiile aferente, care de fapt iti desconspira incapacitatea de a avea o relatie corecta cu fiinta ta.

Aveti grija ce credeti despre lumea in care ati aparut ca viata voastra va fi pe masura intuitiei. O viata incarcata de emotii negative ar trebui sa va avertizeze vizavi de credintele voastre.