Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA Facultatea de Management-Marketing

CURS DE PSIHOSOCIOLOGIE ORGANIZAIONAL

A. OBIECTIVE Obiectivele majore ale cursului sunt aprofundarea aspectelor psihologice ale relatiillor interpersonale, precum si dobandirea, de catre student, a abilitatilor de intelegere a dinamicii campului psihosocial si a principalelor procese psihosociale B. CONTINUT (MODULE, CAPITOLE) SI ALOCAREA TIMPULUI DE STUDIU Modulul 1(timp de studiu:1 ora) I. Introducere in problematica psihosociologiei Modulul 2 (timp de studiu:3 ore) II. Conceptul de personalitate (definitii, clasificari, componente, fundamentele culturale ale personalitatii) II.1. Fundamentele personalitatii II.2. Trasaturile Modulul 3 (timp de studiu:3 ore) II. 3. Trasaturi si pseudotrasaturi II. 4 Personalitate si situatie II.5 Cultura si personalitate Modulul 4 (timp de studiu:3 ore)

III. Eul (egoul) III. 1. Modele de autocunoastere III. 2 Eul si inconstientul III.2. 1 Dinamica inconstientului III. 3. Mecanismele de aparare ale eului Modulul 5 (timp de studiu:3 ore) IV. Cognitia sociala. Procesele cognitiei, atribuirea IV.1. Procesele cognitiei sociale IV. 2 Atribuirea Modulul 6 (timp de studiu:3 ore) V. Atitudinea V.1. Proprietatile atitudinilor V.2 Functiile atitudinilor V.3 Formarea atitudinilor V.4 Schimbarea atitudinilor V.4. 1 Factorii schimbarii: V.4. 2 Rezistenta la persuasiune Modulul 7 (timp de studiu:2 ore) VI. Agresivitatea. VI. 1 Cauzele agresivitatii VI. 2 Factori ce influenteaza agresivitatea VI.3 Modalitati de prevenire si reducere a agresivitatii Modulul 8 (timp de studiu:3 ore) VII. Grupurile in psihologia sociala VII. 1 Dimensiunile grupului VII.2 Functiile grupului VII. 3. Procese de grup Modulul 9 (timp de studiu:2 ore) VIII. Procese intergrupuri VIII.1 Stereotipuri si prejudecati. VIII. 2. Teorii despre atitudinile intergrupuri

B. SINTEZA MATERIEI MODULUL 1 I Introducere in problematica psihosociologiei Psihosociologia (sau psihologia sociala) este o disciplina de granita, aflata la intersectia dintre sociologie si psihologie. Tematic ea datoreaza mult ambelor discipline. Psihosociologia este interesata de probleme precum personalitatea, eul, cognitia, specifice psihologiei generale. Ceea ce deosebeste pshosociologia este modul in care trateaza aceste probleme situandu-le in contextele de viata in care ele apar (de exemplu, cu totii stim ca personalitatea unui individ nu se manifesta niciodata in vid, ci numai in situatii de viata concrete). Pe de alta parte, desi psihosociologia trateaza multe subiecte comune sociologiei (procese de grup, intergrupale), ceea ce o deosebeste de cea din urma este atentia acordata mecanismelor psihologice ale acestor fenomene, ca si impactului pe care procesele colective il au asupra psihicului individual. MODULUL 2 II Conceptul de personalitate (definitii, clasificari, componente, fundamentele culturale ale personalitatii) Concepte cheie: trasatura de personalitate, situatie, personalitate de baza, aculturatie Conceptul de personalitate se situeaza in centrul preocuparilor psihologiei si sociologiei. In cursul nostru vom folosi rezultatele cercetarilor din ambele discipline, insa accetul va cadea pe folosirea psihologica a termenului. II.1. Fundamentele personalitatii Constitutia fizica - glandele, agentii biochimici - constitutia osoasa, musculara

Temperamentul vizeaza caracteristicile naturii emotionale ale unui individ, incluzand: - sensibilitatea fata de stimulii emotionali; - forta, viteza de raspuns; - dispozitia predominanta si fluctuatiile acesteia. Inteligenta reprezinta aptitudinea de a face judecati adecvate, de a invata din experienta sau de a reactiona adecvat la situatii si probleme noi II.2. Trasaturile Acestea sunt entitati ipotetice ce explica tendintele unui anumit individ de a se comporta intr-un anumit fel. Exista o multitudine de clasificari ale trasaturilor personalitatii, ceea ce arata ca ele nu sunt de fapt esente, ci reprezinta mai degraba o interactiune intre calitati individuale si cerinte sociale (in fiecare cultura exista trasaturi specifice). Stabilirea trasaturilor: - observatie; - testare. MODULUL 3 II. 3. Trasaturi si pseudotrasaturi. Nu e deloc usor de trasat o granita intre trasaturi autentice de personalitate si ceea ce doar par sa fie trasaturi. Printre pseudotrasaturi putem distinge: - termeni evaluativi (atragator, adorabil, magnific); - stari temporare (fericit, bucuros, fastacit, frenetic); - metafore (viu, amorf, prolific). II. 4 Personalitate si situatie Niciodata nu intalnim persoane in afara situatiilor de viata. Intotdeauna trasaturile pot fi idendtificate doar in contexte clare de interactiune interpersonala (ex: o trasatura precum curajul nu poate fi observata la o persoana decat daca aceasta este pusa intr-o situatie critica caz in care curajul este solicitat). Mai mult decat ata, de multe ori situatia

determina aproape exclusiv comportamentul, fiind mai puternica decat trasaturile individuale. - experimente precum cel privind obedienta al lui Millgram arata ca dorinta de conformism poate fi mai puternica in modelarea comportamentului decat trasaturile interne - imprejurari critice, precum tortura (ex: experimentul Pitesti) poate transforma complet o personalitate; - variabilele structurare/nestructurare in ce priveste situatia sunt esentiale pentru intelegerea comportamentului; - rolurile si statusurile sociale determina decisiv comportamentul unei persoane (ex. Daca cunoastem rolul unei persoane, putem anticipa cu un grad mare de precizie comportamentul acelei persoane, indiferent de tarsaturile sale interne) II.5 Cultura si personalitate Privita in sens larg, cultura reprezinta totalitatea credintelor, comportamentelor, a produselor materiale si spirituale elaborate de o anumita societate intr-o anumita perioada de timp. Cultura modeleaza personalitatea pentru ca ofera solutii gata elaborate pentru cele mai multe din situatiile cu care se intalneste o persoana de-a lungul vietii. Personalitate de baza reprezinta acea configuratie a personalitatii care este impartasita de majoritatea membrilor societatii ca rezultat al experientelor timpurii pe care ei le au in comun. Etapele formarii personalitatii de baza: traditiile culturale determina lectiile pe care parintii le vor preda copiilor, ca si modul in care acestea vor fi predate. Culturi diferite au moduri diferite de formare a copiilor; Experienta timpurie a copilului exercita o influenta de durata asupra personalitatii sale; Experiente similare vor tinde sa produca personalitati similare.

Aculturatia copilului nou nascutul nu ar supravietui daca ar depinde exclusiv de instinctele sale. Omul este o fiinta mult mai fragila decat cele mai multe dintre animale. Partea pozitiva a dependentei de ceilalti este insa adapatbilitatea. Limbajul, majoritatea practicilor cotidiene sunt toate invatate. Etapele formarii culturale ale unei persoane sunt urmatoarele: - Adoptarea modelului cultural (1-10 ani); - Revolta impotriva modelului (13-18 ani); - Incorporarea unei forme revizuite a modelului. MODULUL 4 III Eul (egoul) Concepte cheie: evaluare reflectata, comparare sociala, autoperceptie, inconstient, mecanisme de aparare ale eului Este un concept de baza in cercetarea psihosociologica, deoarece se considera ca eul este cel care ghideaza sau determina comportamentul persoanei, iar unul din scopurile psihologiei este acela de a prezice comportamentului. Etapele formarii eului: Mica copilarie cu siguranta, copilul foarte mic nu se percepe pe sine ca eu. Sugarul nici macar nu e constient de dorintele sale. El plange de foame, dar e constient ca neplacerea pe care o simte este foamea. Invatarea limbajului este esentiala, iar etapa cruciala este aceea in care copilul devine constient de numele sau. Copilul devine constient de sine ca eu intre 3-6 ani. Granitele dintre inauntru-afara eu-ceilalti sunt asimilate treptat, astfel ca la varsta de 6 ani eul este deplin conturat. Granitele eului sunt mobile, iar modelarea eului este un proces ce dureaza toata viata. III. 1. Modele de autocunoastere

a. evaluarea reflectata bazata pe distinctia dintre eul public si cel privat; b. compararea sociala compararea de tip upward si cea de tip downward; c. interiorizarea rolurilor d. autoperceptia similara perceptiei mediate a celorlalti III. 2 Eul si inconstientul Spre deosebire de psihologia tarditionala, care este exclusiv una a constientului, psihologia moderna, prin intermediul psihanalizei, a inceput sa ia in considerare o serie de procese psihice care se desfasoara sub limita constientei. Pentru S. Freud, personalitatea are urmatoarea structura: sinele (aflat in inconstient, reprezentand sediul instinctelor); eul partea constienta a personalitatii; supraeul ce reprezinta interiorizarea interdictiilor sociale privitoare la satisfacerea dorintelor. III.2. 1 Dinamica inconstientului a. defularea reprezinta procesul prin care supraeul reuseste sa inhibe implinirea dorintelor considerate nepermise de catre societate. b. Sublimarea - procesul prin care dorintele inconstiente se transforma, sub presiunea cenzurii, in forme acceptate social. Exista mai multe categorii ale sublimarii: Visele Actele ratate Bolile psihice - nevrozele - psihozele III. 3. Mecanismele de aparare ale eului Sunt strategii prin care incercam sa evitam stresul si anxietatea vietii cotidiene. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

a. Reprimarea procesul de excludere din campul constiintei a situatiilor conflictuale; b. Negarea refuzul acceptarii existentei situatiilor conflictuale; c. Rationalizarea reprezinta inventarea de justificari ad-hoc pentru convingeri problematice; d. Proiectia este o forma de autoinselare, prin care se atribuie procesele mentale proprii unor alte persoane; e. Deplasarea forma speciala a proiectiei, in care se substituie sursa generatoare de conflict cu o alta, imaginara sau reala, dar mai accesibila; f. Regresiunea evitarea asumarii varstei reale, pentru a evita asumarea corespunzatoare a responsabilitatii; g. Formarea reactiei refuzul de a accepta adevaratele sentimente, si inlocuirea lor cu opusul acestora; h. Compensarea masura de neutralizare a sentimentelor de inferioritate. MODULUL 5 IV Cognitia sociala Concepte cheie: cognitie, categorizare, schematizare, atribuire interne si externa Cognitia sociala studiaza modul in care oamenii inteleg lumea lor sociala; ea examineaza cum se percep oamenii pe ei insisi si pe ceilalti. IV.1. Procesele cognitiei sociale Se refera la etapele elaborarii unei opinii: a. Atentia si codificarea informatiilor pentru a fi analizata, informatia trebuie mai intai perceputa. Perceptia depinde in mare masura de caracteristicile stimulilor. Stimulii proeminenti sunt mai usor de perceput. Exista o proeminenta relativa o proeminenta absoluta b. procesarea informatiilor. Cuprinde categorizarea

schematizarea. Schemele sunt structuri organizate de cunostinte care sintetizeaza, intr-o forma simplificata, informatiile privitoare la realitatea inconjuratoare. Exista i. scheme persoane ii. scheme grupuri IV. 2 Atribuirea Atribuirea, dupa J. Heider, este procesul prin care omul cuprinde realitatea si poate s-o stapaneasca. a. modelul inferentelor corespondente observatorul crede ca un comportament al actorului este cauzat de una din trasaturile sale de caracter sau de una din dispozitiile sale specifice; b. atribuire de sine si heteroatribuire studiile psihologilor sociale arata ca modul in care un individ isi evalueaza propriul comportament difera de evaluarea comportamentului celorlalti c. atribuire externa si atribuire interna indivizii tind sa evalueze comportamentului celorlalti ca avand o origine interna. In ceea ce priveste autoatribuirea, succesele sunt atribuite intern, pe cand insuccesele sunt atribuite extern. MODULUL 6 V. Atitudinea Concepte cheie: valenta atitudinala, conditionare, persuasiune Prin atitudine se intelege o dispozitie interna a individului, care subintinde perceptia sa si reactiile sale fata de un obiect sau stimul. V.1. Proprietatile atitudinilor a. valenta; b. intensitatea; c. centralitatea; d. accesibilitatea

V.2 Functiile atitudinilor a. de cunoastere; b. de adaptare; c. functia expresiva; d. de aparare a eului. V.3 Formarea atitudinilor a. surse afective: conditionarea pavlovista; expunerea; b. surse comportamentale - conditionarea operanta; c. surse cognitive. V.4 Schimbarea atitudinilor Persuasiunea este un act de comunicare avand ca scop modificarea setului mental a interlocutorului. Caracteristicile persuasiunii: - persoana tinta crede ca are libertate totala; - modificarea comportamentului se produce cu acordul persoanei vizate. V.4. 1 Factorii schimbarii: a. factori ce tin de sursa: - credibilitatea sursei; - atractivitatea sursei; - puterea si sexul sursei. b. Factori ce tin de tinta: - varsta persoanei tinta; - inteligenta persoanei tinta; - sexul persoanei tinta. c. Factori ce tin de mesajul persuasiv: - Argumentarea; - elementele retorice (de stil).

V.4. 2 Rezistenta la persuasiune

Se refera la diferitele modalitati prin care putem preveni exectele influentei mesajelor persuasive. Strategiile de prevenire sunt urmatoarele: a. strategia inocularii b. strategia expunerii selective

MODULUL 7 VI. Agresivitatea Concepte cheie: etologie, frustrare, modele de invatare sociala, catharsis Agresivitatea reprezinta o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv, in vederea producerii unor daune, fie acestea materiale, psihologice sau mixte. VI. 1 Cauzele agresivitatii a. perspectiva etologica pentru etologi, agresivitatea are o origine biologica, avand o valoare adaptativa si fiind esentiala pentru supravietuire. Influentele biologice asupra agresivitatii sunt de mai multe tipuri: - influente neuronale; - influente hormonale; - influente biochimice. b. Agresivitatea este un raspuns la frustrare se considera ca blocarea caii de atingere a unui scop creeaza frustrari care, la randul lor, se constituie in surse de declansare a agresivitatii c. Agresivitatea este un comportament social invatat. Invatarea poate fi: - directa (prin recompensarea/pedepsirea unor comportamente); - mediata de observarea comportamentelor celorlalti. VI. 2 Factori ce influenteaza agresivitatea

a. factori ce tin de individ: - tipul de personalitate (persoanele de tip coleric, cele competitive sunt mai agresive decat celelalte); - tendinte atributionale ostile cei care percep exteriorul ca fiind amenintator au un grad mai mare de agresivitate; - diferentele de sex barbatii sunt mai agresivi decat femeile; - atacul sau provocarea directa atrage raspunsul agresiv al celui provocat; - caldura si aglomeratia sporesc agresivitatea; - alcoolul si drogurile au o contributie directa asupra cresterii agresivitatii; - materialele pornografice violente. b. Surse ce tin de familie: - bataia si incestul sunt factorii ce influenteaza cel mai dramatic agresivitatea. c. Surse ce tin de mass media. Specialistii nu cad de acord asupra raportului dintre expunerea la violenta din massmedia si comportamentul violent. Unii considera ca expunerea la violenta are un efect cathartic, reducandu-se nevoia de a actiona agresiv. Altii cred ca, dimpotriva, expunerea la violenta este extrem de nociva, iar influentele negative ale unei asemenea expuneri sunt multiple: - expunerea ar slabi inhibitiile de angajare in comportamente agresive; - expunerea, in plus, ofera noi tehnici de vatamare celor inclinati spre asemenea practici; - urmarirea altor persoane in contexte agresive poate influenta cognitiile privitorilor (prin activarea de ganduri si imagini agresive); - expunerea continua la violenta prin massmedia poate reduce sensibilitatea emotionala la violenta si consecintele acesteia. VI.3 Modalitati de prevenire si reducere a agresivitatii

a. catharsisul vizeaza descarcarea in contexte acceptate a energiilor agresive b. pedeapsa in scopul sanctionarii comportamentelor agresive; c. reducerea efectelor invatarii sociale oferind modele de comportament nongresive. MODULUL 8 VII Grupul in psihologia sociala Concepte cheie: grup restrans, normalizare, confomism, obedienta Pentru C. Leclerc, Grupul este un camp psihosocial dinamic, constituit dintr-un ansamblu reperabil de persoane, a caror unitate rezulta dintr-o comunitate de tip colectiv si din interdependenta stilurilor individuale. Aceste persoane, legate voluntar sau nu sunt constiente unele de altele, interactioneaza si se influenteaza direct Daca ne referim la grupurile restranse, putem identifica patru mari clase: a. familia cel mai vechi grup al umanitatii b. grupul de joc al copiilor; c. grupul de vecinatate; d. comunitatea de batrani. VII. 1 Dimensiunile grupului a. dimensiunea instrumentala trateaza coordonarea membrilor in functie de scopul comun; b. dimensiunea realtionala trateaza gestionarea obiectivelor si modul in care acestea interactioneaza cu asteptarile membrilor grupului; c. dimensiunea contextuala situeaza grupul in cadrul socioistoric. VII.2 Functiile grupului

a. functia de integrare sociala a individului fiecare individ se adapteaza la viata sociala integrandu-se intr-unul sau mai multe grupuri. b. Functia de diferentiere trateaza despre modul in care grupul ofera membrilor lor ocazia de a se diferentia individual. c. Functia de producere a ideilor interactiunile dintre membrii grupului stimuleaza producerea de idei noi. VII. 3. Procese de grup a. Normalizarea este adesea frapanta asemanarea intre membrii aceluiasi grup, in ceea ce priveste continutul convingerilor acestora, interesele si obiectivele lor. Frapanta, daca tinem cont de diferentele evidente intre trasaturile lor de personalitate. Explicatiile acestor similaritati includ: - similaritatea afinitatilor pe care indivizii leau avut inainte de a se constitui grupul; - influentele ce actioneaza din exterior asupra membrilor grupului; - influenta reciproca a membrilor grupului. b. Conformismul este procesul prin care grupul exercita presiuni asupra membrilor pentru a respecta normele de grup. Conformismul poate fi autentic sau de complezenta, caz in care integrarea individului in grup este doar superficiala. c. Influenta minoritara in ultimele decenii tot mai multe studii au aratat ca indivizii sau grupurile restranse de indivizi devianti in raport cu norma majoritare pot sta la originea inovatiei asta arata ca indivizii nu doar isi adapteaza comportamentele la norma de grup, ci pot ei insisi propune norme. d. Obedienta reprezinta acele comportamente care sunt desfasurate ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influenta inzestrate cu autoritate legitima. Milgram considera ca sursa primara a obedientei este data de asa numita stare agentica, o stare psihologica in care indivizii accepta definitiile realitatii furnizate de autoritate, declinandu-si orice responsabilitate si autoconsiderandu-se instrumente in mainile superiorilor.

MODULUL 9 VIII Procese intergrupuri Concepte cheie: stereotip, prejudecata, personalitate autoritara VIII.1 Stereotipuri si prejudecati. Stereotipurile si prejudecatile sunt elemente ale unei scheme de grup: stereotipul reprezentand elementul cognitiv al schemei, pe cand prejudecata contraponderea afectiva atasata stereotipului. Desi termenii de stereotip si prejudecata sunt, in vorbirea curenta, incarcati negativ, pentru psihologi ei au atat valente pozitive cat si negative. VIII. 2. Teorii despre atitudinile intergrupuri a. perspectiva psihodinamica care pune accentul pe dinamica proceselor intrapsihice individuale. - ipoteza frustrare-agresiune; - teoria privarii relative; - teoria personalitatii autoritare; - teoria personalitatii dogmatice. b. Perspectiva socio-culturala atitudinile intergrupuri sunt o consecinta a stereotipurilor sociale - teoria invatarii sociale; - teoria rolului social. c. Perspectiva conflictului social atitudinile intergrupuri sunt modelate de conflicte sociale

C. TEME DE REFLECTIE: 1. La Capitolul II. Construiti o clasificare a situatiilor. Plecand de la ideea ca situatiile sunt fatori determinanti ai comportamentului,

2.

3. 4. 5. 6. 7.

explicati in ce cosnta forta cauzala a situatiilor pe care le-ati trecut in revista. La Capitolul III. Ganditi-va la o situatie pe care ati trait-o, in care reactiile dvs. v-au surprins (spunandu-va n-am crezut ca sunt in stare de asa ceva); in ce masura aceste reactii pot fi interpretate cu ajutorul conceptului de inconstient? La Capitolul IV. De ce credeti ca gandirea obisnuita se confrunta cu un mare numar de esecuri in ceea ce priveste atribuirea comportamentelor altor persoane? La Capitolul V. Dati exemple de situatii in care ati rezistat in fata unor argumente persuasive. La Capitolul VI. Credeti ca desenele animate violente au efecte nocive asupra comportamentelor copiilor? Argumentati. La Capitolul VII Care este grupul care va reprezinta cel mai bine personalitatea? De ce? La Capitolul VIII Dati exemple de situatii in care ati interpretat comportamentul altor persoane prin intermediul stereotipiilor sociale.

D. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA:

1. Amado,G, Guittet, A, Psihologia comunicarii intre grupuri, Polirom, Iasi, 2007 2. DeVisscher, P., Neculau, A., (coord.) , Ed. Polirom, Iasi,2001. Gilbert,M., Fiske,S., Lindzey,G.(eds.), The Handbook of Social Psychology, Boston: McGrew, 1998. 3. Goffman, E., Viata cotidiana ca spectacol, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2003 4. Neculau, A (coord.) Psihologie sociala.Aspecte contemporane, Ed. Polirom, Iasi, 1996. 5. Neculau, A. (coord.), Manual de psihologie sociala, ed. Polirom, Iasi, 2004.