Sunteți pe pagina 1din 24

REORGANIZAREA JUDICIARA

I. INTRODUCERE Criza economica mondiala a determinat, pe langa o serie de efecte profound negative resimtite de oamenii de afaceri din intreaga tara si o regandire a modului de abordare a fenomenului insolventei. Pentru creditori, sustinerea unui plan de reorganizare, cu perspective reale de redresare si acoperire a creantelor se dovedeste a fi avantajoasa mai ales in conditiile de piata imobiliara actuale. In conditiile economice date, posibilitatea de valorificare a activelor debitorului aflat in procedura falimentului nu este nici una facila nici una de scurta durata. Pretul activelor a scazut si pe cale de consecinta, si valoarea garantiilor constitute de catre debitor in favoarea creditorilor s-a redus corespunzator. Dupa o lunga perioada de timp in care falimentul a reprezentat cea mai buna metoda de privatizare dat fiind pretul ridicat al activelor ce acoperea cu succes procente importante din masa credala asistam la o repozitionare a prioritatilor, accentul fiind pus pe reorganizare si pe metode de preventie a insolventei mandatul ad hoc si concordatul preventiv. Dupa ce o buna perioada de timp s-au aflat in fruntea topurilor financiare, in Romania au aparut adevarate fenomene legate de insolventa dezvoltatorilor imobiliari sau a firmelor de retail, cazuri care, prin specificul activitatii lor, reprezinta adevarate provocari in incercarea de redresare printr-o procedura de reorganizare. In acest context, desi potrivit legii practicianul in insolventa este tinut a face toate demersurile de expunere pe piata a activelor ce se doresc a fi valorificate, iar metoda de vanzare a bunurilor (licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua) este deciza de adunarea generala a creditorilor, nu in putine cazuri, mai ales in practica ultimului an, activele debitorului au fost vandute sub valoarea creantelor creditorilor, acestia fiind pusi in situatia ca, in cazul falimentului, sa-si recupereze doar in parte sau chiar deloc creanta detinuta impotriva debitorului (mai ales in siuatia in care acestia au fost creditori negarantati).

Trebuie avut in vedere si faptul ca pe masura ce procedura dureaza in timp, cheltuielile cu administrarea acesteia cresc in detrimentul tuturor creditorilor. In toate cazurile, din sumele rezultate in cursul procedurii vor fi acoperite cu precadere cheltuielile aferente procedurii, deci inclusiv acele cheltulieli necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si cele care implica evaluarea si valorificarea bunurilor debitorului. Nu in ultimul rand, sustinerea partenerilor de afaceri in dificultate, dar cu perspective reale de redresare, contribuie la mentinerea unui mediu de afaceri functional si la fidelizarea acestor parteneri.

II. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE DESCHIDERII PROCEDURII GENERALE A INSOLVENTEI/ REORGANIZARII PENTRU DEBITOR

Deschiderea procedurii insolventei determina suspendarea oricaror actiuni individuale de recuperare a creantelor impotriva debitorului. Astfel, debitorul va avea parte de un ragaz, de o perioada de respiro prin deschiderea procedurii insolventei, de la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii stopandu-se asaltul creditorilor urmaritori prin suspendarea de drept a oricaror actiuni judiciare de realizare a creantelor impotriva averii debitorului, inclusiv a procedurilor de executare silita. Un alt efect al deschiderii procedurii insolventei consta in suspendarea curgerii oricaror accesorii (dobanzi, majorari sau penalitati) pentru creantele negarantate nascute anterior deschiderii procedurii precum si pentru partile negarantate din creantele garantate. Actiunile judiciare introduse de administratorul judiciar/ lichidator in vederea relizarii creantelor impotriva debitorilor celui aflat in procedura insolventei sunt scutite de plata taxelor de timbru. Orice furnizor de servicii- electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare,

sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar astfel de serviciu catre debitor, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv. Posibilitatea mentinerii unor contracte de catre administratorul judiciar, indiferent de optiunea cocontractantului in circumstante strict determinate de lege pentru a preveni abuzurile. Sub rezerva votarii planului de reorganizare de catre creditori si a confirmarii lui de catre judecatorul sindic, in conditiile respectarii tratamentului echitabil si corect prevazut de lege, planul de reorganizare aduce urmatoarele avantaje pentru debitor: Posibilitatea achitarii datoriilor restante intr-un interval de timp de 3 ani calculate de la data confirmarii planului de reorganizare (termenul va putea fi prelungit cu inca 18 luni cu votul a 2/3 din creditorii ramasi in sold); Posibilitatea reducerii cuantumului unor creante (cu conditia ca aceste categorii de creante sa fi primit cel putin cat ar fi primit in cazul falimentului debitorului); Posibilitatea eliminarii unor categorii de creante (cu conditia ca aceste categorii de creante sa nu fi primit nimic in cazul falimentul debitorului); Posibilitatea salvarii afacerii si continuarii activitatii eliberat de povara datoriilor restante- fresh start ( la data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan). Desi deschiderea procedurii insolventei creeaza o serie de avantaje pentru debitor, dezavantajele pe care aceasta procedura i le poate aduce nu sunt de neglijat fiind legate in principal de caracterul public si judiciar al acestei proceduri. Dintre dezavantajele procedurii insolventei pentru debitor amintim urmatoarele: Pierderea credibilitatii in randul partenerilor de afaceri, inclusiv dificultati in obtinerea de credite destinate redresarii activitatii debitorului aflat in procedura insolventei (practica a demonstrat ca institutiile financiare sunt foarte rezervate in acordarea unor credite catre debitorii aflati in starea de

insolventa, desi, in cazul intrarii acestora in procedura falimentului, creantele acestor categorii de creditori sunt achitate cu preferinta); Tot ca o consecinta a pierderii credibilitatii debitorilor aflati in procedura insolventei este de mentionat si reticenta furnizorilor de a mai credita debitoarea, acesta trebuind sa achizitioneze marfa cu plata pe loc; De asemenea, anumite prevederi legislative actuale sunt de natura a crea in defavoarea debitorilor adevarate incompatibilitati speciale de a contracta sau care sunt de natura a-i descalifica in anumite proceduri (de ex. In materia achizitiilor publice).

III. INFORMATII PE CARE TREBUIE SA LE CONTINA PLANUL DE REORGANIZARE Informatiile care trebuie prevazute in mod obligatoriu in planul de rerganizare sunt cele mentionate de alin.1-5 ale art. 95 din lege si anume: i) perspectivele de redresare a activitatii debitorului Aceasta mentiune ce trebuie cuprinsa in planul de reorganizare are in vedere prezentarea unei proiectii a evolutiei debitorului in peisajul economic general, in raport de o serie de criterii enumerate cu titlu exemplificativ in textul legii, cum ar fi specificul obiectului de activitate al acestuia, raportul dintre cerere si oferta de pe piata pentru a evidentia faptul ca existenta debitorului in circuitul economic este justificata prin prisma cererii pietei sau nisei de piata careia acesta i se adreseaza. Intereseaza, din acest punct de vedere care este potentialul de viabilitate economica a debitoruluicare sa justifice si sa motiveze creditorii sa sustina un plan de reorganizare in detrimentul unei proceduri de faliment. ii) programul de plati Conform art.95 alin.21 din legea insolventei, planul de reorganizare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu si programul de plati al creantelor.
1

Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plata a creante.

Acest capitol este cel care intereseaza cel mai mult creditorii atunci cand decid sa sustina un plan de reorganizare si alaturi de suma care li se propune a fi achitata prin plan, termenul la care se plateste este esential. Pct.22 din definitii precizeaza ca prin programul de plata al creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la planul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente panului de reorganizare si care cuprinde: cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora; termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume de bani.

iii) durata planului de reorganizare Potrivit art.95, alin 32 din Legea nr.85/2006, executarea planului nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii. In anumite conditii, durata planului de reorganizare va putea fi extinsa, cu o perioada de cel mult un an, conform prevederii cuprinse in art.95 alin.4 din lege. Conditiile impuse de lege pentru obtinerea extinderii planului de reorganizare sunt: recomandarea administratorului judiciar; trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la data confirmarii planului; votul favorabil a cel putin doua treimi din creditorii aflati in sold la acea data.

iv) categoriile de creante care nu sut defavorizate

Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii. Termenele de plat stabilite prin contracte inclusiv de credit sau de leasing pot fi meninute prin plan, chiar dac depesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi i prelungite, cu acordul expres al creditorilor, dac iniial erau mai scurte de 3 ani. Dup realizarea tuturor obligaiilor din plan i nchiderea procedurii de reorganizare, aceste pli vor continua conform contractului din care rezult.

Conform art. 3, pct.213, categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective si anume: o reducere a cuntumui creantei; o reducere a garantiilor sau a altor accesorii cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului; valoarea actualizata cu dobanda de referinta a BNR, daca nu este stabilit astfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin alte legi speciale este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante. v) tratamentul categoriilor defavorizate Una din mentiunile pe care trebuie sa le contina planul este cea legata de tratamentul categoriilor defavorizate si deseori, in activitatea practica, intalnim situatii in care planul de reorganizare prevede reducerea cuantumului creantelor, in special din categoria celor chirografare, cu sume importante, ajungand pana la a se distribui acestei categorii doar de 10-20 de procente din totalul sumelor din acea categorie inscrise in tabelul definitiv. Planul de reorganizare va trebui sa arate ce despagubiri urmeaza a fi acordate acestor categorii de creditori, cu indicarea despagubirilor care ar putea fi primite de acestia in caz de faliment, urmand ca o analiza a caracterului acestui tratament, respectiv daca acesta este echitabil si corect sa fie facuta cu ocaziaconfirmarii planului de catre sindic. vi) descarcarea de raspundere a debitorului

Categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul dereorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creantei; b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor n defavoarea creditorului; c) valoarea actualizata cu dobnda de referinta a Bancii Nationale a Romniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica dect valoarea la care a fost nscrisa n tabelul definitiv de creante;

Planul de reorganizare trebuiesa mentioneze daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere. Acesta prevedere are relevanta numai in cazul in care planul de reorganizare nu reuseste si se trece la procedura falimentului. In cazul in care planul de reorganizare reuseste (prin ipoteza in care toti creditorii au primit, in intregime, sumele de bani prevazute in programul de plati), trebuie tinut cont si de dispozitiile art. 137, alin.24 din lege, conform carora la data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte deconfirmarea planului si cea prevazuta in plan. Astfel, avand in vedere, pe de o parte faptul ca toti creditorii si-au primit banii prevazuti in plan, iar pe de alta parte, faptul ca debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confrmarea planului si cea prevazuta in plan, inseamna ca nu mai exista un pasiv pentru care sa poata fi atrasa raspunderea debitorului. In cazul in care planul, desi confirmat, nu reuseste, raspunderea debitorului si a celorlalte categorii prevazute mai sus , poate fi atrasa numai pentru diferenta dintre sumele trecute in plan si cele achitate pana la data trecerii la procedura falimentului. vii) despagubirile aferente titularilor tuturor categoriilor de creante Planul de reorganizare trebuie sa prevada si sumele de bani care urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primitaprin distribuire in caz de faliment. In acest scop si tinand cont si de tratamentul corect si echitabil la care trebuie supuse creantele defavrizate care respng planul, este absolut necesar ca, inainte de intocmirea planului de reorganizare, sa se efectueze o expertiza prin care sa se stabileasca, pe de o parte, valoarea de lichidare a bunurilor proprietatea debioruluiiar, pe de alta parte, plecand de la acesta valoare si tinad cont de regulile de distribuire in caz de faliment, sa se stabileasca suma exacta pe care fiecare categorie de creditori o primeste in caz de faliment.
4

La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea nainte de confirmarea planului si cea prevazuta n plan.

IV. MASURI ADECVATE PENTRU PUNEREA IN APLICARE A PLANULUI DE REORGANIZARE

Un plan de reorganizare poate sa prevada impreuna sau separat: Restructurarea (operationala, financiara, si/sau corporativa) si continuarea activitatii debitorului; Restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului; O combinatie a celor doua variante de mai sus. Masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare sunt cele prevazute in alin.6 al art. 95 din legea insolventei. Cele mai importante si frecvente masuri care se propun intr-un plan de reorganizare sunt: i) pastrarea, n ntregime sau n parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat n conditiile legii In planul de reorganizare trebuie sa se mentioneze in mod expres cine urmeaza a asigura conducerea activitatii debitoarei in aceasta perioada. Astfel, planul poate sa prevada faptul ca debitorul isi pastreaza in tot sau in parte conducerea activitatii sale. In cazul in care debitorul isi va pastra in tot conducerea activitatii, administratorul judiciar va avea obligatia de a-i supraveghea activitatea pentru a vedea daca aceasta respecta sau nu planul si sa informeze creditorii si judecatorul sindic, prin rapoartele pe care le intocmeste, cu privire la modul de indeplinire a planului de reorganizare. In cazul in care debitorul isi pastreaza doar in parte conducera activitatii, este absolut necesar ca, prin planul de reorganizare, sa se precizeze in mod expres care sunt activitatile care trebuie indeplinite de catre celelalte persoane numite sa conduca o parte

a activitatii debitorului. Si in acest caz, atat pe partea de activitate pe care o indeplineste debitorul cat si pe partea de activitate pe care o indeplinesc celelalte persoane numite, este absolut necesar ca administratorul judiciar sa supravegheze activitatea. ii) obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora Obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora reprezinta unlele dinre cele mai importante elemente ale unui plan de reorganizare daca nu cea mai importanta. Practic, niciun plan de reorganizare nu poate fi conceput fara a arata de unde se obtin sumele de bani necesare sustinerii si realizarii acestuia. Sursele de provenienta pot consta, spre exemplu, in infuzia de capital din partea asociatilor/actionarilor existenti sau din partea unor terti, in vanzarea de active, in contractarea unui sau unor credite bancare, in derularea contractelor existente sau obtinerea unor noi contracte. Daca in perioada boom-ului imobiliar, vanzarea de active era o sursa sigura si destul de rapida de obtinere a lichiditatilor, in prezent, este destul de greu sa valorifici active, de orice fel, dar mai ales immobile, astfel incat, daca prevezi numai acesta sursa, exista destule sanse ca pana la momentul la care reusesti sa vinzi, sa fie prea tarziu fie, sumele obtinute sa fie insuficiente pentru sustinerea planului de reorganizare. De asemenea, contractarea de credite bancare este destul de dificila, in conditiile in care, in prezent, nici societatile care nu sunt in procedura de insolventa nu reusesc cu usurinta sa obtina o finantare bancara. Astfel, in prezent se poate spune ca este greu ca un plan de reorganizare sa reuseasca fara o infuzie de capital, fara ceea ce specialistii numesc fresh money. iii) fuziunea debitorului, n conditiile legii Fuziunea are doua forme: fuziunea prin absorbtie si fuziunea prin contopire. In cazul fuziunii prin absorbtie si a fuziunii prin contopire cand societatea absorbita este societatea in insolventa, aprobarea si confirmarea planului de reorganizare ar insemna ca societatea in insolventa sa inceteze sa mai existe,

patrimonial sau fiind preluat fie de societatea absorbanta fie de noua societate constituita ca urmare a contopirii. In situatia in care societatea absorbanta este societatea aflata in insolventa, atunci planul de reorganizare continua, patrimonial societatii in insolventa marindu-se cu patrimonial (drepturi si obligatii) societatii absorbite. Astfel, pe langa creditorii societatii aflate in procedura insolventei, se adauga si creditorii societatii absorbite, ceea ce presupune ca tabelul creantelor se modifica masiv prin programul de plata al creantelor. De precizat este si faptul ca fuziunea poate avea loc si intre 2 societati care sunt in procedura insolventei. Intr-un astfel de caz, amble planuri de reorganizare confirmate trebuie sa prevada fuziunea si, indifferent care dintre societati este cea absorbanta sau absorbita, procedura insolventei continua, societatea absorbanta preluand intreg patrimonial soietatii absorbite. iv) transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe personae fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului Acest text are in vedere fie ipoteza in care se instraineaza anumite bunuri contra unui anumit prt, fie ipoteza in care aceste bunuri sunt aduse ca aport la capitalul social al unei societati comerciale deja existenta sau care ia fiinta, debitorul primind un anumit numar de parti sociale/actiuni, de pe urma carora va obtine dividende sau le va putea instraina in schimbul unei anumite sume de bani. Desi nu se prevede in mod expres, planul poate prevedea si o divizare a debitorului. Acesta intrucat, masurile adecvate prevazute in alin.6 al art.95 nu sunt limitative, legea nu interzice expres o astfel de posibilitate si, mai mult, prevede in mod expres fuziunea debitorului. In cazul divizarii totale a debitorului cand acesta isi inceteaza existenta, iar patrimonial sau se imparte la una sau mai multe societati comerciale, trebuie tinut cont de precizarile facute in cazul fuziunii prin contopire sic el al fuziunii in care societatea absorbita este dbitorul.

10

In cazul desprinderii, o parte dintre creditorii debitorului impreuna cu o parte din activele acestuia se transmite catre una sau mai multe societati, procedura insolventei continuandu-se cu creditorii si cu bunurile care au ramas. v) lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori n bloc, libere de orice sarcini, sau darea in plat a acestora ctre creditorii debitorului, n contul creanelor pe care acetia le au fa de averea debitorului Prin planul de reorganizare se poate prevedea fie lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, caz in care lichidarea se face cu respectarea dispozitiilor art. 116-120 din lege, fie distribuirea unora sau a tuturor bunurilor catre unul sau mai multi creditori ai debitorilor, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului. Conform art. 116, alin. 2 din legea insolventei, bunurile vor putea fi vandute in bloc ca un ansamblu in stare de functionare sau individual. Bunurile pot fi vandute fie la licitatie publica, fie prin negociere directa, fie se poate utilize o combinatie a celor doua. Metoda de vanzare este aprobata de catre adunarea creditorilor pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Algerea uneia dintre metodele de vanzare prevazute trebuie sa urmareasca, in primul rand, obtinerea celui mai bun prt pentru bunurile ce urmeaza a fi scoase la vanzare. Planul de reorganizare care prevede lichidarea tuturor sau a unor bunuri din averea debitorului, trebuie sa prevada expres si in amanunt modalitatea de vanzare a bunurilor, astfel incat, odata aprobat planul de catre creditori si confirmat de catre judecatorul sindic, san u mai fie necesar a te adresa creditorilor in vederea efectuarii valorificarii. Trebuie mentionat si faptul ca, in cazul in care in planul de reorganizare s-ar prevedea o dare in plata prin intermediul careia un creditor ar primi, in locul creantei sale, un bun proprietatea debitoarei, este necesar acordul acelui creditor, dat fiind faptul ca prin plan nu se pot crea obligatii in sarcina unei parti fara acordul acesteia.

11

vi) prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobnzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale Prin planul de reorganizare este posibil sa se prevada faptul ca data scadenta inscrisa intr-un contract se prelungeste sau rata dobanzii se modifica, in general, se pot modifica oricare dintre clauzele cuprinse in contractele semnate de catre debitor. O prima mentiune catre trebuie facuta este aceea ca o astfel de posibilitate exista numai pentru contractele care nu au fost denuntate, fiind in curs de executare In cazul unui plan de reorganizare care prevede modificarea unora dintre clauzele contractuale, atata timp cat acest plan este aprobat de catre creditori si confirmat de catre judecatorul sindic, modificarile vor fi opozabile co-contractantului indifferent daca acesta a fost sau nu de accord cu planul. Astfel, daca in perioada de observatie, pentru a modifica clauzele unui contract de credit ai nevoie de acordul cocontractantului, in perioada de reorganizare, daca s-a prevazut acest lucru in plan, clauzele contractului pot fi modificate fara acordul cocontractantului.

V. REGLEMENTAREA LEGALA A PLANULUI DE REORGANIZARE

Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor si presupune intocmire, aprobare, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare. Din punct de vedere al naturii juridice a planului, acesta are o structura complexa, imbinand atat elementele acordului de vointa contractual prin obligatiile asumate de catre debitor, cat si cele ale actului jurisdictional hotararea de confirmare avand valentele unei hotarari irevocabile de executare silita impotriva debitorului dar si caracterul legal prin limitele si conditiile impuse de textul actului normativ.

12

Din interpretarea coroborat a textelor de lege cuprinse in art.3, pct.205, art.3, pct.226 planul de reorganizare cuprinde creantele anterioare deschiderii procedurii, oricum ar fi acestea, scadente, nescadente, certe sau sub conditie si care urmeaza a fi achitate conform programului de plati prevazut in plan, dar nu cuprinde creantele nascute anterior deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura de rorganizare si care, potrivit art. 64, pct. 67 din lege, se platesc conform documentelor din care rezulta. Prin programul de plata al creantelor se intelege cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la flxurile de numerar aferente planului de reorganizare si termenele la care debitorul se obliga sa plateasca aceste sume. Aceasta mentiune este importanta intrucat debitorul are obligatia sa asigure pe tot parcursul procedurii de reorganizare atat plata creantelor cuprinse in planul de reorganizare, cat si a resurselor necesare sustinerii activitatii curente a intreprinderii, intrucat nerespectarea oricareia dintre cele doua obligatii da dreptul creditorilor sa solicite deschiderea procedurii de faliment impotriva debitorului. Procedura reorganizarii parcurge urmatoarele etape succesive: 1. Propunerea planului; 2. Votarea planului; 3. Confirmarea planului si 4. Executarea planului.
5

Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului; b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului 6 Prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde: a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora; b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume; 7 Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform dcumentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute in procedura de faliment.

13

5. Inchiderea procedurii

1. PROPUNEREA PLANULUI Un prim aspect ce trebuie lamurit este acela de a stabili persoanele care pot propune un plan de reorganizare precum si conditiile care trebuiesc indeplinite. Un alt aspect important este acela de a stabili termenele in care aceste persoane trebuie sa depuna un plan de reorganizare. Art. 94 alin 18 din legea insolventei prevede care sunt persoanele care pot propune un plan de reorganizare precum si conditiile pe care acele persoane trebuie sa le indeplineasca pentru a propune un astfel de plan. Astfel, aceste persoane sunt: debitorul, administratorul judiciar si unul sau mai multi creditori. Pentru ca debitorul sa poata propuna un plan de reorganizare, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: Sa existe aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor; In cazul in care procedura a fost declansata de debitor, acesta trebuie sa-si fi manifestat intentia de reorganizare potrivit art. 28 alin.1 lit.h9 din lege; In cazul in care procedura a fost deschisa la cererea unui sau unor creditori, debitorul poate propune un plan numai in cazul in care nu a contestat ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea.

Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunarii actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art.28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art.33 alin.(6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor, cu conditia sa-si fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin.(2); c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin.(2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor. 9 O declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii sau prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin.(2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate.

14

In ceea ce priveste posibilitatea debitorului de a propune un plan de reorganizare, trebuie tinut cont si de dispozitiile art.94 alin.410 conform carora nu va putea propune un plan, debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererii introductive, a mai fost subiect al procedurii insolventei si nici cel care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazue in legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, nselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals sau infractiuni prevazute in legea nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. Depunerea planului de catre debitor in acelasi timp cu cererea de deschidere a procedurii, nu numai ca denota serizitate din parte debitorului dar este si un demers care poate da celeritate procedurii, intrucat pot fi scurtate la maxim termenele procedurale si implicit perioada de observatie, care este perioada de asteptare si sacrificii atat pentru debitor cat si pentru creditori. Cu privire la depunerea planului de catre debitoare odata cu cererea de deschidere a procedurii insolventei, se considera ca este foarte greu de intocmit un plan de reorganizare serios atata timp cat unele dintre elementele cele mai importante si anume cuantumul si structura masei credale nu sunt cunoscute exact, nefiind intocmit un tabel definitiv de creante. In ceea ce priveste administratorul judiciar, singura conditie pe care legea o impune pentru ca acesta sa propuna un plan de reorganizare este aceea de a-si fi manifestat intentia pana la votarea raportului prevazut de art.59 alin.211 din lege. Practic, prin raportul asupra cauzelor si imprejurarilor care au condus la aparitia insolventei debitorului, administratorul judiciar trebuie sa arate daca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare. In ceea ce-i priveste pe creditori, legea impune urmatoarele conditii pentru ca acesta/acestia sa poata propune un plan de reorganizare, si anume:
10

Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. 11 In cazul in care debitorul nu se incadreaza in criteriile prevazute la art.1 alin.(2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.

15

Sa-si fi manifestat intentia de a depune un plan de reorganizare pana la votarea raportului cu privire la cauzele care au dus la aparitia starii de insolventa a debitorului; Sa detina, singur sau impreuna cu alti creditori care doresc sa propuna un plan, cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante. Pentru toate categoriile de persoane care pot propune un plan de reorganizare, legea a instituit un termen unic si anume 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante. Conform art. 94 alin. 212 din legea insolventei, la cererea oricarei persoane interesate, judecatorul sindic poate scurta, pentru motive temeinice, termenul de 30 de zile prevazut pentru depunerea planului. Singura posibilitate de a depune un plan de reorganizare dupa expirarea termenului de 30 de zile consta in formularea unei cereri de repunere in termen, in temeiul art. 103 C. Pr. Civ., bineinteles in ipoteza in care partea poate dovedi ca a fost impiedicata sa depuna planul printr-o imprejurare mai presus de vointa sa, iar planul a fost depus in 15 zile de la data la care a incetat impiedicarea.

12

La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin.(1).

16

2. VOTAREA PLANULUI DE REORGANIZARE

Etapa votarii planului este situata, din punct de vedere cronologic, dupa depunerea tabelului definitiv de creante. Tabelul definitiv cuprinde toate creantele asupra averii debitorului, la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, dar si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. Un lucru care se cuvine a fi mentionat referitor la exprimarea votului cu privire la planul de reorganizare in cadrul sedintei adunarii creditorilor cu acesta ordine de zi, este ca acesta cuprinde reguli diferite de cele de adoptare a hotararilor in adunarea creditorilor, astfel cum sunt reglementate de art. 1313 si urm. din Legea 85/2006, in sensul ca in adunarea creditorilor privind votul asupra planului de reorganizare, acesta se exprima pe categorii de creante, astfel cum acestea sunt prevazute de lege si nu in functie de cuantumul creantelor. Cuantumul creantei prezinta importanta doar in cadrul fiecarei categorii de creante in parte, fiind posibil ca votul unei categorii de creante, desi cu suma insignfianta in raport cu celelalte, sa fie decisiv in luarea hotararii de aprobare a planului de reorganizare. Potrivit dispozitiilor art. 100 alin.114 la inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris. Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot corespunzator cotei de participare detinute, pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva. Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
13

(1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului. (2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar. (3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de catre comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora. 14 La inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris.

17

3. CONFIRMAREA PLANULUI DE REORGANIZARE Prin hotararea de admitere a planului de reorganizare, judecatorul sindic stabileste atat data sedintei adunarii creditorilor de exprimare a votului asupra planului cat si a sedintei de confirmare a acestuia, care va avea loc in termen de cel mult 15 zile de la data votarii planului. Prin urmare confirmarea planului se face de catre judecatorul sindic in urma exprimarii votului creditorilor. Potrivit art. 101 alin.115 din lege, un plan va fi confirmat de catre judecatorul sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: A. cel putin jumatate plus una din categoriile de creanta mentionate in programul de plati, accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B. C. D. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan; creantele nedefavorizate prin plan vor fi considerate prezente la votarea planului si sunt socotite ca au acceptat planul. Desi, aparent, acest ultim articol nu ar trebui sa afecteze in sens negativ drepturile titularului creantei nedefavorizate prin plan, in practica lucrurile nu sunt deloc simple, interpretarea diferita data creantei nedefavorizate prin plan generand adevarate dispute. Aceasta intrucat odata stabilit caracterul creantei votante, in sensul ca aceasta nu ar fi una defavorizata prin plan, titularul acesteia nu mai are nicio posibilitate legala de a se
15

La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: A. cel putin jumatate plus una din categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art.100 alin.(3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.

18

opune aprobarii planului, operand prezumtia irefragibila a votului favorabil exprimat, titularul acestei creante fiind socotit atat ca accepta planul, cat si ca este prezent la votarea acestuia. Un exemplu des intalnit in practica este cel al creditorului garantat banca, detinator al unei creante rezultate dintr-un imprumut acordat debitorului si neachitat la scadenta, pentru care planul propune plata integrala a imprumuului, insa in transe periodice, pe parcursul celor 3 ani de executare a planului. Daca, in privinta cuantumului creantei lucrurile sunt foarte clare, discutiile pornesc de la calificarea esalonarii imprumutului pe peroada celor trei ani si anume, daca acesta esalonare reprezinta sau nu o defavorizare a creantei, in conditiile in care imprumutul ajunsese la scadenta.

4. EXECUTAREA PLANULUI DE REORGANIZARE Odata confirmat planul de reorganizare, executarea planului se face in conditiile in care acesta a fost propus, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator, iar creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. Indiferent de pozitia exprimata de catre creditor cu ocazia votarii planului, daca votul a fost sau nu favorabil planului de reorganizare, odata ce acesta este confirmat prin sentinta judecatorului sindic, creditorii sunt obligati sa accepte modificarile aduse creantelor sau drepturilor de preferinta astfel cum au fost prevazute in cuprinsul planului de reorganizare, orice contestatie asupra acestor aspecte fiind inadmisibila. Doar in ipoteza in care sentinta de confirmare a planului de reorganizare este casata de instanta de recurs, caracterul de titlu executoriu al planului este afectat. In ipoteza in care hotararea de confirmare a planului de reorganizare ramane irevocabila, toate creantele anterioare deschiderii procedurii si care se regasesc in graficul de plati, vor fi achitate asa cum au fost prevazute prin plan, putand opera reductia acestor creante sau chiar eliminarea unora, recompensa fiind data de sansa unui nou inceput

19

acordat debitorului in detrimentul creditorilor care, oricum in caz de faliment ar fi primit mai putin decat in reorganizare sau chiar nimic. Cu toate acestea, dreptul creditorilor de a-si recupera creantele, la intreaga valoare, de la codebitorii solidari sau de la fidejusori ramane nealterat, chiar daca acei debitori au votat in favoarea acceptarii planului de reorganizare. In ceea ce priveste situatia creantelor nascute ulterior deschiderii procedurii insolventei, in perioada de observatie sau in procedura de reorganizare, acestea beneficiaza de un alt regim decat cele anterioare deschiderii procedurii, in sensul ca vor trebui achitate imediat, in integralitate si conform documentelor din care rezulta. In cursul procedurii de reorganizare judiciara, sarcina de supraveghere a operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului revine administratorului judiciar, conducerea activitatii debitoarei revenind administratorului special, sub rezerva faptului ca, potrivit art. 95 alin. 6 lit.a16, prin planul de reorganizare s-a stabilit altceva, Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi activitatii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorior sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment. O asemenea posibilitate este prevazuta expres in cuprinsul art. 10517 din Legea nr. 85/2006, textul legal, impunand cerinta dovedirii de catre titularul dreptului de actiune (administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori) a faptului ca debitorul nu se conformeaza planului de reorganizare sau desfasurarea activitatii debitorului aduce pierderi in detrimentul creditorilor, aspecte ce rezulta din cuprinsul rapoartelor trimestriale privind situatia financiara a debitorului. Asupra cererii de intrare in faliment va decide judecatorul sindic, dupa citarea partilor interesate ( a debitorului si a creditorilor indreptatiti a participa la procedura).

16

Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi: A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat in conditiile legii; 17 (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele. (2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

20

5. INCHIDEREA PROCEDURII/ EFECTELE INCHIDERII PROCEDURII DE REORGANIZARE

Inchiderea procedurii de reorganizare intervine odata cu indeplinirea obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat. Etapa inchiderii procedurii este insuficient reglementata, taxa legal cuprins in art.132
18

necesitand o mai ampla detaliere in sensul in care practic nu exista o forma concreta

materializata intr-un raport care sa constate indeplinirea tuturor obligatiilor de plata prin planul confirmat. Pe langa obligatiile de plata cuprinse in planul de reorganizare si care se regasesc in graficul de plati al acestuia, o serie de creante nascute in timpul procedurii reorganizarii sau in perioada de observatie si care se regasesc in graficul de plati al planului de reorganizare trebuie achitate conform documentelor din care rezulta daca scadenta este prevazuta a se implini pe perioada de executare a planului. Legea nu prevede ce se intampla in ipoteza in care acestea din urma creante nu sunt achitate pana la finele procedurii de reorganizare si mai mult, potrivit art. 132, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat procedura reorganizarii va fi inchisa cu consecinta reinsertiei debitorului in circuitul economic. Textul legal mentionat prevede ca indeplinirea obligatiilor se constata printr-o sentinta, ceea ce ne indreptateste sa credem ca atributia constatarii indeplinirii obligatiilor de plata asumate conform planului revine judecatorului sindic. In practica acest lucru este dificil de realizat, operatiunea in sine excedand atributiile de legalitate pe care le exercita in mod normal judecatorul sindic. Practic, acesta ar trebui sa constate o situatie de fapt si anume cum ca pentu fiecare creanta sau categorie de creante mentionata in graficul de plati, sumele pretinse au fost stinse prin distribuirile periodice efectuate, dovada trebuind a se regasi la dosarul cauzei.
18

(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin.(2). (2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.

21

Acest lucru este imposibil de realizat mai ales in procedurile cu un numar impresionant de creditori. Solutia practica la indemana ar fi ca odata cu efectuarea ultimelor transe de plati administrtorul judiciar sa intocmeasca un raport in care sa aduca la cunostinta instantei indeplinirea tuturor obligatiilor de plata si sa solicite judecatorului sindic sa pronunte o sentinta de inchidere a procedurii in baza art. 132 din lege. Totodata ar trebui creata si posibilitatea creditorilor de a contesta masura administratorului judiciar, in speta raportul intocmit, in ipoteza in care creditorul nu si-ar fi incasat in intregime sumele prevazute a fi platite prin planul de reorganizare. Cat priveste creantele nascute in timpul procedurii insolventei - in perioada de observatie sau in timpul procedurii de reorganizare si care nu au fost achitate la scadenta conform documentelor din care rezulta, titularii acestor creante vor avea posibilitatea sa solicite intrarea in faliment a debitoarei, potrivit art.105 alin 119 din lege. Referitor la efectul reinsertiei debitorului in activitate economica, se cuvine a fi mentionat ca acesta modalitate de inchidere a procedurii, alaturi de cea prevazuta la art.134 alin. 120 din lege, este singura ipoteza in care procedura este inchisa fara radierea debitorului din registrul in care acesta este inmatriculat. In toate celelalte cazuri inclusiv cel al acoperirii integrale a creantelor din distribuirile facute, legea obliga ca inchiderea procedurii sa fie urmata de radierea debitorului. In practica, din ratiuni economice ce tin de salvarea intreprinderii, s-au exceptat de la acesta obligatie a radierii automate, acele situatii in care dupa deschiderea procedurii la cererea unui creditor, debitorul achita creantele.

VI.CONCLUZII

19

Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele. 20 In cazul procedurii deschise in urma formularii cererii introductive de catre debitor, in conditiile art.32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii si de revocare a hotararii de deschidere a procedurii.

22

Sustinerea unui plan de reorganizare, cu perspective reale de redresare si acoperire a creantelor se dovedeste a fi avantajoasa pentru creditorii care nu detin garantii in cadrul procedurii de insolventa dar si pentru cei care detin garantii imobiliare ce nu pot fi valorificate in conditiile de piata imobiliara actuale. Sustinerea partenerilor de afaceri in dificultate, dar cu perspective reale de redresare printr-un plan de reorganizare contribuie la mentinerea unui mediu de afaceri functional si la fidelizarea acestor parteneri.

Bibliografie:

23

1. Legea 85/2006; 2. Aurica Avram, Procedura insolventei Partea generala, Editura Hamangiu 2008; 3. Stanescu, Arin Octav Procedurile de preventie a insolventei: concordatul preventivsi mandatul Ad hoc: reorganizare judiciara, Editat de SC Universul Juridic SRL.

24