Sunteți pe pagina 1din 21

Ministerul Educaiei, Tineretului i Sportului din Moldova Institutul de Relaii Internaionale din Republica Moldova Catedra de Drept Internaional

Facultatea de Drept Referat la : Dreptul procesual civil comparat

Caile de atac in procesul civil comparat

Realizat de studenta gr. 4DR-1rom., Sarsaman Natalia A verificat: Prof. univ.: Buruiana Ion

Chiinu- 2011

CUPRINS
I. CAILE DE ATAC IN POCESUL CIVIL COMPARAT IN ROMANIA 1.1.Scurt istoric 1.2.Clasificarea cailor de atac II. CAILE DE ATAC ORDINARE APELUL 2.1 Noiuni generale privind apelul 2.2 Obiectul apelului 2.3 Subiectele apelului 2.4 Sesizarea instantei 2.5 Procedura de judecata a apelului 2.6 Solutiile apelului III. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC A. RECURSUL 3.1. Noiuni generale privind recursul 3.2. Elementele recursului. Subiectele, obiectul i motivele recursului 3.3. Sesizarea instantei 3.4. Procedura de judecata a recursului 3.5. Solutii in recurs B. CONTESTAIA N ANULARE 3.1. Noiuni generale privind contestatia 3.2. Contestatia in anulare obisnuita 3.3. Contestatia in anulare speciala 3.5. Judecata contestatiei in anulare C. REVIZUIREA 3.1. Noiuni generale privind revizuirea 3.2. Obiectul, subiectele, motivele si termenul revizuirii 3.3. Judecata cererii de revizuire D. RECURSUL IN INTERESUL LEGII

BIBLIOGRAFIE

I. CAILE DE ATAC IN POCESUL CIVIL

1.1. Scurt istoric


a) Codul de procedur civil din 1865 i legea de organizare a naltei Curi de Casaie au reglementat : - dou ci de atac ordinare - opoziia i apelul; - patru ci de atac extraordinare : recursul (n casaie, n anulare i n interesul legii), revizuirea, contestaia (n anulare i la executare) i aciunea recursorie b) n perioada 1948 - 1993, recursul a devenit o cale ordinar de atac, iar dispoziiile privind apelul, recursul n anulare i recursul n interesul legii au fost abrogate. c) Prin Legea nr.59/1993 s-a reintrodus apelul, astfel c existau dou ci ordinare de atac - apelul i recursul, precum i patru ci extraordinare de atac: recursul n anulare, recursul n interesul legii, contestaia (n anulare i la executare) i revizuirea. d) Potrivit art.I pct.106 din Ordonana de Urgen nr.138/2000, intrat n vigoare la 02.05.2001, recursul a fost reglementat ca o cale extraordinar de atac, iar apelul a fost suprimat n materie comercial i ntr-un numr mare de cauze civile. e) Aadar, n prezent, controlul judiciar se realizeaz de ctre tribunale, curi de apel i de Inalta Curtea de Casatie si Justiie pe calea ordinar de atac a apelului i pe cile extraordinare de atac - recursul i recursul n anulare, pstrndu-se i celelalte ci extraordinare de atac - revizuirea i contestaia (n anulare i la executare). Un element comun rilor din Uniunea European este faptul c apelul se judec de instana superioar, iar recursul (care vizeaz numai probleme de drept), de regul, se soluioneaz de instana de casaie sau din vrful piramidei judiciare, asigurndu-se, astfel, unitatea de practic judiciar. Procesul civil parcurge, n mod obinuit - dar nu obligatoriu, dou faze: - judecata; - executarea silit. Faza judecii cuprinde: - judecata n prim instan; - judecata n cile de atac. Indiferent c este n prim instan sau n cile de atac, n principiu, judecata parcurge patru etape: - etapa scris; - etapa dezbaterilor; - etapa deliberrii i pronunrii hotrrii;

- etapa cotrolului judiciar de legalitate si temeinicie a hotararii. 1.2. Clasificarea cailor de atac: a. in functie de conditiile de exercitare: - caile ordinare: - sunt acelea care pot fi exercitate de partea nemultumita de hotarare, fara sa se limiteze motivele de exercitare; poate fi exercitata in orice materie, daca legea nu o interzice in mod expres. apelul; - caile extraordinare: - sun acelea care pot fi exercitate numai in conditiile legii si pentru motivele expres si limitative prevazute de lege. recursul, contestatia in anulare; revizuirea; recursul in interesul legii;

b. in functie de instanta competenta: - caile de atac de reformare - sunt cele care se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea, prin ele realizandu-se controlul judiciar; - caile de atac de retractare sunt cele care se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata, pentru ca, in temeiul motivelor invocate, sa-si retraga hotararea si sa pronunte o alta c. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: - caile de atac devolutive sunt cele care, in limitele cererilor formulate in prima instanta si a ceea ce se atataca, provoaca o noua judecata de fond, fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi. - caile de atac nedevolutive realizeaza nu control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea de a administra, in principiu, probe noi si fara a avea loc o noua judecata de fond. d. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea cailor de atac: - caile de atac comune; - caile de atac speciale;

Majoritaea cailor de atac se incadreaza in prima categorie, fiind speciale numai recursul in interesul legii si recursul in anulare ce apartine exclusiv procurorului general, care poate exercita din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

II. CAILE DE ATAC ORDINARE APELUL 2.1. Noiuni generale privind apelul
Este instituit la Roma de mpratul Hadrian, iar n Frana, mult mai trziu, n secolul XIII. n rile Romneti este introdus n secolul XVIII i, apoi, n Codul de procedur civil din 1865 (art.316-338), fiind oarecum modificat prin reforma din 1900 i, mai substanial, prin legea de accelerare a judecilor din 1943. Este abrogat prin Decretul nr.132 din 19.06.1952 i reintrodus n Codul de procedur civil prin Legea nr.59/1993 (art.282-298). Ultimele modificari au fost aduse prin O.U.G. nr.138/2000 si O.U.G. nr.59.2001. In raport cu dispozitiile care-l reglementeaza apelul poate fi caracterizat ca o cale de atac: - comuna; - ordinara; - de reformare; - devolutiva; - suspensiva de executare. 2.2. Obiectul apelului Pot fi atacate cu apel, potrivit art.282 C.proc.civ., hotrrile date n prim instan de judectorie i tribunal. Din coraborarea art. 282, alin. 1 si a art. 299 C.proc.civ.R. se deduce faptul ca pot exista tousi si hotarari date fara drept de apel e vorba de: - hotrrile pronunate n ultim instan sau n prim i ultim instan, pe care legea le declar fr drept de apel: renunarea la dreptul pretins se constat printr-o hotrre dat fr drept de apel (art.247alin.4C.proc.civR..); hotrrea care consfinete nvoiala prilor se d fr drept de apel (art.273C.proc.civ.R.) ori prevede c mpotriva lor se exercit recursul: hotrrile pronunate asupra conflictelor de competen (art.22alin.final.C.proc.civ.R.); hotrrile pronunate asupra perimrii (art.253 alin.2C.proc.civ.R.); hotrrea de anulare a aciunii arbitrale (art.366 alin.2C.proc.civ.R.); - hotrrile date n prim instan n cererile introduse pe cale principal privind pensii de ntreinere, litigii al cror obiect are o valoare de pn la 1 miliard lei inclusiv, att n materie

civil ct i n materie comercial, aciunile posesorii, cele referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, luarea msurilor asiguratorii, precum i n alte cazuri prevzute de lege (art.2821 alin.1C.proc.civ.R.); Dac aceste cereri sunt formulate pe cale accesorie sau incidental, n lumina principiului accesorium sequitur principale soluia dat asupra lor este supus cilor de atac prevzute pentru cererea principal. - hotrrile instanelor judectoreti prin care se soluioneaz plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, dac legea nu prevede altfel (art.2821 alin.2 C.proc.civ.R.). mpotiva ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu fondul, n afar de cazul cnd prin ele s-a ntrerupt cursul judecii. Apelul mpotriva hotrrii se socotete fcut i mpotriva ncheierilor (art.282alin.2 i 3C.proc.civ.R.). Dac hotrrea final este inapelabil acelai caracter l vor avea i ncheierile premergtoare.

2.3. Subiectele apelului


Codul de procedura civila in art. 283 face o singura precizare si anume dispune ca partea a renuntat expres la apel cu privire la hotarare nu mai are dreptul de a face apel. 2.3.1. Partile din proces Reclamantul si paratul care si-au disputat un drept in fata primei instante, au posibilitatea sa se planga impotriva hotararii pe calea apelului . Desigur, au calitatea de parti si succesorii in dreptul partilor, precum si persoanele sau organele carora legea le recunoaste legitimarea procesuala activa, alaturi de titularii drepturilor in cazul in care au sesizat prima instanta de fond, in situatia in care partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs. In fata instantei de fond, partea nu este obligata sa exercite apelul personal, ci o poate face printr-un reprezentant conventional. 2.3.2. Persoane care nu au luat parte la judecata de fond Tertii, care nu au fost parte in process, nu au dreptul de a face apel , chiar daca ar fi interesati in cauza respectiva. Exceptie fac: a. creditorii chirografari in baza art. 974 C. Civ.R.; b. dobanditorii cu titlu particular a unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului, daca transmiterea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond, si inaintea expirarii termenului de apel;

c. orice persoana interesata , chiar daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii in materie necontencioasa potrivit art. 336 alin.4 C. poc. Civ.R. 2.3.3. Procurorul Potrivit art. 128 din Constitutie, Ministerul Public poate exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, iar art. 45, alin. (5) C. poc. Civ.R. dispune, de asemenea , ca procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari. Deci, el poate exercita si apelul.

2.4. Sesizare instantei


2.4.1. Instanta competenta Judecata apelului este de competenta Tribunalului, daca se ataca o hotarare pronuntata in prima instanta de catre judecatorie, si de competenta Curtii de apel, daca calea de atac se exercita impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta de catre tribunal. Inalta Curte de Casatie si justitie nu are competenta de a solutiona apeluri. 2.4.2. Termenul de apel Termenul de apel reprezint intervalul de timp nuntrul cruia se poate exercita calea de atac a apelului i este reglementat n art.284-286C.proc.civ.R. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altfel (art.284 alin.1 C.proc.civ.R.). Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare. Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel. Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii. Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. 2.4.3. Cererea de apel. Cererea de apel va cuprinde: 1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde

urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul; 2. aratarea hotararii care se ataca; 3.motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul; 4. dovezile invocate in sustinerea apelului; 5. semnatura. Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt. Efetele cererii de apel: investete instana de apel cu judecarea apelului. Dac n cazul judecii n prima instan, n mod excepional, instana se poate sesiza din oficiu, instana de apel nu se sesizeaz niciodat din oficiu. Din momentul sesizrii instanei de apel, dobndete dreptul i obligaia de a proceda la soluionarea cauzei. efectul suspensiv de executare. Efectul suspensiv de executare este o trstur este o trstur definitorie a hotrrilor susceptibile de apel, acetea neputnd fi puse n executare silit ct timp sunt susceptibile de apel i nici pe perioada judecrii cererii de apel. Efectul suspensiv de executare nu se produce n cazul hotrrilor care sunt executorii de drept (art.278C.proc.civ.R.) i nici n cazul celor pronunate n conformitate cu art.279C.proc.civ.R. ns, potrivit art.280C.proc.civ.R., instana de apel poate ncuviina suspendarea execuiei vremelnice, cu darea unei cauiuni, al crei cuantum l va fixa instana. Dac prima instan a respins cererea pentru ncuviinarea execuiei vremelnice, aceast cerere poate fi reiterat n apel. De asemenea, efectul suspensiv al apelului, nu se produce n acele cazuri n care apelantul a achiesat expres sau tacit la hotrrea pronuat mpotriva sa; efectul devolutiv, n sensul c apelul provoac o nou judecat n fond a pricinii, cu privire la problemele de fapt i de drept. Efectul devolutiv al apelului cunoate dou limite: instana de apel va cerceta cauza numai cu privire la motivele indicate de apelant n cererea de apel; prin apel nu se poate lrgi cadrul prorcesual stabilit n faa primei instane. Efectul devolutiv al apelului vizeaz numai ceea ce s-a judecat de ctre prima instan, nefiind admise modificri cu privire la calitatea prilor, obiectul sau cauza cererii de chemare n judecat i nici formularea unor cereri noi. n acest sens, art.294 alin.1C.proc.civ.R. prevede c:n apel nu se poate schimba calitatea prilor, cauza sau obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot face alte cereri noi. Excepiile de procedur i alte asemenea mijloace de aprare nu sunt considerate cereri noi.

2.5 Procedura de judecata a apelului


Dup primirea dosarului, la instana de apel se desfoar o procedur o procedur prealabil soluionrii cauzei n edin public. Procedura prealabil vizeaz n primul rnd fixarea termenului de judecat i asigurarea contradictorialitii i a dreptului de aprare n faa instanei de apel. Termenul de judecat se fixeaz astfel nct, de la primirea citaiei, intimatul s aib la dispoziie cel puin 15 zile pentru a-i pregti aprarea, iar n procesele urgente, cel puin 5 zile. Dac intimatul preedintele va putea fixa un termen mai ndelungat. Prin citaie, intimatul va fi informat c are obligaia de a-i alege domiciliul n Romnia, unde urmeaz a i se face comunicrile privind procesul (art.1141 alin.4C.proc.civ.R.). Preedintele va dispune s se comunice intimatului, odat cu citaia, o copie dup cererea de apel, mpreun cu copiile de pe nscrisurile alturate i care nu au fost nfiate la prima instan, punndu-i-se n vedere obligaia de a depune ntmpinare cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat (art.289 alin.2C.proc.civ.R.). n cazul n care intimatul nu a primit n termenul prevzut de art.1141, comunicarea motivelor de apel i a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de nfiare, un termen nuntrul cruia s depun ntmpinare. Dac intimatul lipsete la prima zi de nfiare i instana constat c motivele de apel nu au fost communicate, va dispune amnarea cauzei i efectuarea comunicrii, iar dac motivele nu au fost communicate n termen, instana va dispune amnarea cauzei cu ndeplinirea cerinelor art.1141 alin.3 sau 4, dup caz (art.291 C.proc.civ.R.). Apelurile fcute vor fi repartizate la o singur secie a instanei de apel (art.289alin.4C.proc.civ.R.). Dac apelurile fcute mpotriva aceleiai hotrri au fost repartizate la secii deosebite, preedintele ultimei secii investite va dispune trimiterea dosarului la secia cea dinti investit. n ceea ce privete compunerea completului de judecat, judecarea apelului se face, n complet de doi judectori. Apelul se judec dup regulile de la judecata n prima instan avnd n vedere i dispoziiile speciale n materia apelului (art.298C.proc.civ.R.). Astfel, se vor aplica i n apel dispoziiile privitoare la nfiri i dezbateri, la condiiile n care prile pot fi reprezentate n justiie, la invocarea i soluionarea excepiilor, administrarea dovezilor, deliberarea i

pronunarea hotrrii, renunarea, achiesarea, tranzacia, cu condiia s nu contravin dispoziiilor din materia apelului. O prim dispoziie special n materia apelului, este prevzut n art.292 alin.1C.proc.civ.R.:Prile nu se vor putea folosi naintea instanei de apel de alte motive, mijloace de aprare i dovezi, dect de cele invocate la prima instan sau artate n motivarea apelului ori n ntmpinare. Instana de apel poate ncuviina i administrarea probelor a cror necesitate rezult din dezbateri. Art.292 alin.2C.proc.civ.R. oblig instana de apel s se pronune, n fond, numai pe baza celor invocate la prima instan n cazul n care apelul nu se motiveaz, ori motivarea apelului sau ntmpinarea nu cuprind motive, mijloace de aprare sau dovezi noi. De asemenea, n apel nu se poate schimba calitatea prilor, cauza sau obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot face alte cereri noi. Alt dispoziie special, prevzut n art.295alin.1C.proc.civ.R., stabilete limitele n care instana de apel va cerceta fondul pricinii. Astfel, potrivit art.295 alin.1C.proc.civ.R.:Instana de apel va verifica, n limitele cererii de apel, stabilirea situaiei de fapt i aplicarea legii de ctre prima instan. Motivele de ordine public pot fi invocate i din oficiu.

2.6.Solutiile apelului
n legtur cu soluiile care pot fi pronunate de instana de apel, Codul de procedur civil prevede n art.296 C.proc.civ.R. c instana de apel poate pstra ori schimba n tot sau n parte, hotrrea atacat. Apelantului nu i se poate ns crea n propria cale de atac o situaie mai grava dect aceea din hotrrea atacat. Pstrarea hotrrii atacate echivaleaz cu respingerea cererii de apel. Respingerea apelului are ca efect meninerea sentinei mpotriva creia s-a exercitat calea de atac. Aceast soluie se pronun de instana de apel atunci cnd motivele invocate de apelant au fost gsite nentemeiate. Instana de apel poate admite cererea de apel schimbnd hotrrea atacat n tot sau n parte. n acest caz este ns necesar s se arate de instana de apel c s-a admis apelul i s se reproduc soluia dat de instana de apel pe fond. n cazul n care prima instan a respins sau a anulat cererea de chemare n judecat fr a intra n cercetarea fondului i instana de apel gsind apelul ntemeiat, a anulat hotrrea apelat, va evoca fondul i va judeca procesul, pronunnd o hotrre definitiv

(art.297alin.1C.proc.civ.R.). Hotrrea pronunat, fiind definitiv va putea fi atacat numai cu recurs. Dac hotrrea a fost desfiinat pentru nclcarea normelor referitoare la competen, instana de apel anulnd hotrrea atacat, va trimite cauza spre judecare instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent, afar de cazul cnd constat propria sa competen. n acest caz, precum i atunci cnd exist vreun alt motiv de nulitate, iar prima instan a judecat n fond, instana de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmat i hotrrea pronunat, va reine procesul spre judecare (art.297alin.2C.proc.civ.R.). n acest caz, hotrrea pronunat va putea fi atacat cu apel, dac prin lege nu se prevede altfel.

III. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC A. RECURSUL 3.1. Noiuni generale privind recursul
Recursul nu a fost reglementat initial in cod, ci in Legea Curtii de Casatie, find o cale extraordinara de atac. - din anul 1948 - a fost introdus ca o cale ordinara de atac, alaturi de apel; - in anul 1952 a ramas singura cale ordinara de atac; - in anul 1993 s-a revenit la sistemul procesual din 1948; - in prezent, prin modificare acesta apare in Codul de procedura civila ca o cale extraordinara de atac. Recursul este cale extraordinar de atac, prin care partea interesat sau procurorul solicit, n condiiile i pentru motivele prevzute de lege, desfiinarea unei hotrri dat fr drept de apel, n apel sau de un organ cu activitate jurisdicional, urmrindu-se n principiu s se dispun o rejudecare a fondului sub aspectul motivului de casare.

3.2. Elementele recursului. Subiectele, obiectul i motivele recursului Subiectele recursului


n recurs, partea care exercit calea de atac poart denumirea de recurent, iar cea mpotriva creia se exercit recursul. Poate avea calitate de recurent sau de intimat oricare dintre pri indiferent de poziia procesual avut n faa instanei de fond.

Obiectul recursului

Sunt hotrri susceptibile de recurs, potrivit art.299alin.1C.proc.civ.R.-hotrrile date fr drept de apel, cele date n apel, precum i, n condiiile prevzute de lege, hotrrile altor organe cu activitate jurisdicional. n prima categorie se ncadreaz acele sentine care au fost pronunate fr drept de apel. Aceste cazuri sunt limitativ prevzute de lege: n cazul conflictelor de competen (art.22alin.5C.proc.civ.R.); hotrri de expedient (art.273C.proc.civ.R.); hotrrea prin care instana a luat act de renunarea reclamantului la dreptul subiectiv (art.247alin.4C.proc.civ.R.); hotrri pronunate n revizuire pentru contrareitate de hotrri (art.328alin.2C.proc.civ.R.). Principala categorie a hotrrilor susceptibile de recurs sunt cele pronunate n apel, indiferent de soluia la care s-a oprit instana de apel. Recursul nu poate fi ns exercitat, omisso medio, trecnd peste calea de atac a apelului. Hotrrea dat n prim instan care nu a fost atacat cu apel nu mai poate fi atacat nici cu recurs, ea devenind irevocabil la expirarea termenului de apel. n cazul hotrrilor pronunate ntr-o contestaie n anulare, revizuire sau contestaie la executare, regula este c acestea pot fi atacate cu recurs numai dac i hotrrile pronunate asupra fondului erau susceptibile de recurs. ncheierile premergtoare pot fi atacate cu recurs numai o dat cu fondul cauzei, cu excepia celor prin care s-a ntrerupt cursul judecii n faa instanei de apel. ncheierile prin care s-a dispus suspendarea judecii pot fi atacate separat cu recurs. Recursul se poate declara ct timp dureaz suspendarea cursului judecrii procesului, att mpotriva ncheierii prin care s-a dispus suspendarea, ct i mpotriva ncheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol (art.2441C.proc.civ.R.).

Motivele de recurs
Simpla nenulumire a unei pri sau a prilor n litigiu fa de hotrrea pronunat nu este suficient pentru casarea acesteia, ci recurentul are obligaia s-i ntemeieze recursul pe cel puin unul din motivele prevzute limitativ de lege. Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege : 1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a fost alcatuita corespunzator normelor referitoare la completele de judecata. 2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul continuitatii, adica hotararea a fost data de catre alti judecatori decat aceia care au participat la punerea concluziilor in fond.

3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta. 4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat principiul se-paratiei puterilor, instanta rezolvand o cerere ce trebuie rezolvata de o alta autoritate publica. 5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura pentru care art. 105, C.pr.civ.R. prevede sanctiunea nulitatii. In cazul acestor cinci motive, instanta de recurs procedeaza la casarea hotara-rii atacate. Pentru urmatoarele cinci motive, instanta de recurs va proceda la modifi-carea hotararii atacate. 6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a pronuntat plus sau ultra petita. 7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la baza ei sau aceste motive sunt contradictorii. 8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat neintemeiat a schim-bat natura actului dedus judecatii sau intelesul neindoielnic al acelui act. 9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau cand instanta a aplicat gresit legea.

3.3. Sesizarea instantei 3.3.1. Instanta competenta


Potrivit art.299 alin.2 C.prov.civ.R., recursul se judec de instana imediat superioar celei care a pronunat hotrrea n apel. Potrivit principiului colegialitii, recursul se judec de un complet format din trei judectori.

3.3.2.Termenul de recurs
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altfel (art.301C.proc.civ.R.). Termenul de 15 zile prevzut de art.301C.proc.civ.R. constituie dreptul comun n materia recursului. De la aceast regul exist excepii att n ceea ce privete durata termenului, ct i n ceea ce privete punctul de la care termenul ncepe s curg. n ceea ce privete durata termenului de recurs, Codul de procedur civil instituie anumite termene speciale de recurs, constituind excepii de la regula menionat: -termenul de recurs mpotriva hotrrii prin care se soluioneaz conflictele de competen este de 5 zile (art.22alin.5C.proc.civ.R.); -termenul de recurs mpotriva ordonanei preediniale este de 5 zile

(art.582alin.3C.proc.civ.R.);

-termenul de recurs mpotriva hotrrii de divor este de 30 de zile (art.619C.proc.civ.R.).

3.3.3. Cererea de recurs


Cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare se ataca. Efetele cererii de recurs: - investirea instantei ca si in cazul apelului; - suspenda executarea hotararii atacate in cazurile expres prevazute de lege

3.4. Procedura de judecata a recursului


Dup mplinirea termenului de recurs pentru toate prile, instana a crei hotrre este recurat va nainta instanei de recurs dosarul mpreun cu dovezile de ndeplinire a procedurii de comunicare a hotrrii. La termenul stabilit pentru judecata recursului, preedintele completului va da mai nti cuvntul recurentului, iar apoi intimatului. Dac procurorul este parte principal (cnd a pornit aciunea n temeiul art.45 alin.1C.proc.civ.R.) sau recurent va avea primul cuvntul, iar n celelalte cazuri va vorbi ultimul. Inainte de a se trece la dezbaterea motivelor de casare, instana va soluiona excepiile de procedur care fac de prisos cercetarea n fond a recursului. Instana, prin soluionarea recursului, nu rejudec pricina n fond, ci controleaz hotrrea atacat n raport de motivele de casare invocate de recurent. Dac recursul este declarat mpotriva unei hotrri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel, instana de recurs va examina cauza sub toate aspectele. Art.305C.proc.civ. consacr regula inadmisibilitii probelor noi n recurs, cu excepia nscrisurilor. Aceast regul se ntemeiaz pe o raiune precis, anume aceea c esenialmente recursul nu este o cale devolutiv de atac, ci un mijloc procedural prin care se realizeaz doar un examen al hotrrii atacate. Limitarea privitoare la probele ce pot fi administrate exist numai pentru etapa recursului, dup casare putnd fi administrat orice prob necesar soluionrii cauzei. i n etapa recursului pot apare incidente de procedur, de natur s ntrerup sau s sting cursul judecii sau s modifice soluia. Astfel, recursul: poate fi suspendat pentru motivele prevzute de art.242-244C.proc.civ.R.; se poate perima, dac a rmas n nelucrare din vina recurentului, timp de un an n materie civil i ase luni n materie comercial; se poate stinge prin actele de dispoziie ale prilor.

Judecata in fond dupa casare: art. 315- C.proc.civ.R.


In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului. Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale judecata va reincepe de la actul anulat. Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata. La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile Art. 296 sunt aplicabile in mod corespunzator.

3.5. Solutii in recurs


Potrivit art.312alin.1C.proc.civ.R.:Instana poate admite recursul, l poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. n cazul admiterii recursului, hotrrea atacat poate fi modificat sau casat, n tot sau n parte (art.312 alin.2C.proc.civ.R.). Modificarea hotrrii atacate se pronun pentru motivele prevzute de art.304pct. 6, 7, 8, i 9C.proc.civ.R., iar casarea, pentru cele prevzute de art.304 pct. 1, 2, 3, 4 i 5 C.proc.civ.R, precum i n toate cazurile n care instana a crei hotrre este recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului sau modificarea hotrrii nu este posibil, fiind necesar administrarea de probe noi. n scopul asigurrii unei judeci unitare, dac instana gsete ntemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, va dispune casarea total a hotrrii atacate (art.312alin.3C.proc.civ.R). Casarea poate fi total, atunci cnd vizeaz ntreaga hotrre atacat, sau parial, cnd se desfiineaz numai o parte din hotrrea atacat. Distincia dintre casarea total i parial, prezint importan pentru stabilirea limitelor n care se va rejudeca fondul dup casare. Din punct de vedere al instanei care va judeca pricina dup casare se face distincie ntre casarea cu reinere i casarea cu trimitere. Recursul poate fi respins ca:

- nefondat, cnd instana de recurs constat c hotrrea atacat este legal i temeinic; - fiind tardiv introdus, caz n care hotrrea devine irevocabil la expirarea termenului de recurs; - inadmisibil, n situaia n care este este exercitat omisso medio, mpotriva unei hotrri de prim instan neapelat, dei partea avea la ndemn calea de atac a apelului; - neavenit, n situaia n care recursul a fost exercitat de intervenientul accesoriu, fr ca partea n favoarea creia s-a intervenit s fi declarat recurs; - nesusinut, n materia divorului, dac la judecat se prezint numai prtul (art.612alin.2C.proc.civ.R.). Recursul mai poate fi anulat, spre exemplu, ca netimbrat sau insuficient timbrat ori ca fiind introdus de o persoan, fr calitate procesual. Hotrrea pronunat de instana de recurs este irevocabil chiar dac prin aceasta s-a soluionat fondul pricinii (art.377alin.2 pct.4 C.proc.civ.R.). Fiind irevocabil, aceast hotrre nu mai poate fi atacat cu un nou recurs, ci numai prin intermediul contestaiei n anulare sau revizuirii, pentru motivele prevzute expres de lege.

B. CONTESTAIA N ANULARE 3.1. Noiuni generale privind contestatia


Se caracterizeaza prin atributele rezultate din reglementarile cuprinse in art. 317-321, C.pr.civ.R. Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata numai impotriva anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute de lege. De asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilor si este o cale de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. In principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare, instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.

3.2. Contestatia in anulare obisnuita. Motive.


Contestaia n anulare obinuit este calea extraordinar de atac prin intermediul creia partea interesat poate obine retractarea unei hotrri judectoreti irevocabile pentru motivele expres prevzute de art.317C.proc.civ.R., dar numai dac motivele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

Situatiile (motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite sunt: 1.Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a judecat pricina. 2.Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca ar fi vorba de competenta generala, materiala sau de cea teritoriala exceptionala.

3.3. Contestatia in anulare speciala. Motive.


Contestaia n anulare special este calea extraordinar de atac prin intermediul creia partea interesat poate obine retractarea unei hotrri pronunate de instana de recurs pentru motivele expres prevzute de art.318C.proc.civ.R.: Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de recurs si poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive: 1. Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala ma-teriala (o greseala de procedura, nu de fond, dar care a determinat o solutie gresita). Ex: Instanta de recurs a respins ca tardiv recursul pentru ca a fost introdus in cea de-a 16 zi. 2. Cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si el sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului.

3.4.Judecata contestatiei in anulare


Judecata contestatiei se face dupa regulile de la instanta de fond, iar daca este vorba de o decizie a instantei de recurs potrivit regulilor aplicabile in fata acestor instante de redurc potrivit regulilor aplicabile in fata acestor instnte. Judecata se face de urgenta. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata. In caz de admitere, se procedeaza diferit in raport de motivul invocat. Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata, respective cu recurs numai daca pe calea contestatiei s-a atatcat o hotarare pronuntata in ultima instanta sau o decizie a instantei de apel. In cazul contestatiei speciale, hotararile care se pronunta nu sunt susceptibile de recurs.

C. REVIZUIREA 3.1. Noiuni generale privind revizuirea

Revizuirea este o cale extraordinar de atac, de retractare, nesuspensiv de executare prin intermediul creia se poate obine desfiinarea unei hotrri judectoreti definitive i rennoirea judecii n cazurile expres determinate de lege. Revizuirea face parte din categoria cilor extraordinare de atac, motivele pentru care poate fi exercitat fiind expres prevzute de lege.

3.2. Obiectul, subiectele, motivele si termenul revizuirii Obiectul


Art.322, alin.1C.proc.civ. limiteaz obiectul revizuirii la hotrrile rmase definitive n instana de apel sau prin neapelare, i la hotrrile instanei de recurs atunci cnd evoc fondul. In doctrina, atat inainte de modificarea codului prin Legea nr. 59/1993, cat si dupa aceea, se subliniaza constant ca revizuirea, spre deosebire de recurs, vizeaza hotarari prin care s-a rezolvat fondul pretentiei ce a fost dedusa judecatii.

Subiectele
n revizuire partea care exercit calea de atac poart denumirea de revizuient, iar cea mpotriva creia se introduce cererea, intimat. Revizuient poate fi oricare din prille care a figurat n procesul n care s-a pronunat hotrrea atacat, cu condiia de a justifica un interes. Calea de atac a revizuirii poate fi exercitat i de procuror, indiferent dac a participat sau nu la judecat.

Motive
Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante diferite. Cele opt motive de revizuire ar putea fi grupate in urmatoarele categorii: 1. Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul hotararii cu-prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua hotarari potrivnice. 2. Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate.Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta si, prin urmare, nu se poate executa silit hotararea. De asemenea, se poate ca un jude-cator, un martor sau un expert sa fi fost condamnat pentru o infractiune in legatura cu pricina sau ca partea sa fi fost impiedicata, dintr-un motiv de forta majora, sa se prezinte la dezbateri si sa instiinteze despre aceasta instanta de judecata.

3. Unele motive sunt de ordin procesual - Lipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau utilitate publica, a minorilor, a interzisilor judecato-resti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie. 4. Motive de fond - Faptul ca hotararea cuprinde dispozitii potrivnice.

Termenul
Termenul de revizuire este, dupa caz: a) De regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data comunicarii sau pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a doua hotarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou (in inteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru solutionarea cauzei. b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu viclenie. c) Termenul este de 15 zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile curg de la incetarea cazului de forta de majora.

3.3. Judecata cererii de revizuire


Competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, instantei careia a pronuntat hotararea atacata. Totusi, pentru motivul de revizuire constand in existenta a doua hotarari judecatoresti contradictorii, competenta apartine instantei ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea. Partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire. In conditiile art. 103, C.pr.civ., partea poate sa solicite repunerea in termen de revizuire. Intampinarea este obligatorie. In principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu suspenda executarea hotararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va fi rezol-vata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi compunere a completului. de judecata. Solutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va fi, dupa caz: 1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea. 2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica hotararea. 3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea la plata contravalorii acestuia.

4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o infractiune ce are legatura cu pricina, se va pronunta o noua hotarare. 5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul impiedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu viclenie. 6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta ierarhic superioara va anula cea de-a doua hotarare pronuntata. Hotararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care poate fi atacata si hotararea care face obiectul revizuirii.

D. RECURSUL IN INTERESUL LEGII 3.1. Noiuni generale privind recursul in interesul legii
Recursul n interesul legii reprezint o cale extraordinar de atac care are ca scop realizarea unei jurisprudene unitare pe ntreg teritoriul rii. Exercitarea acestei ci extraordinare de atac urmrete s fixeze jurisprudena asupra problemelor de drept care au fost soluionate n mod diferit, n scopul de a asigura o interpretare i aplicare uniform a legii cu efecte numai pentru viitor.Recursul n interesul legii, este reglementat n art.329 C.proc.civ.R. : (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti. (2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (3) Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante. Dei n reglementarea actual, deciziile date asupra recursului n interesul legii nu mai sunt obligatorii pentru instane, rezolvarea dat de instana suprem unei probleme de drept se va impune prin valoarea argumentelor invocate pentru justificarea soluiei respective.

BIBLIOGRAFIE

1. 2001;

Ion Deleanu Tratat de procedura civila vol. II, Ed. Servo- Sat, Arad

2. Viorel Mihai Ciobanu Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed. National, Bucuresti 1997; 3. Viorel Mihai Ciobanul, Gabriel Boroi Drept procesul civil Curs selective Teste Grila, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003 4. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat, vol. II, Ed. All Beck, Bucuresti 2001; 5. 6. 7. Ioan les - Tratat de drept procesual civil, Ed. ALL Beck, Bucuresti; Gheorghe Dinu - Sinteze Drept Procesual Civil (Internet); Codul de procedura civila actualizat 2008 - Program Lex 2000