STIMULAREA PREOCUPARILOR DE AUTOEDUCATIE PRIN PREDAREA DISCIPLINELOR REALISTE MOTTO: ,,Nu materiile pamantului se organizezza la intamplare si se urca pentru

a cladi un arbore.Pentru a crea arborele , mai intai arunci samanta in care el doarme. Asa ca el vine de sus, nu de jos. ( Antoine de Saint- Exupery) Contextul actual deschide noi cai de abordare a pedagogiei, valorificand natura umana, activa pentru a se manifesta si darui in intregime.In acest mod, ea trebuie sa devina potrivita pentru a fi educata.Educabilitatea este premisa acestei noi pedagogii cu resurse universale. Societatea actuala , caracterizata prin schimbari , determina situatii decizionale individuale, responsabile si pertinente. Din acest motiv, autoeducatia reprezinta o modalitate de preintampinare a viitorului.(2, pg.24) AUTOEDUCATIA INTRE POSIBILITATE SI REALITATE Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a faurit singur din propria lui fiinta ; dar ca orice creatie, pentru a se desavarsi ,, trebuie mai intai afundata in timpul prin care va deveni ( Antoine de SaintExupery ). Nu intamplator, stiinta moderna a demonstrat ca aproape fiecare om este potential dotat pentru a utilza instrumentele autoeducatiei. (2 , pg.25 ).Studiile facute de specialisti evidentiaza capacitatile de care dispune creierul uman in stocarea si prelucrarea informatiilor. Daca s-ar folosi doar 50% din capacitatea intelectuala, un om obisnuit ar putea sa vorbeasca 30 de limbi sau sa urmeze 10- 15 facultati..(2,pg.25 ) Realitatea este ca folosim cel mult 10% din potentele fizice si psihice.Diferenta dintre posibil si real, este chiar diferenta intre ceeea ce suntem si ce putem deveni..Prin autoeducatie, omul poate sa reduca o parte semnificativa a acestui decalaj.. La varsta preadolescentei se poate face primul pas in abordarea autoeducatiei, in mod sistematic , organizat si planificat.Fiind etapa cea mai timpurie a autoeducatiei, pot sa apara o serie de dificultati sau particularitati.Ele sunt determinate de modul de receptare a informatiilor, fixarea si realizarea obiectivelor propuse, directiile prioritare . Cercetarile releva faptul ca adolescentii se pot entuziasma foarte repede, atunci cand participa la actiuni bine organizate. La fel de repede renunta sau abandoneaza, daca nu sunt indrumati si incurajati . (2, pg.39) b.Educatia pentru valori Principiul general al intemeierii valorilor a fost evidentiat de etica valorilor se de axiologie : in centrul actiunii este omul insusi, liber si responsabil, iar prin acestea, mai respectabil. Omul este cel ce controleaza propria sa dezvoltare.Ca organism viu, omul este inzestrat cu un instinct de crestere ;astfel , este suficient sa creezi un mediu care favorizeaza aceasta devenire.Rogers, considerat parintele modelelor pedagogice non-directive, centrate pe elev, arata ca democratia 1

presupune ca invatamantul sa ajute elevii sa devina indivizi care : sunt capabili de initiativa si pot sa-si asume responsabilitati, sunt capabili de alegeri inteligente, pot sa se adapteze cand situatiile se schimba, recurg la experienta lor de o maniera creatoare ( Bertrand, Y, 1994, p.246 ) Valorizarea persoanei in educatia pentru valori, poate fi ajutata de asumarea rolului de profesor facilitator (5.,p.232) : -sa imagineze situatii de invatare care, pot favoriza atingerea obiectivelor dezvoltarii personale ; -sa stabileasca un climat pozitiv in clasa ; -sa devina un participant la procesul colectiv de invatare - sa plaseze increderea sa fundamentala in tendinta elevilor de a se afirma ei insisi ; -sa inteleaga ca elevii sunt in contact efectiv cu viata si doresc sa invete sa creeze ; -sa-si recunoasca si sa-si accepte propriile limite ; - sa ajute elevul sa gaseasca probleme semnificative, deoarece invatarea autentica raspunde elevului, in raport cu problemele sale personale si reale de rezolvat ; -sa mizeze pe dorinta fiecarui elev de a-si realiza proiectele care au semnificatie pentru el. In procesul educatiei permanente, incepand cu varsta preadolescentei, autoeducatia devine un rezultat, un scop si un criteriu de evaluare a educatiei. ( Comanescu, I.,1996,p.36 ).In invatamantul romanesc nu sunt suficient valorificate resursele de autoformare ale elevilor. Din acest considerent se impune lupta pentru calitatea educatiei, in toate domeniile pregatirii, justificarii si evaluarii anticipative a schimbarilor.(5, p.240 ) Dimensiunea sociala a educatiei- variabile strategice Educatia, formala sau nonformala , nu mai poate fi abordata in zilele noastre independent de contextul social- psihologic in care se desfasoara. Mediul social, practicile educative furnizate de familie, atitudinile parentale fata de scoala, practicile sociale din mediul scolar, constituie factori din componenta mediului educativ. Cum invatarea nu poate face abstractie de relatiile ce se stabilesc intre acesti factori, este bine de retinut care sunt variabilile strategice ale demersului autoeducatiei : 1. Centrarea pe problemele de rezolvat( extrarea din problematica vietii cotidiene ) 2. Participarea ,, beneficiarilor la propria formare, valorizarea tuturor resurselor umane angajate ; 3. Priza de constiinta cu mediul psihosocial al formarii ; 4. Organizarea unor strategii alternative de formare, satisfacand toate tipurile de interese si stiluri cognitive ; 5. Oferirea unor modele atitudinal-comportamentale pertinente, facilitand invatarea prin observare. (6, p.12 ) Formarea devine astfel formare-actiune si se raporteaza la o situatie concreta si la resursele investite( motivare, dorinta de participare, dotare ). Avand in vedere dimensiunile sociale ale educatiei, fenomenul educational trebuie abordat si din perspectiva stiintelor sociale ( sociologie, economie, psihologie sociala). O ancheta europeana privind valorile timpului prezent, realizata la inceputul deceniului IX pe un esantion de 12.463 subiecti din tarile membre ale U.E. evidentiaza tendintele de schimbare, o adevarata repliere a 2

sistemului de valori european .Ancheta a aratat ca un element important este cel al strategiei educatiei pentru valori, din perspectiva educatiei permanente.( 5, p.94 ). Rolul scolii este semnificativ.Ea intervine in mod direct in intemeierea rationala a sistemelor de valori. De asemenea, scoala trebuie sa actioneze si pentru justificarea afectiva, volitiva a noilor valori, prin colaborarea cu familia. Scoala nu poate sa asigure climatul afectiv al familiei, dar poate dinamiza trairile valorice ale parintilor, pe calea comunicarii rationale intre educatori, care la randul lor asigura dezvoltarea personalitatii morale a copilului, pregatirea pentru producerea schimbarilor valorice, si pe calea comunicarii afective in familie. O concluzie interesanta este relevata de aplicarea principiului educatiei permanente la toate varstele si prin toate formele educatieiformale, nonformale, informale. - Se pot crea punti de dialog mai solide intre generatii ; -se atenueaza neincrederea ; -relationarea ,, intelepciunii specifice generatiei batrane cu ,, spiritul contestatar specific tinerilor . Aceste rezultate si concluziile anchetei asupra valorilor timpului prezent pun in evidenta legi si limite de evolutie fara de care nu putem intemeia stiintific si nu putem judeca axiologic optimismul nostru privind reusita educatiei pentru valori.(5, p.98 ). c.Autoeducatia corolar al educatiei permanente Autoeducatia este definita ca fiind activitatea fiintei umane desfasurata in scopul perfectionarii propriei personalitati( (4, p.24 ). Factorii care orienteaza, dau caracterul si eficienta autoeducatiei sunt reprezentati de :nivelul de dezvoltare a constiintei de sine, calitatile volitive necesare pentru finalizarea actiunilor propuse, natura si complexitatea obiectivelor si scopurilor propuse, metodele si procedeele folosite. Educatia realizata in familie si scoala, constituie temelia pe care indiviul isi ,,cladeste propria personalitate.Fiinta umana nu este un produs ,, inert , accesibil modelarii prin educatie ; ea este rezultatul propriei sale vointe, a devenirii ulterioare prin autoeducatie. Din acest considerent , pregatirea pentru autoeducatie, trebuie realizata prin intreg procesul de educatie. Astfel se formeaza calitatile volitive si cele moral caracteriale, indispensabile in autoeducatie. O educatie de calitate, pertinenta valorilor actuale, precede autoeducatia, oferind elevilor directia devenirii, formandu-le priceperi si deprinderi necesare unui comportament independent le cultiva increderea in sine. Menirea scolii, este cea de a provoca in constiinta elevului nevoia de autoeducatie.(4,p.25 ) O anumita consientizare a raportului intre procedee si valori l-a determinat pe Freinet, sa vorbeasca despre ,, o pedagogie a totalitatii , valabila la toate nivelurile, in toate cazurile, pentru toate mediile.Una dintre celebrele sale lecturi evidentiaza spiritul in care vibra Freinet si determinismul acestei ,, vibratii Povestea calului caruia nu-i era sete ,,Tanarul orasean vroia sa fie folositor gospodariei unde era gazduit: -Inainte sa duc calul la camp, isi spuse , voi merge sa-l adap.O sa se castige timp si nu vor mai fi griji intrega zi. 3

Dar, fir-ar sa fie ! Calul refuza sa mearga la adapatoare si nu are ochi si pofta decat pentru campul de-alaturi plin de lucerna !Dar de cand au inceput animalele sa porunceasca ? -O sa mergi sa bei ; ti-o spun eu !....... Noul taran trage fraul, apoi merge in spatele calului si il loveste. In sfarsit ! Animalul inainteaza, e aproape de adapatoare.......... - Poate ii e frica...Daca l-as mangaia ?....vezi, apa e limpede ! Ia ! Uda-ti botul...Cum ! Nu bei ? Ia...... Si omul impinge brusc botul calului din adapatoare. - O sa bei acum ! Animalul se stramba si sufla, dar nu bea. Trece un taran.Priveste scena si-i spune oraseanului : -Oh ! Asa crezi ca trebuie sa te porti cu un cal ? E mai putin animal decat oricare om, stii asta ?Nu-i e sete...Poti sa-l si omori si tot n-o sa bea. Poate o sa se prefaca, dar va da afara apa pe care o s-o inghita...Timp pierdut, barane ! -Atunci ce sa fac ? -Se vede bine ca nu esti taran ! Nu ai inteles ca de dimineata nu-i e sete calului si ca , in schimb, are nevoie de lucerna buna si proaspata.Lasa-l sa manance lucerna pe saturate ; pe urma o sa-i fie sete si atunci o sa-l vezi galopand catre adapatoare.N-o sa astepte sa-i dai tu voie. Te sfatuiesc chiar sa nu-i stai in cale...Si cand o sa bea n-ai decat sa-l tragi de capastru ; n-are sa se opreasca din baut...... Gresesti intotdeauna cand incerci sa schimbi ordinea lucrurilor si vrei sa-l faci sa bea pe cel caruia nu-i e sete. Educaturi, stati la rascruce. Nu va incapatanati in greseala ,, unei pedagogiii a calului caruia nuu-i e sete ; indreptati-va curajos si inteligent catre,, pedagogia calului care galopeaza catre lucerna si catre adapatoare ( 8p.18,19 ) Cu alte cuvinte, problema principala a educatiei, ramane nu atat continutul , cat modul de a provoca setea copilului pentru cunoastere, dinamizarea si constientizarea propriei deveniri. II.INDRUMAREA PROCESULUI DE AUTOEDUCATIE a.Intre scoala si viata Punctul de plecare in conceperea naturii umane si a educatiei este coexistenta a celor trei functii psihice intelectul, emotiile, vointa- care formeaza impruna ,, o unitate de viata . Astfel, educatia inteligentei este numai un segment din educatia integrala a omului.( Gavanescul, 1928 ) Pedagogia contemporana confirma aceste optiuni Numai ca , formarea atitudinilor si capacitatilor spirituale , prin actiuni numite uneori si educatii, pune accent pe valori, pe formatia umanist- culturala ceruta de caracteristicile epocii noastre ( Vaideanu, 1988 ). Scoala si pedagogia sunt responsabile sa formeze , sa dezvolte personalitatea integrala a omului. Educatia are drept componete dezvoltarea inteligentei, a simtului practic si spontaneitatea mintala.( 6, p. 115 ) In ceea ce priveste dezvoltarea simtului practic, este recomandat ca anumite activitati sa aiba caracter aplicativ .Exemplu : plantarea unor arbori in 4

gradina scolii cu ocazia Zilei Pamantului, ingrijirea plantelor din sala de clasa, intretinerea pestilor din acvariul scolii,, intocmirea calendarului fenotipic al naturii, etc.Dezvoltarea spontaneitatii mentale se poate realiza prin aplicarea unor procedee euristice, care declanseaza ,, energii active Se considera ca inteligenta si dezvoltarea ei reprezinta doar un mijloc pentru realizarea intentiilor vointei, pentru pastrarea si imbunatatirea vietii.Iata cateva metode care vin in sprijinul acestiu demers educativ : - stimularea spontaneitatii mintale a eleilor in cautarea adevarurilor ; -intuitia , ca modalitate variata dupa natura obiectului si varsta elevului - corelatia obiectelor de studiu , cultivarea ,,, legaturilor dintre izvoare spirituale ale altor specialitati ( nivel curricular ), pentru organizarea si unificarea mentala Principii 1.Fiecare elev este unic si are o individualitate proprie ; 2.Fiecare elev doreste sa se simta respectat ; 3.Nu pretinde atitudini si comportamente similare din partea elvilor ; 4.Respecta diferentele individuale ;. Incurajeaza diversitatea5. Nu generaliza comportamentele prin etichete personale si caracterizari globale ale persoanei ; 5. Evalueaza doar comportamentul specific ; 6. Exprima deschis increderea in capaciaea de schimbare pozitiva ; 7.Nu face economie in aprecieri pozitive ale comportamentelor eleilor; 8. Subliniaza rolul stiei de sine ca premisa i dezvltarea personala; 9.Recunoaste rolul esential al sentimentului de valoare personala in sanatatea mentala si emotionala. ( 1,p.66) ,, Nu acumularea de cunostinte, date trebuie sa fie scopul nostru , ci punerea elevului in situatia de a ajunge la la ele ( 6, p.118 ) Astfel, scoala romaneasca nu mai devine o bariera , situata la granita cu realitatea, ci o treapta pe care elevul o poate depasi, conform aspiratiilor sale personale si achizitiior atitudinale formate. Sfarsitul perioadei de preadolescenta corespunde varstei optime pentru crearea conditiilor ce favoriizeaza premisele autoeducatiei. Corespunzand maturizarii psihologice a elevului ( capacitate de autoproiectare in viitor, interiorizarea cerintelor externe, constiinta de sine ), preadolescenta este o etapa hotaratoare in transformarea posibilitatii in realitate ; numai ca aceasta metamorfoza este conditionata de indrumarea adecvata a preocuparilor de automodelare. Coordonarea procesului vizeaza, potrivit cercetarilor, doua aspecte : pregatirea psihologica si cea metodica.(4, p.25 ) Pregatirea psihologica urmareste : a.dezvoltarea interesului pentru cunoastere, formarea motivatiei intrinseci b.trezirea interesului pentru cunoasterea si modelarea propriei personalitati. Tema de succes : exista persoane care sunt terorizate de teama de a nu dezamagi, prin urmare refuza situatiile care pot deveni favorabile pentru ele.Motto-ul acestei ingrijorari este : ,,Cu cat urci mai sus, cu atat vei cadea mai mult

Fiecare persoana are anumite valori dupa care se ghideaza.De aici se impune modificarea lui TREBUIE ca o modalitate de prevenire a sentimentului de non-valoare : 1. Examinarea limbajului utilizat- absolutisme di verbe si adverbe si transformarea or in termeni nuantati( prefer, doresc, ar fi placut ) ; 2. Eliminarea valorilor morale ,,bine - ,,rau si introducerea consecintelor pe termen scurt sau lung a comportamentelor ; 3. Compararea regulilor personale cu alte valori. - constientizarea importantei personale si sociale a preocuparilor de autoeducatie atat in prezent , cat mai ales pentru viitor, in perspectiva educatiei permanente. Modalitati de imbunatatire a stimei de sine : 1. Crearea in scoala si in familie a cat mai multe oportunitati de succes, situatii in care copilul sa-si identifice punctele tari- laudele in fata colectivului clasei, al scolii. 2. Crearea unor situatii in care copilul sa-si exprime in grup calitatile sau punctele tari- ,, daca ai fi o floare, ce ai prefera sa reprezinti ? De ce ? 3. Crearea de situatii in care copilul si adolescentul sa aiba oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte persoane acordarea primului ajutor in caz de accidente( responsabil pe clasa ) 4. Identificarea domeniilor de competenta ale copilului si adolescentului si crearea situatiilor in care acestea sunt utilizate cu succesparticiparea la olimpiada de matematica- etapa pe clasa, scoala, municipiu, etc. 5. Identificarea surselor de suport social , emotional, instrumental, informational 6. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare , negociere , rezolvare de probleme, abilitati de a face fata situatiilor de criza- pledoarie pentru animalele din gradina zoologica,articole publicate in revista scolii. 7. Dezvoltarea sentimentului de auto-eficacitate c.formarea calitatilor de vointa si caracter absolut necesare in procesul autoeducatiei d. dezvoltarea constiintei raspunderii fiecarui elev pentru propria lui devenire. Stima de sine, dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana, se refera la modul in care ne evaluam pe noi insine, cat de ,,buni ne consideram comparativ cu propriile expectante sau cu altii. Este dimensiunea evaluativa si afectiva a imaginii de sine. O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii si abilitatea de a face fata presiunii grupului.Atitudinile parintilor, ale profesorilor, colegilor, prietenilor, contrubuie la crearea imaginii de sine a copilului. Elevii cu o stima de sine pozitiva....... - isi asuma responsabilitati - ,, Pot sa rezolv aceasta problema -se comporta independent- ,, Ma pot descurca singur sa plantez lalelele -sunt mandri de realizarile lor - ,, Am reusit sa gasesc solutia... - realizeaza fara probleme sarcini noi ,,Si eu pot sa rezolv itemii cauzaefect - isi exprima atat emotiile pozitive cat si pe cele negative - ,,Imi place de mine ... , ,,Ma deranjeaza atitudinea colegilor care vorbesc in timpul orei 6

- ofera ajutor si sprijin celorlalti colegi-,, Fara voi nu as fi castigat Pregatirea metodica se refera la : a. formarea priceperilor de munca intelectuala independenta b. inarmarea elevilor cu metodele si tehnicile de autocunoastere si autoeducatie. c. Formarea stilului de munca intelectuala ( 4, p.26 ) Din perspectiva preocuparii profesorului cele mai semnificatife metode si tehnici circumscrise muncii intelectuale sunt : - Initierea si familiarizarea elevilor cu folosirea instrumentelor auxiliare pentru imbogatirea cunostintelor ( reviste de specialitate, culegeri de probleme, elemente ale mass-mediei ) ; - Formarea priceperii de folosire a surselor de documentare si de intocmire pe aceasta baza a unor planuri de idei, conspecte, fise( documentarea pentru elaborarea proiectului tematic, eseu structurat ) ; -Formarea unor procedee speciale de invatare , in functie de continutul si complexitatea sarcinii, si de particularitatile persoanei care invata.( 7, p. 192 ) - Familiarizarea cu specificul si cerintele tehnicii de observare si experimentare, de a investiga fenomenele realitatii ;( studiul ecosistemelor acvatice pe baza documentatiei si a observatiilor periodice personale ) - Stimularea elevilor in vederea stabilirii unor corelatii intre cunostintele asimilate prin treceri succesive de la concret la abstract si invers, - familiarizarea elevilor cu strategii creative in rezolvarea sarcinilor de invatare. (7p.193). In literatura de specialitate sunt mentionate cateva metode de stimulare a creativitatii elevilor, metode care dezvolta comportamentul creativ: 1. Brainstorming- exemplu de problema : ce atitudine luam in cazul unui coleg care se drogheaza . 2. Sinectica- metoda analogiilor- transformarea straniului in familiar si a familiarului in straniu- exemplu: Cum s-ar putea adapta un un dinozaur la conditiile de clima actuale ;Ce modificari ar suporta organismul uman in cazul polurii excesive. 3. Philips 6-6- Exemplu : Cum putem actiona in cazul in care prietenii din grupul nostru consuma bauturi alcoolice; 4. Metoda FRISCO- brainwriting. Exemplu : Construirea colectiva a unei povesti despre marturiile si martorii trecutului plantelor.Fiecare participant scrie cate trei propozitii , reprezentand debutul povestii.foaia este transmisa urmatorului paricipant din stanga, deruland naratiunea.In final rezulta sase relatari, care vor fi cititte cu voce tare celorlalti membri. ( 1,p.190) In procesul de consolidare si formare a fundamentului autocunoasterii si autoeducatiei, ocaziile de stimulare a elevilor sunt multiple : orele de curs, activitatile educative desfasurate la nivel de scoala sau judet. Importanta este recunoasterea sistemului metodelor autoeducatiei, ca sistem elaborat pe criterii stiintifice , cu posibilitate de evaluare si reglare valorica. Metodele si procedeele de precizare a continutului autoeducatiei sunt : a. programul autoeducatiei b. regulile personale 7

c. deviza d. jurnalul intim Metodele de autocontrol sunt reprezentate de : a. autobservatia b. autoanaliza c. reflectia personala d. autocontrolul si autoraportul Metode de autostimulare a preocuparilor de autoeducatie : a. autoconvingerea b. autocomanda c. autoaprecierea d. autosugestia e. comunicativitatea f. exemplul g. jocul h. autoexersarea( 4, p.27 b.ELEVUL- SUBIECT AL ACTIUNII EDUCATIONALE Actiunea educationala se concentreaza si se materializeza intr-un subiect concret, unic in felul sau, elevul.Prin prisma activitatii sale, elevul ne apare concomitent in ipostaza de subiect si personalitate. Din acest motiv educatia, ca actiune cu un caracter relational,implica un sistem de filtrare prin prisma personalitatilor ancorate in acest demers.Aplicarea in practica a acestui principiu ne conduce spre tratarea individuala a elevilor in procesul de educatie., orientarea actiunii educationale in functie de profilul psihologic individual, concomitent cu stimularea acestuia prin declansarea unor contradictii intre cerintele externe si posibilitatile interne ale individului . (7, p.118) Prin natura sa umana , orice elev are capacitatea de a se dezvolta si de a-si alege propriul destin, de a-si valida calitatile si caracteristicile pozitive in masura in care mediul ii creaza conditiile de actualizare a sinelui ( 1,p.65 ) Este de dorit , ca aplicand metodele moderne ale pedagogiei, centrate pe elev, anumite atitudini ( acceptarea neconditionata, gandirea pozitiva) sa devina repere comportamentale pentru educatori si parinti. III.METODOLOGIA INSTRUIRII ,,Samanta calauzita de soare, isi gaseste mereu calea prin pietrisul pamantului.Logicianul pur, daca nu-l calauzeste nici un soare, se ineaca in noianul problemelor ( Antoine de Saint Exupery ) In procesul autoformarii prefigurarea actiunilor reprezinta o etapa hotaratoare , importanta.Este necesar sa i invatam pe elevi sa-si planifice un program, sa invete sa-l repecte intocmai.,, O farama de aur o poti gasi, dar timpul irosit, nu spune o zicala populara.Sa-i invatam pe elevi sa-si planifice activitatile , astfel incat, sa poata controla singuri progresul realizat. ( 2, p.92) Dupa cum ,gradinarul pregateste intai terenul pentru a-l cultiva, alege semintele cu grija, le rasadeste cu atentie, tot asa si elevul, pentru a urca

treptele autodevenirii trebuie sa-si planifice succesiunea actiunilor sale ; Nu se poate trece de la o etapa la alta in mod arbitrar. La inceputul anului scolar prezent le-am sugerat elevilor din clasa a Va( sunt diriginta lor ) sa intocmim impreuna un,, arbore al calitatilor si dorintelor personale.Am desenat pe o plansa un arbore , iar copiii trebuiau sa-l completeze, adaugand cate un mar( dorintele ) si o frunza ( calitatile ).Am intrat si eu in ,,jocul lor. Fiecare avea marul si frunza lui. Am constatat , pe parcurs ca cei mai multi isi cunosteau calitatile, dorintele lor nefiind bine conturate. Partea interesanta a fost la primele intalniri cu parintii copiior.Pusi sa recunoasca fiecare ,,marul si frunza propriilor copii, au fost in mare dificultate. Unii au fost surprinsi de ideile copiilor, chiar in mod placut.Constransi, in mare masura de rigori traditionale in relatia cu copiii, parintii nu-i cunosc ; din fericire, cei mai multi dintre ei sunt deschisi la formarea si dezvoltarea calitatilor de parinte de copil al timpului prezent. Periodic, analizam impreuna ,, arborele dorintelor si al calitatilor remarcand pasii pe care trebuie sa-i facem pentru inbunatatirea calitatilor noastre. Elevii sunt antrenati in aceasta directie si, surprinzator ma incurajeaza si pe mine. Le-am spus ca urmez un curs postuniversitar ca sa ma perfectionez.Cand facem analiza periodica a activitatii noastre, trebuie sa raportez si eu ce am mai facut, cate examene am dat, cum invat. Experienta ne demonstreaza ca cele mai bune rezultate se obtin prin utilizarea programului general de perspectiva, care vizezza laturile autoperfectionarii. Programul poate sa cuprinda urmatoarele aspecte : 1. Cunoasterea de sine, evidentierea neajunsurilor, mobilizarea intregii fiinte pentru inlaturarea acestora, pentru a deveni mai bun, performant ; 2. Precizarea uui scop clar al vietii si desfasurarea unei lupte hotarate si perseverente pentru atingerea lui; 3. Elaborarea unui regim de viata si respectarea lui fara abateri; 4. Educarea unei vointe puternice ; 5. Formarea autodisciplinei prin organizarea precisa a intregii vieti si activitati ; 6. Formarea calitatilor morale ; 7. Formarea priceperii de a-ti organiza timpul liber si a-l folosi cat mai rational ; 8. Preocuparea continua pentru imbogatirea culturii profesionale si a celei generale ; 9. Receptivitatea fata de opinia colectivului, a celor din jur privind activitateta si conuita sa ; 10. Efectuare zilnica a autoraportului privind activitatea efectuata. ( 2,p.98 ) 11. c.NOI TENDINTE SI ORIENTARI IN DEZVOLTAREA METODOLOGIEI INSTRUIRII Procesul de perfectionare a metodologiei instruirii se impune ca o necesitate vitala in contextul actual al cresterii rolului stiintei si tehnicii, al reconsiderarii finalitatilor si continutului educatiei si instructiei ( 3,p. 72- 75 ) Sunt valabile din aceasta perspectiva doua idei fundamentale :

Reconsiderarea metodologiei din perspectiva cerintelor umanismului modern- care evidentaiaza necesitatea formarii omului dezvoltat integral, capabil sa inserare activa, creator si responsabil in societate, competent sa rezolve situatiile cu care se confrunta, prin valorificarea plenara a potentialitatilor de care dispune. II. Reevaluarea metodologiei didactice pe baza valorificarii celor mai importante si recente descoperiri( din domeniul psihologiei,sociologiei, informatiei, educatiei, )-pentru a realiza o adaptare pertinenta a metodelor utilizate la legile dezvoltarii psihice si a le creste eficienta, mai ales in planul formarii personalitatii elevului. Se contureaza , astfel, anumite directii de specializare a metodologiei instruirii : a. Corelarea cu situatiile de instruire in functie de stilurile de invatareimbogatirea si diversificarea metodelor de instruire ; b. Cresterea posibilitatilor de transmitere a unui volum mai mare de informatii in timp scurt, marirea capacitatii de a recepta si retine cele transmise- Perfectionarea metodelor de comunicare ; c. Cresterea ponderii metodelor care solicita elevului efort de gandire, imaginatie, memorie, vointa ; diminuarea ponderii metodelor expozitive, verbale- Intarirea caracterului activ al tuturor metodelor ; d. Valorificarea si cultivarea intregului potential de care dispune elevul, prin dezvoltarea capacitatilor mintale, cultivarea intereselor si aspiratiior superioare, a aptitudinilor, creativitatii- Crestera ponderii metodelor cu un pronuntat caracer formativ ; e. Contactul direct cu realitatea, cu problemele vietii si activitatii concrete, efective- Utilizarea in combinatie armonioasa a metodelor abstracte, formale cu cele experimentale, aplicativ- practice ; f. Utilizarea mijloacelor tehnice noi in procesul de invatare cu scopul optimizarii si eficientizarii- Instrumentalizarea mai puternica a metodologiei ; g. Asigurarea pregatirii individului pentru autoeducatie, pentru a face fata cerintelor de educatie permanenta- Cresterea preocuparii pentru insusirea metodelor de lucru. In predarea disciplinelor realiste, una dintre metodele utilzate cu succes in formarea unui stil de autoeducatie pertinent este demostratia. In esenta, aceasta metoda consta in prezentarea unor obiecte sau fenimene reale si in executarea sau producera lor in fata elevilor prin actiuni, fenomene, experiente cu scopul de a asigura un suport perceptiv activitatii de predare- invatare.( 3,p.96-98 ) Pedagogul american Edgar Dale a demonstrat ca formele demonstratiei au un grad diferit de activizare a elevilor.El a eleaborat piramida sau scara , numita Dale, care inscrie pe verticala diferitele forme ale demonstratiei.Fiecare din aceste forme impune respectarea unor cerinte specifice. I.

10

Simboluri verbale Simboluri vizuale Radio/inregistrari Imagini fixe filme televiziune expozitii demonstratii dramatizari Experiente provocate Experienta semnificativa directa Contactul direct cu obiectele sau fenomenele este considerata forma cea mai eficienta a demostratiei, la ultimul nivel situandu-se demonstratia cu ajutorul simbolurilor verbale , orale sau scrise. Am constatat, din propria experienta la catedra , cat de eficiente sunt demostratiile realizate prin prezentarea unor aspecte utilizand lectiile realizate pe computer.La biologie, au un succes deosebit aceste lectii : contextul prezentat, forma de raportare la cerintele individuale ale elevilor,modul de abordare a continutului tematic, orienteaza si stimuleaza invatarea activa. Atasez la acest material trei dintre lectile i realizate de mine pentru clasa a V-a si a VIa, respectiv : 1. Plante din tinuturile calde-clasa a Va 2. Pisici mai mult sau mai putin...aristocrate-clasa a VI a( lectiile sunt pe suport electronic) 3. Martori si marturii ale trecutului plantelor ( clasa a Va ) METODE DE STIMULARE A PREOCUPARILOR AUTOFORMATIVE La baza tuturor actiunilor, faptelor si comportamentelor umane se situeaza o serie de mobiluri care impulsioneaza activitatea, sustinand-o din punct de vedere energetic.Din categoria subsistemului stimulativ- energizant, fac parte MOTIVATIA si AFECTIVITATEA. Prin motivatie, intelegem,, totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dobandite, constientizate sau neconstientizate, simple trebuinte sau idealuri abstracte Motivele indelinesc doua functii :o functie de activare ( stimulare ) si de mobilizare energetica si o functie de directionare ( orientare ) a conduitei.In consecinta , motivele prezinta doua laturi solidare : energetica si directionala.Deoarece in ansamblul personalitatii motivatia are rol de declansare, sustinere si orientare a actiunilor, precum si de autoreglare a conduitei, este important sa utilizam MOTIVATIA in demersul de formare si dezvoltare a autoeducatiei.Iata care pot sa fie formele motivatiei, folosite cu succces in predarea disciplinelor realiste :

11

1. MOTIVATIA POZITIVA- determinand imbunatatirea continua a performantelor pe masura ce este utilizata.Poate fi produsa prin recompensa, apreciere pozitiva, sustinere afectiva.Exemplu : elevii clasei a VII au fost antrenati sa participe cu un proiect realizat in Power-Point despre ,, Efectele consumului de alcool si tutun ; cel mai bun proiect a fost ales pentru a reprezenta scoala la un simpozion national.Toti elevii au participat cu entuziasm. 2.MOTIVATIA INTRINSECA- creza premisele dorintei de a obtine recompense de natura materiala sau spirituala( nevoia de prestigiu, castigarea admiratiei altor persoane )Aceasta forma se satisface prin obtinere beneficiului intern.De exemplu, pasiunea pentru biologie, poate determina elevul sa depuna eforturi considerabil crescute pe perioade mari de timp, nevoia de autodepasire si autoperfectionare, dorinta de succes. Functia generativa a motivatiei intrinseci este puternica, functionand ca un veritabil sistem reglator, ce imbina satisfactia partiala( generata de ceea ce s-a atins in performanta ) cu o insatisfactie ( generata de ceea ce nu s-a obtinut inca, dar care constituie impulsul de a merge mai departe). 3.MOTIVATIA COGNITIVA-isi are originea in activitatea de explorare, nevoia de a sti, forma ei tipica fiind curiozitatea epistemica pentru nou, complex, schimbare.Stimuleaza activitatea intelectuala. Din perspectiva diferitelor forme de activitate umana, ceea ce prezinta un interes teoretic si practic este valoarea motivatiei, relatia intre intensitatea acesteia si performanta.Literatura de specialitate , considera nivelul optim al intensitatii motivatiei, un reper al obtinerii performantei. Pe masura ce creste intensitatea motivatiei, creste si nivelul performantei.Exista, insa, un punct critic, dupa care cresterea motivatiei, determina diminuarea ulterioara a performantei. Relatia intre intensitatea motivatiei si nivelul performantei depinde , insa, si de modul in care subiectul apreciaza gradul de dificultate al sarcinii efectuate. AFECTIVITATEA Procesele afective reflecta relatia omului cu diferite aspecte ale lumii externe sub forma trairilor atitudinale.Daca obiectele, fenomenele, evenimentele lumii externe contribuie la satisfacerea anumitor trebuinte, interese, dorinteidealuri, atunci acestea genereaza stari afective pozitive. Important pentru fiecare individ nu este stimulul extern in sine, cat mai ales valoarea, semnificatia pe care acesta il are pentru subiect. Dintre procesele afective, se disting ca elemente cu rol energetic in stimularea preocuparilor de autoeducatie, procesele afective superioare, respectiv, sentimentele si pasiunile. Prin gradul crescut de stabilitate si generalitate, sentimentele pot lua forma atitudinilor, care se pastreaza toata viata, chiar si atunci cand situatiile noi provoaca noi sentimente.Incluzand componente de ordin intelectual, motivational, voluntar, ele ajung sa defineasca omul ca personalitate. Cultivarea anumitor tipuri de sentimente favorizeaza autoeducatia, pregatirea pentru educatia permanenta : 12

- sentimentele intelectuale- care apar in procesul cunoasterii : curiozitatea, mirarea, nevoia de cunoastere si creatie, indoiala dragostea de adevar, etc ; - sentimente ale eu-ului- speranta, demnitatea, sentimentele de superioritate sau inferioritate ; -sentimente estetice- aparute in procesul reflectarii frumosului din viata , natura : admiratia, extazul ; -sentimente sociale- respectul, toleranta, sociabilitatea ; -sentimente morale- responsabilitatea, datori Pasiunile sunt sentimente cu orientare, avand un grad mare de stabilitate si generalitate si antrenand in desfasurarea lor intreaga personalitate. In prezenta pasiunii , timpul dedicat unei activitati pare a fi mult mai scurt decat in realitate.Ea determina o comprimare a timpului in plan subiectiv, in timp ce timpul fizic ramane acelasi. Din multitudinea categoriilor de pasiuni, cele care favorizeaza stilul de munca intelectual sunt pasiunile nobile ( lucide ).Ele au efecte benefice pentru subiect si activitatea acestuia> Iata cateva exemple de pasiuni nobile : cunoasterea, creatia. Stimularea proceselor afective care contribuie la formarea si dezvoltarea preocuparilor de autoeducatie se poate realiza prin : 1.Adaptarea proceselor afective superioare organizarea si reglarea conduitei: daca trairile afective au o intensitate medie, aparand in situatii cu care elevul s-a mai intalnit in experienta sa anterioara, procesele afective au rol de organizare a conduitei.Astfel, efectul trairilor afective este dinamizant, adaptativ, benefic pentru activitatea desfasurata si rezultatele acestuia. 2. Procesele afective contribuie la sustinerea energrtica a organismului, la redistribuirea resurselor energetice ale acestuia in functie de specificul situatiilor cu care se confrunta individul. Atunci cand furnizeaza energia necesara functionarii proceselor cognitive, dobandesc un caracter stimulator pentru activitatea respectiva. ,,V-am incredintat educatia copiilor oamenilor mei, nu pentru a cantari mai tarziu suma cunostintelor lor, ci a ma bucura de calitatea inaltarii lor.Nu ma intereseaza elevul vostru care, purtat in caleasca, va fi cunoscut o mie de piscuri de munte si astfel va fi cunoscut o mie de privelisti.Pentru ca, mai intai, nu va fi cunoscut macar una cu adevarat, iar pe urma, pentru ca o mie de privelisti nu sunt decat un graunte de nisip in imensitatea lumii.Ma va interesa doar cel care isi va fi pus la incercare muschii, cataranduse pe munte, chiar daca a facut-o o singura data, pentru ca numai asa va fi in stare sa inteleaga in viitor toate privelistile, si va intelege mai bine decat celalalt- falsul vostru savant- toate acele o mie de privelisi prost invatate de acesta ( Antoine de SaintExupery ) In duelul cu noi insine, determinat de contextul lumii in care traim, incercam adeseori sa invungem greutatile si indoielile pe care le avem, pentru a trece la realizarea unui scop. Eficienta AUTOCONVINGERII este in corelatie cu optimismul, starea afectiva, cultura si gradul de inteligenta al subiectului.Folosirea acestei metode in procesul de autoeducatie, impune un anumit nivel de dezvoltare

13

intelectuala si morala, capacitatea de a argumenta ; de aceea este folosita mai ales la varsta adolescentei si tineretii. Autoconvingerea se poate manifesta sub forma autojustificarii, autoonsolarii sau autolinistirii :,,Trebuie sa renunt la fotbal, pentru a face fata examenului de capacitate - spune un elev din clasa a VIII-a ; ,,Daca acum nu ma pot concentra,fac o pauza si apoi rezolv problema - apreciaza o eleva din clasa a VII-a ;,,Anul trecut m-am situat pe locul 2 la olimpiada de biologie, acum trebuie sa dovedesc ca sunt cea mai buna - se justifica o eleva din clasa a VII-a.( 2, 123-126 ) AUTOCOMANDA ,,Exista in mintea sculptorului, cand isi framanta lutul, o anume necesitate ce nu are nici un fel de forma, dar care va deveni chip in lutul framantat ( Antoine de Saint- Exupery ) Autocomanda se bazeaza pe rolul excitantului verbal, al cuvantului, in reglarea comportamentului si activitatii noastre.Prin intermediul ei se exerita influenta asupra starii emotionale, pregatirea psihologica pentru actiune, dispozitia pentru atingerea scopului propus. Cercetarile au evidentiat rolul autocomenzii in reducerea oboselii si cresterea semnificativa a eficientei activitatii desfasurate.Este recomandata utilizarea unor maxime sau devize pentru stimularea preocuparilor de autoeducatie si obtinerea performantelor : -Trebuie sa invingi hotarat tot ce te impiedica in realizarea scopului, si, inainte de toate, neajunsurile caracterului ; -Spune NU atunci cand este incalcat un drept sau o valoare personala ; -Fii direct ; - Este puternic numai acela care se stapaneste pe sine ; AUTOAPRECIEREA SI AUTOCRITICA ,,Marul, dupa cate stiu, nu dispretuieste deloc vita de vie, si nici palmierul pe cedru.Dar fiecare se invartoseaza in el si nu-si amesteca radacinile.Fiecare isi salveaza forma si esenta, caci in ele are un capital nepretuit si care nu trebuie corcit ( Antoine de Saint- Exupery ). Vizand calitatile si defectele proprii, capacitatile, aptitudinile, trasaturile de personalitate, autoaprecierea este un important element in procesul de autoeducatie. Ea are un caracter stimulativ , in masura in care este realista, obiectiva.Valentele formative si autoformative ale acestei metode depind de gradul de pregatire al personalitatii, de orizontul cultural- stiintific.Un aport special in acest sens il are si colectivul in care isi desfasoara activitatea subiectu, ca si stilul de munca al conducatorului, in speta, al profesorului. Experienta demostreaza ca stilul coparticipativ ofera o larga libertate, angajare directa in rezolvarea problemelor, favorabil pentru manifestarea si evolutia spiritului critic si autocritic. ( 2, p.128-130 ) AUTOSUGESTIA Este , dupa aprecierea lui Paul Popescu Neveanu, o facultate general umana , inegal dezvoltata de la individ la individ, care intervine in toate spectele vietii si activitatii cotitiene, in scopul echilibrarii vietii personale , a 14

sporii eficientei. Timpul cel mai favorabil pentru autosugestie este seara, inainte de a adormi si dimineata, imediat dupa trezirea din somn. Efectele pozitive ale acestei metode sunt sporite daca se imbina exercitiile de autosugestie cu o activitate practica, care intareste continutul autosugestiei. Pentru stimularea eficientei autosugestiei, V.Levi a formulat cateva reguli, pe care le-a numit ,,Cinci principii pentru incepatori : 1.Inainte de inceperea exercitiilor precizeaza-ti clar ce anume doresti sa realizezei, ce performante vrei sa atingi ; 2. Nu te ocupa de autoanaliza in procesul exercitiilor, ci numai dupa terminarea acestora.Singurul lucru care se cere este increderea nestramutatat in succes ; 3. Sa nu-ti fie teama de esec.O anumita stare de nesiguranta apare inevitabil, ea va disparea insa treptat ; 4. Exeseaza-te fara sa astepti rezultate imediate.Fixaza-ti sarcini ferme fara sa urmaresti schimbari marcante.Ele vor veni negresit ; 5. Totul este in tine insuti.Starea pe care doresti s-a obtii, exista de mult in tine.Ocupandu-te de autosugestie nu vei realiza nimic nou, vei intari doar ceea ce deja ai.( 2, p.131-134 ) Alte metode ce contribuie la stimularea preocuparilorde autoeducatie sunt reprezentate de : comunicativitate, rolul exemplului, jocul si mai ales autoexersarea. Avand o incontestebila valoare formativa, autoexersarea contribuie la respectarea cu strictete a unor sarcini propuse, atestata de realizarile oamenilor de seama. Enescu spunea :,,Daca nu cant la vioara intr-o zi, degetele isi pierd acea flexibilitate si sensibilitate fara de care concertele mele nu ar putea atinge calitatea dorita Cel mai frecvent aceasta metoda este utilizata atat in educatie, cat si in autoeducatie la elevii din ciclul gimnazial.( 2,p.152-155 ) ADEVARURI CARE DOR ,, Disciplinele realiste, intre necesitate si dizgratie Ramane inca o necunoscuta motivul pentru care tinerii din ziua de azi nu mai innoiesc cu nimic matematica.Ar trebui , cu siguranta, sa li se explice ca matematica nu este numai o disciplina , ci un mod de viata, o maniera de a gandi. Ori, acest aspect este ignorat de anumiti profesori cu desavarsire. Iata ce afirma Solomon Marcus despre scoala si personalitatea lui Grigore Moisil : ,,Moisil si-a dat seama ca gandirea matematica are o raza de actiune mai mare decat matematica.Adica, a invata sa gandesti matematic inseamna a invata sa gandesti corect.Acest mod de gandire este foarte important in orice profesiune, in orice domeniu Cu siguranta putem identifica cateva dintre motivele pentru care stiintele exacte, nu mai suscita interesul elevilor : - aglomerarea materiei ; - lipsa de tact pedagogic a unor profesori; 15

- factorii externi ai scolii ( mass-media, tehnologia de ultima ora utilizata in alte scopuri decat in cel formativ); - ponderea mica pe care o au disciplinele exacte in curricula scolara( reducerea numarului de ore alocat matematicii, fizicii, chimiei, dar mai ales biologiei ) la ciclul gimnazial. Contribuim la stimularea elevilor in procesul propriei lor deveniri, facandu-le cunoscute personalitati marcante ale ale stiintei romanesti si rolul lor in societatea romaneasca de astazi si de maine : ,,In vremurile de astazi recursul la spiritul si la judecata lui Moisil este absolut necesar.Ce a prevazut Moisil, in legatura cu stiinta, dar si cu evolutia societatii s-a adeverit. Un spirit ca al lui Moisil, dar si un spirit luminator ca al lui Maiorescu ar fi extrem de necesar in zilele noastre, mai ales pentru generatiile tinere.Modele precum Moisil sunt salvarea acestei natii ( prof. Univ. George Georgescu)( 8, p.8 ) IV.NIVELURI DE ABORDARE A PERSONALITATII ELEVILOR IN SCOPUL STIMULARII PREOCUPARILOR DE AUTOEDUCATIE a.Ameliorarea tendintelor dezaprobative Pe parcursul dezvoltarii personalitatii, un rol deosebit il are nivelul cognitiv al elevilor. Din aceasta perspectiva, este important ca scoala sa contribuie la atenuarea unor tendinte dezadaptative ale gandirii ale elevilor. Judecatile facute de parinti, profesori asupra pesoanelor si situatiilor de viata sunt preluate de copii, putand deveni tipare de interpretare a propriei persoane, a realitatii prezente si viitoare. Frecvent, anumiti parinti afirma :,,oamenii sunt rai, nu poti deci sa ai incredere in nimeni sau :,,nu esti bun de nimic, n-o sa ajungi nimic .Copilul sau adolescentul preia acest tipar de gandire, care ii va produce mai tarziu o teama nejustificata de a cunoaste persoane sau a se implica in situatii noi. Iata cateva din erorile de gandire cel mai des intalnite, pe care trbuie sa le evitam in relationare cu elevii : 1. Suprageneralizarea- sa evitam utilizarea unor termeni cuantificatori universali ca :,,intotdeauna, niciodata, totul,de fiecare dat, etc. Amelioram sansele de schimbare daca utilizam termeni cuantificatori particulari, de genul : ,,in aceasta situatie, de data aceasta, uneori se intampla, etc 2. Personalizarea3. Gandirea in termeni alb- negru- este un mod de a rationa extremist ; tendinta de a-i evalua pe altii in conditii extreme.Daca un rezultat nu este pe masura asteptarilor, este considerat un esec total.Exemplu : ,,Ori sunt cel mai bun la matematica din clasa, ori nu mai invat deloc sau ,,trebuie sa iau examenul de capacitate cu medie maxima, altfel inseamna ca nu sunt buna de nimic 4. Saltul la concluzii- Se poate ajunge la o concluzie negativa, cand nu sunt suficiente informatii pentru a lua o decizie realista si corecta.Exemplu : ,,Nu am o memorie buna, deoarece n-am reusit sa retin formula la matematica sau ,,Nu pot sa mai invat la biologie, pentru ca n-am inteles suficient de bine lectia despre tesuturi ( 9, p.53) b. Afectivitatea pozitiva 16

Perceptiile pozitive de sine (stima de sine, autoeficacitatea) sunt induse de starile si trasaturile emotionale.Nu imtamplator,educatorului ii revine un rol esential in prevenirea afectivitatii negative. Facilitarea procesului de identificare si denumire a emotiilor, a simbolismului lor, de exprimare si manifestare , contribuie la dezvoltarea Inteligentei Emotionale.Componentele INTELIGENTEI EMOTIONALE sunt : Constientizarea de sine, Constientizarea sociala, Managementul personal si Deprinderile sociale. Pentru a evidentia modul in care sunt stimulate preocuparile elevilor in procesul de autoeducatie am administrat doua categorii de chestionare elevilor din Scoala cu clasele I-VIII ,,Grigore Antipa din Tulcea. Primul chestionar ,,Cine sunt eu ? cuprinde aprecieri ale elevilor , referitoare la urmatoarele aspecte : 1.Oamenii de care imi pasa cel mai mult sunt............................................. 2. Ma simt mandru de mine pentru ca ........................................... 3. Oamenii pe care ii admir cel mai mult sunt................................... 4. Imi place mult sa.......................................................................... 5. Imi doresc sa ............................................................................... 6. Unul dintre cele mai bune lucruri facute de mine este.................. 7. Mi-ar placea sa devin.................................................................... 8. Imi propun sa ............................................................................... 9. Prefer sa .........................decat sa .............................................. 10. Stiu ca pot sa ............................................................................ Chestionarele au fost completate de un esantion de 30 elevi. Rezultatele analizei evidentiaza urmatoarele aspecte : 1. La primul enunut, majoritatea elevilor apreciaza ca parintii, rudele si apoi profesorii sunt prsoanele de care le pasa cel mai mult.Unii dintre ei, considera si vecinii printre personele care ii influenteaza pozitiv , in ceea ce priveste stimularea in procesul de autoeducatie. 2. La al II-lea enunt, copiiii , considera ca argumen5te de mandrie calitati personale , cum ar fi : optimismul, curajul, seriozitatea.Putini sunt cei care isi prezinta succesele personale, desi le au.O parte isi cunosc si isi valorifica aptitudinile prin participarea la concursuri si obtinerea de rezultate frumoase. 3. Enuntul referitor la oamenii pe care ii admira cel mai mult este completat de elevi pe mai multe nivele : a. Parintii, ca sustinatori ai echilibrului emotional si afectiv b.Dirigintele clasei( mai ales la cei de 12-13 ani, clasa la care sunt diriginta) C. Alti profesori, ca modele de viata si cunoastere, indrumare d. Colegii 4.La enuntul IV, cei mai multi elevi apreciaza urmatoarele activitati cere le fac placere : -aprofundarea cunostintelor -exercitiile la matematica -lectura -pictura -navigarea pe Internet in scop informativ

17

5.Cei mai multi elevi isi doresc : sa aibe rezultate mai bune la invatatura, sa aprofundeze anumite capitole din domeniul matematicii, biologiei- lectiile din manual nu ii satisfac, din punct de vedere informativ ; sa se simta utili fata de unii colegi 6.Dintre lucrurile bune pe care le-au facut, elevii se bucura de urmatoarele evenimente :atunci cand ajuta un coleg aflat la nevoie, cand isi ajuta parintii ; in general sunt satisfacuti de faptul ca sunt utili si responsabiil, atat fata de colegi si familie, cat si fata de animale. 7.Multi copii isi doresc sa urmeze o cariera legata de relatia cu oamenii : avocati, profesori,educatoare, medici ; mai putini ,opteaza pentru o cariera legata de un talent pe care il au.( pictura, sport ) 8.Cunoscandu-si scopul, o mare parte din elevi isi propun sa :persevereze, sa aprofundeze cunostintele dobandite la orele de curs,sa se faca respectati prin rezultatel obtinute si comportament,sa se straduiasca mai mult, sa-si invinga timiditatea, sa devina mai toleranti fata de ceilalti, sa fie mai increzatori in capacitatile personale, sa acorde mai mult timp pregatirii individuale, sa apeleze la mai multe surse de informatie : Internet, lectura. 9.Preferintele evidentiaza preocupari legate de autoeducatie :lectura,exercitiul, practicarea sportului, pictura. Al doilea chestionar,, Diploma mea , reflecta capacitatea de autoapreciere a elevilor aflati la varsta adolescentei(in clasa a VIII-a) : 1.Cea mai importanta realizare a mea....................................................... Raspunsurile date de elevi se ot grupa pe urmatoarele domenii; a.Cei care considera ca realizare rezultatele foarte bune obtinute la concursurile si olimpiadele scolare : 11 b.Cei care apreciaza ca realizare progresul scolar de la an la an : 6 c.Cei care au ajutat prieteni in situatii dificile :6 d.Cei care au avut ocazia sa-si manifeste o aptitudine :1 2. Cel mai important succes din viata mea.......................................... Raspunsurile se pot structura pe urmatoarele categorii : a.Elevi care considera drept succes performantele realizate la concursurile, olimpiadele, simpozioanele nationale si internationale :9 b.Elevi care apreciaza ca succes rezultatele la invatatura :5 c.Cei care considera notele obtinute la simularea Testarilor Nationale un succes adevarat :2 d.Cei care au obtinut rezultate deosebite la activitatile educative din scoala :5 e.Cei care si-au castigat respectul si recunoasterea valorii in fata colegilor, profesorilor si a parintilor f.Cei care si-au castigat in credera in sine :1 3. Cel mai important eveniment din viata mea........................................... Evenimentele cele mai importante pe care le-au trait elevii se pot grupa in : a.Prima zi de scoala :1 b. Trecerea in clasa a Va :3 c.Implinirea varstei de 14 ani :2 d.Castigarea unor premii importante :3 e.Luarea deciziei de a invata mai bine :2 f.Participarea la activitatile educative organizate de scoala in parteneriat cu diverse institutii :7 18

g. Promovarea :2 4. Cel mai important obiectiv realizat......................................................... Dintre obiectivele importante mentionate de elevi, se pot evidentia : a. Obtinerea unor rezultate foarte bune la concursuri, olimpiade scolare, alte activitati educative :15 b.De a progresa la invatatura :7 c.De a se face respectati in scoala :3 d.De a lucra eficient in echipa :1 5. Cea mai importanta decizie pe care am luat-o...................................... Deciziile cele mai importante luate de elevi se refera la : a. Participarea la concursurile, olimpiadele scolare si activitatile eucative :9 b.Hatararea a a acorda mai mult timp studiului individual, pentru a progresa :5 c.Alegerea profilului liceului pe care il vor urma : 7 d. Decizia de a nu absenta de la activitatile scolare :3 6.Cele mai importante persoane din viata mea................................. La acest enunt majoritatea elevilor au apreciat ca familia este cea mai apropiata de ei( in special mama). Interesant este faptul ca toti elevii evidentiaza importanta profesorilor( in special diriginta, profesoara de biologie si de matematica) De remarcat la o parte din elevi, faptul ca au si personalitati pe care le considera modele de viata si profesionalism : Liviu Mihaiu, Mona Musca. Deoarece au participat la multe activitati educative, au avut ocazia sa cunoasca si sa mentina o legatura durabila si stimulativa cu personalitatile amintite.Diversitatea activitatilor educative desfasurate la scoala<,Grigore Antipa le-a deschis elevilor un orizont larg si i-a determinat sa participe la actiuni menite sa le dea increderea, curiozitatea, cunoasterea si satisfactia implinirii.

19