Sunteți pe pagina 1din 179

<~

c
~
I

CRISTIAN M_ VLADESCU

__...... ...iformele • arm ate 1 romane


.

u
U)

«
.~

o
UJ

>
~

tn
C':::

"

"

CRISTIAN M. VLADESCU

Unifarmele armatei romane

Desene

CRISTIAN M. VL.ADESCU
Diapoz itive color ~i fotografii alb-negro

AL. COM.ANESCU

Redactor

PETRE LUPAN
Supracoperta

PETER PUSZTAI
Machetii ~i tehnoredactare

PETRE DUMITRU

CRISTIAN M, VLADESCU

Uniformele • armatei romane


de la inceputul secolului al XIX-lea pina la victoria din mai 1945

Editura· Meridiane Bucure~ti • 1977

rnemorrz tatdlui meu, Colonel Marcel AI. Vlddescu

in

CUVINT INAINTE

Studiul stiintific al uniformelor militate in general hind relativ recent, dorneniul uniformologiei rornanesti ca stiinta auxiliara a istoriei militare, vag tratat cu decenii in urma, i~i gaseste abia in zilele noastre atentia cuvenita, Lipsa unui studiu documentar si de sinteza, care sa cuprinda o perioada mai mare de timp cu privire la unifonnele armatei rornane, mai ales dupa modernizare, data pinii 1a care a fost partial studiat -\,iilustrat portul lor, fara a urmari evolutia si functionalitatea costumului militar, face necesara alcatuirea unei Iucrari, atit cu caracter de specialitate, cit si de larg interes, infati~iod tinutele regulamentare dupa aceste principii. Evolutia uniformelor este strins Iegata de organizarea armatei, care are la bazji legile obiective ale dezvoltarii societatii, pornind de 1a cerintele vietii socia1e, de 1a structura economica si politica, de la faptul ca modul de productie al vietii materiale determina procesul vierii sociale, pol itice si spirituale. Mijloacele de ducere a rjizboiului, tehnica rnilitara, inzestrarea cu armament si organizarea armatei depind direct de caracterul orinduirii social-economice, de treapta pe care se afla dezvoltarea fortelor de productie, Astfel, armata si arta militara sint in strinsa legaturfi cu modul de productie, cu cerintele dezvoltarii sociale, pe care, in anumite limite, Ie reflecta, Armata, arta si tehnica militara au un caracter istoric, evolueaza si se perfectioneaza necontenit. Progresele realizate pe planul tehnicii militare au la rindul lor influence asupra dezvoltarii socieratii. Evolutia armelor, a organizarii arrnatei si a uniformelor poate fi explicata nurnai urmarind cursul transforrnarilor economicosociale ~i politice, Dezvoltarea uniforrnelor romanesti se incadreaza in acest proces obiectiv intilnit pe plan mondial, imprurnutind de la uniforrnele epocii 9i influenrind 1a rindullor, impunind si pastrind un specific rornanesc, in care un rol important 11 are elernentul traditional, care s-a transrnis pina astazi. Etapele de evolutie a uniforrnelor romanesti, legate de unele momente ale orgaruzaru armatei, reflecta caracterele epocii, rrecind de la uniforrnele complicate, cu anexele sornptuoase de ceremonie, la cele simplificate, adaptate razboiului modern, cind eficienta armelor de foc sporeste. Adaugind ilustrarea glorioaselor traditii de lupta ale armatei rornane eu speciala privire la uniformele puttate de cei care au fost insufletiti de profunde sentimente patriotice in luptele din Dealul Spirei de la 13 septembrie 1848, 1a uniformele

ostirii muntene si moldovene intllnitein tabara comuns de 1a Floresti, intr-un moment in care se puneau bazele un iforrnei comune, in perioada Unirii Principatelor, care a dus la crearea specificului romanesc, la cele care au insotit pe soldatul roman in razboiul pentru obtinerea independentei de stat a Romaniei in 1877-1878 sau cele stropite cu singele celor care s-au jertfit pentru unitate nationals in primul razboi mondial si pentru eliberare in razboiul antihitlerist, avern irnaginea semniricatiei istorice a portului uniformei militare. Piesele de uniforms rnilitara apreciate ~i ca obiect de arta reprezentativa, cu semnificatie istorica ~i valoare ernotionala, sint pastrare ca marturii ale trecutului, cu precadere in muzeele militare, devenite « arsenalul » uniforrnelor. In cele ce urrneaza, prezentarea uniforrnelor va fi fi\cuta in ordinea evolutiva : de la inceputurile organiziirii arrnatelor nationale pina la victoria din mai 1945, cu principalele momente de dezvoltare, scotind in evidenta elementul decorativ dupa piesele pastrate in colectia Muzeului militar central. folosind atit terrnenii consacrati in uniformologie, cit si terrninologia de epoca. Pe temeiul dezvoltarii uniforrnelor rornanesti s-au srabilit cinci epoci mari evolurive. Prima se refera la stabilirea portului uniformelor armatelor nationale care de la inceput au avut un fond cornun ambelor principate - culoarea albastra de pe drapel -, deosebirile tinind de emblemele diferite si culorile distinctive corespunzatoare culorilor de pe drapel, galben pentru Tara Romaneasca ~i rosu pentru Moldova. Procesul de uniformizare a tinutelor statorniceste intre 1859-1868 fondul uniformelor, dindu-le ca element comun cocarda tricolors si incheie etapa crearii uniforrnelor tradition ale romanesti in 1872. Dupa legea de reorganizare a armatei din 1872 ne aflam in plinji afirmare a uniforrnelor traditionale, ordonate prin regulamentele puse in aplicare in 1873. Este perioada in care se precizeaza uniforrna fiecarei arrne, pe fondul careia se vor constitui toate tinutele prin aplicarea sau detasarea anexelor, care definesc 0 tinuta sau alta. Etapa urmatoare se caracterizeaza prin adaptarea uniformei la razboiul modern, cu aparitia uniforrnei de culoare verde-cenusiu pentru campanie, in 1912, urrnata de simplificarile din 1916. si trecerea treptata, din 1921, la uniform a de culoare kaki, fari'i alte modificari pina in 1930. Ultima etapa, cuprinsa intre anii 1930-1945, aduce modernizarea uniforrnelor armatei romane pentru tinuta zilnica si de campanie, de asernenea, revenirea, in 1930, la fondul traditional al tinutelor de ceremonie, abandonate ins a in timpul celui de al doilea razboi mondial. . Lucrarea astfel conceputa se adreseaza deopotriva cerceratorilor de pretutindeni, amatorilor si colectionarilor, ca ~i celor care lucreaza 1a documentarea pentru costume in teatre, cinematografie si televiziune, in ideea cunoasterii costumului militar national, cu principalele rnornente ale elegantei militare, cu specificul traditional rornanesc in scopul educarii patriotice a tinerei generatii, 6

Uniformele armatelor " nationale romane , de la organlzare pina la Unirea Principatelor (1830-1859)

1) TARA ROMANEASCA. In anul 1830 se stabileste pentru armata Tarii Rornanesti, in termeni laconici, arhaici si specifici uniforrnologiei rornanesti de ineeput, urrnstoarea uniforrna : « Imbracamintea se alcatuieste de un surtuc de postav albastru, eu cusaturi ~i cu postav galben, pantaloni largi, ciaco de hirsie neagra, palasca de teletin eu fisecuri de 20 bucati pentru infanterie ~i 10 pentru cavalerie, de un surtuc de pima alba si 0 manta de postav sur. Imbraeamintea ofiterilor aserniinatoare cu a soldatilor eu deosebire numai ca cusaturile sint de fir si inca 0 osebire orinduita pentru deosebirea rangurilor ofiteresti de la tteapta praporgieului pina la a spatarului », Din analiza starnpelor de epoca ~i a tabelelor anexa la paragraful eitat din Regulamentul Organic, precum :;;i a regularnentelor osrasesti, adaugind si piesele de uniforrna originale care s-au pastrat in colectii, putem inrregi primele
8

uniforrne milirare moderne romanesti regulamentare. Infanteria purta tunica din postav bleumarin, cu guler inalt, paspolat eu postav galben, strins cu doua copci. Lunga pina la genunchi, tunica se incheia la un rind de sapte nasturi din alama, de forma sernibombara, si era paspoalata cu postav galben. Unga marginea pas, poalats in fata, pe partea butonierelor, in roata lungirnea se remarca elementul ornamental al uniforrnei, 0 fisie de broderie lata, din I1na pentru soldati ~i din fir auriu pentru ofiteri. Broderia simpla, dispusa in spirale, este reluata atit pe guler, sub paspol, la partea de sus si in fata, cit si pe rnansete, coborind in dreptul cusaturii larerale, marcata de paspol. Poalele tunicii erau captusite cu pinza galbena, iar spatele prezenta pliuri inguste de la talie in jos. Epoletii pentru trupa - din postavul fondului, paspoalati cu galben, cu nurnarul regimentului tot din postav galben - erau prinsi in cusatura minecii cu umarul

~i fixatl eu un nasture galben in dreptul gulerului. Pantalonii, croiti larg, din postav bleumarin, erau prevazuti eu vipusca din postav galben, iar cizmele - purtate pe sub pantaloni - ~i ghetele aveau virful lat, rotunjit la colturi si bombat. Drept coifura se purta ceac din piele neagra, de forma cilindrica, rnai latit la partea superioara, prevazut la extremitatl eu benz i cireulare de mesina ~i cozoroc arcuir, eu margine tivita. Fundul eeaeului era aeoperit eu postav galben, prelungit, eu a flama, pe partea laterala-stinga terrninata eu un ciucure de Hna galbena, respectiv din fir auriu la ofiteri. La partea superioara, sub banda de mesina, ceacul era inconjurat de un snur - impletit din tina pentru trupa ",i din fir auriu pentru ofi:reride care erau suspendati, prin snururi impletite, doi ciucuri din acelasi material, pe partea dreapta. In fata era monrata pajura principatului : vulturul incoronat al Tarii Romans sri, eu aripile desehise, executat din alarna, in relief, prin ciocanire, cu redarea penelor in detaliu, capul in profil-stinga, avind in cioc 0 cruce, Vulturul se sprijinea Ia ineeput pe un seut eu marginile areuite, apoi pe un suport oval pe eare era indicae numarul regimentului eu cifra araba, Subbarbia era alcatuita din doua jugulare de alarna, in forma de sob, suprapusi, dispusi pe doua rinduri si montati pe piele, Fieeare se fixa eu rozete metalice pe partil.e laterale ale eeacului ~i se incheia sub barbie eu 0 curelusa ~i catararna montara la extremitatea lor. Uniforms se cornpleta eu 0 centura lata din piele neagra, incheiata cu pafta mare, de forma dreptunghiulara, din alama, in mijlocul careia era montat vulturul. Centura se introdueea inrr-un briu tot din piele, rnai lat, oval in fat a, astfel ea sa acopere paftaua in tin uta de campanie. Se adauga cartusiera, care se purta pe soldul drept, atasata la 0 centuta diagonals, trecura pe sub epoletul sting, incrucisindu-se pe piept si pe spate eu diagonals port-baioneta pentru soldati ~i port-sable pentru ofiteri.

.JJ·L J. } .. J'. 1 ./';J.

n n.

1,'

Fig. 1. C%neilll 1011SO/O"lOII. Cabioetul de starnpe al Acaderniei R.S.R. (Gr. I, Lecca, 14, inv, 4050).

Gradatii si subofiterii aveau gradul indicae pe epoleti, cu galoane inguste din Hna rosie si, respectiv, din fir auriu, subofiterii avind in plus un galon din fir cusut la guler, sub paspol, iar iuncherii aveau trei margini ale epoletului prevazute cu un galon ingust din fit auriu, Aceeasi uniforrna purra si forrnatia de muzrca a corpului, cu deosebirea ca pe pieptii tunicii erau aplicate benzi orizontale, ascutite la virf, spre exterior si dispuse pe cinci rinduri. La mined, sub epolet, era atasara 0 cupa de bemi care eoborau pina la manseta in unghi cu virful in sus. La aceasta rinuta se purta 0 diagonala port-toba, trecuta pe sub epoletul drept si prevazuta in fata. cu doua locasuri pentru tarnburii tobei, Cavaleria, grupata pe escadroane la aceasta data in cadrul regimentelor de infanterie, purta uniforrna infanteriei,

Fig. 2. Uniformii de locotcnent Tara Romaneasca, model 1830.

de infanterie

din

la care se adauga un snur impletit din Hna galbena pentru pistol. Snurul inconjura gulerul la baza si cobora pe piept, pentru a se fixa de inelul montat la tocul pistolului. Cavaleristii aveau in plus port-sable din piele neagra, 0 diagonala cu cartusiera din iuft negru si dragon alcatuit dintr-o funda dubla din lina galbena. Trimbitasii si muzicarrtii cavaleriei purtau 0 diagonala cu cartusiera. Vahmaisterul, unterofirerul ~i efreiterul aveau galen din fir auriu ca si subofiterii de infanterie, iar efreiterul purta in plus « pagenuri » tot din galon de fir auriu,

Vara purtau surtuc si pantaloni din chi tel, iar mantaua era confectionata din postav sur, cu guler din postav albastru, incheindu-se la un rind de sapte nasturi simpli, din alama. Uniforrna ofiterilor era croita dupa acelasi model, dar din postav mai fin. Tunica, cu talie pronuntata, era la fel paspolara, cu deosebirea ca broderiile din fata, de la guler si de la mansete erau confectionate din fir auriu cu fendul tesut in linii drepte, cu suprapuneri de [inii in zigzag, completate in plan alaturat cu spirale de fir, brodate direct pe postav. Coloneii cornandanti de regimente ave au la guler ~i la mansete broderii in relief executate cu motive florale, iar generalii, broderii alcatuite din doua rinduri de frunze de stejar. Pentru generali, in plus, broderia, in partea din fata a tunicii, era dubla, atit pe partea butonierelor, cit si pe partea nasturilor cusuti direct pe ea. Sub galonul din fir care marginea gulerul, erau brodate frunze de stejar pe 0 rarnura dreapta ; la manseta croita in colt, sub galonul cusut in unghi, era reluata broderia de pe guler, dar cu ramura in unghi. Tot din fir auriu erau lucrate ~i garniturile de la ceac, coloneii si generalii avind egret a alba, prevazuta la baza cu pene galbene si albastre, culorile drapelului Tarii Romanesti. Pina in 1832, epoletii ofiterilor erau confectionati in torsade impletite din fir auriu, dupa care primesc forma care va deveni traditionala, Cll fond de postav galben, miirginit la git si la colac cu omamente din fir canetil auriu, impletit in trei rinduri, incrucisate spre git, in fata nasturelui care fixa epoletul, dupa ce intra pc sub tine-epoleti brodati de asemenea cu fir auriu. Gradele ofiterilor erau indicate de stele fixate pe ·colac. Pentru oberofiteri, « praporcicul » avea o stea din metal galben in mijlocul colacului, « porucicul », doua stele, iar capiranul nici 0 stea. Stabofiterii aveau aceleasi broderii marginale, insa cu franjuri din canetil in zona colacului. Maiorul avea doua stele, iar colonelul epoletul sirnplu, gradul de locotenent-cclonel nefiind inca instituit. Generalii pur-

10

Fig. 3. Uniforrna de ofiter din Tara Romaneascii, model 1830, dupa « Rcgularnentul ostasesc pentru instructia de roata ».

tau epoleti de tip «inghetat», constind din placi metalice suprapuse in solzi pe toata lungimea gitului, placa ovala a colacului avind suprafata neteda, fara stele sl prevazuta cu franjuri grease,
triplu impletite.

La ofiterii de cavalerie se adauga ledunca ~i furajera. Ledunca, alcatuita din cartusiera ~i banderols diagonala, era confectionata din piele - pentru ofiterii inferiori - si din fir auriu, in tesatura eentironului - pentru cei superiori -, ambele modele avind aplieate pe partea din fata a banderolei 0 rozeta mare $i un ecuson din metal galben, distanrate si legate cu un lantisor galben. Furajera sau rine-coifura, cea de a doua anexa suplimentara specified pentru cavalerie, se cornpune dintr-un snur dublu din fir auriu, avind la extremitati impletituri de fir auriu in retea de romburi, terminate eu ciucuri masivi, purtate pe pieptul sting, sub epolet. De aici, cele doua snururi inconjurau gulerul, apoi erau aduse de la spate in fata, pe sub epoletu! drepr, si lasate sa atirne in patru bucle mari pe partea dreapta, prinse eu inele culante din fir, fixindu-se la prirnul nasture al tunicii. Generalii purtau eghilet alcatuit din snur gros, impletit din fir auriu, terminat eu ciucure masiv alungit. Eghiletul inconjura gulerul si cadea liber pe partea dreapta, peste centiron. De la infiintarea armatei nationale in Tara Ramane~sca pina in 18'59 nu se produc schimbari structurale ale uniformelor. Cu vremea in8a, s-au ad us unele
Fig. 4. Cent iron de maior model 1830. din Tara Rornaneasca,

Centiroanele ofiterilor erau eoncepute altfel decit la trupa, cu disrinctie pentru fieeare grad. Astfel, sublocotenentul avea eentironul de lac, marginir de un fir auriu, lat de 0 «jumatate de deget », iar paftaua era din metal alb, pe care se aplica emblema - vulturul reliefat -, tot din metal alb. La locotenent, centironul era din acelasi material, dar cu pafta alba si emblems galbena, iar capitanul avca paftaua si emblema din metal galben. Ofiterii superior! si generalii purtau centiron din fir aur iu, eu tesatura brodata in zigzag, maiorul avind paftaua si ernblema albe, colonelul galbene, iar generalul pafta cu « marca Printipatului »,

surprinde innoirile introduse de Ghica in 1835. Tunica rarnine cu aceeasi croiala, dar se scurteaza pina deasupra genunchiului. Un element nou 11 eonstituie broderiile dreptunghiulare dispuse pe doua rinduri - executate din fir argintiu pentru ofiteri si din Iina pentru soldati -, eu nervuri in unghi,fiecare rind fiind despartit prin doua snururi subtiri impletite. Mansetele sint paspolate circular Cll postav galben ~i prevazute eu paftale dreptunghiulare, fixate peste paspoalul circular, cu laturile mari de-a lungul

Fig. 6. Uoiformii Tara Rornaneasca,

de locotcnent de infanter ie din dups modific.~rile din 1835.

tOlTJ!J'~l'fU'lil'!

1"" .ru,»: 1'4""" .c. /,.7'"

:ma ~.lL.[:.r.:.I:y.pJ\l",gO
/,~,I7"'··

Fig. 5. COIIStOlltil1 Filipescu ;/1 IIIl~foJ"11/a de capita". La uniforms se remarcii broderiile de la guIer, ledunca ~i furajera. Cabinetul de stampe al Academiei R.S.R. (Gr. I, Lecca, 3, inv. 344).

irnbunatatiri, in sensul adaprarii la moda epoeii, intre 1835 - 1851 ajungind la forma in eare le surprinde «Albumul Ostirii », lirografiar 1a Bucuresti de carre Bielz ~i Danielis, in 1852. Alte modificari nu se mai inregistreaza pina in 1859. n prim pas spre infrumusetarea costumului militar se face prin aparitia uniformelor aghiotantilor dornnesti, corp infiintat de Alexandru Ghica, Aghiotantii purtau broderii speciale la guler si mansete, bicorn eu penaj sl esarfa din fir auriu, cu ciucuri mad pe partea stinga a tunicii, to ate eiernente-anexa de uniforme intrate in dotare din anul 1835. incercare de modernizare a uniformelor si dorinta de a le da un specific romanesc, fara sa se abata de la principiile generale ale uniformologiei vremii - care dadeau 0 nota de asemanare uniforrnelor tuturor arrnatelor din lume -, se semnaleaza in 1837, ea in desenele lui Raffet, executate cu prilejul calatoriei sale in tarile romane. EI

.,

]2

minecii. La rindul lot, paftalele de manseta, din postav de culoarea fondului, paspoalate tot cu galben, au in cimp, numai la tunica ofiterilor, trei rind uri de broderii executate in maniera celor de la guler, dar mai scurte. La extrernitatea anterioara a celor doua de sus este cusut cite un nasture de uniforrna, iar un al treilea nasture este plasat in afara paftalei, pe mined, in dreptul celei de a treia broderii, pe jurnjitate acoperita de pafta. La trupa, paftalele erau simple, cu trei nasturi de-a lungul lor. Ceacul ramine de aceeasi forma, suprimindu-i-se doar calota de postav si flama laterala. Rarnine ornat cu un snur din fir argintiu impletit, din Hna alba pentru trupa, montat sub banda de mesina de la partea superioara a cilindrului ~i atirnind cu doi ciucuri pe partea dreapta. Pentru tinuta de ceremonie i se adauga un parnpon oval impletit, din fir argintiu, sau din lina,
Fig. 7. .Alexandru Chica, general inspector ostlrii Tarii Rornanesr i. Cabinetul de stampe Academiei R.S.R. (Gr. I, Lecca, 17, inv. 4053). al al

Fig. 8. Infanteria
dup1i Raffet.

din Tara

Romalleasca in

J837,

loane, dintre care doua porneau din talie, unde erau fixate eu cite un nasture. De aici urcau pe linia omoplatilor pina la subsuori. Al treilea galon cobora pe sub guler, pe cusatura, pina in talie. Gulerul era, de asemenea, prevazut eu un galon de Iina, cusut la partea superioara)ii coborind in fara pe ambele parti. La guler si pe paftalele de mansere erau aplieate broderii dreptunghiulare din Hna galbena, ca la ofiteri, iar tamburul major purta epoleti eu franjuri si eghilet, tot din Hna galbena, Epoletii ofiterilor se modi fica numai in ce priveste broderiile marginale, care nu semaiineruei~eazaspregit.ciineanjoara marginea, fandul rarninind tat din postav. « Porunca din 1837» catre ostirea romaneasca acorda stabofiterilor - numai din Bucuresti - dreptul de a purta palarii eu pene albe si in afara slujbei frontului. Acesta este bicornul din fetru,
Fig. 10. Cdpitanul Serurie III uniforsr« Regimellt/If"i 2
Fig. 9. Tunica de rnaior din Regimentul 3 infanterie din Tara Rornaneasca, model 1843, care a apartinur colonelului Pandele carlat Cerchez. infanterie dill Tara Romdneascd, model 1843. (Colcctia Muzeului Militar central). Picrura de I. Ncgulici,

~i egreta alba pentru ofiteri, rosie pentru trupa sirosie cu virful alb pentru muzica. Emblema se modified, vulturul luind dimensiuni mai mari, avind ea suport o placa serniovala cu fondul perlat, fara numarul regimentului, care apare numai pe capacul cartusierei, Centura se ingusteaza si are catarama simpla. Ofiterii purtau esarfa descrisa mai sus. La tinuta zilnica se puna ehipiul fara insemne, cu 0 calota joasa, esarfa, iar pantalonii erau albi, fara vipusca. La generali se introduce lampasul dublu din postav rosu, compus din doua benzi late, despartite de 0 vipusca rosie, Dragonul sabiei era alcatuit dintr-un snur subtire, impletit, denr auriu, si terminat cu doi ciucuri. Tunica muzicii militare era prevazuta Cli doua rind uri de perlite din lina galbena, dispuse pe ambii piepti, tarnburul major avind la extremitatile petlitel or cite un ciueure din Hna galbena, Pe spatele tunieii erau aplicate trei ga-

rara

]4

Fig. 11. Uniform» de infanterie dill

Tara

Romaneami,

model 1843, dupa Bielz,

semnalat pentru prima data in tinuta ofiterilor rornani, El este prevazut la marginea superioara cu galon din matase neagra ~i 0 broderie dreptunghiulara care traverseaza partea dreapta, pina la bar, unde se fixeaza, cu un nasture « lucitor », peste 0 cocarda bicolora, avind galben la mijloc si albastru pe margine. Ultima modificare a uniforrnelor pina in 1859 are loc in 1843. La tunica bleumarin a trupei, cu talie pronuntata, gulerul inalt era paspoalat cu postav galben, fondul epoletilor fiind de culori diferite, dupa regimente, Regimentul 1 infanterie avea epoleti rosii, Regimentul 2 galbeni, iar Regimentul 3 albastri, Mansetele aveau paftale simple, din postav de culoarea fondului, paspoalate cu postav galben si fixate cu nasturi. Spatele tunicii avea ~lit care despartea doua capace acoladate, paspoalate cu galben si fixate cu cite trei nasturi, Ia extremitati si in rnijloc. Pantalonii, bleumarin, aveau vipusca galbena, Se purtau diagonalele duble

eu cartusiera si centurii, iar din 1851, fara centura. Ceacoul se ingusteaza Ia partea superioara, unde este prevazut cu un galon din Hna galbena, pentru soldati. Pentru tinuta de ceremonie se adauga un pampon alcatuit din doua sfere de Iina, una alba asezata la baza ~i cealalta mai mica, rosie, deasupra. Emblema ramine aceeasi, iar subbarbia este din piele neagra. Subofiterii, stegarii ~i muzicantii purtau, la partea superioara a gulerului si in fara., un al doilea galon din Hna galbena. Ofirerii aveau tunica Ia fel croita, cu paspoale galbene, paftale de mansete tot simple ~i nasturi eu numarul regimentului. Epoletii de tip «<inghetat », fixati de tme-epoleti, ca si esarfa pentru tinuta de eeremonie erau dupa modelul descris mai sus. o caracteristica a vrernii erau «znacurile », introduse acum ca insemne de serviciu ale gradului, purtate la git, sub gulerul tunicii, Acestea aveau forma serniovala, prevazute la colturi cu nasturi 15

imbracati in snur de fir auriu, impletit sau rasucit in spirala si dispus in cercuri concentrice. Se atasau la git cu un snur subtire din fir auriu, Znacurile erau din metal gal ben sau alb, pe care se aplica vulturul Tarii Rornanesti, din metal de culoare diferira, in tunctie de grad. Colonelul si maiorul aveau znac din metal gal ben, eu vultur din acelasi metal j gradul de capitan era indicat de vultur alb pe znac galben, cel de loeotenent prin vultur galben pe fond alb, iar cel de subloeotenent prin znac alb pe care era aplicar vulturul din metal alb. La ceac, ofiterii aveau galonul de la partea superioara din fir auriu, jugulare din metal galben ~i pampon bisferic, eea de la baza din fir argintiu, iar eea de sus din fir auriu. Muzica militara purta aceeasi uniforma, la care se adaugau, pe pieptii tunieii, cele zece perlite din Hna galbena fixate cu nasturi la extrernitati. La tunica, apare ea element nou cupa de sub cusatura minecii stingi, sub epolet, confectionara din fisii de Iina galbena alternind cu fisii albastre. In regulamentul Scolii Recrutilor din 1847, uniformele infanteriei sint la fel prezentate, numai di la eeacuri se poarta acum egreta alba, respeetiv rosie pentru muzica, iar in 1851 se revine la pampon. Tot in anul 1847 apar dragoanele cu panglica dubla, tesute eu fir auriu ~i terminate eu ciueure. Uniforma eavaleriei se afla pe prima treapta a evolutiei, prirnind in 1845 ea mijloc nou in deosebirea uniforrnologica dintre anne, uniforma Iancierilor cunoscuta in armatele europene, orgaruzrndu-se acum si in unitati independente de cavalerie, mai intii eu numele de ulani, iar foarte' curind dupa aeeasta cu denumirea de Iancieri. Tunica lancierilor. din postav bleumarin, era in fata scurta pina in talie si terminata la spate in co ada de rindunica, prevazuca eu capace acoladate. Gulerul, inalt, paspoalat cu alb, este previizut cu petlite dreptunghiulare albe, asezate pe mijlocul gulerului din fata pina in dreptul epoletului. Subofiterii aveau la partea din fata si superioara

a gulerului un galon din fir argintiu. Mansetele, taiate in colt, erau confecrionare din postav alb ~i fixate in unghiul mansetei cu un nasture din metal alb. Tunica se cornpleta cu plastron alb, inchis la doua rinduri de cite sapte nasturi din metal alb. Epoletii erau dupa modelul general al armatei, dar cu fondul din lina alba, tricotata pentru soldati si subofiteri, marginiti la colae eu doua siruri din lina impletita peste care se aplica 0 garniture in forma de potcoava, din metal alb. Epoletii ofiterilor erau marginiti cu fir argintiu, material din care erau confectionati si franjurile. Tine-epoletii erau din galon de tina alba si, respectiv, din fir argintiu. Pantalonii, largi, din postav bleumarin, aveau lampas sirnplu, alb, iar ghetele se pur tau cu pinteni prevazuti eu tija lungii si durita fara zimti, fixati in toe. Drept coifura, lancierii aveau sapca specifics lor, element nou in uniformologia rornaneasca. Sapca era cornpusa dintr-o caleta joasa, bornbata, din piele, eu un eozoroe scurt, aplecat, avind marginea imbracata in metal alb. Pe partile laterale ale calotei erau montate jugularele alcatuite din placi de metal alb - dispuse pe un rind in forma de solzi - ~i rozete simple din metal alb. Deasupra calotei se aflau peretii trapezoidali din postav rosu, paspoalati cu postav alb, respectiv eu galon subtire din fir argintiu pe care se suprapune fundul sepcii, «imperiala» de forma patrata din postav bleumarin. In fata purta un vultur din metal alb, eu detaIiile penelor reliefate prin ciocanire, sprijin indu-se pe 0 potcoava din acelasi metal, dar lustruit. Vulturul incoronat, avind capul in profil-dreapta, eu aripile deschise, este de proportii mai mati decit eel de la ceacurile infanteriei. Coltul dio dreapta al imperialei are un cirlig de care se ataseaza furajera in lupta calare, iar pe coltul din stinga al imperialei se monta merisorul, oval, din lina alba irnpletita, ~i pamponul din Hna rosie. La trupa, centura cu port-sabie si giberna erau din piele alba,

16

iar furajera din Hna alba. Giberna ofiterilor avea diagonala din galen de fir argintiu, montat pe postav, pe care se aplica la distanta rozeta-stea ~i ecusonul din metal, legate intre ele cu trei lantiscare. Furajera, din fir argintiu, se cornpunea dintr-un snur terrninat la capete cu 0 retea de snururi irnpletite de care se legau ciucurii. Se monta cu ciucurii pe pieptul sting, fixati la nivelul primului nasture al plastronului, dupa care se infasura pe dupa guler, la spatele caruia era prins a intr-un inel ~i ridicata la coltul drept al sepcii unde se prindea de cirlig - cind Iancierul era calare sau de la spatele gulerului se trecea pe sub epoletul drept, caeind liber pe pieptul drept in doua falduri ~i se prindea de nasturele de sus, din dreapta, al plastronului, Ofiterii de lancieri purtau esarfe din fir auriu. In 1856, lancierii sint dotati cu spenter pentru tinuta de serviciu. Acesta era scurt pina in talie, inchis la un rind de noua nasturi albi, cu epoleti de culoarea fondului, cusuti in mineca, avea perlite albe dreptunghiulare, ascutire la capatul de sus, ~i mansete in

colt, din postav alb. Pantalonii aveau numai vipusca, iar ca element nou, la sapca se sernnaleaza calota din postav bleumarin, cu banda din postav alb, fara cozoroc. La sapca ~i la caleta se va purta numarul escadronului, data cu infiintarea primei baterii de artilerie, in 1843, ofiterii ~i soldatii primesc uniforrna aparte, ca si a Iancierilor, insa care se deosebeste tipologic de a celorlalte arme, fondul si croiala raminind aceeasi. Tunica, bleumarin, incheiata la un rind de nasturi galbeni, era paspoalata cu rosu, avea gulerul negru, la fel paspoalat, iar mansetele circulare, din postav negru, cu paftale rosii ~i trei nasturi. Spatele tunicii era prevazut cu doua capace acoladate si paspolate. Pantalonii, tot din postav bleumarin, erau largi si aveau un lampas lat, din postav rosu, peste cusaturile laterale, Drept coifura, artileristii aveau chivara din piele, iar mai tirziu din metal, dar de aceeasi conformatie, hind 0 alta piesa noua caracteristica in uniformologia rornaneasca, Chivara este alcatuita dintr-o caleta cu viziera ~i aparatoare

Fig. 12. Uniforme de ldncieri din Tara Romdneasca, model 1843, dupa Bielz,

In 1847, medicii prirnesc uniforrne ea ale infanteriei. Daca prin legea din 1844, pornpierii, militariaindu-se, se constituie intr-o companie, abia in 1851 ei primese uniforms, din postav bleumarin. Mundirul, seurt in fata, pina in talie, se terrnina la spate in coada de rindunica, cu eapaee drepte plasate ariz antal, de 0 parte si de alta a slitului. Mundirul este paspoalat in fara, la poale, la capace ~i pe marginile cozii de rindunica. Gulerul este inalt, din postav rosu, mansetele sint circulate, rosii si au paftale simple, tot rosii. Pantalonii etau prevazuti eu vipusca rosie, ca la infanterie si, la fel, cartusiera eu diagonala. Ofiterii aveau aceeasi uniforms, dar eu epoleti «ingherati », znae si esarfa. In evolutia uniformelor, un element nou este casea de alama a pompierilor. Aeeasta are calota cu creasta proerninenra, pe care se afia: par negru de cal,
Fig. 14. Uniforrna de locotenent din salupele canoniere din Tara Rornaneasca, model 1850.

Fig. 13. Uniforme de artilerie dill Tara Rom/ttl,eaSCa, model 1843, dupa Bielz.

de ceafa ale carat margini sint intarite eu 0 garnitura de alama, care urea pe partea posterioara a ealotei si se termina cu tui fixat pe virful calotei, pe a placa cu patru lame, tintuita eu nituri ornamentale. Tuiul, care se fixa prin insurubare in placa pentru tinuta de serviciu, se demonta pentru atasarea tijei care sustinea penajuI din par fumuriu de cal, pentru tinuta de parada. La baza calotei, pe partile laterale, apar jugularele galbene, iar in fatii emblema, ea a infantetiei. Anexele metalice ale chivarei sint cunoscute cu numeIe de alamuri. Centura era simpla, mai ingusta, cu 0 catarama dreptunghiulara, Cartusiera, de format mic, se purta pe soldul drept, eu diagonala trecuta pe sub epoletul sting. Ofiterii purtau aceeasi uniforma, dar eu epoleti de tip -x inghetat », broderii dreptunghiulare din fir auriu la guler, paftale simple de manseta si esarfa, dupa mode1ul general al arrnatei.

18

aparatoare de ceafa, viziera ~i [ugulare, fixate cu rozete simple, iar in fara vulturul Tarii Rornanesti. Dupa infiintarea, in 1845, a salupelor canoniere, in 1850 trupa primeste uniforma din postav verde-inchis, compus a din spenter in loc de mundir, pentru a lasa miscarile rnai libere, si pantaloni largi. Toate paspoalele de la cusaturi sint din postav alb, pe mansetele spenterului aplicindu-se paftale din postavul fondului, la fel paspoalate. Peste spenter se purtau numai diagonalele duble, incrucisate pe piept, cu 0 cartusierji mare, din piele. Ceacul, din piele neagra, era eroit dupa modelul infanteriei, dar eu ernblerna din metal alb, pe a carui porcoava erau aplicate doua ancore incrucisate, din metal galben. Ofiterii aveau pe gulerul mundirului cite 0 ancora pe fiecare parte, brodata din fir argintiu, iar pe paftalele de man~eta broderii dreptunghiulare, tot din fir argintiu. Epoletii, de tip «inghetat », aveau corpul si placile din metal alb, iar broderiile margin ale din fir argintiu. Ei aveau numai port-sabie, cu diagonala trecuta pe sub epoletul drept. Generalii aveau uniforrna croita dupa modelul celei a ofiterilor de infanterie, la care gulerul era paspoalat eu snur subtire, din fir auriu, sub care era cusut un galen, iar cirnpul era prevazut cu broderie speciala, compusa din frunze de stejar, cu ghinda, pe 0 rarnura dreapta. Mansetele, circulare, aveau snur din fir auriu sub care erau cusute galonul ~i fondul - brodate la fel ca si gulerul peste care se asezau paftalele de manseta, acoladate pe latura lunga, posterioara, paspoalate cu fir auriu, avind in cimp frunze de stejar pe ramura curbata, Epoletii i~i pastreaza forma, dar franjurile sint terminate cu inele de fir, cusute intre de. Pantalonii aveau dublu lampas desparrit de 0 vipusca din postav portocaliu. Bicornul, confection at dupa modelul descris, era prevazut cu galon de fir auriu pe creasta, iar virfurile erau terminate cu torsade din canetil. Torsada de pe peretele lateral, dispusa in diago-

nala, era din galon, ascutita la virf ~i fixata cu un nasture galben. Penajul tricolor era campus din pene albe la baza, galbene la mijloc ~i albastre la virf. In tinura zilnica se purta capota inchisa la doua rind uri de nasturi, eli guler inalt paspoalat !?i mansete duble, de asemenea paspoalate cu postav galben. Pe umeri se purtau aceiasi epcleti, iar generalii aveau in plus reverele captusite cu postav rosu, La fel aveau uniforma, cu deosebirile de grad si broderie, ofiterii din stabul domnesc ~i ofiterii aghiotanti, Ofiterii aghiotanti - al carol' corp a fost format de Alexandru Ghica ~ilegiferat in 1839 aveau broderiile pe guler, mansete ~i paftale de mansete executate dupa un model special, in forma de flori de crin. La acestia, parrtalonii erau prevazuti eu lampas dublu portocaliu, fara vipusca, iar pe colaeul epoletilor cifrul incoronat
Fig. 15. Uniforma pompierilor dill model 1851, dupa Bie1z.
Tara RomQfleaml,

al dornnului. Spre deosebire de restul ofirerilor, la uniforma ofiterilor aghtotanti apar, pentru prima data, eghiletii dubli care intra in traditia uniformelor romanesti. Eghiletii sint alcatuiti din doua snururi duble - dintre care unul mai scurt -, impletite pina la jumatate si terminate eu un apendiee metalic, numit cui sau creion, Eghiletii se poarta pe umarul drept, atasindu-se pe partea dinapoi a tunicii, sub epolet, de unde snu-

Fig. 16. Tinuta zilnidi de general, purtata de Gheorghe Bibescu.

model

1843,

rutile se despart, cel scurt trecind direct de sub epolet infata, cazind pe pieptul drept, inscriind 0 curba si fixindu-se de primul nasture al tunicii. eel de al doilea snur cade pe spatele tunicii, treee pe sub subsuoara dreapta, traverseaza pieptul drept pe sub prirnul snur, inscriind si el 0 curba si urea pentru a se fixa de eel de al do ilea nasture aI tunicii. Eghiletii simbolizeaza a veche traditie intilnita pe dmpul de lupta la ofiterul calare care primes ordinele scrise de la

cornandant, Pentru a putea fi operativ la solicitarile repetate, avea asupra lui un creion legat de capatul unei sfori prinsa pe dupa git sau pe dupa umar, pentru a nu-l pierde. In amintirea acestei situatii de pe cimpul de Iupra, s-au creat eghiletii care reprezinta simbolic, pentru pastrarea traditiei, insemnul ofiterilor-aghioranti, extins apoi si la ofiterii de stat major, la inceput nediferentiindu-se, cum observam in aceasta epoca, mai tirziu rarninind dubli doar la aghiotanti. Revenind la uniforrnele aghiotantilor domnesti si ale ofiterilor din statul major, se constata ea acestia pur tau chivara ca a artileriei, dar cu par alb de cal, iar seful aghiotantilor palarie cu penaj tricolor - alb la baza, galben la mijloc si albastru sus. Muziea stabului, muzica proprie corpului de armata, purta epoleti de culoare galbena, cu franjuri din Hna galbena I?i paftale de mansete simple, din postav albastru. Uniforma elevilor de scoala militarji, intocrnai ea a infanteriei in ce priveste culoarea si croiala, avea doar epoletii deosebiti, in culoarea fondului, paspoalati eu galben, iar pantalonii prevazuti eu lampas simplu, galben. La ceac se purta un galon din lina galbena la partea superioarii si merisor eu pampon din !ina alba. Drept emblerna, in loc de vultur, se afla cifrul domnesc incoronat de a cununa simpla din frunze de laur. Slujba de. strajuire a granitelor era efectuata din 1834 pe Dunare si spre Austria si Moldova, cu satenii strajei, pina in 1850, cind este prornulgata legea pentru organizarea corpului gtanicerilor caruia i se distribute uniforrna proprie, In corpul de graniceri existau formatiuni pentru paza Dunarii si pentru munte, uniforrna lor avea acelasi fond ~i nu se deasebea decit prin culorile distinctive, rosu pentru granicerii de Dunare si verde pentru granicerii de munte.
Gbica III ttniformd de general dill Tara RomancawI, model 1843. Picturii atribuita lui C. Lecca. (Colcctia Muzeului militar central).

Fig. 17. Domnitorul .Alexandru

20

Uniforma trupei se campunea din cartel lung pina la genunchi, deculaare castanie, inchis la un rind de nasturi din metal alb, cu guler inalt, de culaare distinctiva, cu epoleti ~i paspoaI de aceeasi culoare, Pe partile laterale ale cortelului erau taiate buzunarele cu capace drepte, acoladate Ia baza ~i paspoalate, iar mansetele erau] paspoalate circular. Uniform a se completa cu cioareci din dimie alba, peste care se puneau ciorapi treisferturi, cu ciucuri la partea superioara, spre exteriorul pulpei, si opinci eu nojite impletite, pina sub genunchi. Granicerii purtau caciula neagra, din piele cu fund de postav de culaare dis-

Fig. 18. Uniformele . scolii militare


model 1852, dupa Bielz.

din

Bucnrest),

Fig. 19. Uniforms de gralliceri de Dundre if de mUlife


dill

Tara RomalJeascd,

model

1850, dupa Bielz,

tinctivii, avind un iesind in fald mic, pe partea dreapta, terrninar cu ciucure de aceeasi culoare, Peste cortel se purta 0 diagonala cu patroritas pe soldul drept, iar iarna cojoc scurt, sub cortel. Ofiterii aveau uniforma ca a infanteriei: dar din postav negru, cu gulerul paspoalat, de euloare distinctiva a formatiunii, fara broderii, eu restul paspoalelar, paftalele de mansete ~i lamp asul simple, in aceleasi culori. Epoletii aveau fandul de culoare distinctiva, cu marginile ornate cu brodedi din fir argintiu, ea si pamponul de la eeae, rara galon la partea superioara, dar cu emblema si jugulare din metal alb. Esarfa era din fir auriu, dupa modelul general al armatei. Dupa 1830, in Tara Romaneasca, conform Regulamentului Organic, pe linga fiecare dregatorie - de la agie pina la « ocirrnuirea » de judet - au fast detasate elemente pentru pastrarea pazei si ordinii interne, asigurata de dorobanti care trebuiau sa aiba imbracarnintea « tot de a forma si catiineasca », de euloare bleumarin, suman cu snur rosu si sernnele distinctive ale postului unde etau repartizati. « Asezamintul » din 1834 nu modifica uniformele dorobantilor. Abia in 1850, dupa reorganizarea lor pe [udete, [i se schimba uniforrna si din dorinta de a ridica acest corp la rang de ostire regulata, dorobantii primesc in 1852 stindarde ca ale cavaleriei. Trupa de gtaniceri ~i dorobanti i~i procura pe cont propriu imbracamintea, numai armamentul era dat de catre stat. Uniforms dorcbanrilor din 1850 se compunea din mundir de dirnie neagra, eu guler si epoleti din postav verde, inchis la un rind de nasturi din metal alb, paspoalat in fata si avind mansete din postav verde, in colt. Subofirerii purtau, la marginea superioara a gulerului, un galon de fir argintiu, Pantalonii, de cizrna, erau confectionati din dimie alba, iar eizmele erau prevazute cu un
Fig. 20. Coloneiu!
CDrne,fCIJ fit 1II1ijormif de »saior , agbiotallt domnesc din Tara Romalleasca, mode11843, pictura de Gheorghe Tattarescu, (Colectia Muze"lui militar central).

galon din lina, iar la ofiteri din fir argintiu tivit la partea superioara, Pintenii, ficsi, aveau tija scurta si durita mare. Caciula, cu blana neagra pe margine, avea calota tuguiata, din postav verde, ornata cu un galon subtire din crestet spre baaa si intre partile laterale, din Hna alba, respectiv, din fir argintiu. Mundirul era incins eu briu din anghina verde, la care se adauga diagonala cu patrontas purtat pe dreapta, Mantaua era din postav gri, eu epoleti din postavul fondului, inchisa la un rind de nasturi, iar mansetele erau duble, rasfrinte. Ofiterii din eorpul dorcbantilor aveau uniforme de aceeasi croiala ~i culoare, eu deosebirea ca pe guler se aplicau broderii dreptunghiulare, din fir argintiu, iar pantalonii erau lungi, din postav negru, eu un lamp as simplu, verde, la tinuta de ceremonie. La ghete se purtau pinteni fixati in toe, Pentru rinuta zilnidi, pantalonii de cizrna erau
Fig. 21. Uniforma de sublocotenent de in/all/erie din
Moldova, model 1830.

Fig. 22. Uniformele dorobantilor de .illicle dill Tara


Romallcasca, model 1850, dupa Biclz.

tot albi. La tunica se adauga furajera simplii, din snur de fir argintiu pe partea dreapta, ledunca cu galon din fir argintiu, trecuta pe sub epoletul sting, iar esarfa era dupa modelul general al armatei. Dupa aceasta data, alte mcdificari Ia uniformele armatei Tarii Romanesti nu se mai fac, pina in 1859. 2. MOLDOVA. Uniforrnele din Mol, dova au aceeasi expresie in perioada dintre 1830-1859, diferentiindu-se doar prin emblema si prin culorile principatului albastru si rosu - si citeva anexe, care sufera rnai multe modificari decit cele din Tara Romaneasca. In privinta primelor uniforrne date ostirii din Moldova, regulamentul stabileste : « 1mbradimintea se alcatuieste de un surtuc de postav vinat eu gaietanuri de postav rosu prin cusaturi, de pantaloni largi, chivara de pielcea neagra de miel, palasca de piele neagra pentru fisicuri. Surtuc de pima si 0 manta de postav sur. Imbracamintea ofiterilor ca a soldatilor. Deosebirea numai la gaietanuri care la ofiteri sinr de fit si alte semne pentru a se cunoaste rangurile de la stegar la harman». La data infiintarii ei, infanteria purta tunica lunga pina la genunchi si pantaloni din postav bleumarin, paspoalati cu postav rosu, si ciubote cu virf alungit si drept,

Ornarnentarea tunicilor consta dintr-o broderie asernanaroare cu cea din Tara Romaneasca, dar din Una rosie pentru soldati si din fir auriu peniru ofiteri. Broderia se aplica la marginea paspoalului din postav rosu, de la partea superioara a gulerului, in fata, pe partea butonierelor si la mansete, Broderia era alcatuita dintr-un fond de linii drepte, paralele, suprapuse de patru rinduri in zigzag. Peste aceste sirur i, 1a guler, sint brodate doua rinduri in spirale, iar la mansete un rind de spirale, simple, dublate la colt. Subofiterii aveau in plus, la partea superioarji a gulerului, un gaIon din lina galbena, restul broderiilor fiind executate ca la trupa. Ofiterii purtau aceleasi broderii, dar din fir auriu, iar coloneii, in locul spiralelor, 0 broderie reliefata eu motive in forma de frunze cu virfurile catre partea superioara a gulerului, miirginit la baza de un snur impletit din fir auriu, iar la mansete, virfurile frunzelor erau orientate spre mijloc. Ceacul - din piele, la fel cu eel din Tara Rornaneasca, avind diametrul la partea superioara mai mare decit circumferinta eapului - era prevazut, sub suvita de mesina de la partea superioara, eu un snur impletit din lina alba, terminat eu doi ciueuri, din acelasi material, pe partea stinga. Fundul ceacului, din postav rosu, se prelungea ell flama pe partea dreapta, terrninata cu un ciucure din Hna rosie. La ofiteri, snurul care inconjura ceacul 1a partea superioara, eei doi ciucuri care atirnau pe partea stinga, ca ~i ciucurele flamei, erau executati din fir auriu, La baza, pe partile laterale, se ~au jugularele din solzi de alama. In fata se purta emblem a din alamii, un scut ~vind in cimp un soare cu raze pe care se afla capul de bour. Coloneii-comandanti de regiment si generalii purtau pe partea stinga a ceacului, deasupra ciucurelui, 0 egrets alba, avind la baza pene rosii si albastre, culorile principatului. Trupa purta diagonala lata din piele, trecuta pe sub epoletul drept, si «palasca » pe soldul sting. Centironul, de aceeasi latime, avea pafta din alama, pe

Fig. 23. Uniformii de soldat de cavalerie din Moldova, model 1830.

care era aplicat capul de bour in mijlocul soarelui. Ofiterii inferiori aveau centura de lac, marginita cu 0 broderie de fir auriu, lata de « 0 jumatate de deget », in afara sublocotenentilor care aveau centura simpla, fara margini brodate. Ofiterii superiori aveau centura din tesatura brodata in zigzag, executata in maniera celei de la guler. Paftalele centurilor 1a ofiteri erau din metal diferit, potrivit gradului. Astfel, 1a sublocotenent paftaua si ernblerna aplicata erau din metal alb, la locotenent, paftaua din metal alb ;;i emblema din alama, iar la capitan ambele erau din alama.

25

!}:II O:1{ {):II


t:h'~~/ f'//.·~If1J'~Hd~""/

:..:.

:J.t J~.'J'~ :.II '" !H.J


/,.?

r., ~"/hr

..%

~,r;...... .

Fig. 24. C%ne/til Cli. Ldtescu. Cabinetul de starnpe at Academici R.S.R. (Gr. I, Lccca, 19, inv, 4055).

Maioml avea pafta si ernblerna din metal alb la eentura din fir, iar eolonelul pafta si emblema din alarna. Epoletii soldatilor erau din postav de euloarea fondului, cusuti in mineca si paspoalati cu rosu, iar ai ofiterilor eu fond din postav bleumarin, paspolati la baza cu rosu si marginiti deasupra eli broderii, intocmai ea eei din Tara Romaneasca, eu stelele indicatoare de grad, epoletii ofiterilor superiori tiind prevazuti eu franjuri. Cavaleria, incadrata pe escadroane in regimentele de infanterie, avea uniforrna ca a infanteriei, la care se adauga pentru ofiteri a furajera simpla, din snur de fit auriu, care inconjura gulerul, forma o bucla pe spate, apoi era adusa in fata, pe sub epoletul drept, atirnind 26

pe piept, unde forma din nou 0 bucla si se fixa la ceae, sub ciucurele flamei din dreapta. Ofirerii din eseadroanele de cavalerie mai purtau pe soldul drept giberna, prevazuta in fata, pe diagonals, eu stea ~i ecuson, legate intre ele cu trei lantisoare. Trupa de cavalerie avea snur din Hna rosie, pur tat in jurul gulerului, eu extremitatea terrninata in ciueure si legara de inelul de la tocul pistolului. Pintenii erau ficsi, eu tija oblic5. ~i durita midi. Generalii aveau pe gulerul tunicii un galon din fir auriu, sub care se broda, pe partea din fata, 0 ramura curba eu frunze mario Broderia era reluata pe mansete. Partea din fata a tunicii era prevazutii, pe ambele laturi, eu un galon ca eel de la partea superioara a gulerului. Epoletii aveau franjuri dublu-impletire, terminate cu inele din fir auriu, nelegate intre ele, iar placa era din metal galben, lueios. Generalii aveau furajera din snur dublu, care inconjura gulerul la baza, stringindu-se intr-un inel din fir auriu, de unde cadea liber peste centura. Slujitorii - jandarmii de mai tirziu, corespondent; ea functie ai dorobantilor din Tara Romaneasca - purtau la inceput, dupa regulament, uniforrne ea ale infanteriei i;lieavaleriei, tidi broderii, iar in lac de ceac, caciula simpla. Prin «Inaltele porunci de zi » numerele 8 si 20, din 1834, se infiinteazii corpul aghiotantilor dornnesti ~i serviciul de cancelarie administrativ a1 armatei. Ofiterii din aeest corp purtau tunica mai scurta, cu mult deasupra genunehilor, paspoalata la guier, in fat a, si circular la mansete eu postav alb, iar pantalonii ave au vipusca rosie. Tinuta se completa eu bicorn, avind torsada din galon de fir auriu si pene tricolore albastre, rosii, albe, primele fiind la baza, Centurile erau dupa modelul general al armatei. Aghiotantii aveau broderii speciale, executate din fir auriu la guler si la paftalele de manseta, eghileti dubli din fir si epoleti dupa model, dar eu fondul din fir auriu, pe care era aplicat eifrul incoronat al domnitorului. Broderia de la guler, plasata la mijlocullui, era alca-

tuita din cinci flori de crin plecind dintr-o tulpina dreapta, pronuntata cu snururi din fir rasucit. FIorile aveau nervurile proeminente, cu petalele reliefate si erau marginite de frunze, alternind cu spirale. Marginea gulerului astfel ornat era prevazuta cu un snur subtire din fir auriu, impletit, Broderia paftalelor de manseta era asernanator conceputa, cu florile de crin dispuse pe trei rind uri, iar frunzele in evantai. Trei parti ale paftalelor aveau marginile ornate cu snur subtire, impletit, raminind libera jumatatea inferioara a Iaturri anterioare, de la care pornea circular, pe manseta, sub paspoal, acelasi gen de snur care margineste paftaua. Ofiterii-adminisrratori aveau broderii dreptunghiulare din fir argintiu la guler 9i la paftalele de manseta, marginite de snur, iar epoletii 9i eghiletii tot din fir argintiu. In acelasi an, in 1834, din « InaIta porunca de zi pe militia Principatului
Fig. 25. C. Paladi, comandansul armatei dill Moldova,
in lmiformii de general. Cahinetul de stampe al Academiei R.S.R. (Gr. I, Lecca, S, inv. 346).

i"I11"'''''
c \~,.(

.,eMIl lei_

D~h~~i'

Moldovei », nr 31 din 10 noiembrie, capelmaistrul primeste 0 broderie speciala Ia guler pe care se plaseaza, intr-un cirnp de frunze de dafin cu nervurii proeminenta, 0 lira cu patru baghete, avind deasupra a stea cu opt colturi, pe un soare cu raze. prima modificare are loc in 1835, in urma « Inaltei porunci de zi », nr.18 din 7 octombrie, cind la infanterie apar paftalele de mansete, iar cavaleria primeste uniforma aparte. Tunica, putin mai scurta, deasupra genunchiului, rarnine cu acelasi fond bleumarin, paspoalata cu rosu pentru infanterie, adaugindu-se acum paspoal circular la mansete, peste care se aplica paftale bleumarin, fixate cu trei nasturi. Pantalonii, bleumarin, aveau vipusca ro~ie, iar eel din pinza alba erau fara vipusca. Ceacul, latit la partea superioara, este confectionat numai din piele 9i are la partea superioara un snur dublu, impletit din lina alba, eli doi ciucuri albi pe dreapta. Apare pamponul mic de forma ovala, confectionat din lina alba impletita. Emblema se schimba, avind acurn reliefate pe scut arrnele principatului si capul de bour. Caput de bour este inconjurat de raze de soare sub care se incruciseaza doua tevi de tun, 0 sabie cu garda sirnpla si steaguri cu oliva in capul hampei. Centura trupei se ingusteaza, incheindu-se cu 0 catarama simpla, dreptunghiulara, din alarna, patrontasul are diagonala tot lata, tree uta pe sub epoletul drept, iar cartusiera se micsoreaza, avind capacul acoladat la bad. Uniforrna ofiterilor, executata dupa aceeasi croiala, primeste la guler broderii dreptunghiulare din fir auriu, ofiterii superiori avind In plus, sub paspolul gulerului, un galon din fir auriu. Paftalele de manseta erau prevazute cu trei rinduri de broderii dreptunghiulare, doua de sus hind fixate cu cite un nasture, al treilea nasture cosindu-se pe manseta in afara paftalei, in dreptul broderiei dreptunghiulare de jos. Centura, din fir auriu pentru toate gradele, se incheie cu pafta, care reia ca emblerna

27

doar eapul de bour marginit de raze de soare. Ceaeul ofiterilor era ea ~i eel deseris pentru soldati, dar eu pampon din fir auriu si snur impletit din acelasi material, eu cite doi ciucuri pe partile latetale. Epoletii aveau fondul din postav bleumarin, prevazuti eu doua siruri din' tel de fir auriu, suprapuse la colac, si un rind pe toata marginea. Ofiterii superiori aveau franjuri. Epoletii treeeau prin tine-epoleti alcatuiti dintr-un galon din fit auriu, paspoalati cu rosu, Incaltiimintea avea forma alungita, de fason elegant, eu virf patrat, Cavaleria, a carei uniforms se deosebeste acum de eea a infanteriei, primeste spenter bleumarin, terminat la

Fig. 26. Detaliu de broderie de fa guleru! tunicii

fefli/til

mllzicii militarc din Moldova, model 1834, dupa Andrei Potocki (« Uniformele armarei romane 1830-1930», Bucure~ti, 1930).

spate in coada de rindunica, scurta. Gulerul inalt, poalele si mansetele in colt erau paspoalate cu rosu. Spatele spenterului era prevazut cu doua capace acoladate, fixate cu cite trei nasturi. Capaeele, ca ~i marginile slitului, erau de asemenea paspoalate. Spenterul se incheia la uri rind de sapte nasturi din metal alb ~i avea cite doi nasturi deasupra mansetei, 'numai 1a trupa, Pantalonii, atit pentru soldati cit si pentru ofiteri, erau confectionati din postav albastru-deschis, eu vipusca rosie si prevazuti cu sons-pied-uri. La ghete erau fixati pinteni cu tija oblica. Ledunca era ea a infanteriei, irisa se purta pe soldul drept, trecindu-se pe sub epoletul sting. Centironului i se adauga port-sable, fermata din doua « atirnatori », eu gaici la un capat pentru

a trece peste centiron, 0 atirnatoare scurta, asezindu-se in dreptul soldului sting, ~i cealalta, mai lunga, la spate, ambele fiind prevazute la extremitatile opuse gaicilor cu muschetoane care se atasau la cele doua inele ale tecii sabiei, situate unul mai sus, spre gura tecii, altul mai jos, catre mijlocul tecii, astfel ea atirnatoarea scurta sa se ataseze la inelul de sus, iar cea lunga la inelul de jos, pentru a se da 0 pozirie oblica sabiei suspendate, fara sa atinga pamintul. Ceacul - eu forma descrisa la infanterie - este prevazut, spre deosebire de eel al infanteriei, cu un fund de postav rosu, cu flarna pe partea dreapta, terminata eu un eiucure de lina alba. La partea superioara, eeaeul este inconjurat de un snur de lina alba, eu doi ciucuri pe partea stinga, Deasupra snurului, pe partea stinga, este fixat pamponul. Apar pentru prima data la soldatii de cavalerie - si nurnai la ei acum - epoleti ca ai ofiterilor, dar cu fondul din Hna alba, tricorata, si broderii marginale din lina. Tine-epoletii erau tot din galon de !ina alba, paspoalati eu rosu. La ofiteri, snurul si ciucurii de la ceac erau din fir auriu, la fel pamponul purtat pe partea stinga, eu egreta, La gulerul tunicii, broderiile erau dupa modelul general, colonelul pastrind broderia de frunze, descrisa mai sus, pentru tinuta din 1830, ca dealtfel ~i la mansete. Mansetele, croite in colt pentru tori ofiterii, erau paspoalate, fara nasturi, ofiterit superiori avind galon din fir auriu cusut in unghi deasupra paspoalului. Ofiterii de eavalerie aveau ledunea dupa . modelul din 1830, cu diagonala imbrjicata in galon de fir auriu, si portsable, ea a trupei, dar din galon de fir auriu. La aeeste anexe se adauga furajera alcatuita din snur simplu si purtata in jurul gitului, de unde ccboara usor pe spate, trecind in fara pe sub subsoara dreapta, ridicindu-se, in cealalta extremitate, la ceae -51 fixindu-se sub flarna. Centura, din fir, este dupa modelul general al arrnatei. La numai citeva luni dupa aceastii prima modificare in uniformologia moldoveneasca, prin « Inalta porunca de

28

zi », nr. 20 din 22 septembrie 1835, modelul de centura din fir se schimba pentru toata armata eu modelul nou de esarfa confecrionata din broderie batuta din fir auriu, cornpusa din cingatoare prevazuta eu doi ciucuri eu franjuri lungi din fir impletit, pe partea stinga, Ciucurii porneau diner-o funda facuta pe partea stinga a centironului eu doua atirnatori mai inguste, terminate eu nod rotund, de sub care se desprindeau eanafurile ell franjurile dese, din eanetil, ajungind pina la arriculatla genunehiului. Tot acurn, ofiterii de infanterie primese pentru tinuta de eeremonie egrete de euloare furnurie, aghiotantii raminind la uniforrna din 1834, dar diferentiindu-se pe arme, eei de infanterie avind penajul bieornului fumuriu, iar eei de cavalerie, alb. La bicorn se adauga, sub torsada, 0 cocarda bicolora, eu albastru in mijloc si rosu la exterior, culorile Moldovei. In 1840 se aduc imbunatatiri in ordinea infrumusetarii uniformei, inrroducindu-se tinuta de bal. « Inalta porunca de zi », di~ 25 aprilie 1840, privind tinuta de bal a ofiterilor, stabileste di « pentru infatisarea lor la baluri incuviintam a se purta la mundirile seurte, pantaloni Hpiti de postav alb, pantofi de piele de glant eu eatarame albe, coltuni albi de rnatase $i ... in locul chivarei vor purta palarii in trei eornuri ell pana, adica ofiterii de infanterie, pana neagrii, iar cei de eavalerie alba », Mundirul era din postav bleumarin, seurt pina la talie, eu guler inalt, paspolat eu rosu. Paspoalul tO$U continua pe pieptul cu butoniere, mundirul incheindu-se la un rind de noua nasturi. Spatele se terrnina in coada de rindunica, De 0 parte ~i de alta a slitului erau cusute capacele orizontale, paspoalate :;;i terminate in acolada. Intre eapace sint fixati doi nasturi, de la care porneste un 'paspoal rO$U pe fiecare margine a cozi i de rindunica, terminindu-se in unghi. La ambele arrne, gulerul mundirului era prevazut Cll broderii dreptunghiulare, grease, din fir auriu, iar mansetele

aveau paspoal circular, peste care se montau paftalele Cll trei rinduri de broderii dreptunghiulare, dispuse orizontal pentru infanterie. La cavalerie, mansetele erau in colt si paspoalate, sub unghi plasindu-se 0 singura broderie dreptunghiulara, dispusa verticaL Epoletii si esarfele erau cele stabilite, iar tricornurile aveau cocarda bicolors, din rnatase incretita si penaj. Pantalonii erau treisferturi, strimti, aeopereau genunchii, incheindu-se cu nasture sub articulatie, peste ciorapii albi din rnatase. Pan toni, din lac negru, aveau virf bombat, lat, toe inalt si clapa peste care se aseza catararna din metal alb. Dadi din 1835 uniforrna cavaleriei incepe sa se deosebeasd. de a infanteriei, din 1843 se detaseaza radical de a tuturor armelor, primind-o pe cea dupa modelul lancierilor.
Fig. 27. Uniform a de soldat de infanterie dova, model 1835. din Mol-

Prin «Inalta porunca de zi », nr. 3 din 7 ianuarie 1843, lancierii poarta sapca de piele eu 0 calera sernibombata ~i cozoroc ingust, aplecat in fata, marginit de metal alb la trupa, iar la ofiteri din galon de fir argintiu, Deasupra calotei, peretii trapezoidali erau din postav rosu, iar imperiala din postav bleumarin. Marginile peretilor erau eusute eu snur din lina alba pentru trupa si din fir argintiu pentru ofiteri, iar loeul de incheiere a ealotei eu peretii era prevazur eu un galon lat de lina si, respectiv, din fir argintiu. La mijlocul calotei, pe partile laterale, sint fixate, eu simple rozete, jugularele, cu solzi suprapusi, din metal alb. Emblema era ca a infanteriei - sprijinita insa pe 0 placa semiovala din metal alb pe fond perlat, eu marginile ridicate si rasucite -, se monta in fata, pe pereti pina sub imperiala si se sprijinea cu plaea pe partea supericara a calotei, La coltul din dreapta al impeFig. 28. Uniforms de colonel Moldova, model 1835. de cavalerie din

rialei se afla un cirlig pentru fixarea furajerei, La coltul din stings se monta pamponul, rotund, din lina sau din fir argintiu, si egreta din par alb de cal, ridicindu-se deasupra ealotei ~i dizind apoi in manunchi bogat pina la baza ei. Tunica - bleumarin, cu plastron rosu fixat pe doua rinduri de cite sapte nasturi din metal alb, cei de sus mai departati lateral de linia celorlalti - avea guler inalt, paspoalat cu rosu. Scurts in fa~a, pina. in talie, tunica avea spatele terminat in coada de rindunica, Mansetele, in colt, erau din postav rosu si aveau cusut cite un nasture in unghiul lor ~i cite doi nasturi pe cusaturile laterale ale minecilor, Spatele era prevazut cu doua capaee verticale, acoladate spre interior, paspoalate si fixate eu cite trei nasturi. Poalele tunieii, inclusiv marginile slitului, erau de asemenea paspoalate. Soldatii av au gulerul simplu, doar paspoalat, iar ofiterii broderii dreptunghiulare din fir argintiu. Pantalonii de gheata, din postav albastru-deschis, aveau vipusca rosie. Centironul, port-sabia ~i leduneaprevazura la spate eu 0 catararna pentru fixarea cartusierei, purtata pe soldul drept - erau din piele alba. Ofiterii aveau ledunea din galen de fir argintiu, cu ecuson si stea, legate cu lantisoare din metal alb. Furajerele, eu doi ciucuri masivi, erau din Hna alba si, respeetiv, din fir argintiu. Furajera, alcatuita din snur lung, era terminata la cele doua eapete eu 0 retea de impletitura in romburi la care se montau ciueurii. Cu ajutorul gaicii de la capatul retelelor, ea se fixa pe prirnul nasture din stinga de sus a tunicii, inconjura baza gulerului, prinzindu-se la spate intr-un inel de lina sau de fir, apoi cadea liber ~i forma 0 bucla la nivelul taliei, pentru a urea apoi la sapcii, de al carui cirlig se agara. Epoletii ofiterilor erau dupa modelul general al armatei, cu broderii din fir argintiu, iar ai soldatilor, din Hna alba cu fond tricotat, tree uti prin tine-epoleti din galon de Hna alba, paspoalati cu rosu.

MarHe modificari ale uniformelor din Moldova incep in 1845, dnd apar noi elemente, uniformele veehi trecind prin diferite schimbari pina in 1854, dnd fondul lor se stabilizeaza, Astfel, in 1845, potrivit «Inaltei porunci de zi », nr. 21 din 25 noiembrie, apare pentru cavalerie uniforma speciala a instructorului de echitatie. La aceasta uniforms se purta bicorn, jacheta bleumarin, cu paspoal rosu in fa~a .<;:i la mansete, pantaloni albi, cizrne inalte, botfori, eu pinterui ata~ati prin curele late deasupra staifului, broderiile, nasturii si anexele fiind de culoare alba. Pe gulerul jaehetei se aplica 0 broderie speciala, din fir argintiu eu nervuri In relief reprezentind, intr-un dmp de frunze, un friu eu zabala ~i zabaluta cu barele in tors ada si un pi.nten eu tija Iunga, avind durita mcbila, cu rnarginea crestata. Torsada bieornului, acoperind eoearda bicolora situata de data aeeasta la partea superioara, era confectionata din galon de fir argintiu ~i fixata cu un nasture din metal alb. Centironul port, sabie era din lac alb, incheiat eu catararna sirnpla, dreprunghiulara, din metal galben. Botforii, din piele moale, treceau peste genunchi numai in fara. Corpul slujitorilor - echivalenti.I dorobantilor din Tara Romaneasca -, fiind trupa calare, va primi uniforma asernanatoare cu a cavaleriei. A veau eeac din piele neagra, eu fund din postav rosu ~i pampon de bumbae alb. Descrierea uniforrnei continua dupa regulamentul vrernii, astfel : « spenter de postav vinat cu vipuste si guler rosu, pantaloni de postav vinat cu lampas dublu rosu, cap' tusit cu iuft, Manta din postav sur eu nasturi de alama, gulet rosu si eiubote ». Trecind la descrierea detaliata, eeaeul, larit la partea superioara, este prevazut eu fund de postav rosu, cu flama pe partea dreapta, terrninata cu ciucure din fir auriu, respectiv din Hna galbena. Sub mesina circulara de garnitura de la partea superioara a eeacului este infasurat snurul impletit, terminat eu doi ciucuri pe partea stinga, la ofiteri din fir auriu, iar la trupa din lina galbena. Ceacul este ornat la tinuta de ceremonie

Fig. 29. Uniforma de soldat de infanterie din Moldova, model 1845.

eu merisor oval, aplatizat, si cu pam, pon sferic, din fir aurin pentru ofiteri si din Hna rosie pentru soldati, Ceacul avea, de asernenea, jugulare din alama ~i emblema schimbata in 1845. Ernblema consta dintr-un scut despartit vertical, avind in stinga capul de bout si in dreapta acvila. Scutul se sprijinea pe doi delfini ~i avea ca fundal hermina incoronata. Pentru tinuta de campanie, ceacul se invelea cu 0 husa de musama pe masura eilindrului, sistem care se va folosi, ca ~i pentru ledunca, la toate arrnele pina in 1893.

31

Spenterul, din postav 1'Oo\>U, cu guler inalt si tare, era prevazut cu doua broderii dreptunghiulare, din fir auriu numai pentru ofiteri. Epoletii ofiterilor sint cei folositi de toata armata, iar pentru soldati, acestia erau confectionati din postav rosu o\>i cusuti in mineca. Mansetele, in colt, paspoalate cu rosu, aveau cite 0 broderie dreptunghiulara, din fir auriu, dispusa vertical, fixata cu un nasture la partea superioara, la care se mai adaugau doi nasturi deasupra mansetei. La trupa, in loe de broderie, era cusut numai un nasture in coltul mansetei. Spenterul, inchis la un singur rind de sapte nasturi bornbat! din metal galben, era paspo alat in fata, la poale, .'iiiera prevazut la spate eu doua capaee orizontale, din dreptul carora cobora coada de rindunica, asernanator eu tunicile tinutei de bal. Ofiterii aveau ledunca din fir auriu, ca ~i a cavaleriei, ~i esarfa dupa modelul general, iar soldatii aveau centura ingusta, cu port-sable. Centura se inehidea cu doua catarame care sustineau inelul pentru prinderea cirligelor in forma de sarpe, Patrontasul, din piele neagra, se purta cu diagonala, pe sub epoletul sting. Pantalonii, din postav bleumarin, aveau lampas dublu rO~'J ~i erau bazonati cu piele la cusaturile interioare, pentru tinuta de calarie, Mantaua, din postav sur, inchisa la un rind de sase nasturi galbeni, avea mansete duble cu tighel, guler inalt din postav rosu si epoleti cusuti in mined, din postav rosu. In 1845 se fac modificari de croiala si culori de fond pentru toata oastea. Prin « Inalta porunca de zi », nr. 4 din 27 ianuarie 184'5, tunicile se scurteaza, rarninind din postav bleumarin, iar pantalonii vor fi confectionari din postav sur, Infanteria va purta 0 tunica pina deasupra genunchilor, inchisa la un rind de sapte nasturi galbeni, paspoalata cu rosu, avind spatele cu ~lit care desparte doua capace acoladate, fixate cu cite trei nasturi. Gulerul, din culoarea fondului, era paspoalat cu rosu si prevazut cu doua

rinduri de broderii dreptunghiulare, din tir auriu la ofiteri ~i cu perlite de forma dreptunghiulara, la soldati. Aceste petlire din postav de culoare distinctiva sint semnalate pentru prima data in uniformologia rornaneasca. Subofiterii aveau cusut la partea superioara a gulerului un galon din fir auriu. Manseta era prevazuta cu vipusca circulara rosie, peste care era· aplicata paftaua din postav bleumarin, paspoalat cu rosu, avind in cimp trei rinduri de brodetii dreptunghiulare, scurte, executate din fir auriu la ofiteri ~i paftale simple cu trei nasturi la trupa, Ofiterit aveau epoleti si esarfa dupa modelul din dotare, iar soldatii epoleti din postav de culoarea fondului, paspoalati cu rosu si cusuti in mineca, In loc de centiron, soldatii aveau diagonale dubIe, care se incrucisau pe piept sl pe spate, sustinind patrontasul, Ceacul, tat it la partea superioara, ave a emblema descrisa mai sus, jugulare galbene, snur din fir auriu dublu impletit, cu doi ciucuri pe partea stinga, merisor ~i pampon sferic din fir auriu pentru ofireri, iar pentru soldati, merisor din Hna rosie si pampon din lina neagra . Pancalonii, lungi, din postav gri, aveau vipusca rosie. Ghetele, cu toe mai inalt, erau late la virf. In 1845, se mtroduc ~i in Moldova znacurile, insemnele ofiteresti de serviciu si de grad, purtate la git, dupa formele si culorile distinctive descrise pentru Tara Rornaneasca, cu singura deosebire ca in cimp aveau, in loc de vultur, capul de bout, reliefat prin docanire, cu smocul de par, dintre coarnele arcuite, spre interior, reliefat mai pronuntat. « Inalta porunca de zi », nr. 12 din 13 octombrie 1846, da 0 nouii descriere regularnentara a epoletilor. Astfel, pentru ofiteri, epoletii ave au fondul (git si colac) din postav bleumarin, paspoalat cu rosu, la marginea epoletului aplicindu-se broderia de canetil cu spirale de tel, zona colacului avind suprapus inca un rind de teluri impletite, care marginea o broderie de canetil alcatuita din siruri paralele de inele. Ofiterii superiori aveau, sub telul marginal al colacului, franjuri

Fig. 30. Uniformii de locotencnt Moldova, model 1845.

de infanterie

din

irnpletite din canetil, terminate eu inele. In cimpul colacului se montau stelele cu centrul proeminent si nervuri pe colturi, Pentru soldati, gradati si subofiteri, epoletulcroit dr eptunghiular din postav bleumarin, paspoalat Cll rosu - era taiat in unghi ascutit la extremitatea unde se fixa cu un nasture mic din alama, Galoanele se aplicau la partea superioara a epoletului, sub nasture. Galoanele erau fie din lina rosie tesuta in striuri, fie din fir auriu cu aceeasi tesarura, in functie de grad. Caporalul 1 avea un galon, caporalul 2 avea doua galcane, iar caporalul-subofirer trei galoane. Galoanele erau cusute unul ling a altul, fara distanta intre ele. Caporalul reangajat avea trei galoane sub nasrure ~i un galon din acelasi material, reprezentind sernnul de reangajat, cusut spre cusatura minecii, pe epolet. Adjutantul avea uri galon din fir auriu, iar cadetul avea un galon tesut pe toata

marginea epoletului. Pentru cavalerie, galoanele de Hna sau de fir erau albe. Corpul sanitar - eu cinurile medicale ale militiei Moldovei - primeste in 1846 uniforrna compusa din bieorn bleumarin, spenter, jacheta incheiata la un rind de opt nasturi, terminata la spate in coada de rindunica, paspoalata cu rosu, deasupra careia sint aplicate doua capace orizontale, de 0 parte si de alta a celor doi nasturi din talie, de unde pornesc cele doua prelungiri de paspoal, terminate in unghi, si pantaloni gri cu vipusca rosie. Broderiile, galoanele, epoletii - diferiti de cei purtati de toata armata - si anexele erau executate din fir argintiu. Intiiul doctor (inspeetoru1 general) avea 1a bicorn 0 tors ada oblica, din ~nur gros, impletit, fixata peste cocarda bicolora 1a coltul de sus a1 bicornului. Din acelasi snur implerit era executat ~i unicul epolet purtat pe umarul drept. La guler purta douii broderii dreptunghiulare, iar 1a manseta doua broderii dreptunghiulare asezate vertical. Atit gu1erul, cit si mansetele aveau sub paspoa1ul rosu 0 tresii din fir argintiu. Pantalonii aveau lamp as dublu rosu, despartit de vipusca. Celelalte cinuri purtau la bicorn torsada simpla din galon de fir de lina. Doetorul a1 do ilea (ofiter superior) avea aceleasi broderii la guler :;;ila mansete, dar fiira tresa sub paspoal. Epoletul de pe umarul drept era alcatuit din snur simplu, impletit, iar pantalonii erau prevazutl numai eu vipusca. Inspectoru1 general si ofiterii superiori purtau pe umarul drept eghilet] dubli, impletiti din fir argintiu, cu ereioane albe. Medicii ofiteri inferiori, chirurgii ~i veterinarii aveau epoletul ca $1 ofiterii superiori, dar la guler 0 singura broderie dreptunghiulara, iar mansetele simple, prevazute cu cite doi nasturi la partile laterale. Patrontasul, din piele neagra, era purtat pe partea dreapta, avind eartusiera deasupra taliei, iar diagonal a incheiata cu 0 catarama din metal alb. Subofirerii, felcerii sanitari :;;i veterinari nu purtau epoleti, dar aveau sub paspoaluJ gulerului si a1 mansetelor cite

33

Fig. 31. Uniforrna de capitan de infanterie din Moldova, model 1847, ~inuta de parada,

un galon de fir si diagonals port-sable pe partea stinga, Surtucul corpului sanitar avea la spate doua capace drepte, asezate vertical si fixate numai cu cite doi nasturi la extremitari. Urmatoarea modificare are loc in 1847, cu unele completiiri in 1848 ~i in 1849. Aceste modificari sint deeretate de « Inaltele porunci de zi », nr. 2 din 8 martie 1847 si nr. 9 din 15 noiembrie 1847, asa cum le gasim ilustrate in « Regulamentul militar pentru sluiba frontului de infanterie » (Iasi, 1847). Cu prilejul acestor modificari, se remardi introducerea a doua noi elemente uniformologice, Primul consta in conturarea rnai accentuata a celor doua tinute, de serviciu ~i de parada, la tinuta zilnica sau de serviciu pastrindu-se surtucul sau eapota (tunica lunga, la doua rinduri de nasturi), iar la rinuta de ceremonie, jacheta cu coada de rindunica. Al do ilea element uniforrnologic este

materializat prin intrarea in dotare a chivarei din piele, cu garnituri metalice. Astfel, infanteria va purta jacheta bleumarin cu guler inalt, din postav rosu, epoleti rosii, cusuti in mined, paspoalata cu rosu si incheiata in fata la un rind de sapte nasturi, Paftalele de man~eta erau montate pe 0 vipusca de aceeasi culoare, pinii la baza minecilor. Soldatii aveau doua diagonale duble: pentru port-sabre si pentru cartusiera mare, care avea aplicata pe capac 0 grenada din alama, explodind, cu centrul rotund, de la care plead trei fiaciiri, una in sus si doua in partile laterale. Ofiterii aveau broderii dreprunghiulare la guler si pe paftalele de mansete, Epoletii si esarfa ramin aceiasi si se adauga znacul. Pantalonii, pentru toata infanteria, erau din postav gri, cu vipusca rosie, iar vara din pinza sau dril alb, fara vipusca. Pentru tinuta zilnica, se purta surtucul lung cu insernnele, anexele:;;i distinctiile de la jacheta. Chivara, din piele, avea caleta alungita, cozoroc mic ~i aparatoare de ceafa usor arcuita, intarita pe cusatura din spate eu garnitura de alama, coborind pe marginea apararorii de ceafa. La partea superioara a calotei se monta tuiul metalie pe un suport de alama cu patru brate bombate, evazate la extremitati, coborind pe eurbura calotei, Tuiul propriu-zis era alcatuit din doua proerninente inelare si virf conic; se insuruba si era inlocuit cu tija port-penaj la tinurele ordonate. Pentru infanterie, penajul era din par negru de cal. Chivara era prevazuta cu jugulare dispuse in solzi suprapusi pe un rind ~i fixate pe 0 cocarda-rozera bicolora din metal cu striuri. Emblema, schimbara, reprezenta un cap de bour din alama, intocmai ca eel descris penrru znac, dar de proportii mai mari. Muzica militara avea acelasi fond de uniforrna pe care se aplicau in fati'i perlite dubIe, cu unghiurile spre margine. Fe partea exterioara a minecilor erau cusute aceleasi perlite, insa cu unghiurile in sus, pina la cusatura cu umiirul, unde se afla 0 capa,

34

Pornpierii purtau uniforrna ea a infanteriei, dar eu paspoale albastre. Generalii aveau broderii speciale. Pe gulerul din postav rosu, paspoalat eu galon de fir auriu, erau brodate in relief frunze eu virfurile in sus. Mansetele, cireulare, erau din postav rosu, paspoalate eu galon din fir auriu la partea superioara, Peste manseta eu broderia din frunze de stejar, ea si in Tara Rornaneasca, se piasa paftaua de manseta acoladata, din postav rosu, pina la marginea rnansetei, brodata la fel ea guleruL Epoletii generalilor aveau franjuri dublu-impletiti, iar tine-epoletii, din galon eu aceeasi broderie, erau paspoalati eu ro~u. Bieornul avea torsada din snur de fir impletit, fixata peste eoearda bicolora, si pene albe de strut. Pantalonii erau din postav alb, iar cizrnele-botfori aveau pinteni fixati eu ajutorul curelelor late.
Fig. 32. Uniformd de locotenent de Iancierl din Moldova, model 1847.

Fig. 33. Bicorn de general din Moldova, model 1843, care a apartinut dornnitorului Grigore AI. Ghica (colectia Gr. Ghyka).

Ofiterii din statul major aveau chivara eu penaj alb, jacheta eu guler rosu, eu broderie alcatuita din flori de erin, ~i vipusca din fir auriu. Paftalele de mansera, tot rosii, eu aceleasi broderii de erin, erau prevazute eu un snur din fir auriu. Epoletii, dupa modelul general, si eghiletii, din fir auriu, eompletau uniforma. Pantalonii erau din postav gri, eu vipusca rosie. Surtueul pentru tinuta zilnidi era inchis la doua rinduri de cite sase nasturi, avea guler rosu :;:i mansete duble, paspolate la partea superioara. Esarfa era dupa modelul general al armatei. Aghiotanrii aveau penajul alb, nasturii din metal alb, paspoalele din postav sau din fir alb la jacheta, si vipusca din postav rosu la pantaloni. La guler si la mansete aveau, spre deosebire de aghiotantii dornnesti, broderii dreptunghiulare din fir argintiu. Esarfa era galbena, din fir auriu, in sehimb eghiletii, intocmit! dupa aceleasi reguli, erau din fir argintiu. La lancieri, sapca si jaehetele ramin nesehimbate. Se adauga numai la soldati broderii dreptunghiulare din 1ina alba la guler si emblema reprezentind un vultur, ea si 'in Tara Romaneasca.

35

Fig. 34. Uniforms de capitan de infanterie din Moldova, model 1848.

Fig. 35. Uniforms de soldat de artilerie din Moldova, model 1848.

Fig. 36. Tunica de serviciu de sublocotencnt de art ilcrie din Mol. dova, model 1848.

In loeul centironului alb, apare cordonul bicolor din srofa, eu fond bleumarin in mijloc si marginile rosii, incheindu-se in fata eu un inel-funda din acelasi material, la fel colorar. Tori lancierii primesc pantaloni bleumarin, ca ~i tunica, eu lamp as dublu, iar trimbitasii lancierilor, la fel echipati, au pe tunica - mai exact pe plastron - cite cinci perlite, ea ale muzicantilor infanteriei, dar din material alb, iar pe mined. perlite cu unghiurile in sus, p ina la cusatura minecii cu umarul, cusatura acoperita de 0 cap a rosie eu dungi albe, avind la baza doua galoane albe. In 1848, prin « {nalta porunca de zi », nr, 21 din 30 noiembrie, si infanreria prirneste pantaloni bleumarin, cu vipusca rosie, iar artileria jacheta bleumarin, eu guler din acelasi postav, paspoalata cu rosu, epoleti rosii ~i paftale tot rosii, montate pe vipusti cireulare rosii, La aceasta data se introduc epoletii de tip « inghetat », eu solzi de alama pe corp si pe eolae, broderiile marginale rami36

nind aceleasi, ca si insemnele de grad. La chivara, artileria avea, sub eapul de bour, din alama, doua tunuri incrucisate, din acelasi material. Pantalonii artileri~tilor riimin tot gri, eu vipusca rosie. Surtucul era din acelasi postav ea al infanteriei, dar eu guler bleumarin, paspoalat cu rosu, mansete duble, intoarse :;;i paspoalate cu rosu. Prin «Inalta porunca de zi », nr. 10 din 20 august 1849, inspeetorul general al arrnatei primeste penaj alb la palarie, iar adjutantul de regiment penaj negru la chivara, eghilet din fir auriu, restul broderiilor si epoletii fiind de culoare alba. In 1855, jandarrnii calari primese chivad si tunica bleumarin, paspoalate eu alb, tunica avind guler de euloarea foridului pe care se aplica petlite-sageata. Epoletii, albi, au franjuri, iar ledunea si cordonul sint ca eele ale Iancierilor si au in plus eghileti albi pe urnarul drept. Pantalonii, bleumarin, sint prevazuti eli vipusca rosie.

Ultima modificare mai substantials este ordonata prin « Inalta porunca de zi », .nr. 11 din 13 deeembrie 1854. Infanteria primeste din nou pantaloni bleumarin, eu vipusca rosie - pentru tinuta de iarna - ~i din pinza alba, respeetiv din postav alb pentru ofiteri, fara paspoal - pentru tinuta de vara. Se schimba acum emblema de la chivara, alamurile raminind aceleasi. Emblema ia forma serniovala, eu raze, stema fiind reliefata, prin ciocanire ~i reprezenrind un scut incoronat, in al carui cimp se inscrie capul de bour, marginit de dOL delfini cu capetele spre exterior si cu eozile in sus. Tunica, bleumarin, paspoalata in fa!a, este incheiata la un rind de sapte nasturi sernibombati, din metal galben, are la spate doua eapaee aeoladate, paspolate eu rosu si fixate eu cite trei nasturi. Gulerul, inalt, din postav rosu, este rotunjit la colturile de sus, iar epoletii, cusuti la umar, sint tot din postav rosu. Mansetele circulate, din postav rosu, au paftale din acelasi material, fixate eu trei nasturi mari de uniforma, Centura-ham, ell bretele care tree vertical in fata, pe piepti, pe sub ambii epoleti, incrucisindu-se pe spate si prinzindu-se pe aceasta parte in gaic! pe centurii , este ptevazuta eu port-tesac pe partea stinga si se incheie in fara cu pafta de alarna sirnpla. De 0 parte ~i de alta a paftalei, eentura se sprijina in fara pe doi coltari din alama, cusuti in talia tunicii pentru a-i pastra orizontalitatea. La spate1e centurii se mai atasa, cu doua gaiei, cartusiera, pe al carei capac era aplieat insemnul infanteriei, din alama. Ofiterii purtau aceeasi uniforma, dar eu znae ~i esarfa. Mantaua, din postav gri, atit pentru soldati, cit ~i pentru ofiteri, era incheiata in fata la doua rinduri de cite sase nasturi galbeni, era paspoalata eu rosu la guler, pe care erau montate petjite in forma de siigeata, in eulaare distinctiva : aceste perlite vor deveni traditionale pentru armata romana. Artileria avea tunica bleumarin si pantaloni gri, paspoalati cu rosu, chivara fiind dupa modelul ordonat in 1854, fara alta

Fig. 37. Broderi i dreptunghiulare de pe gulcrul ~i rnansctc!c ofijerilor din Moldova, model 1854. Fig. 38. Broderi i de pe guleru! ~i mansercle r ilor aghiotanti din Moldova, model 1854. ofire-

distincrie. Tunica avea insa gulerul negru, paspolat cu rosu, epoletii erau la fel, iar paftalele de manseta montate pe vipusca circulara rosie. La soldati, centura-ham era din piele neagra, Ofiterii purtau la gulet doua broderii dreptunghiulare din fit auriu ~i trei rnai scurte, la paftalele de manseta. Epoletii ~i esarfa erau executati tot din fir auriu. Mantaua, gri - ca dealtfel pentru teata. armata -, la artilerie avea epoleti rosii ~i guler in culoarea fondului, pe care se aplicau perlite, tip «sageata », de culoate neagra, paspoalate cu rosu, un alt element care devine traditional pen, tru artileria romaneasca, La aceasta data, ofiterii aghiotanti aveau chivara cu penajul alb, epoleti si eghileti din fir argintiu si esarfa aurie. Tunica - cu guler rosu, ornat Cli broderii dreptunghiulare din fir argintiu
Fig. 39. Uniforma model 1854, dupa 1854. de locotenent de infanterie, « Albumul Militiei Moldovei », Fig. 40. Uniforma de soldat Moldova, model 1854, dupa Moldovei ». de infanterie din Militici

« Albumul

si paspoal alb, sub care era cusut chenarul din snur subtire, de fir argintiu - avea la baza tel din canetil argintiu, Paftalele de manseta, din postav rosu, paspoalate cu postav alb sub care aparea telul din fir argintiu, ca la guler, erau ornate numai pe trei parti 9i pe iumaratea anterioara, Pe pafta erau plasate trei broderii dreptunghiulare din fir. Sub vipusca circulara din postav alb intilnim snurul din fir argintiu. Restul paspoalului tunicii era din postav alb, iar vipusca pantalonilor era din postav rosu. Ofirerii aghiotanti dornnesti aveau in schimb toate anexele galbene, epoletii si eghiletii din fir auriu, iar paspoalele tunicii albe, iar la pantalonii gri aveau vipusca din postav IO~u. Fondul gulerului si eel al paftalelor de manseta, din postav rosu, aveau broderii speciale, alcatuite din flori de crin marginire de fir auriu, cu snur atit la guler, cit ~i la paftale, dupa modelul descris la ofiterii de stat major.

Procesul de unificare a tinutelor , " la uniformele armatei romane

(1859-1872)

Dad pina la Unirea Principatelor, uniformele din tarile rornane au suferit rnodificari in diferite etape dupii mode, lele epoeii, evoluind in pas eu tonul vrernii, in perioada 1859-1872, cea de a doua etapa mare evolutiva, fondul lor se unifies. Pe acest fond se creeazii specifieul romanesc, devenit traditional, unele mici sehimbiiri tinind doar de aspectul anexelor. Desi prin « Inaltul ordin de zi », din 20 martie 1859 se numeste 0 comisie mixta pentru inlaturarea deosebirilor de uniforme ale celor doua armate din Principatele Unite, abia in 1860 se poate vorbi de 0 uniforms regulamentara eo, muna, stabilita prin brosura de « uniformitate », Elementele comun in actiunea de unificare VOl' fi cocarda tri~olora pe coifura arrnatei, esarfa tricolors si indicii aplicati deopotriva tuturor uniformelor, ea tresele in « ghirlanda » pe mined, instituirea gradului de locotenent-colonel si aparitia unor uniforrne pentru armele nou-decretate, 40

Vom urrnari uniformele pe anne, cu modificarile survenite pentrufiecare in parte, de-a lungul acestei perioade. Infanteria de linie avea uniforrna C011)pusa din tunica bleumarin si pantaloni gri-deschis. Pentru marea tinuta, tunica era eu guler inalt si drept, inchisa la un rind de noua nasturi din metal galben, semibombati, iar mansetele in colt, cu paspoale din postav ro~u. Pantalonii, largi, de culoare bleumarin din 1860, aveau vipusca rosie, iar cizrnele, din « vax », erau confectionate eu virf patrat, Pe gulerul paspolat al tunicii era brodata, din Hna rosie, 0 grenada explodind, cornpusii din « bomba si flacara », Epoletii, forrnati din git si colac, din postav rosu, erau marginiti de torsada din tel de lina rosie si de franjuri tot din lina rosie, Tine-epoletii, din galon de Hna rosie, erau paspoalati eu postav bleumarin. Pentru tinuta de toate zilele, spenterul, mai scurt decit tunica, din postav bleumarin, era fara paspoaluri, iar pantalonii de culoare gri-deschis.

Mantaua, din postav gri-bleu, era prevazuta eu un capison. Pe gulerul de 1a manta era brodata grenada explodind, din postav rosu, Chipiul avea ealota bleumarin, cu banda rosie, cozorocul fiind orizontal, eu colturile drepte. Pe cusaturile laterale si la rondoul de impreunare a ealotei cu fundul ehipiului se aflau trese din lina rosie, iar in fata, sub rondou, pe caleta 0 torsada alcatuita din patru trese de Hna rosie, prinse peste 0 cocarda rnetalica tricolora, eu un nasture de uniforrna, iar sub cocarda, pe banda, se aM 0 grenada explodind, din alama, Ceaeoul, noua denumire a ceacului, de forma cilindrica, inalt, ingustat la partea superioarii ~i usor eurbat la spate, era din postav bleumarin-inchis si previizut sus eu un galon de Hna rosie. Pe cusaturile Laterale si la spate, eeacoul avea paspoal rosu, iar in fata torsada rosie, fixata eu un nasture peste cocarda rricolora, Deasupra torsadei, in rondou, se monta pamponul bisferic din lina rosie. Cozoroeul ceaeoului era curbat, iar subbarbia era din piele. Un element uniforrnologic nou-introdus in aceasta perioada este capelul zis de « cazarrn », in forma de boneta, bleumarin, cu doua clape semiovale, paspoalate eu rosu, Pe cusaturile calotei se afla, de asemenea, paspoaluri din postav rosu, La coltul din fata de sus este eusut un eiueure din !ina rosie, sustinut de un snur, iar sub el, pe clapa, grenada ~i nurnarul regimentului. Insemnele de grad erau indicate pe brat, inrre cot si umar, cu galoane din Hna rosie, paspoalate eu postav bleumarin, eusute in unghi eu virful in sus. Gradele de cadet si subofiter nobil fiind contrare spirirului Convenriei din 7/19 august 1858, un decret din 1860 le desfiinteaza, tr ecindu-i in eategoria sergentilor. Subofirerii aveau in plus un galon din Hna galbena, eusut in unghi deasupra paspoalului de la mansets. Acelasi galon ii distingea si la capel, unde acesta era eusut la partea superioara a clapelor, Din 1860, .galonul se desfiintea-

Fig. 41. Paftaua de la centironul ofiterilor de infanter ie, model 1861.

2a, iar ciucurele va fi din Iina cu fir auriu. Centironul trupei, din piele neagra, se inchidea eu pafta dreptunghiulara din alamii, pe care era aplicata grenada. Ofiterii aveau uniforrna la fel croita, dar din postav mai fin ~i aveau epoleti rnetalici si nasturi bombati, cu numarul regimentului reliefat, Din 1860, ofiterii poarta din nou, dar numai la tinuta zilnica, pantaloni gri, cu vipusca distinctiva dupa regiment. Duminica si in zilele de sarbatoare, de la ora 12 pina in zori, purtau « deplina uniforrna » (tinuta de ceremonie), Epoletii erau din metal galben, alcatuiti din placi acoladate (« solzi voiantt ») pe corpul epoletului ~i a placa simpla, bornbata, pe eolac, margin it la r indu-i de 0 broderie din fir auriu, cu franjuri $i stele din metal alb, pentru a contrasta eu fandul si pentru a distinge mai bine gradul. Sublocotenentul avea 0 stea, loeotenentul doua stele, iar capitanul niei una. 0 curiozitate a epocii era d sublocotenentul purta un epolet ell franjuri pe urnarul drept, iar pe umarul sting, unul fara franjuri, in timp ee locotenentul purta epoletul ell franjuri pe umarul sting si eel fadi franjuri pe umarul drept, capi-

4]

tanul avind ambii epoleti eu franjuri. Din 1860, cfirerii inferiori vor avea franjuri la ambii epoleti. Ofiterii superiori aveau acelasi tip de epoleri, dar cu franjuri groase, irnpletite ~i mai scurte, gradele fiind indicate tot prin stele, una pentru maior, doua pentru locotenent-colonel ~i trei pentru colonel. Tine-epoletii erau din galen de fir auriu, cu fluturi metalici cusuti peste galon. Semnele de grad pe mantalele ofiterilor erau indicate cu una, doua si trei trese pina la capitan, iar pentru maior, locotenent-colonel ~i colonel una, doua si trei trese, sub care se afla galonul din fir lat de 18 mm, semnul distinctiv pentru ofiterii superiori. Pe gulerul tunicii, la ofiteri, grenada era brodata din fir auriu. Centironul, din fir auriu, se incheia cu pafta metalica pe care era aplicata aceeasi ernblerna. La chipiu, cusaturile Iaterale erau ornate eu galoane inguste din fir auriu, ca ~i rondoul, la care se adaugau pe fund patru spirale din acest galon pentru ofiterii inferiori, galoane dublate pentru ofiterii superiori si triplate pentru generali. Daca pe peretii laterali, de sus pina la banda, ofiterii inferiori aveau cite 0 tresa-galon, cei superiori aveau cite doua, iar generalii cite trei, gradele erau indicate circular deasupra benz ii, la baza calotei eilindrice. Egrets purtau numai coloneii - comandanti de regiment si maiorii - cornandanti de batalion, corp aparte. Comandantii de batalioane din regimente purtau pene de vultur cazinde, impartire pe rrei zone egale, albastru jos, galben la mijloc ~i rosu la virf, avind la baza 0 oliva din fir auriu. In fata, tors ada era din patru trese, se fixa cu nasture peste coearda tricelora din matase, jar sub ea, pe banda, grenada cu numiirul regirnenttilui, din alama. Ceacoul era prevazut la partea superioara cu un galon de fir auriu. Capelul avea un galon de fir auriu cusut pe parte a superioara a clapelor si doua galoane pentru ofiterii superiori, ambe1e categorii avind suspendat in fara. ciucurele din fir auriu. Din 1860, galoanele de la capel se desfiinteazii. La ofiterii

inferiori, ciucurele avea franjurile libere, iar la eei superiori, eiucurii erau tari si mai scurti. Din 1861 se adopta ca semn distinctiv postavul rosu pentru toate regimentele de infanterie de linie. Se revine Ia pantalomi de euloare gri, ca si mantaua, iar tunica se va modi fica. Se suprima epoletii si se inlocuiesc prin doua semicercuri rosii, mai umflate pe mijloc si subtiate spre expremitati, cusute la incheietura rninecilcr, pentru a sustine curelele de la pusca, Gulerul va fi taiat ell colturile rotunde ~i incheiat cu 0 copca. Capota, bleumarin, va ave a guler intors ~i eroit rotund, mineca dreapta, intoarsa. In 1861 se introduc semnele de serviciu, intilnite la arrnarele din Tara Rornaneasca ~i Moldova, de la care se piistreaza deosebirile de grade. Znacurile semiovale, cu marginea recurbara, au la mijloc aplicata stema incoronata a Principatelor Unite, doua scuturi prezentind curb uri laterale, in cimpul din stinga fiind plasat eapuI de bour, iar in eel din dreapta vulturul cu eapul in profil-stinga ~i cu aripile deschise. La colrurile de sus, znaeurile erau prevazute cu spirale de fir impletit, care ieseau de sub placa si se mont au la git, sub guler. Placa galbena, cu sterna tot galbena, era la ofiterii superiori, sublocotenentul
Fig. 42. Epoleti de colonel, care domnitorului Alexandru I. CUZ3. au apartinut

42

Fig. 43. Chipiu de maior, model 1860.

avind placa ~i sterna albe, cu spiralele de la colturi din fir argintiu, locotenentul placa alba cu sterna si spirale galbene, iar capitanul placa galbena cu sterna si spirale albe. Cu acelasi prilej se suprirna grenada de la ceac ~i guler, la ceac introducindu-se 0 placa elipsoidala alba, eu numarul regimentului, de culoare rosie. De asernenea, sergentilor care se aflau atasati pe linga comanda regimentului Ii se acorda dreptul de a purta dragon din fir auriu la sabie, ca ~i ofiterii. Din 1863, pentru a se deosebi de ofiteri, adjutantii majori vor purta uniforma corpului, avind franjurile epoletiler din fir argintiu, iar in mica rinuta tresele de pe brat in fir alb. Adjutantii subofiteri vor avea franjurile arnestecate cu matase rosie, dragonul si centironul ca al ofiterilor in mica tinutii, chipiul si ceacoul ca al sublocotenentilot, dar cu paspoale din matase rosie. In tinuta de carnpanie, ofiterii trupelor pedestre, prin « Inaltul ordin de zi » nr: 1102, din 13 noiernbrie 1863, vor purta in fata trupei pistol atasat de centironul sabiei in partea stinga, iar cartusiera in partea dreapta, Pentru ca tinutele nu emu reglernentate si pur tau denurniri diferite, indicate prin deplina tinuta, intelegind prin aceasta tinuta de ceremonie sau tinuta de ordonanta ori zilnica, « Inaltul 'ordin de zi » din 1864 decreteaza patru tinute : 1. marea tinuta de cerernonie : 2. rnarea tinuta de serciviu sau marea tinura ;

3. mica tinuta de serV1C1U; 4. mica tinuta de toate zilele. Scoala militara avea uniforma ca a infanteriei, cu deosebirea ca grenadele de la gulerul tunicii erau brodate din matase galben-limonie, epoletii emu confectionati din Hna galbena, iar nasturii, din ajarna, au rnarca principatelor in parte, apoi, din 1861, eu marca Principatelor Unite. Chipiul, din postav rosu-garance, cu banda bleumarin, avea perpendicularele cilindrului si rondoul ornate cu trese din rnatase galbena. In fata era montara o grenada din alarna dupa modelul de, scris pentru chipiul ofiterilor. Capelul avea galon de Hna galbena, ca la subofiteri, iar ceacoul avea galonul de sus din lina rosie, iar pamponul bisferic, dar tricolor. in 1864 se adauga la manta un capison mobil si grenada din marase gal, bena la guler, iar la ehipiu se introduc, drept emblema, initialele S M (scoala militarii) inconjurate de frunze de laur. Capelul avea calota rosu-garance, clapele bleumarin si era ornat cu 0 grenada galbena brodata, Senmele distinctive ale gradelor se indicau ca la infanterie, iar pe paftaua centironului era aplicata marca Principatelor Unite. Directorul scol ii purta uniforma cor, pului din care provenea, pe cind sub, directorul si ceilalti ofiteri purtau uniforma scolii, Inaltele ordine de zi din 1861 reglementeaza uniforrna batalionului de vinatori, care se eompunea din palarie neagra, tunica maro, pantaloni negri, ghete si jambiere albe. Palaria avea caleta bornbata ~i borurile mari, ridicate, torsada de patru trese din llna verde sau din fir aurin, fixata, pe partea dreapta, cu un nasture peste cocarda rricolora. Sub boruri era prevazura ell subbarbie, iar pe partea stinga, la spate, cu penaj verde de cocos, ridicat la cotor si ciizind pe spate, fixat intr-un merisor de lina sau din fir auriu. Seful batalionului de vinatori purta egreta, ea sefii de batalioane, corp aparte.

43

-_
I

Fig. 44. Uniforrna de locotcnent 1861.

de vinatori, model

Tunica, maro, la doua rinduri de nasturi, era paspoalata cu verde, spatele prevazut cu doua capace paspoalate, gulerul verde ~i rnansetele in colt, din postav verde. Pe guler erau aplicate trompetele incolacite din postav verde si, respectiv, din broderie de fir auriu pentru ofiteri. Pe umeri se aflau semicercuri din postav verde pentru sustinerea curelelor. Galoanele erau cusute, pentru gradati, in unghi, deasupra mansetei, Pentru ofireri, gradele erau indicate cu trese « in ghirlanda », caracteristica a uniformologiei europene pentru anumite arrne, mergind de la una pina la trei Trese dispuse in spirale, pina deasupra incheierurii minecii pentru terii inferiori, la fel pentru ofiterri superiori, cu adausul unui galon din fir, sernnul lor distinctiv dispus in unghi, deasupra mansetei, peste care se asezau tresele gradului de ofiteri superiori, pina la trei trese, Pantalonii, din postav

on-

negru, aveau vipusca verde, iar jambierele, peste ghete, erau inchise cu nasturi la exterior. Centironul - din piele neagra pentru soldati si din fir auriu pentru ofiteri se inchidea cu pafta, dupa mod elul general. Viniitorii aveau furajera, intocmai ca a artileriei (vezi mai jos), din fir auriu pentru ofiteri ~i din lina verde pentru soldati. Furajera se purta astfel ca un canaf sa fie pe partea stinga, iar pe cealalta parte, adusa pe urnarul drept ~i prinsa in nasturii partii din dreapta a tunicii, Pe urnarul drept se afla un snur de Hna sau din fir auriu pentru sustinerea furajerelor. landarmii pedqtri primesc in anul 1864 culoarea albastra care devine traditionala prin stabilirea nuantei de cuIcare. Tunica, din postav albasrru-deschis, dupa modelul infanteriei, era putin mai lunga, cu gulerul, mansetele si paspoalele din postav rosu, Pantalonii, din acelasi postav, aveau lamp as simplu rosu, iat mantaua, ca a infanteriei, era din postav gri-bleu, Epolerii erau din lina alba, paspoalati cu rosu, iar nasturii, la trupa din plumb, cu 0 grenada cu trei flacari, Eghiletii erau din Hna alba, dupa modelul celor de stat major, prinsi in fata de prirnul ~i al doilea nasture al tunicii. Calpacul avea in fara un scare oval, mat mare ca al infanteriei. Capelul era cu fund din postav rosu ~i clapele de culoare albastru-deschis, cu ciucure alb in fara ~i 0 grenada de lina alba, cu trei tliicari. Centironul, din piele alba, cu tine-pumnal, avea pafta cu emblema de pe nasturi. In mica tinuta, tunica se purta fara epoleri ~i fara eghilep, iar calpacul era invelit in musama neagra, avind in fata doar ernblema. Uniforrna ofiterilor era la fel croita, eu epoleti, tine-epoleti si eghileti din fir argintiu si nasturi din metal alb, cu grenada. Chipiul, din postav rosu, cu trese din fit argintiu, avea in fata grenada distinctiva. Centironul de fir auriu avea pe pafta grenada reliefata, inconjurata de inscriptia PATRIE si ONOARE. Dragonul de la sabie era din fir auriu.

44

in mica rinura, tunica se purta filra epoleti ~i eghileti, eu trese de grad dupa modelul general, deasupra mansetelor. Centironul de lac si dragonul din piele emu dupa modelul infanteriei. in 1859, anul Unirii Principatelor, cavaleria arrnatei permanente se cornpunea din lancieri - care purtau uniforma dupa modelul franeez - si cavaleria arrnatei teritoriale, alcatuita din dorobanri calari ale carer uniforme cu brandenburguri au suferit influenta uniformelor de husari ale armarelor tarilor vecine. Lancierii aveau tunica scurta, bleumarin, inchisa la doua rindurt de cite sapte nasturi, guler drept, rotunjit in fata, mansete in colt si doua capace acoladate la spate, prinse in cite trei nasturi mari de uniforma si unite la colturile superioare eu un rind de ciueuri de bumbac de euloare distinctiva (rosu pentru regimentul 1 lancieri ~i alb pentru regimentul 2). Gulerul era prevazut cu doua perlite dreptunghiulare, asezate la rnijloc, iar mansetele emu din postav de culoare distinctivii, nasrurii bornbati, din metal alb pentru r egiruentul 1 9i din alama pentru regimentul 2. Tunica era prevazuta cu plastron de euloare distinctiva, monrat pe eele doua rinduri de nasturi. Pantalonii, purtati in functie de tinuta, erau de ordonanta si de calarie, cei de ordonanta fiind de aceeasi euloare eu tunica, avind lamp as distinctiv simplu, dintr-o singura banda, iar eei de calarie erau din postav gri-deschis, numai eu vipusca si bazonati eu piele. Trupa rnai purta si pantaloni pentru serviciul de grajd, croiti ca ~i cei de calarie, din «pinza de flaneu », Pentru tinuta zilnica, era in dorare spenterul, lung cit sa acopere soldurile, inchis la un rind de noua nasturi albi sau galbeni (in functie de regiment), eu doua buzunare in partea de jos, eu gulerul si mansetele in colt, paspoalate in culoare distinctiva. Pe umeri emu cusuti numai tine-epoletii. Mantaua, din postav gri, cu guler disfrint, avea petlitele in forma de stegulete de lance, iar rnansetele indoite, pas-

poalate in culoare distinctiva. Mantaua se inch idea la un rind de cinci nasturi, avea buzunarele oblice, prinse la rnijloc inrr-un nasture, iar epoletii, bleumarin, cusuti in umar, erau paspoalati in culoare distinctiva. Sapca era cornpusa din « bornba » sau « cauc » (calera), peretii de deasupra calotei, placa, imperiala, viziera si lantisorul. Calota, din piele lacuita, prezenta 0 curbura pronuntata la spate. Peretii erau de forma trapezoidala, acoperiti eu postav de culoare rosie la regimentul 1 si alba la regimentul 2; din 1861 aveau marginile prevazute cu galon din Iina alba sau rosie, iar fundul din musarna neagra. La locul de impreunare a calotei cu peretii se afla un galon imprejmuitor, lat de 3,5 ern, executat in tesatura zisa «fund de degetar », din !ina alba sau galbena, dupa regiment. Coltul din fata al imperialei avea un orificiu pentru montat panasul care atirna pe partea stinga. Sub panas, pe perete, se afla 0 cocarda metalica tricolora, cu albastru in mijloc, avind toata suprafata striata. Pampanul, semisferic, alb pentru regimentul 1 si negru pentru regimentul 2 la ofiteri, iar la trupa rosu pentru regimentul 2, incepind cu anul 1861 din Hna tricolora, se aseza deasupra cocardei metaliee, sub imperiala ; egreta, din par alb de cal pentru ambele regimente, rosie numai pentru muzicanti, avea la baza 0 scoica de forma conica, din Iina rosie, care se monta deasupra pamponului. Pamponul se purta intotdeauna la sapca, atit la tinuta dezvelita, cit ~i la eea invelita. Viziera, inclinata, tot din piele lacuita, era marginitii de 0 garnitura de metal de culoarea regimentului. Pe « bornba », in fata, se aseza emblema, a placa din metal de culoare distinctiva, de forma sernieliptica, avind in mijloc numarul regimentului reliefat, pe un fond sirnplu, de la care pleeau raze in relief. Lanrul, tot din metal de culoare distinctiva, in forma de struna, era rnontat pe 0 garnitura din postav de culoarea regimentului si se fixa de un cirlig moritat la un cap de leu din metalul ernblemei, cu parul reliefat, montat pe partea 46

stinga a calotei. Lantul traversa placa in diagonala sl se fixa de un alt cirlig montat la coltul din dreapta al imperialei. Un cap de leu eu cirlig se afla ~i pe partea dreapta a calotei, pentru situatiile cind lantul se purta sub barbie. Subbarbia propriu-zisa era alcatuita din doua cureluse, una scurta, in stinga, cu semicatarama, si alta Iunga, in dreapta, Invelitoarea pentru tinuta de campanie era din musama neagra, Capelul, din postav bleumarin, se paspoala eu postav de culoare distinctiva, avea ciucure de lina, iar dedesuht, in fata, insemnul Iancierilor : doua lanci c~ stegulete incrucisate, confectionate din postav de culoare distinctiva. La capel, subofiterii aveau galon din Hna tot de culoare distinctiva, iar sergentiimajori, galon confectionat jumatate din fir argintiu sau auriu si jumatate din Hna de culoare distinctiva. Epolerii soldatilor, gradelor inferioare si ai subofiterilor aveau franjuri din lina alba si, respectiv, rosie, iar placile, gitul si colacul, din metal alb pentru regimentul 1 ~i galben pentru regimentul 2. Galoanele de grad se purtau deasupra mansetei in unghi. Caporalul avea un galen din Una galbena, tesut in dungi, brigadierul doua, sergentul un galon din fir, iar sergentul-rnaior, doua. Galoanele de vechime, din lina rosie, erau cusute pe mineca stinga, sub umar si numai la tunica. Muzicantii purtau in jurul gulerului si a mansetelor un galon tricolor in romburi, care va rarnine in uniforrnologia rornaneasca pina la primul razboi mendial. Potcovarii aveau pe mineca stinga a tunicii si a spenterului 0 potcoava din postav rosu, Furajera, confecrionata, pentru soldati ~i subofiteri, dintr-un cordon de bumbac rosu, lucrat in « gepure », era prevazuta cu trei ciucuri, avind patru petreditori si 0 atirnatoare de Hna pentru ciucure. Atirnatoarea ciucurelui se fixa la nasturele superior din stinga al tunicii, iar a doua atirnatoare de unul din nasturii inferiori din aceeasi parte, Apoi cordonul se petrecea peste umarul drept ~i se aducea inapoi, pe sub bratul sting, dupa 46

care se ridica, inconjura gulerul, fiind fixat cu un inel in fata si cu un alt inel la spatele gulerului, de unde urea la sapca, Atunci cind nu se monta la sapca, el cadea liber la baza gulerului, la spate si se petrecea pe sub bratul sting, atirnind de nasturele superior al tunicii, pe partea stinga. Cind la uniforrna se purta ~i patrontas, cordonul trecea pe sub diagonala acestuia. Patrontasul soldatilor si subofiterilor se compunea dintr-o cartusiera si martingala. Cartusiera era din piele neagra, cu partile laterale din metal alb pentru regimentul 1 si din alama pentru regimentul 2, iar diagonala din piele alba, trecuta pe sub epoletul sting, Centironul, din piele neagra, avea la extremitati cite un cirlig in forma de S, numit sarpe, Pe lungimea sa era prevazut cu doua inele metalice de care se fixau atirnatorile, una mai lunga la
Fig. 45, Uniforrna de lancieri, model 1861. soldat din Regimentul 2

spate si alta, mai scurta, in dreptul soldului sting. Pe aceasta din urrna era montat ~i un cirlig pentru suspendarea sabiei direct de inel, in anumite situatii ordonate. Cingatoarea, care servea l~ acoperirea centironului, era confectionata din postav tricolor, eu rosu 'la partea superioara ~i se incheia cu ajutoru] unor copci, peste eare se aseza 0 banda ingusta, din acelasi material. Dragonul pentru soldati era din piele neagra, cu un ciucure taiat in INvite miei. Pe curea se aflau doua inele din piele impletite, unul la partea superioara si altul la partea inferioara, deasupra eiucurelui. Dintr-un postav mai fin, uniforma ofiterilor avea aceleasi elemente anexa, la care se adauga ulanea (dolmanul de mai tiraiu), confectionata din postav bleumarin, croita mai larg, cu guler rasfrint, din plus rOI?Upentru regimentul 1 ~i din plus alb pentru regimentul 2. Aceleasi garnituri Ie intilnim la mansete, la marginile exterioare si la clapele buzunarelor. La ulanca se purtau numai tine-epoleti :;;1 cordon din fir de culoare distinctiva. Cordonul avea la 0 extremitate un nasture cilindric, imbracat in fir argintiu sau auriu, Numai ofiterii superiori purtau la manseta un galon in unghi, confectionat cu tesaturi in « unghiuri ». La calarie se purtau pantaloni de cizrna din postav alb, fara vipusca. Yam, in afara serviciului, se putea purta tunica din dril, in culoarea fondului. Sapca era intocmai ea la trupa, insa imperial a era din postav ro~u, prevazuta la margini si pe mijloc cu doua diagonale din snur de fir, argintiu pentru regimentul 1 si auriu pentru regimentul 2, ca :;;itresele de pe cusaturile laterale ale peretilor ~i galonul in « unghiuri » de la partea superioara a calotei, eu latimi diferite, dupa grad (20 mm pentru sublocotenent, 25 mm pentru locotenent si 30 mm pentru capitan). La ofiterii superiori (maier, locorenent-colonel ~i colonel), la galoanele de aceleasi la.timi ca la ofiterii inferiori, in ordine ierarhica, se mai adauga un al doilea galon deasupra, lat de 6 mm pentru maior si

Fig. 46. Uniforma de sublocotenenr din mentul 2 lancierl, model 1861.

Regi-

locotenent-colonel ~i de 15 mm pentru eolonel. Pamponul, seoiea si penajul erau din fir argintiu sau auriu, iar eoloneii purtau la solemnitati si la tinuta plina egreta din pene albe de erodiu. Furajera era ca a trupei, insa se confectiona din fir de culoare distinctiva. Ofiterii purtau epoleti dupa modelul general al armatei, avind corpul 9i scutul din metal, corespunzator broderiilor marginale si franjurilor, din fir argintiu si, respectiv, din fir auriu. Tine-epoletii, brodati in aceleasi eulori, eu fir cane47

til-mat, erau caprusiti cu postavul fondului de uniforma. Parronrasul avea cutia din metal de culoarea regimentului, cu marginea previizuta cu 0 bagheta din flori cizelate, nurnai pentru ofiterii superiori, ~i pe capac, in mijloc, marca Principatelor Unite, din metal. Diagonala parrontasului era din galon din fir, argintiu sau auriu dupa regiment, ;;i avea in fata capul de leu care lega cu trei lantisoare ecusonul pe care la lancieri era reliefat insernnul : doua Ianci cu stegulete incrucisate. In mica tinuta, patrontasul era invelit cu marochin negru, incheiat pe mijloc cu nasturi mari, de uniforms, atunci cind ;;i sapca era invelita. Centironul pentru mica tinuta era din piele neagra lacuita, avind catarama suflata cu argint sau aUT si se purta pe sub tunica. Pentru tinuta plina, centironul era din galon de fir, argintiu sau auriu dupa regiment, prevazut la extremitati cu paftale circulare suflate cu argint sau aur, avind stantate in relief doua sulite incrucisate, legate cu 0 panglica. Dragonul, din cordon de matase neagra pentru tinuta plina, ave a ciUCUTe din fir auriu, in forma de para, era in torsade groase pentru ofiterii superiori si in torsade mici pentru ofiterii inferiori. Pentru tinuta mica, dragonul avea ~i ciucurele tot din matase neagra, in forma elipsoidala. Capelul, ca la trupa, era previizut cu un galon tesut in «unghiuri », din fir argintiu, lat de 22 cm pentru ofiterii inferiori. Ofiterii superiori aveau deasupra un al doilea galon lat de 5 mm. Galoanele la capel s-au purtat pina la iesirea lor din dotarea armatei. Ciucurele capelului era tot din fir de culoare, ca ~i insemnul 'din fata, lancile incrucisate din fir canetil cu fluturi, tot din fir de culoarea regirnentului. Chipiul, introdus ~i la ofirerii de lancieri, avea calota bleumarin si banda in culoarea regimentului, iar tresele laterale, cele de rondou si cele indicatoare de grad, din fir argintiu si, respectiv, din fir auriu. Cozorocul, de lac, avea tighel Ia margine. iar deasupra 0 subbarbie falsa din galon cu dungi para-

Iele, reliefate, fixate cu cite un nasture de culoare, cusut pe banda la extrernitatile cozorocului. Pe marginea benzii in fata se afla 0 cocarda tricolora. Tresele indicatoare de grad se asezau circular deasupra benzii, de la una Ia sase, iar cele de pe cusaturile laterale, una pentru sublocotenent ~i locotenent, doua pentru capitan si trei pentru ofiterii superiori, Fundul ehipiului era prevazut eu un nod la ofiterii inferiori si doua noduri paralele pentru ofiterii superiori. La marginea rondoului era cusuta 0 singura tresa circulara pentru tori ofiterii. La inceput mantaua era din postav alb. Penrru distinctie, ofiterii inferiori aveau doua snururi din fir pe umar, iar cei superiori trei snururi din fir, impietite. La arnbele regimente, gulerul de la manta era din postav vinat, Seful muzicii, la regimentele de Iancieri, avea tunica dupa modelul infanteriei, cu paspoale1e in culorile distinctive ale regirnentelor de lancieri, iar la pantaloni numai vipusca, Pal aria « bicorna », din fetru, avea panas verde din pene de cocos, iar chipiul, ca al sublocotenentilor, era prevazut, In loc de cocarda, cu 0 lira brodata din fir de culoare. Din 1861, toate anexele de lina de la uniforrnele regimentului 2 lancieri, care erau rosii, vor fi galbene, iar culorile distinctive, rosie pentru regimentul 1 ~i alba pentru regimenrul 2. La citeva luni dupa aceasta hotarire, constatindu-se ca este mai usor de intretinut ~i mai economicos la mutarile dintr-un regiment in altul, s-a ordonat culoarea disrinctiva rosie si pentru regimentul 2. Din acelasi an, cornandanrii diviaioanelor de cavalerie poarta pene tricolore de cocos, cazinde. In 1864, la mantaua lancierilor, capisonul se inlocuieste cu a pelerina impreiurul gitului, care sa cada pe spate; de asemenea, se introdue « urechelnire » (aparatori de UTecht). Dupa patru ani de experienta, in 1864, observindu-se ca furajera de la ulanca incomoda pe ofiteri la calarie, se ordona ca pe viitor sa fie purtata pe umarul drept.

48

Dorobantii calari primesc un nou model de tunica in 1860, pentru prima data in uniformologia rornaneasca, tunica eu brandenburguri. Aceasta era din postav negru, eu sase rinduri de brandenburguri din fir auriu pentru ofiteri, fixate la extremitati eu rozete mari din metal galben, eu centrul lueitor, de la care porneau catre margine raze reliefate. Tunica se incheia pe mijloc cu sase nasturi ovali (calusi), reliefari in torsade. Gulerul era croit drept, marginit eu tresa din fir auriu pentru ofiterii

Fig. 47. Uniforms

1860.

de soldat

de artilerie,

model

inferiori, galon cu resatura in « unghiuri » pentru ofiterii superiori ~i broderie din fir auriu pentru generali. Marginea din fata ~i poalele tunicii erau prevazute cu snur din fir auriu, iar colturile de jos cu cite un nod. In spate avea ~lit care despartea in ambele patti cite trei ~nururi din fir, dispuse vertical, terminate in trefle, fixate, cu doua rozete marl in talie si sase mici, la marginea de jos. Din talie se ridicau alte doua snururi care traversau spatele in diagonala, oprindu-se, in trefle, la nivelul umerilor. Pe mineci, gradele erau eusute in «ghirlande » si erau terminate in unghi deasupra eotului, cu trese indica to are de grad de la una la trei pentru ofiterii inferiori si superiori, acestia din urrna avind in plus, la baza treselor, galonul de ofiter superior, care era cusut numai circular. Penttu toate gradele se purtau pe umeri doua snururi apropiate, din fir auriu, cusute in mined si fixate eu rozete Ia umar. Aceste snururi se vor transforrna mai tirziu in traditionalele trefle romanesti prin adaugirea celor trei ochiuri in trefla, la extremitatea dinspre umar a snururilor. Pantalonii emu din postav alb, eu gaitane din fir auriu, eusute tot in ghirlanda, cu marginea dantelata, dar dispuse cu unghiul spre genunchi, cusaturile laterale fiind prevazute cu vipuscii din acelasi material. Cizmele, eu pinteni ficsi, aveau rnarginea de sus tesuta eu galon din fir auriu, iar in fata, intr-o crestatura unghiulara, a rozeta cu ciucure din fir auriu. Cactula de astrahan, avea fund din postav rosu, iar in fata lantisor de alama, dispus in unghi pe fond de postav rosu, fixat cu un cap de leu, de proportii mai mid decit eel de la sapca lancierilor. Egreta, din par de cal, se manta pe un merisor oval din fir auriu. Elementele descrise se purtau la tinuta plina, la care se adjiugau ledunca la fel cu a lancierilor, dar pe fond galben -, tine-caciula Gi briul din fir auriu eu ciucuri compacti. Trupa, gradatii ~i subofiterii, eu galoane dupa modelul general al armatei, aveau aceeasi uniforrna ca a ofiterilor,

49

eu deosebirea ca brandenburgurile ~i briul erau din lina rosie, Din 1864, la tinuta mica, din postav vinat, brandenburgurile erau confectionate din [ina neagra, pantalonii din acelasi postav, fidi gairane, iar in loe de caciula, ehipiu, dupa modelul general, eu paspoal rosu si banda galbena, Vara se purta bluza alba din pinza, inchisa la doua rinduri de nasturi. Vniforma artileriei, din postav bleumarin, avea tunica inchisa la doua rinduri de cite sapte nasturi semisferici, din alama, timbrati in relief eu doua tunuri incrucisate deasupra carora se a£la 0 grenada. Tunica avea toate marginile paspoalate eu rosu, iar spatele prevazut eu ~lit paspoalat ~i doi nasturi in talie. De 0 parte ~i alta a slitului, erau aplieate doua eapaee aeoladate, paspoalate, eu cite trei nasturi fieeare. De la nasturii din talie porneau in diagonale pe spate, pina in dreptul umerilor, paspoale rosii, care eoborau apoi pe mined, pe linia cusiiturii. Gulerul, din postav negru, taiat piezis la colturile de sus si paspoalat cu rosu, avea aplicara pe fieeare parte cite 0 grenada din postav rosu, eu bornba si £lacari in sapte virfuri. Mansetele, tot negre si paspoalate cu rosu, croite in colt, se inchideau la spate eu un nasture mic de uniforma. Soldatii purtau epoleti din galon de lina rosie, realizat in tesatura asa-zisa degetar, eu turnante din lina rosie, [ucrate in « gepure », pe fond de bumbae i?i franjuri din Iina rosie rasucita, Tine~ epoletii erau din postavul fondului, paspoalati eu rosu, Semnele de grad se indicau pe fieeare mineca eu galoane. Astfel, efreiterii aveau un galon din Hna galbena eusut in colt, deasupra mansetei ; brigadierul (caporalul) doua galoane, sergentul un galon din fir auriu, iar sergentii majori doua, Portepeii aveau, pe linga cele doua gaIoane din fir, inca unul lat de 8 mrn, deasupra lor. Sevroanele, galoane de veehime, se asezau numai la mineca stinga, eu unghiul in sus, iar scriitorii aveau pe fieeare mineca un galon din fir argintiu. in afara galoanelor de grad 50

~i de vechime. Sevroanele se purtau numai la tunica, galoanele de manseta pentru grad si de seriitor la tunica si Ia spenter, La manta si la capota nu se purtau galoane. Trompetii aveau in plus, ea semn distinctiv, in jurul gulerului si al mansetelor, galonul din lina, luerat in rornburi tricolore, iar poteovarul avea pe mineea tunicii si a vestei 0 potcoava din postav rosu, intre urnar ~i eot. Pantalonii de ordonanta pentru oarnenii calari si pe jos erau tot din postav bleumarin, croiri drept, cu vipusca si doua lampasuri din postav rosu, de 0 parte si de alta. Pantalonii de ciilarie pentru oamenii calari, din postav cenusiu -deschis, croiti ea eei de ordonanta, aveau numai vipusca si erau bazonati eu acelasi material sau eu piele de iuft negru, Pentru oamenii pe jos, pantalonii aveau aceeasi croiala, dar fara bazoane. Ceaeul, din piele de vita, de forma cilindrica, inalta, avea viziera inclinata, iar la partea superioara si eea inferioara era prevazut eu cite 0 banda de piele lacuita. Osebit de aceste benzi, la partea superioara se rnai afla un galon rosu, lat de 20 mm, exeeutat eu tesiituri in dungi, iar sub el, la spate, un nasture mie pentru fixarea furajerei. In fata, ceacoul era prevazut eLI 0 tors ada alcatuita din trese de lina rosie, cusute in rondou si fixate pe eilindru cu un nasture peste 0 cocarda tricolora, sub care era montat insemnul artileriei : doua tunuri incrucisate, cu 0 grenada intre ele. Deasupra vizierei era 0 subbarbie din piele, incheiata cu catarama. Pamponul, semisferic, din tina rosie, era asezat peste galonul eeaeoului, astfel ca marginea superioara sa atinga fundul ceaeului - caracteristica aeestei epoci, pentru cii mai tirziu se va fixa chiar in marginea rondoului. Panasul, din par rosu pentru uniforma plina, era asezat drept, pe un eon din Una rosie si cadea apoi pe dinaintea ceaeului. Invelitoarea eeaeului, din musama neagra, era tivita la baza eu un siret negru. Furajera, din Hna rosie, dragonul si eentironul erau ea ale lancierilor. Pe

eapaeul cartusierei era ca ornament insemnul artileriei. In afara rinutei de eeremonie, tuniea era inlocuita eu spenterul ~i eapota din postav bleumarin,. Spenterul e inchis la un rind de noua nasturi de uniforma, fara paspoale, doar eu perlite din postav rosu, in forma de sageata eu eorpul acoladat. Manseta in colt se incheia la interior cu un nasture mie. Epoletii erau din postav rosu, paspolati eu negru si fixati cu nasturi la guler, Capota, lunga pina la 30 cm de parnint, purtata numai eu manta, era confectionata din postav bleumarin, incheiata la doua rinduri de cite sase nasturi, fara paspoale, eu ~lit la spate si avea doar perlite si epoleti ca la spenter. Mantaua, din postav bleumarin, lunga pma la 22 ern de parnint, se incheia eu sase nasturi din postav bleurnarin pe partea dreapta. Avea buzunare drepte, acoperite de capace dreptunghiulare, fixate cu nasturi. Mansetele erau indoite, iar gulerul prevazut cu doua perlite tip sageata, din postavul cimpului. Spatele avea ~lit ce pornea din ralie, cu patru nasturi. Mantaua mai dispunea de 0 rotonda, asezata peste guler, care trebuia sa acopere miinile calaretului cind acesta tinea dirlogii. Chipiul avea calota din postav rosu, banda din postav negru, iar viziera inclinata, din lac negru .. La caleta, toate cusaturile verticale si impreunarea fundului eu peretii, erau paspoalate cu negru, iar in fara, pe banda, se afla 0 grenada din postav rosu. Pentru oamenii calari, numai la serviciul de grajd si la distribuirea furajelor se folosea calota confectionata din postavul mantalelor, in forma de patru semifusuri sferiee ~i eu 0 mica banda. Ofiterii aveau uniforrna de aceeasi culoare si croiala, dar din postav mai fin, cu guler si mansete din catifea neagra. Grenadele de la guler erau brodate cu canetiluri ~i fluturi aurii, ofiterii superiori avind marginea de sus si din fata a gulerului ornate cu 0 bagheta dantelata, din fir auriu, Tine-epoletii erau brodati eu canetiluri din fir auriu si paspoalati cu postav rosu, iar epoletii

dupa modelul general al armatei, cu scut si corp imbracat in galon din fir auriu, cu tesatura zisa «in dungi », avind trei turnante in jurul scutului, una exterioara compusa din doua «vite» groase, infasurate alternativ, alta din beteala subtire, iar a treia din «vita» subtire, toate terminate eu ciucuri pentru ofiterii inferiori si eu torsade groase pentru ofiterii superiori. Sublocotenentul avea 0 stea, loeotenentul doua, iar capitanul nu avea nici una. Maiorul avea corpul scutului din fir argintiu eu 0 stea, locotenent-colonelul doua,
Fig. 48. Uniforms de sublocotenent de artilerie,

model 1860.

iar colonelul nu avea nici una. Acesti epoleti vor fi purtati pina la inlocuirea lor eu placi metalice. La tinuta zilnica, tunica nu avea broderii. Tunica de iarnji (ulanca) era confectionata din « tiflu » bleumarin, mai larga, paspoalata eu rosu, cu guler si mansere din plus riegru. Tine-epoletii erau din eatifea neagra, paspoalati eu rosu si brodati ell doua tun uri incrucisate. La git se purta cordon din fir auriu, cu patru petrecatori, Deasupra manserelor, numai ofiterii superiori aveau un galon cu tesaturf in « unghiuri », lat de 35 mm. Capota era ca a trupei, cu deosebirea cil buzunarele erau marginite de un cordon din Hna neagra, care forma, la capatul de jos al buzunarului, 0 trefla. La fel era margin it slitul, unde cordonul se rermina la partea superioara tot ell rrefla. Un galon din rnatase neagra se afla la marginile gulerului. Galonul era reluat la mansete, unde era dispus in colt. Pentru distinctia gradelor, la ulanca, deasupra galonului din matase, se afla o tresa din fir auriu, dupa gradul ofiterului: subloeotenentul una, locotenentul doua, capitanul trei, maiorul patru, locotenent-colonelul cinci si colonelul sase. Acest sistern de indicare si dispunere a gradelor, de influenta franceza, va fi inlocuit curind eu un sistem care a devenit traditional romanesc, dar care va tine seama de metodele uniforrnologice intilnite la toate armatele. Pe urnar era eusut in mineca un snur dublu din fir auriu, fixat la guler eu un nasture mare de uniforms. Ceacul avea forma celui descris pentru trupa, dar eu peretii din postav negru si galonulde la partea superioara din fir auriu, in «unghiuri », lat conform gradului : su blocotenentul de 20 mm, locotenentul de 25 mrn, capitanul de 35 mm, ofirerii superiori de 35 mm, locotenent-colonelul ~i colonelul avind, sub acest galon, un al doilea, lat de 6 mm, si altul de 15 mm. Cocarda era din «poil de chevre », iar druguletul din fir auriu, simplu la ofiterii inferiori, ~i lucrat din trei torsade mari la

Fig. 49. Uniforms 1861.

de capitan

de

geniu,

model

ofirerii superiori, iar sub cocarda insernnuL artileriei, aurit. Pamponul - sferic, din sireturi de fir auriu, pentru ofiteri inferiori, si din torsade miei, pentru ofiterii superiori se cornpleta cu penajul din pene rosii de cocos filfiinde, pentru ofiterii inferiori, si din pene tricolore, eu rosu la virf, pentru ofiterii superiori, Numai coloneii, cornandanti de regiment, aveau, in loc de penaj, egrets alba din pene de erodiu, eu tricolor la baza, taiate in unghiuri, cu albastrul jos, sustinute de un inel din fildes, element nou in uniformologia romaneasca, ce se va perpetua in dotare la tinuta de cerernonie. Egreta trecea printr-o elipsa aldituita din torsade mici din fir auriu. Furajera, ca a trupei, dar din tir auriu, se cornpleta eu dragonul si ledunca, la fel ea ale ofiterilor de lancieri, cu deosebirea di pe banderola, in cimpul eeusonului, se aflau tunurile incru-

52

cisate, iar pe capac tunurile cu grenada. Centironul, ca al trupei, dar din giant, avea eatarame aurite eu fond perlat pe care erau reliefate tunurile si grenada. Pentru uniforms plina, eentironul era din fir auriu cu doua dungi de matase rosie si albastra pentru a da tricolorul, model dupa care erau confectionate si bilierele. Chipiul, confectionat dupa forma si: dimensiunile celui deseris la trupa, avea banda din catifea neagra, iar pe cusaturile laterale si pe cea de impreunare a fundului cu peretii, Trese din fir auriu. Tresele laterale verticale de pe pereti erau cite una pentru sublocotenent si loeotenent, doua pentru capitan si trei pentru ofiterii superiori, dispuse astfel tot dupa influenta franceza. Subbarbia, falsa, era din galen de fir auriu eu dungi paralele reliefate. Pe fundul chipiului se afla un nod diner-o singura tress pentru ofiterii inferiori si din doua Trese para, Iele pentru ofiterii superiori. Tresele indicatoare de grad erau dispuse circular deasupra benzii. Astfel, sublocotenentul avea una pe marginea superioara a benzii, loeotenentul doua, deasupra primei, capitanul trei, maiorul patru, loeotenent-eolonelul cinci si colonelul ~ase. In fata, pe banda, in locul grenadei pe care 0 avea trupa, la ofiteri intilnim o cocarda tricolors din alama. Modificari imediate, survenite la putin timp dupa aparitia regularnentului, constau in introducet ea in primul rind a plastronului din postav negru pentru soldati si din catifea neagra pentru ofiteri. Urmeaza spenterul, modificat dupa eel al lancierilor, eu buzunare laterale jos si eu tinc-epoleti. La capota se vor purta de asemenea numai tine-epoleti din postavul cimpului, paspoalati cu rosu. La manta numai ofiterii mai poartii rotonda. La soldati se suprirna rotonda !?i se introduc epoleti din postav rosu, paspoalati eu negru. Ceacul rarnine mai putin inalt, iar chipiul se inlocuieste la soldati si subofiteri eu un capel de cazarma, din postav bleumarin, paspoalat cu rosu, eu grenada din postav rosu si ciucure din lina rosie. Sergentii aveau

deasupra clapelor un galen din lina eli tesatura « degetar », iar sergentii majori, canaf de lina rosie amestecata eu fir auriu. Capelul era purtat si de ofiteri, eu ornamentele corespunzatoare : grenada si galoanele eu tesatura « in unghi ». confectionate din fir auriu. Batalioanele de geniu, infiintate in 1861, primesc tunica din postav bleumarin, incheiata pe mijlocul pieptului eu nona nasturi de uniform a, ea Ia statul major general. Gulerul, negru, era brodat ea la artilerie, iar la gradati era din Iina rosie. Mansetele, taiate In colt, erau paspoalate eu rosu, ea si gulerul. Pantalonii, din postav bleumarin, aveau doua lampasuri rosii. In mica tinuta, ofiterii poarta ulanca la fel ea a statului major general si pantaloni gri-deschis, cu vipusca rosie. Ceacul era ea la artilerie, eu egreta rosie, iar chipiul, din postav staeojiu, eu banda de eatifea neagra pentru ofiteri 9i din postav negru pentru soldati. Mantaua era ea a infanteriei, Epoletii ofiterilor erau executati ea la eei din statuI major general, iar gradatii aveau numai 0 torsada peste umar, din postav de culoare distinctiva rosie. Centironul - din fir auriu sau din piele - ~i dragonul erau ea la starul major
Fig. 50. Broder i i de la gulcrul ofiterilor infcriori, snperiori si al gcneralilor din sratul major general.

Fig. 51. Broderii de manseta pcncru statui major ~i pentru generali. Fig. 52. Broderie tunicii generalilor, de pc capacele model 1860. de

ofirerii

din

la spaccle

la spate in jos avind si un nasture mic deasupra paspolului. Gulerul, drept, din postav rosu, tighelit si paspoalat cu negru, avea colturile de sus usor rotunjite ~i se ineheia eu 0 copes. Nasturii sint din alarna, de forma sernisferica ~i timbrati in relief cu doua topoare incrucisate, Tine-epoletii, din postavul cimpului, erau paspoalati cu rosu, iar epoletii, dupa modelul Iancierrlor, din lina rosie, aveau corpul si scutul din metal galben, galeanele fiind dupa modelul general al armatei, inclusiv pentru tobosari ~i gornisti. Coiful, din alama, este alcatuit din calota sernibombata cu 0 creasta pina la [umatatea calotei, viziera :;;i aparatoare de ceafa cornpusa din doua placi

general, cu paftale care aveau in cirnp emblema de pe nasturi. La citeva luni dupa stabilirea uniformei in 186l, se desfiinteaza lampasul dublu, inlocuindu-se cu vipusca rosie, pentru ca in 1863 sa se rev ina asupra aeestei dispozitii. In 1865, pentru a distinge pe ofiterii din statul major de geniu de restul ofiterilor de geniu, Ii se acorda dreptul de a purta in marea tinuta de cerernonie tricorna, eghiletii si esarfa ea ale statelor majore. Alcatuita din tunica si pantaloni bleumarin, eu paspoaluri rosii, respeetiv numai vipusca, uniforma pompieriloT are citeva caracteristici de croiala. Inchisa in fata la douii rinduri de cite sase nasturi, partea pieptului eu butoniere se petrecea in linie dreapta, pe linia gulerului in jos. Spatele, eu ~lit, este previizut eu doua eapaee drepte, eu colturile rotunjite, Capacele sint eusute oblie spre poale si sint fixate numai cu cite doi nasturi. Mansetele, in colt, sint paspoalate eu ro~u, circular, eoborind pe cusarura de

suprapuse, cea de jos avind marginea recurbata ~i terminata in acolada. La partile Iaterale ale ealotei sint montate jugularele cu butoni-rozeta, avind razele reliefate. jugularele sint formate din solzi acoladati la baza, suprapusi, fixa~i pe piele, eel din dreapta terrninindu-se eu 0 curelusa mai Iungii, iar eel din stinga fiind prevazut eu 0 catararna pentru a se fixa subbarbia. In fata se aplica 0 placa de alama stantata in relief eu raze de some pe care se afla insernnul pornpierilor, doua topoare incrucisate, avind la baza panglica eu inscriptia «Corpul Pompierilor ». Deasupra rozetel din stinga sustinatoare a jugularului este montat un laca~ port-penaj. Penajul, din pene rosii de eorb, are scoica rosie la baza, Pentru celelalte tinute, pompierii erau dotati eu spenter din postav bleumarin ca al infanteriei ~i eu epoleti din postav rosu, precum si eu 0 capota din postav gri-cenusiu, dupa croiala infanteriei, riumai ell tine-epoleti din postavul cimpului, paspoalati eu rO:;;U. antalonii pentru P

54

Fig. 53. Epolet

de general,

model 1860.

Fig. 54. Chipiu de general-capitan, model 1860 ~i dcraliu al insemnului de la chipiu ~i bonet,

aeeste tinute erau din postav gri-deschis, cu vipusca rosie, iar pantalonii de vara, din pinza alba de «flaneu ». Pompierii aveau de asemenea in dotare cojoe, eu blana alba si incheiat in fata eu opt eopei. Capelul, exeeutat dupa modelul general al armatei, avea in fara insemnul de arma din postav rosu, Centironul si patrontasul eu porttesac erau ea la infanterie. Se adauga cingatoarea « de foe» din lina bleumarin, eu extremitatile imbricate in piele, La un capat se fixau doua eurele din piele neagra, iar la celalalt eataramele. Peste aceasta cingatoare era cusuta 0 curea de piele, eu inele. Tot pentru ineendiu se folosea fota din piele neagrii, subtirc, de forma trapezoidala, mai lata sus. Cordonul cornistilor avea doi ciucuri trieolori, iar eureaua tobosarilor, din piele neagrii, avea un seut din alarna eu doua inele pentru cioeanele tobei. Ofiterii aveau aceeasi uniforma, eu nasturi auriti, tine-epoletii din fir auriu, paspoalati eu rosu, epoleti dupa modelul lancierilor. eu ciueuri ~i turnante din fir auriu, corp si seut din metal de culoarea ciucurilor, ofiterii superiori avind placa de culoare opusa eiueurilor. Capota era ea pentru infanterie; pantalonii erau bleumarin eei de ordonanta, gri eei pentru calarie, eu piele sub genunchi, avind vipusca rosie: pantalonii pentru vara erau din dril cenusiu. Chipiul, bleumarin, dupa modelul general al armatei, era eu banda rosie, trese din fir auriu ~i eu 0 cocarda tricolora, iar capelul ea al trupei, eu galoane, ciueure si emblerna din fir auriu. Centironul se purta la mica tinuta, din pie1e neagra lacuita, iar la tinuta piina, din fir auriu eu benzi de matase rosie ~i albastra la margini, avind doua paftale legate eu un sarpe bieefal, in spirala, reliefat. Paftalele, din alarna, au chenar in torsada si doua cercuri concentrice perlate cu fond «nisipos », pe care sint aplicate doua topoare incrucisate, Uniforrna muzicantilor la pompieri era ca a eelor de la infanterie, eu paspoale rosii, avind brodata la gulerla tunica si la capotii - 0 lira din fir 55

auriu, palaria eu panas din pene verzi de cocos, cu a cocarda nationals peste care se fix a, in loe de < drugulet » din fir auriu, galon de fir lucrat in dungi, Palaria nu avea galon la partea superioarii. Chipiul, ea al sublocotenenrilor, avea in loe de cocarda 0 lira brodata din fir auriu, ea ~i 1a capel. Centironul era ea al ofiterilor, dar fara dragon la sabie. Gradele inferioare aveau uniforma ea a trupei, purtind sub galoanele gradelor, galonul din lina brodata in romburi trieolore, iar tamburul-rnajor avind in plus, la marginea de sus a gulerului si rnansetelor, un galon din fir auriu, iar epoletii eu ciucuri din fir auriu ~i matase rosie, Centironul de mare parada era din piele, aeoperit eu postav rosu si prevazut eu un galon din fir auriu, Iasind sa se vada pe margini paspoalul din postav distinetiv. Diagonala, ornata ea ~i eentironul, purtind galon in tesatura « degetar », avea pe mijloc un seut cu grenada ~i lantisor legat de doua baghete mici din lemn negru, numai pentru tin uta mare. Din 1863, coifura tarnburilor majori va fi 0 cactula de urs eu fund de lac, eu pana tricolora. La fiecare arrna, cei eare faceau parte din muzica purtau ga~ lonul din rornburi trieolore. Prin « Inalrul ordin pe toata oastea », nr, 414 din 28 deeembrie 1864, se aeorda ofiterilor din corpul pompierilot dreptul de a purta la tin uta de cerernonie chipiul eu pampon, ea ~i eelelalte trupe. Casca se purta in fata rrupei ~i la marea tinuta. Prin decretul din aprilie 1860, se srabileste uniforma ofiterilor din corpul special de stat major, care era 1a fel eu a aghiotantilor, cu deosebitea cii aveau paspoale din postav TO~U, cu gulerul, tineepoletii si paftalele de manseta din catifea neagra, iar nasturii eu marca separata a Principatelor Unite; eei din trupele din Moldova, eapu1 de bour, iar cei din Muntenia, acvila, Gulerul si paftalele de mansera ale tunieii erau prevazute eu 0 bagheta din fir auriu de forma serniovoidala, in linii simple, obliee pentru ofitcrii inferiori, completate sub ea cu un rind de brode-

rie perlata pentru ofiterii superiori si pe un al treilea rind, un snur in torsada pentru generali. Pentru ofiterii inferiori, pe guler era brodat un rind de frunze de stejar incolacite pe ramuri, alternind eu cite 0 ghinda. La ofiterii superiori erau doua rinduri de frunze, iar la generali trei rind uri. Pe paftalele de manseta, tori ofiterii aveau cite trei rinduri de cite doua frunze de stejar, peste care se aplicau trei nasturi de uniforrna. Generalii aveau ~i capaeele aeoladate, brodate cu doua rinduri de frunze executate in maniera eelei de la guler. Pantalonii aveau paspoalele distinctive, iar palaria, fara galon, avea pene bieolore, rosii si galbene. Mantaua si cabana, pintenii, centironul ~i eghiletii erau ea la aghiotantii dornnesti, la fel ulanca, dar eu plus rosu si furajera din fir auriu. Pentru tinuta de serviciu, capota avea gulerul si mansetele din catifea neagrii, paspoalate eu rosu, iar ehipiul era cu eilindru rosu si banda de catifea neagra. Generalii aveau uniforrna croita ca a ofiterilor din statuI major, din postav bleumarin, cu paspoale rosii 1a ambele tinute, inclusiv la capota, ulanca si cabana, 1a care broderiile erau din fir auriu, dupa modelul celei de matase in-

Fig. 55. Paftaua de la centironul 1860.

generalilor,

model

56

Fig. 56. Broderi i de guler ~i de mansete de la tunica aghiotantilor domnesti, model 1860.

tilnita 1a eabanele ofiterilor. Lampasul dub1u se purta atit la pantalonii bleumarin de plina tinuta, cit !iii la eei de serviciu, gri-bleu ; cei de calarie, gridesehis, bazonati, si eei de dril cenusiu aveau numai vipusca. Mantaua era eu rotonda. Epoletii aveau fondul exeeutat din fir auriu, eu plaea brodata in motive geornetrice pe git si, in spirala, eu ghirlande pe eolae, avind marginea colacului prevazuta cu broderii rotunde peste care erau aplicate snururi paralele in torsada, la distante egale. De sub broderiile colacului atirnau franjurile in torsade groase. Gradele erau indicate. de stele albe in einci colturi, una pentru generalul de brigada, doua pentru generalul de divizie, iar generalul-capitan, numit si general «en chef», neavind stele. Din 1861, ofiterii general! vor purta epoleti cu placa metalica gravata, avind pe partea ovala un soare de metal galben, eu 0 stea alba. Astfel, generalul de brigada va avea pe colaeul epoletului numai soarele, generalu1 de divizie doua stele, de 0 parte si alta a soarelui,

iar generalul-primar, denumire noua, soarele taiat in briliant, inconjurat de sapte stele albe de-a lungul eolacului, asezate la distante egale. Tine-epoletii erau brodati cu fir de canetil si tluturi, pe postav rosu, Pentru mansete, la ulanca, deosebit de galonul cusut in unghi pentru ofirerii superiori, generalii aveau in plus, deasupra acestuia, 1a distanta de 4 mm, un a1 do ilea galon, lat de 20 mm. La manta, galonului de 45 mm i se adaugau, dupa grad, inca unul pina la trei galoane de 5 mm. Palaria-bicom era prevazuta La marginile de sus eu un galon din fir auriu pentru plina tinuta, si din matase pentru midi tinuta. Ornamentul galonului consta din doua ramuri de frunze impletite, eu reluari pe fond hasurat, si un chenar pe banda, eu baza in doua rinduri suprapuse pe 0 dentitie sernicirculara. La partea superioara, pe eele doua parti de deasupra galonului, piilaria era ornata cu pene seurte, negre pentru generalul de brigada si albe pentru generalul de divizie. Din 1863, palaria se poarta numai 1a tinuta de cerernonie, cu galonul din fir auriu. ChipiuI, dupa modelul general a1 armatei, era din postav rosu, avind pe banda 0 rarnura de frunze de stejar, ca cele de la guler, pentru generalul de brigada, doua rarnuri pentru generalul de divizie 9i trei pentru generalul-capitan. Pe fundul ehipiului se afla un nod a1eiituit din patru rinduri de trese, la impreunarea fundului cu peretii 0 tresa circulara, iar pe peretii vertieali cite patru. In fata, pe partea de sus a benz ii, era cusuta 0 bagheta brodata din fir auriu. Capelul era de asemenea conceput dupa mod elul general, avind pe marginea clapelor un galon din fir auriu, lat de 20 mm, iar sub acesta alte doua ga1oane, de 5 mm, la distanta de 3 mm unul de a1tul. In fata, 'in af~ra ciucurelui, avea ca ornament un fulger brodat, ea 1a statui major. Esarfa (semnul de serviciu) purtatii 'intotdeauna 'in fata trupei, era execurata in tesiiturii de matase in forma de

57

mreja rosie, cu dungi din fir auriu si matase albastra, prevazuta la extrernita~i cu doua canafuri din fir auriu, cu franjurile lungi. Esarfa se infasura de doua ori pe talie, innodindu-se astfel ea eiucurii sa vina la jumatatea coapselor, nodul facindu-se in stinga spadei. Centironul pentru mare rinuHi - eu gaIon din fir auriu - ~i eel pentru mica tinuta ~ de lae - erau ca la statul rnajor, aveau paftale stantate in relief, eu un eap de meduza, In urma un or modificari survenite chiar in cursul anului 1860, eu termen de executare pina la 1 ianuarie 1861, aghiotantii domnesti vor purta fondul de guler ~i paftale de manseta bleumarin, paspoalele rarninind albe la tunica, pantalonii din postav rosu-garance, cu lampas galben la marea tinuta ~i bleumarin la tinuta zilnica. Statul major si generalii vor avea gulerul si paftalele de mansete
Fig. 57. Uniforrna de general 1860, finuta de ceremonie, de divizie, model

din catifea neagra, paspoalele rarninind rosii, iar pantalonii de culoare rosucarrnin cu lamp as bleumarin pentru toate tinutele la statul major general ~i din galon auriu la generali pentru tinuta mare sau lampas bleumarin pentru mica tinuta, , La toate aceste categorii, din 1862, plusul marginal de la ulan ca. va fi negru, ca la artilerie, culorile distinctive - alb si, respectiv, ro~u - rarninind aceleasi, Primii care dobindesc 0 uniforms comuns sint medicii militari, « ofiterii sanitari ostasesti ai armatei Principatelor Unite ale Romaniei », cum it nurneste regulamentul din 1859. Medicii mil itari - socotiti la aceasta data ca facind corp distinct' stiintific, eu ierarhie se~ parata, dar asimilata cu a ofiterilor de front - nu trebuiau sa poarte epoleti care, dupa observatiile facute chiar de Carol Davilla, presedinrele comisiei de uniforrnitate, reprezentau semnul autoritatii, dar aveau nevoie totusi de un semn distinctiv ostasesc care sa le dea respectul cuvenit. Tunica medicilor era din postav bleumarin, croita ca ~i a infanteriei, inchisa la un rind de sapte nasturi sernibornbati, din alama aurita, timbrati in relief cu trei baghete impreunate si infa~urate de un sarpe, avind la partea superioara, in dreptul capului, 0 ec oglinda de prudenta ». Desenul era inconjurat de doua ramuri, una de stejar si alta de laur. Pentru intendenta., corp ereat mai tirziu, a fost data a ordonanta aparte in 1860. Tunica era din postav bleumarin, incheiata drept pe piept eu noua nasturi albi pe care era reliefata sterna Principatelor Unite, ca la statuI major general si cu aceeasi distinctie de grad. Manserele, din postav bleumarin, aveau broderii ea la statul major, dar din fir argintiu. Pantalonii erau rosii, eu lampasuri bleumarin ~i din fir argintiu pentru intendentul sef, Capota, eu paspoale rosu-garance, nu avea broderii, ulanea era ea a artileriei, eu plus rosu, iar mantaua era de culoare ser-vinat, ell trese din fir argintiu. Toate trupele - in afara de laneieri si pornpieri, dorobanti, vinatori, flotila,

Pig. 58. Epolcti de general de d ivizie, model 1861, care au apartinur dornnirorului Alexandru 1. Cuza.

care vor purta coifura arrnei lor - vor avea drept singura coifura chipiul inalt in fata de 8,5 ern. De 1a aceasta data se stabileste regulamentar dispunerea treselor, raminind in vigoare, cu rnodificari tinind doar de forma ~i dirnensiuni, pe tot timpul purtarii chipiului in armata romana. Astfel, tresele nodului pe fund ~i cele drepte de pe peretii chipiului vor fi. de un singur rind pentru tori ofiterri inferiori, doua rinduri pentru ofiterii superiori si trei pentru ofiterli generali. Gradele se vor indica deasupra turbanului, notiune noua uniformologidi, echivalenta eu banda, reluata in descrierile regulamentare viitoare, dupa cum sint pe minecile tunicii, de la una la trei pentru ofiterii inferiori si la fel pentru cei superiori, cu adausul galonului resut in zigzag, in afarii de generali care aveau brodat pe turban modelul frunzelor de stejar. Chipiul se va purta in mare tinuta, dezvelit cu pampon sau eu egrets IIi periaje. in timpul serviciului va fi invelit sau nu, dupa cum va fi al trupei. Cind va fi invelit, se va purta nurnai pamponul. Ca parte cornuna, ehipiul va avea pe deasupra turbanului, la partea superioara, patru Trese in torsada, fixate la un capiit in rondoul fundului IIi 1a celalalt capat cu un nasture pe care era reliefat insemnul arrnei, peste a cocarda in trei culori, iar pe turban insernnul fiecarei

arrne, deasupra subbarbiei false, in forrna galonului sirrnat. Culorile postavului din care erau eonfectionati peretii ~i turbanul rarnin cele descrise la fiecare arrna, ea si culorile galoanelor ~i treselor, generalii avind in fata, pe turban, in locul semnului de arrna, soarele deseris pentru epoleti. Generalii cornandanti, in marea tinutii, vor purta egrets avind la baza « marul lunguiet » - a alta denumire noua, cunoscutii pina acum ca oliva si mai tirziu ea merisor - din fir auriu-rnat si deasupra fulgi tricolori, urrnati de egreta propriu-zisa. In mica tinuta, la chipiul invelit, generalii fara cornanda activa, ca si in marea tinuta, vor purta nurnai marul din fir auriu-rnat. Stabul domnesc avea la chipiu, in loeul semnului de arrna, cifrul incoronat al domnitorului, intre doua rarnuri, una de stejar, in dreapta, iar alta de laur, in stinga, din bronz aurit. In marea tinuta, acestia purtau penaj tricolor, malt de 8 em si ciizind pe suprafata vizierei. La corpul de stat major, emblema de pe turban va fi « coiful lui Mars» pe doua steaguri incrucisate, intre doua ghirlande, una de stejar si alta de laur, Ofiterii de intendenta nu aveau sernn de 'arma, in schimb cei sanitari, marca lor cu pena] albastru, iar inspectorul general, pene albe cu baza albastra, Infanteria purta sub cocarda numarul corpului si, in loc de penaj, pampon, rosu pentru soldati, jumatate TO~u si jumatate galben la baza, pentru suba fiteri , iar pentru ofireri, bisferic tricolor. Vinatorii aveau pe banda, ca semn, cornul, cu penajul verde in marea tinuta, iar in mica tinuta pampon verde pentru soldati, verde si alb pentru subofiteri, bisferic verde pentru ofiterii inferiori si bisferic, verde si alb la baza pentru cei superiori. $efii de corp uri titulari, in marea tinuta, aveau egreta ca a generalilor, iar locotenentii-colonei din corpurile de trupa IIisefii de batalioane, penaje tricolore. Artileria rarnine cu acelasi penaj ; geniul, in marea tinuta, cu egreta rosie, eu baza din bronz auriu, avind ca marca 59

Fig. 59. Broderii de guler ~i epoleti de la medici] de batalion clasa a II-a, model 1859.

semnul de pe nasturi j iar trenul, 0 bornba in explozie, cu pene negre in marea tinuta si pampon, ca la infanterie, in mica tinuta. Granicerii aveau aceleasi elemente ca la infanterie, cu deosebirea culorii turbanului ~i a treselor. In afara serviciului, toti ofiterii purtau chipiul fara pampon ~i egreta - indusiv lancierii si pompierii care aveau ca insernn lancile incrucisate si, respectiv, doua topoare incrucisate, La citeva luni, 0 noua ordonanta hotaraste purtarea cocardei ~i a sernnului de arrna si la tinuta invelita, iar ca insemn, aghiotantii dornnesti vor avea numai coroana princiara j ofiterii impiegati in Ministerul de Razboi, ofiterii de intendenta ~i de adrninistratie vor avea un fulger inconjurat de ghirlanda, ca la statu] major. Granicerii nu aveau insemn, iar cei din cornpania sanitara, o stea in cinci colturi. Ofiterii de intendenta, cei superior! din ~inister ~i eei principali din administratie aveau pampon bicolor, cu albastru la baza, ofiterii sanitari penaj albastru, iar inspectorul general bicolor, cu alb la partea superioarii. Toti ofiterii sanitari, la mica

tinuta, aveau pampon bisferic albasrru, iar cei neasimilati, 0 sfera albastra. Aghiotantii dornnesti si corpul de stat major, fara deosebire de grad, vor purta pampon bisferie, rosu la baza ~i alb sus, ca si ofiterii de ordonanta. Sefii de corpuri, eu egreta la marea vtinuta, VOt avea la mica tinuta pampon bisferic, alb sus si tricolor la baza. Toti ofiterii superiori care nu intrau in categoriile enuntate purtau pampon bisferic, rosu sus si galben combinat cu albastru, la baza j cei inferior! aveau pampon bisferic rosu, Ofiterii de graniceri aveau pampon bisferic, rosu - la Dunare, ~i verde - la munte. Toti ofirerii de inrendenta ~i ofiterii inferiori impiegati ai ministerului si functionarti civili aveau pampon bisferic rosu, cu albastru la baza. Functionarii - de la subsefi de sectii in jos -' eu drept de a purta uniforrna, aveau pampon sirnplu alb. Intendentul general avea merisor, ca la generali, dar fara egretii. Soldatii ~i eaporali.i purtau pampon eu a singura sfera rosie, iar subofiterii o sfera jurnatate rosie, jurnatate galbena la baza. Lancierii, dorobantii calari, pompierii, jandarrnii si flotila purtau la rnarea si mica tinuta de serviciu coifura specials a eorpului lor.

Fig. 60. Broderie de guler si epoleti, reluatii ~i pe mansete la medicii de regiment clasa I, model 1859

60

Un fenornen deosebit, semnalat pentru prima data in uniforrnologia romaneasca, este instituirea uniformelor de vivandiere, corp auxiliar compus din femei, infiintat in 1865. Uniforrna lor va fi conforms cu a armelor in cornponenta carora intrau. 1~ afara elementelor de uniforrna ale arrnelor respective, vivandierele au ca

Fig. 63. Lcdunca medicilor militari pcntru tinuta invelita ~i pentru lin uta plina, model 1859.

Fig. 61. Broderii de guier, cpolcti ~i mansete pentru rnedicul de brigada. model 1859.

elemente uniformologiee comune: palaria, in afara celor de pe linga regimentele de Iancieri, eu banda tricolora deasupra borurilor, atirnind Laspate in doua panglici, cu insernnul de arrna in fara ~i 0 co carda tricolora pe partea dreapta. La aceasta se adauga 0 cravats rosie, fusta plisata si un sort scurt, cu doua buzunare oblice. Fustele, bleumarin, terminate cu franjuri albe, au La infanterie doua cercuri rosii la baza, La vinatori fond gri cu doua cercuri verzi, iar la eelelalte arme jumatatea superioara rosie, cu trei cercuri bleumarin La bazji.

Fig. 62. Broderie de la guier, epoleti, mansete ~j capacele de la sparelc tunicii pcntru inspectorul general, model 1859.

perioada cuprinsa intre 18591866 a constituit nu nurnai uniformizarea costumelor militare ale armatei Principatelor Unite, ci si procesuL de conturare a siluetei unei uniforme nationale, inlaturind partial influenta modei straine, perioada urrniitoare, intre 1866 -1872, va incerca sa dea 0 linie proprie rornaneasca, ce se va definitiva o data cu distribuirea uniformelor model 1872/1873. Diferitele schimbari, determinate de reorganizarea arrnatei din 1868 si 1872, duc la modificarea uniforrnelor in concordanta cu cerintele cimpuLui de lupta, cu dezvoltarea armatelor si uniforrnelor europene. Dupa legea de reorganizare a armatei din 22 iulie 1868, prin « Inalt decret» nr. 1188, din 22 Lulie 1868, se stabileste noua uniforms. Dad

61

caracteristica tinind de modificarea generals privesc epoletii cu franjuri. Acestia ramin in uz la toate armele in afara de vinatori pedestri ~i calari, jandarmi de [udete, dorobanti calari, medici, intendenta si adrninistratie. Epoletii se purtau cu tine-epoleti, fara tresele de distinctie ale gradului la man~eta. In afara cazurilor prevazute mai sus, distinctia gradelor ofiteresti se va face la orice tinuta prin tresele de la chipiu si cele de la rnineci, rnodificate prin renuntarea la forma in « ghirlanda » si trecerea la dispunerea lor in unghi cu acoladari laterale - sau circular. Tunica - ce nu comporta epoleti cu franjuri -, pentru oriee grad si arma, va avea pe umeri gaitanele din tresa de fir auriu, existenre la manrale, formind o trefla pe cusatura care uneste mineca cu umarul ~i care se vor numi de acurn inainte «trefle» sau epoleti-trefla. La coifuri se va pune cifrul domnese, sub cocarda, in locul insemnelor sau numerelor de pina acum. Mantaua de caueiuc, de culoare neagra sau bleurnarin, fihii lustru ~i faxa nici un semn distinctiv, este perrnisa ofiterilor de orice grad si de la orice anna, numai pe timp reee ~i in campanie, de asemenea chipiul de lac sau rnarochin - in manevre si in mica tinuta, Ofiterii de infanterie de or ice grad vor purta, in marsuri sau in eampanie, pantaloni si eizme pina sub genunehi. Obiectele de uniforrna care nu sinr suprimate sau modificate prin dispozitiile decretului din 1868 ramin cele de
pina acum.

La infanteria de linie, tunica ramine dupa croiala veche, incheindu-se cu sapte nasturi in fata, la mined rarninind numai cite un : nasture. Coloanele de la urnar se inlocuiesc cu doi contraepoleti de culoarea postavului tunicii, paspoalati cu rosu-garance, cusuti in umar si prinsi in nasturi la guier, unde iau forma unghiulara. Pantalonii, din postav gri, aveau vipusca rosu-garance. Mantaua, din postav gri, primeste epoleti din postavu] fondului, paspoalat cu rosugarance. Spatele prezinta incretituri peste care sint cusute cap ace legate intre 62

ele de 0 martingala lata de 4,5 cm .. Bluza de varii era din pinza cenusie-inchisa, in forma unui paletot, larga pentru a se putea stringe pe talie. Se incheia pe piept ell un rind de sase nasturi imbracati. Pantalonii de vara erau confectionati din flan alb. Uniforrna sapatorilor era ea cea descrisa pentru trupa. La ofiteri, tunica si pantalonii se confectionau ca la trupa, adaugind distinctiile ofiteresti. Mantaua, din postav sau velur gri, avea doua buzunare laterale-acoperite de clape in dreptul celui de a1 saselea nasture - si cap ace acoladate la spate. Bluza de vara, din Hna usoara de euloare albastru-inchis, se stringea cu doua sireturi culante intr-o culisa interioara pentru a forma incretituri in talie. Se inchidea cu sase nasturi cu butoniere interioare si avea buzunarele laterale eu c1ape acoladate. Gulerui si rnansetele, ca ale tunicii, erau paspoalate eu rosu-garance, iar distinctiile de grad, dispuse dupa model. Se purta facultativ numai in mica tinuta, la cazarrna, la instructie si in eras, nu ~i la tinuta de servieiu si la cea de carnpanie. Pantalonii de vara erau din pinza alba sau din dril. Centironul se ineheia cu doua paftale rotunde, avind pe el marca infanteriei. Znacul, sernnul de serviciu, este inlocuit eu esarfa din fir auriu eu dungi rosii si albastre de matase, pentru a da nuanta tricolora, si era agrafata, La vinatorii pedestri tunica rarnine la fel, din postav castaniu, incheiata Ja doua rinduri de cite cinci nasturi, inlocuind doar coloanele cu epoleri din postav verde, de forma si dimensiunile epoletilor infanteriei. Pantalonii, de CLlloarea de pina acum, taiati insa ca la infanterie, se purtau cu cizme, ghetele ~i jambierele albe suprirnindu-se. Mantaua avea paspoale verzi, iar bluza ~i pantalonii de vara erau ca 1a infantetie. Ofiterii aveau uniforrna ca 1a trupii, ell
distinctiile of teresti.

Ofiterii de granira poarta tunica din postav negru, ell trefle ~i trese din fir argintiu, pantaloni ~i manta ca la infanterie. Jandarmii pedestri aveau casca de piele neagra lacuita, eu garnitura de

metal galben, cu cifrul domnesc in fata, iar la partea dreapta, 0 cocarda. In 1869, culoarea garniturilor metalice ale castilor se schirnba in alb. Tunica - din postav albastru-inchis, cu guler, mansete si pas; poale rosii-garance - avea tine-epoletii din postav de aceeasi culoare, paspoa.Iati cu rosu-garance, iar in loc de epoleti, tretle din postav galben. Nasturii, din metal galben, erau semibombati, simpli, fara nici 0 marca, Pantalonii de midi si de mare tinuta si mantaua si vesta de midi tinuta erau ca 1a infanteria de linie. Centi~onul, din piele alba, avea pafta galbena. Ofiterii aveau uniforme 1a fel, cu distinctiile respective din fir auriu. Chipiul, dupa modelul general, avea banda rosie-garance si calota de culoarea fondului, iar eghiletii ca ai jandarmilor calari. Scoala militara purta chipiu din postav rosu-garance, eli banda de culoare albastru-deschis. Tunica, din postav albastru-deschis, paspoalara cu rosu-garanee, avea contra-epoleti rosii-garance nepaspoalati. Colturile gulerului erau ornate eu cite 0 grenada din matase galbena, ea 1a infanterie. Pantalonii, tMati drept, din postav gri, aveau 0 banda rosie-garance pe cusaturile laterale exterioare. Mantaua, ca la infanterie, avea pe guler grenade din postav galben. Egreta galbena este inlocuita eu alta rosie, Ofiterii din cadrul scolii aveau aceeasi uniforms, cu distinctiile de grad. Cabana ofiterilor se suprirna. Dupa legea de reorganizare a arrnatei din 22 iunie 1868, unitatile de cavalerie vor eontinua sa funetioneze atit in cadrul arrnatei perrnanente, cit ~i pe Iinga armata teriroriala. Din armata perrnanenta faceau parte inca cele douii regimente de lancieri, dintre care unul a fost transformat in regiment de vinatori calar}, unitate de cavalerie numita astfel pentru prima data in armata romana. Existenta vinatorilor calari este de scurta durata. Din celelalte rezerve de cavalerie se rnai forrneaza un regiment de rosiori si unul de calarasi, La acestea se adauga, ea subunitati de garda calare, un escadron de jandarmi dlari la Bucuresti si unul

1a Iasi, Aceste subunitati

de jandarmi calari, formate exclusiv din trupa si otiteri de cavalerie, se deosebeau atit ca anna, cit ~i ca intrebuintare de jandarmii pedestri, ele fiind subunitati ca.; lari de garda. in armata teritoriala, cavaleria era fermata din dorobanti dilari si jandarmi calari, constituiti in escadroane si divizioane. T oate regimentele :;;i subunitatile de cavalerie, exceptind jandarmii dHiri de Bucuresti si de Iasi, vor purta uniforrna dupa modelul husarilor.: cu tunici ornate cu cinci rinduri de brandenburguri ~i pantaloni de culori diferite, in functie de regiment. Vinatorii dIad aveau ciiciulji din blana neagra de miel, cu fundul din postav, care va atirna pe partea stinga pina in dreptul marginii de jos a caciulii, Postavul va fi de culoare galbena pentru
Fig. 64. Uniforms de sublocotenent tratie {administrator clasa a Il-a), tinuta de serviciu eu ulanca, de adrninismodel 1862.

regimentul 1 ~i rosie pentru eel de al 2-1ea. Un gaitan de lina, ea cel de la tunica, va orna caciula, traversindu-i peretii. 'in fata se fixa cocarda, iar sub ea cifrul, Drept panas, se purta egreta de culoare rosie. In tinuta de campanie, cactula era acoperita de musarna, neavind egreta, La mica tinuta se purta boneta, ca a fostilor lancieri, eu paspoale in euloarea regimentului. Tunica, din postav castaniu, eu gaitan din Hna galbena amestecata cu lina albastra I?irosie, avea cinci « ceaprazuri », Pantalonii, din postav albastru-inchis, taiati strimti, aveau gaitane, ea si tunica, pe cusaturile laterale exterioare si in fata. La mica tinuta, pantalonii erau gri, taiati drept, eu paspoalele respective. Mantaua, tot gri, incheiata cu patru nasturi, drept pe piept, era Iunga pina la 30 em de parnint, dar fara pelerina, care se inlocuieste cu 0 gluga. Briul si tine-caciula erau din snur de Iina tricolora, iar giberna din piele alba. Cizrnele, eu pinteni ficsi, erau tivite la partea superioara cu un gaitan, ea al tunicii, iar la mijloc era fixata 0 rozeta tricclora sub deschiderea unghiulara a cizmei. La mica tinuta, cizmele erau ca ale celorlalte arrne. La ofiteri uniforrna era la fel, gaitanele fiind 'confeqionate din fir auriu amestecat eu matase rosie si albastra. Pe mina purtau tresele dupii modelul general ~i pe umar trefle, iar la tinuta mica, tunica eu gaitane din ispahan negru si pantalonii gri, semilargi, cu paspoal din postav distinctiv. La exercitii si in tinuta de campanie se purtau pantaloni srrimti si botfori. Toate fireturile-anexa erau din fir auriu eu matase rosie si albasrra, iar rozetele din metal galben. Giberna ramine dupa modelul folosit pina la aceasta data de lancieri. Ofiterii purtau si ulanca, din postav de euloarea tunicii, cu gaitane din rnatase neagra, rnarginita eu astrahan negru. De la infiintarea regimentului, la sfirsitul anului 1868, pilla in prima jumatate a anului 1869, calarasii au purtat la rnarea tinuta tunica din postav bleumarininchis, cu brandenburguri din fir gal.

ben, inspieat eu fire de matase rosie ;:;i albastra. Pantalonii erau din postav rosugarance, cu gaitane din fir auriu amesteeat cu matase albastra si rosie, la trupa din lina, si caciula neagra de astrahan, cu fund ~i flama rosie, Caciula era cusuta cu snur tricolor, ave a in fata torsada peste eoearda tricolora si cifrul dornnesc din metal galben, rine-caciula tricolora, eu cite doua noduri la eapete, de care atirnau ciucuri tricolori. Aeest tip de caciula este valabil, pastrind culoarea distinctiva, pentru toate unitatile de cavalerie care purtau tunica eu brandenburguri. Briul, executat la fel, era cu nuanta tricolora, giberna din piele alba, respectiv din fir pentru ofiteri, eu tabachera din metal galben, pe a carei fata cu marginea zimtata era reliefat insernnul eavaleriei: doua sabii incrucisate sub sase steaguri dispuse de 0 parte ~i de alta. Cizrnele, dupa modelul deseris la vinatorii calari, aveau marginea de sus tivita eu gaitan tricolor, iar sub unghi, rozeta galbena. Rosiorii aveau tunica rosie-garance, pantaloni din postav vinat si toate gaitanele si fireturile tricolore ca la vinatori calari si la calarasi, Uniforma dorobantilor calari rarnine eea purtata pina la a~easta data, dar eu einci gaitane negre si eu suprimarea ciucurtlor de la rozete. Ofiterii aveau uniforma ca a trupei, dar cu gaitane de ispahan negru la tunica si la pantaloni, atit la tinuta mare, cit 9i la eea mica. La eizme, gaitanul era tot de ispahan negru. Giberna ~i centironul erau din piele neagra. Ulanea ramine la fel, dar eu cinci gaitane. Caciulile erau ornate eu snur galben in 1868 ~i neornate in 1870, fundul si flama fiind din postav rosu, iar egreta rosie, eu merisor galben. Jandarmii calar], deosebiti de eei din eseadroanele de garda, aveau tunica ~i pantaloni ea dorobantii calari, dar cu brandenburgurile si snurul caciulii din Hna sau fir tricolor, la fel briul ~i tinecaciula. Egreta, tricolora, avea merisor rosu, iar fundul caciulii era din postav galben, sehimbat cu rosu in 1869. Pantalonii, din postav gri, erau ornati cu

64

gaitane, iar cizmele, tivite cu gaitan tricolor, aveau rozete. La ofiteri se adauga insemnele de grad si chipiul eli paspoale galbene. Giberna si centironul erau de lac, cu garnituri din metal galben pentru ofiterii inferiori, iar pentru cei superiori, cu banderola de fir auriu. _ Jandarmii calari din Bucuresti si din Iasi aveau casca de lac, cu garnituri din metal galben, cifru domnesc in fata, cocarda numai in dreapta si penaj alb. in mica tinuta, purtau boneta albastruinchisa, paspoalata cu rosu-garance. Tunica - bleumarin, cu guler ~i mansete din postav rosu-garance, cu nasturi galbeni simpli - era dupa forma ~i dimensiunile tunicii de infanterie, cu poalele captusite cu postav rosu-garance, astfel ca la calarie, rasfringind pulp ana, prins a la colturi in copci, sa fie de aceeasi cuFig. 65. Uniforrna model 1865. de vivandiera de infanrerie,

loare cu mansetele 1ji gulerul. 1n lac de contra-epoleti vor avea tine-epolen din postavul tunicii, paspoalat cu ro~u-garanee prin care tree treflele din lina galbena. in 1869, epoletii si eghiletii jandarrnilor calari i~i schimba culoarea in alb. Castile sint confectionate din metal alb. Pantalonii de mare tinuta erau strirnti, din postav alb, purtati in botfori, iar cei de mica tinuta erau gri, taiati drept, eu paspoal rosu-garance ~i purtati peste cizrne. in 1870, in rnarea tinuta pentru baluri, se introduc pantaloni bleumarin, largi, cu vipusca rosie. Mantaua era ca a vinatorilor dlari, iar giberna din piele alba, cu 0 cartu~iera neagra. Centironul, din piele alba, avea pafta de alama. Manusile erau din piele de castor, iar botforii peste genunchi, cu pinteni mobili atasati cu ajutorul curelelor. La marea tinuta se purtau eghileti din lina galbena pe umarul sting, pentru prima data aparind a~a la armata rornana, numai pentru detasamente de garda, dar pentru 0 scurta perioada de timp. Ofirerii aveau in plus, pentru mica tinuta, chipiul bleumarin, cu banda TOsie-garance. Centironul de mare tinuta, din fir, si eel de mica tinuta, din piele neagra lacuita, se incheiau cu pafta ca la trupa, eghiletii si giberna erau insa din fir auriu. Din mai 1869, calarasii vor purta acelasi fond de uniforrna, cu deosebirea di brandenburgurile, g1Htanele, snurul care orna caciula, tine-caciula, briul ~i merisorul erau din fir auriu, respectiv din lina galbena, fundul caciulii galben si egreta alba. Din 1869 dorobantii dlari vor purta ~i ei brandenburguri ~i fireturi galbene. In 1870 inter vine 0 schimbare numai in ceea ce priveste rozetele, care VOr fi galbene la calarasi ~i albe la vinatorii ciilari. Pentru mica tinuta, boneta si chipiul erau din postav bleumarin cu paspoal, respectiv, cu banda de culoarea regim.entului. Mantaua era din postav sur, cu petlite-sageata, contra-epoleti si paspoal de culoarea distinctiva, nasturii simpli, iar bluzele de vara, de culoare

65

gri-deschis, cu paspoalul corespunzator. Tot din 1870, brandenburgurile la dorobantii calari vor fi rosii, caciula cu fund si flama rosie, iar boneta si chipiul cu paspoal rosu. In 1870 se suprima pantalonii din postav gri la vinatorii calati, calarasi si rosiori, iar cizmele de mare tinuta se poarta obligatoriu ~i in mica tinuta. Uniforrnele cavaleriei ramin neschimbate pina in 1871, cind intervin modificari impuse de reorganizarea acestei arrne. In 1871 se desfiinteaza vinatorii calar]. Escadronului de jandarmi calan de 1a Bucuresti i se mai adaugs unul pentru a forma divizionul de jandarmi calari care impreuna cu cel de la Iasi vor constitui, in 1908, regimentul de es~ corta. La 25 octombrie 1871, regimentu1 1 rosiori prirneste drept culoare dis tinetiva culoarea alba, regimentul 2 rosiori, galbenul-limoniu, iar escadronul de scoala, albastrul. La aceasta data, dorobantii calari i~i vor schirnba denumirea in calara~i, ca fiind mai conforma cu numele traditional. Prin legea din 1872, calarasii, impreuna cu 0 parte din jandarmii calari de districte, care se desfiinteaza, se constituie in opt regimente de calarasi, care vor purta tunica bleumarin, cu brandenburguri rosii, caciula ca a rosiorilor - cu fund rosu, dar eu un lant pe un postav de culoare distinctiva in loc de gait an -, egreta rosie sl pantaloni albi, cu gaitane rosii. Atit la trupa, cit ~i la ofiteri uniforma artileriei se schimba numai in privinta culorii. Chipiul bleumarin are banda din postav si, respectiv, din catifea neagra, iar tunica - dupa croiala veche, cu aceleasi insemne si paspoale, dar din postav castaniu - este incheiata 1a doua rinduri de cinci nasturi. Epoletii se inlocuiesc Ia trupa prin contra-epoleti din postav negru, paspoalati cu rosugarance, plastronul ~i furajera suprirnindu-se. Panasul este inlocuit cu egreta, ca la geniu, iar nasturii au imprimat nurnarul regimentului. Pantalonii de mare tinuta sinr din postav sur, cu pas-

poal rosu-garance, taietura dreapta, iar mantaua este ca a cavaleriei, pentru soldatii calari, ~i ca a infanteriei, fara paspoale, pentru eei pedestri. La ofiteri, gulerul, pieptii si rnansetele tunicii sint din catifea neagra, Se suprima galonul de fir de la marginea gulerului, iar pantalonii din postav gri vor avea cite doua lampasuri rosii-garance. La exercitii si in campanie, se VOl' purta pantaloni strimti, eu cizrna ~i numai cu paspoal. Cei bazonati eu piele se suprima, Mantaua, ca a trupei, are distinctiile ofiteresti. Ulanca, din postav de culoarea tunicii, se va purta cu furaj era , ea si pina acum, iar nasturii sint ca 1a trupa, eu numarul regimentului. La tunica genistilor se adauga, pe fondul veehi, contra-epoleti din postav negru, eu paspoal rosu-garance, avind nasturii cu numarul batalionului. Pantalonii, de euloarea tunicii, au doar vipusca rosie. La ofiteri se suprima broderiile de 1a marginea gulerului, raminind doar grenadele .. iar pantalonii cu un singur lampas rosu pe cusaturile laterale. Semnul de serviciu, ulanca si cabana se suprirna. La ofiterii statului major de geniu, la care se desfiinteaza eghiletii si pal aria, uniforrna va fi ca a ofiterilor de geniu, cu deosebirea d nasturii vor fi simpli, piistrind ulanca 91 penajul dupa modificarile efectuate la uniforrna statului major. La trupa si la ofiterii trenului si echipajelor tunica din postav eastaniu va fi de forma celei de 1a infanterie, eu un rind de nasturi. La soldati, gulerul ~i contra-epoletii vor fi din postav negru, paspoalat eu rosu-garance, iar nasturii sirnpli. Garniturile de la ehipiu si giberna sint din metal alb. La ofiteri, pantalonii vor avea numai vipusca alba, toate fireturile si garniturile fiind albe. La pompieri, tunica de mare tinuta era ea la infanterie, in afara gulerului care se confectiona din postav r09ugarance, la mica rinuta raminind vesta. Nasturii, simpli, se pur tau la ambele tinute, iar pantalonii si mantaua erau ca 1a infanterie. Bicornul si chipiul statului major general ramin in dotare, dar chipiul era in

66

intregime din postav de culoarea tunicii. La bicorn, pana va fi frizata, de culoare neagra pentru generalii de brigada si alba pentru generalii de divizie. La chipiu, banda nu era brodata, ci se compunea dintr-un galon din fir auriu, tesut cu frunze de stejar pe trei rinduri pentru generalii de divizie si pe doua rinduri pentru cei de brigada. Broderiile gulerului ~i manseteior tu. nidi vor avea trei si, respectiv, doua rind uri de frunze de stejar. Pantalonii, din postav de culoarea tunicii pentru mare a tinuta, aveau doua lampasuri de culoare rosu-aprins. Pentru mica tinutii, pantalonii din postav gri aveau lampasuri rosii, Mantaua, ca a vinatorilor diad, paspoalata cu rosu, se incheia la doua rinduri de nasturi, iar ulanca, dupa modelul vechi, se incheia Ia doua rinduri de cite cinci nasturi. Pentru marea si mica tinuta la statul major, prin suprimarea palariei, singura coifura ramine chipiul. La tunica se fac modificari ca la infanterie, cu nasturi simpli ..Pantalonii, la ambele tinute, aveau lampasuri rosu-garance, iar pentru dilarie numai vipusca. Mantaua, ca la vinatorii calari, avea paspoal rosu, iar ulanca era cu modificarile enuntate, Se suprirna cabana ~i eghiletii, Uniforrna flotilei ramine cea veche, suprimindu-se cabana gri. La tunicile ofiterilor se introduc la urneri treflele, La ambele tinute ale medicilor ramine numai chipiul din postav bleumarin, cu banda din postav gal ben. In marea tinuta aveau panas din pene galbene, iar eei de la corpuri, pampon dublu, cu bila de sus galbena si cu cea de jos rosie. Tunica era ca a infanteriei, cu paspoale i?i guler galbene, fara broderii, cu mansete rotunde, gal bene, avind deasupra trese circulare de grad. Pentru toate gradele se vor purta contra-epoleti cu fond bleumarin, pe care erau aplicate broderiile medicului de batalion clasa a II-a, model 1859. Pantalonii, gri, aveau paspoal galben ~i erau taiati drept, Medicii atasati la corpurile calari vor purta in rinuta de campanie pantaloni strirnti ~i cizme. Mantaua, ca la infanterie, avea paspoale galbene pentru medi-

cii din administratia centrala si spitale, iar pentru cei de la trupele diad, ca la vinatorii calari. Fireturile erau galbene si nasturii simpli, Palaria, cabana, esarfa si eghiletii se suprirna, Trusa, din piele neagra lacuita, cu garnituri de metal galben, rarnine pentru ofiterii inferiori cu banderola din piele, si din fir auriu, pentru ofiterii superiori, Aceeasi uniforma poarta si farrnacistii militari, Inspectorul general al serviciului sanitar al armatei purta aceeasi uniforma, cu deosebirea c5. la guler avea un galon din fir auriu, tesut cubroderiile vechi, dar nereliefate, iar contra-epoletii din

1859.

Veterinarii militari vor avea aceeasi uniforrna, cu deosebirea cii toate gradele au contra-epoleti cu broderia de pina aeum a veterinarilor de divizion clasa a II-a :;;i nasturi albi. Mantaua va fi ca a vinatorilor dilari. Cornpania sanitara poarta chipiu eu banda galbenii, cu pampon simplu, galben, in marea tinuta, iar in mica tinuta, boneta ca la infanterie, paspoale galbene. Tunica, precum cea de la infanterie, cu paspoale galbene si mansete in colt, avea contra-epoleti paspoalati, Cornpania de lucratori va avea uniforma ca a infanteriei, nasturi ~i garnituri albe, paspoalele, banda chipiului, contra-epoletul si mansetele in colt din postav de culoare albastra, ca ~i pamponul simplu. Sefii de rnuzica au tunica intocmai ca a infanteriei, cu paspoale rosii, dar fara epoleti, cu mansete rotunde eu trese circulare de grad, ca si la chipiu, cu penaj verde pentru marea tinuta. Ofiterii din adrninistratia centrala, care provin din alte corpuri, poarta uniforrna corpului de origine. Toti ceilalti ofiteri din acest serviciu vor avea uniforma intocmai ca a ofiterilor de infanterie, avind in plus, cusut pe colrurile gulerului, insernnul de la chipiu, Toate fireturile vcr fi albe, nasturii din metal alb, fara insemne. In marea tinuta, la chipiu se atasa un pampon dublu-tricolor. La intendenta militara, chipiul, din postav bleurnarin, are banda albastra,

67

eu panas albastru la marea tinuta. Tunica, dupa modelul infanteriei, va avea paspoale albastre, mansete circulare ~i guler de culoare albastru-deschis. Pe guler, la colturi, se atasau aceleasi broderii pentru toate gradele. Pe mineci, deasupra mansetelor, gradele emu indicate cu trese albe. Toate fireturile ~i anexele metalice emu albe. Centironul era din fir argintiu, eu rnatase rosie ~i albastra. Pantalonii , gri, cu taietura dreapta, aveau lamp as albastru. Palaria, esarfa, eghiletii si cabana se desfiinteaza. Intendentul sef avea la guler si manseta galon din fir arginriu, resut cu broderia descrisa.

Acelasi galon este cusut si la chipiu, fara alte trese. Ofiterii de administratie au uniforrna la fel, fara broderie Ia guler, iar pantalonii numai ell paspoal. La ehipiu, pentru marea tinuta, spre deosebire de ceilalti, aveau pampon dublu, tricolor. Elevii scolii de adrninistratie aveau uniforma la fel, dar flira distinctii, eu pampon dublu, tricolorsi fara epoleti, doar eu un galon subtire, din fir argintiu, deasupra mansetei, In 1869 se stabilesc detaliile la uniforma generalilor. Generalul de brigada va avea la guler ~i la mansete cite un rind de broderii, generalul de divizie Fig. 66. Uniforms de sublocotenent de ciHara~i, doua rinduri, iar generalul-sef trei rinmodel 1869. duri. Chipiul, in marea tinuta, din postav bleumarin, va avea pe banda rosie broderiile de la guler. Pe fundul chipiului, nodul era facut din patru trese, la irnpreunarea eu peretii exista 0 tresa, iar pe cusaturile verticale cite patru trese. In fata se aplica 0 broderie din fir auriu reprezentind bagheta. Pina ill 1872 mai au Ioc 0 serie de modificari care pregatesc fondul uniformelor romanesti traditionale. Astfel, in martie 1870 contra-epoletii la tunica si la mantaua infanteriei de linie vor fi din postav rosu, avind pe miiloc numarul fiecarui regiment, din postav de culoarea fonduIui, iar la villatorii pedestri din postav verde, cu nurnarul din postav de culoarea fondului. La artilerie, contra-epoletii vor fi din postav negru, eu numarul regimentului rosu, la companiile de uvrieri contraepoletii VO! fi negri, fara numar, iar la batalioanele de geniu tot negri, paspoalati cu rosu-garance, ~i numar tot rosugarance. Trenul de echipaje militate poarta epoleri negri, paspoalati ell rosu si litera T tot din postav rosu, Granicerii prirnesc culori distinctive dupa diviziile teritoriale. Granicerii din raionul Diviziei I vor purta la manta paspoal rosu-deschis ~i contra-epoleti la fel, Hid numar. Divizia a II-a va avea culoare distinctiva galben-limoniu, Divizia a III-a albastru, iar Divizia a IV-a,

verde-deschis. Nasturii, semibornbati, fara numar, vor fi albi, Caciula, din blana neagra de miel, va avea fund din postav de culoare distinctiva, iar in fata 0 cocarda cu cifrul domnese, din metal alb, de rnarirnea celui de la caciulile cavaleriei. Pampoanele vor fi de asemenea de culoare distinctiva. Jandarmii pedestri primesc contraepoleti la mantale si tunici si paspoale din postav alb, iar pompierii din postav rosu, cu litera P din postav de culoarea fondului tunicii si, respectiv, a mantalei. Companiile sanitare, de uvrieri de administratie ~i de disciplina vor avea contra-epoleti din postav rosu, fara nU mar, doar cele sanitare avind la mijloe litera S, din postav bleurnarin. Giberna tuturor ofiterilor de artilerie va fi ca si pina acum, dar diptu§ita cu 0 catifea rosie, Dragonul §i centironul de mare tinuta vor fi din fir auriu, la fel cu al regimentelor de cavalerie, dar captusit eu 0 catifea rosie, la paftale rarninind tot tunurile incrucisate, in loc de cap de leu. La citeva luni dupa aceea, in iulie 1870, dragonul in forma cunoscuta se suprima pentru toti o fiterii , inlocuindu-se cu dragonul din matase neagrii, cu dungi tricolore din matase §i eiueure lat din fir auriu, Centironul de lac al ofiterilor de infanterie se suprirna, rnentinindu-se numai eel din fir. Pentru prima data In 1870 dipitanii ~i coloneii vor purta cite trei stele pe epoleti. Bluza va fi purtata de ofiteri ori de de cite ori si trupa va fi cu bluza de pima. Se reintrodue eghiletii, ca mai inainte, pentru corpul de intendenta, iar penajul de la ehipiu va fi bieolor, alb la partea superioara si rosu 1a baza. Guarzii de artilerie, formatiune infiintata prin deeretul nr. 998 din 1864, vor purta uniforrna ofiterilor de administratie, avind insa euiorile distinctive ale a~ti' leriei. La starul major general, esarfa se inlocuieste cu a infanteriei, iar pamponul si egreta, eu penajul tricolor dinainte de 1868. Pantalonii bleumarin
J

Fig. 67. Uniforma de locotenent de vlnatori calari, model 1868.

se suprima, mentinindu-se numai eei gri, eu lampas in marea tinuta §i vipusca pentru tinuta de to ate zilele, Pentru artilerie ~i trenul de eehipaje se suprima egreta si pamponul, inlocuindu-se cu penajele dinainte de 1868, adica rosu la artilerie §i negru la tren. Tunica ofiterilor de granita va avea croiala celei de infanterie, eu nasturi si fireturi albe, paspoalele si manserele avind culorile distinctive ale diviziilor teritoriale. Uniforrna ofiterilor de militie va fi tot ca a infanteriei, eu paspoalele si

69

rnansetele de tunica dupa modelul corpului gtanlcerilor, dar cu fireturi ~i nasturi de culoare galbena. Auditorii armatei (ofiterii de justitie militara) poarta uniforrna ultimului corp din care au facut parte. Secretarii clasa I ~i a II-a de pe ling a punctele de frontiera vor purta, la chipiul bleumarin, banda ~i paspoal de culoarea distinctiva a diviziei teritoriale pe raza careia se afla, avind brodata cu fir argintiu, pe banda, in fata, inscriptia : « Serviciul frontiere ». In 1870 se da 0 noua uniforma corpului flotilei, inchisa la doua rind uri cu cite doi nasturi mici. Gulerul in tors avea pe fiecare colt cite 0 ancora din postav rosu, Spenterul de ordonanta, de aceeasi culoare, se ineheia la doua rinduri de cite noua nasturi, avea mansete despicate, inchise eu cite doi nasturi ~i guler inters, prevazut cu ancore ca la cabana. Pantalonii de ordonanta, eu taietura dreapta, erau din acelasi postav, iar ceilalti, de flanc, unul din pinza alba ~i celalalt din pinza cenusie, mai groasa, taiati ea cei de ordonanta, Bluza din pinaa groasa, cenusie, se incheia eu un nasture de os Ia git si eu cite unulIa mansete. Camasa de marina va fi de pinza, avind un guIer mare albastru, cu trei sireturi albe la margine, cusute la distante de 8 mm unul de altul. Pe ambele' patti ale despicaturii pieptului se afla cite doua sireturi pentru astringe bluza. La mansete, va avea, de asemenea, trei sireturi albe, ea pe guler. Flanela va fi din bumbac, fara guler, cu dungi albastre si albe, cele albastre late de 12 mm si eele albe de 20 mm. Cravata va fi de doua feluri : una tricotata, din !ina neagra, iar cealalta din lustrin. Palariile de asemenea vor fi de doua feluri: una de lac, iar alta de paie, arnbele eu panglica neagra de matase, pe partea din fata aplicindu-se, eu litere aurite, numele bastimentului, iar la eapetele atirninde, cite 0 ancora. Boneta de lueru, eu 0 caleta, va fi din pisla neagra, prevazuta cu 0 banda incercuita cu panglica neagra, ea la palarie. 70

Mantaua avea capison, era din postav gri-deschis, dupa forma infanteriei de linie si nu depasea ca lungime 8 em peste genunchi. Pantofii erau din toval, iar cizmele dupa modelul general. Ofiterii inferiori ~i superiori aveau doua tinute. In marea tinuta purtau frac albastru-deschis, cu doua rinduri de cite noua nasturi, cu aneora incoronata in relief. Gulerul era drept si mansetele despicate, prevazute cu doi nasturi. Pantalonii, din acelasi material, erau ornati pe cusaturile laterale cu un galon din fir, lat de 4 em pentru ofiterii superiori si de 3,5 em pentru eei inferiori. Vara, pantalonii erau din dril alb, fara galon. Vesta, de picher alb, se incheia cu sapte nasturi mid de uniforma si se purta cu fracul la marea tinuta. in mica tinuta se introduce gherocul bleumarin-inchis, cu port-epoleti, guler rasfrinr, avind pe mined galoanele distinctive de grad deasupra nasturilor, iar La spate doua capace. Gherocul se ineheia la doua rinduri de cite cinci nasturi, iar la spate avea doi nasturi in talie si doi mai jos. Pantalonii erau din postav bleumarininch is sau alb, cu buzunare drepte, iar vesta din postav sau din pichet, dupa tirnp. Pentru distinctiile de grad, sublocotenentul purta un galon din fir auriu, cu un ochi deasupra, sirnbolizind colacul - care se va intilni la toate gradele pe primul galon de sus -, locotenentul doua galoane si capitanul trei, Maiorul, ea toti ofiterii superiori, avea un galon din fir auriu-mat La baza galoanelor indicatoare de grad, lat de 14 mm si deasupra un galon ingust eu ochi, In serviciul de iarna si pe timp urit, ofiterii aveau cabana. din postav bleurnarin-inchis si gluga, fara semne distinctive, incheiata eu ciucuri negri. La marea tinuta se purtau epoleti cu broderii din fir aurin-mat. Sublocotenentul avea pe epoleti 0 ancorii galbena si 0 stea alba, locotenentul doua stele si dipitanul trei stele. Maiorul avea epoleti cu ciueuri tari, din fir auriu, ancora si 0 stea alba. Fracul de mare tinuta era brodat eu fir auriu. Pentru

sublocotenent, gulerul era ornat cu 0 dunga aurita si 0 ancora inconjurata de foi de stejar, la colturi 1ji la mansete, numai eu 0 dunga aurita. Locotenentul si capitanul aveau aceleasi broderii, dar 0 ancora in plus. Dragonul era ea la infanterie, iar centironul din fir auriu, ca la armata de uscat. Penrru marea tinutii, toti ofiterii purtau palarie neagra, brodata cu un galen de miitase ~i torsada verticala, avind la partea superioara 0 cocardii tricolora fixata eu nasture. Pentru mica tinuta, ofiterii purtau sapca eu viziera de piele si galoane pe banda, ca cele de la mansere, avind in fara 0 cocarda. Medicii din corpul fLotilei poarta aceeasi uniforrna, dupa gradul la care sint asimilati, eu semnul distinctiv prescris pentru medici. Scoala militara avea manta din postav gri, ca a infanteriei, eu un capison, paspoalata eu rosu-garance, iar epoletii din postav tot rosu-garance, Mantaua se incheia la doua rinduri de cite patru nasturi, La guler se aplicau doua grenade din miitase galben-limoniu. Tunica, bleumarin-inchis, ea la infanterie, paspoalata eu rosu-garance, avea guler si mansete din postav albastrudeschis, pe guler aplicindu-se grenadele din rnatase galbena, iar pe urnar trefle din marase galbena. Pantalonii pentru ambele tinute erau bleumarin-inchis, croiti ca pentru infanrerie, eu vipusca rosie-garance. Chipiul, rosu-garance, ornat eu Trese de matase galbena, avea banda albastru-deschisa si egreta galbena. Boneta - din postav rosu-garance, cu clape albastre-deschis, paspoalate galben - avea ciucure din Hna galbena, grenada si galon din matase galbena, Ofiterii scolii purtau uniforrna corpului din care proveneau. La generalii de orice grad se purta, de la aceasta data, la tunica, intre galon ~i trese, inca un galon din fir lat de 10 mm.

« Inal tul decret », nr. 1247, din 11 iulie 1872, stabileste ca unica distinctie de culoare pentru dorobanti, albastrudeschis, pe toata tara, fara. deosebiri de culoare intre diviaii. La rnilitieni si giirzi orasenesti uniforrna trupelor de infanterie va fi ea a dorobantilor, dar cu paspoale rosii, iar la eea de cavalerie ca a calarasilor. La ofiteri, gulerul ~i mansetele de culoarea fondului tunicii vor fi paspoalate cu rosu pentru infanterie, iar la cavalerie uniforrna va fi ea a calarasilor, cu deosebirea ca brandenburgurile vor fi negre, Atit trupa, cit si ofiterii din militie Iii garda oraseneasca vor avea pe cocarda de la chipiu ~i de la caciula 0 cruce bizantina, din metal alb, fara torsada. Semnele de grad la aceste doua arme se indicau ca ~i la armata permanents. La uniforrna dorobantilor se adauga o bluaa de plnza, ca la di.lara~i. Gulerul ~i mansetele acestor bluze sint din pinza albastra, avind ~i pe piept, de la guler pina jos, 0 banda albastra, lata de 80 rnm, iar pe umeri contra-epoleti cusuti, din aceeasi pinza albastra. La bluza se ataseaza un briu de lina albastra, care se poarta peste bluza, trecut de doua ori peste corp si innodat in partea stinga, eu eapetele atirninde. La calarasi, bluza avea guler, mansete si contra-epoleti din pinza rosie, la care se adauga pe ambele parti ale pieptului, in loeul brandenburgurilor tunieii, cinci petlite de pinza rosie si briul rosu din linji, ca al dorobantilor, purtat atit peste bluza, cit si peste tunica. Brigadierul $i eaporalul vor avea aplicata pe ambele patti ale gulerului bluzei, in lungul sau, cite 0 perlita alba, lata de 4 mm si lung a de 50 mm, sergentii doua, iar sergentii-majori vor avea trei perlite. Uniforma scolilor fiilor de militari (gimnaziile militare) va fi aceea a fostei scoli militate, decretata in 1870, iar a scolii rnilitare de infanterie ~i de cavalerie va avea treflele din matase rosie.

Uniformele

1873-1912/1916

" rornanesti ."rntre ~

Dupa noua lege de organizare a armatei din 1872, uniformele fiecarei arme sint ordonate prin regulamente puse in aplicare in 1873. Pe fondul uniformei fiecarei arme se vor constitui toate tinutele. Predornina culoarea bleurnarin pentru majoritatea arrnelor care se VOt distinge prin tunid cu unul sau doua rind uri de nasturi, cu paspoalul propriu fiecarei anne, at it pentru armata perrnanenta, cit si pentru armata teritoriala, Cavaleria ~ alcatuita din rosiori si calarasi ~purta tunici de culoare rosie si, respectiv, bleumarin, cu brandenburguri, iar artileria si vinatorii, tunici de culoare maro. Prin modificarile din 1893 se introduce culoarea neagra in loc de bleurnarin si se infiinteaza tinuta de vara, cu bluza si chipiu alb pentru ofiteri. La trupa se introduce capela, devenits specifica pentru armata rornana. Pe fondul definitivat inca de la sfirsirul anului 1872, vom semnala numai elementele noi care intregesc specificul din 1873

si rnodificarile survenite pins la etapa urrnatoare. La infanteria de linie, tunica din postav bleumarin se inchide la un rind de sapte nasturi de alarna, semibombati. Are petlitele lungi pinji la nasturele contra-epoletului, late cit gulerul pe care 11 acoperii ; mansetele, paspoalele si contra-epoletii sint din postav rosu. Pe mijlocul contra-epoletului se afia si nurnarul regimentului, din postav bleumarin, inalt de 4,5 ern. Gulerul este din postavul fondului, paspoalat la partea superioara, taiat piezis in fata, cu colturile rotunjite si incheiat cu 0 copca, prezentind 0 deschidere de 20 mm. Capacele de la spate sint drepte, rotunjite la capete si fixate eu cite doi nasturi. Pantalonii, gri-inchis, sint previizuri eu vipusca rosie. Mantaua, din postav gri-inchis, lunga pina la 40 cm de tocul inc1i1tamintei, se inchide la doua rind uri de cite patru nasturi. Sparele, croit dintr-o bucata, formeaza un singur cret. Mantaua.se stringe la spate -eu g. banda;

73

nurnita marringala, paspoalara, taiata drept, avind colturile rotunjite si fixate cu doi nasturi peste cap ace in at carer nasturi de jos se fixeaza poalele ridicate pe timp ploios, Minecile mantalei sint rasfrinte ~i paspoalate. Gulerul, din culoarea fondului, paspoalat, are colturile rotunjite ~i este prevazut cu perlitesageata distinctive. Contra-epoletii, rosii, au numarul de culoarea mantalei. Manraua are ~i un capison, Bluza, din pinzji cenusie, fad paspoal ~i fara semn distinctiv, se incheie drept pe piept cu cinci nasturi de os neaparen!L Chipiul, din postav bleumarin, avea paspoale ~i banda rosie. Fundul, rotund, cu diametrul de 13 em, era paspoalat imprejur cu suiras din Iina de culoare rosu-deschis. Peretii erau drepti in fata ~i pe partile laterale, iar la spate, arcuiti, Pe pererii laterali se afla paspoale verticale. Viziera este dreapta si are colturile ..rotunjite. Subbarbia, din cureluse de lac negru, are catararna neagra, de fier ~i butoniere la capete. In fata se afla initiala sprijinita pe viziera, deasupra 0 cocarda tricolora metalica, peste care se fixeaza - printr-un nasture mic, de alarna, cu numarul regimentului stantat - torsada alcatuita din patru snururi de Hna rosie. Deasupra, intre fund ~i perete, este taiata 0 deschidere pentru intrarea pamponului. Pamponul, sferic, de culoare distinctiva, are la baza o grenada din alarna, eu patru fladiri, care sustine sfera. Sub grenada se afla un tel indoit care servea la fixarea pamponului. Invelitoarea chipiului se confectioneaza din musama moale neagra, are forma chipiului ~i este tivita la marginea de jos eu siret de bumbac negru, La partea superioara se lasa lac pentru introducerea pamponului, iar in fata se afla numarul regimentului, vopsit cu alb. Capelul, inalt de 16 em ~i lung de 23 em, are clapele eurbate, ridicindu-se la partea superioara la 10 em, iar la spate ~i in fata eu 7 em. Clapele ~i cusaturile capelului sint paspoalate in culoare distincriva. In fata, din coltul de sus, porneste un snur din lina rosie, terrninat

Fig. 68. Uniformd

de solda! de infanteri« de lillie, model 1877, tinuta de campanie de iarna, tablou de Nicolae Grigorescu, (Colectia Muzcului mjlitar central),

eu un ciucure, iar pe clapa din fata este nurnarul regimentului, din postav de euloare distinctiva, inalt de 30 mm, Cravata, din postav negru, lunga de 40 em ~i lata de 4 em, este captu~ita cu pinza alba, se incheie la spate eu doua sireturi de bumbac negru, care se infa~oara pe git si se innoada in fata. Capetele cravatei se petrec unul peste altul la spate, unde se afla 0 butoniera pentru nasturele de pe cama~a, cusut anume ca sa imptedice eravata sa se
ridice.

Cizmele, din piele groasa de vax, au carimb lung de 30 em si la interior, spre gura, tragatori de piele indoita, Tocul

74

este taiat drept. Manusile, groase, erau confectionate din Iina alba impletita, iar eele subtiri erau din bumbae alb. In privinta semnelor distinctive, caporalul purta pe ambele mined doua galoane din lina galbena, late de 20 mm, din tesatura zisa «in vargi ». Prirnul galen era eusut in colt, deasupra mansetei, iar capetele lui in cusaturile laterale ale mansetei. Al doilea era cusut in acelasi fel, la 0 distanta de 3 mm de primul. Sergentii aveau un galon de fir auriu cu aceeasi tesatura si Iatime, sergentii-rnajori doua galoane din fir auriu, iar sergentii-adjutanti doua galoane de 20 mm ~i un galon de 10 mm deasupra. Furierii, deosebit de galoanele de grad, purtau pe antebrat cite un galon de fir argintiu, dispuse oblic, capetele lor intrind in cusaturile de pe lungimea rnineeii. La manta se purtau aceleasi galoane de grad, dar cusute piezis, deasupra mansetei, iar la bluzele de vara se cosea pe guler, pentru cap or ali un siret de lina rosie, la sergenti doua, la sergentii-rnajori trei si la sergentii adiutanti patru sireturi. Galoanele de vechime, din lina rosie, cu aceeasi tesatura si latime ca ce1e galbene, se purtau ~i la tunica si la manta, numai pe antebratul sting, cusute oblic. Centiroanele pentru sabii, ale subofiterilor, sint de lac negru ~i se incheie cu doua paftale reprezentind cite un cap de leu din alama, in relief, legate intre ele cu un sarpe in forma de S. Atirnatorile - una in spate, mai lunga, iar cealalta, mai scurta pe soldul stingse fixeaza de cirlige montate pe eentiron, iar la capetele de jos sint prevazute cu catarame si cureluse negre. Dragonul era ca al ofiterilor, Insa din matase galbena. Subofiterii purtau centironul atit peste tunica, deasupra ultimului nasture, cit si peste manta. Muzicantii. cornistii si tobosarii poarta uniforma stabilita inca din 1872, cu sernnul distinctiv special, din galon tricolor, la chipiu si tunica, avind doar

pamponul diferit, cu sfera de sus alba. La fel tarnburul major poarta tunica, galoane din fir auriu, tesute « in vargi ». Pe umeri, spre deosebire de trupa, are tine-epoleti din galon de fir auriu, paspoalat eu rosu. Epolerii au placa :;;i gitul din postav rosu, gitul fiind brodat la margine cu galon din fir auriu; colacul ate 0 torsada din canetil cu dungi de matase rosie, peste care se suprapune o alta torsada, De sub torsade coboara franjuri flotante, din canetil rasucit cu fire de matase rosie. In eentrul placii se afla numarul corpului, din alama. Calpaeul, din blana de urs cu parul in
Fig. 69, Uniforms de tambur major de infanterie, model 1873, pentru marea ~inuta.

jos, este inalt de 30 cm la spate si 25 cm in fala, fundul fiind de lac negru, de forma ovala, cu diametrul de 22 ern, In fa~a este montata 0 placa de alama reprezentind serni-soarele cu raze reliefate, iar pe partea de jos a placii, in rnijloc, este aplicat numarul regimentului, din metal alb. Pe mijlocul calpacului se monta ~i penajul. Banda se purta dupa git, trecind-o pe deasupra umarului drept, peste epolet ~i incheindu-se pe soldul sting. Ea este din postav distinctiv, captusita eu bleumarin, avind marginile prevazure cu un galon din fir auriu, tesut «in vargi ». Capetele ei sint taiate in colturi, cad liber si se leaga intre ele printr-un gaitan din fir auriu. Virfurile gairanelor sint previizute eu cite un cui galben de eghilet. Pe partea de dinainte a bandei se aM o placa de alarna, lucrata cu flori in relief, pe mijloeul careia sint practicate lacasele pentru sustinerea a doua baghete mici, irnitind pe eele negre de tobosar, Baghetele erau prinse cu lantiFig. 70. Uniforms de sublocotenenc de infantcrie de linie, model 1873, finura de campanie.

~oare galbenede capul de leu din alama, fixat pe banda. La 70 cm mai jos de placa se afla numarul regimentului, din alama, Penajul - din pene rosii, inalte de 30 ern, rasfrinte la virf - este fixat intr-o oliva de canetil auriu. Centura, ornata ca si banda, era incheiata cu pafta patrata, pe care se afla fixat numarul regimentului, tot din alarna, inconjurat de doua ramuri de maslin in relief. Marginea cataramei este prevazuta cu 0 baghetji reliefata. Pe partea stinga a centurii, coboara piezis, pe sold douii arirnatori, la fel galonate, impreunindu-se la capetele de jos pentru a forma un unghi j noua arirnatoare este de latimea centurii si are la capat doua belciuge din alarna care servesc pentru suspendarea palosului de tambur. Manusile tamburului major erau din piele alba. Sapatorii - elementele genistice ale infanteriei - aveau uniforrna ca a trupei, la care se adaugau sortul, cactula si rnanusile speciale. Sortul este din piele de bivol, groasa si albita, Pe ante brat, la tunica si la manta, sint cusute doua topoare incrucisate, din postav rosu, avind deasupra incrucisarii 0 grenada cu sapte flacari. Insemnul se coase la 22 ern mai jos de u1115r. Cactula, din blana de urs negru, cu parul in jos, este la fel ca a tamburului major ~i prevazuta cu subbarbie ca cea de la chipiu, Manusile, ca cele pentru tamburul major, au insa la partea de sus « minecare » evazate. Ofiterii de infanterie aveau uniforms ca a trupei, din postav subtire, mai fin, cu aceleasi paspoale, avind capacelc de la spate acoladate, fixate cu cite trei nasturi. Pe umeri purtau trefle formate din doua gairane din fir auriu, iar deasupra mansetelor aveau tresele indicatoare de grad la mica tinuta, Tresele de la mansete - din fir auriu, aplatizate - inconjoara mansetele si se urea in forma de floare ascutita, cu trei unghiuri. Mantaua - prevazuta cu doua buzunare drepte, acoperite de cap ace - avea pe umeri trefle. Deasupra capacului de

la buzunarul sting eta lasat loc deschis pentru trecerea atirnatorii centironului. Mantaua se incheie pe piept cu doua rinduri de cite sase nasturi, Slitul este prevazut cu cinci nasturi mici de uniforma. Tunica de mare tinuta era la fel, cu deosebirea di la manseta nu se mai aplicau tresele, iar pe umeri se aflau epoletii care indicau gradul, fixati in tine-epoleti, din canetil si dungi formate din fluturasi dispusi transversal. Tlne-epoletii, paspoalati eu rosu, se fixau la 4,5 em de cusatura umarului. La 20 mm de guler este cusuta 0 gaica pentru introducerea agrafei de pe spatele epoletului. Forma si dimensiunile chipiului erau ca la trupa, la care se adaugau tresele circulare, vertieale, torsada, nodul din fir auriu si cocarda din galon de matase. Tresele indicatoare de grad erau cusute la 1 mm deasupra benzii, la distanta de 2 mm intre ele, iar subbarbia, falsa, era din fir cu impletitura zisa sirrna, fixata in doi nasturi, fara numar. Nodul forma 0 floare in patru ochiuri, Parnponul, ca si eel descris pentru trupa, este purtat numai de ciitre ofiterii inferiori, iar egreta numai de catre comandantul titular. Ofiterii superiori aveau penaj tricolor, cu rosul sus, si era fixat intr-o oliva de fir auriu. Epoletii ofiterilor erau de tip « inghetat», din alama lustruita, cu placa ovala, sernibornbata ; gitul era compus din 16 solzi suprapusi, eu trei taieturi rotunjite fiecare, placa de 1a capatul de sus se fixeaza cu un nasture mic de uniformao Imprejurul placii se afla 0 torsada din canetil de fir auriu rasucit, peste care se monta 0 a doua torsada, mai mica, iar sub torsada mare, a a treia, si mai midi. Epoletul este captusit eu postav de culoare distinctiva, aparent in forma de paspoal. Sub canetilul de jos, care inconjoara placa, sint prinsi ciueuri flotanti cornpusi din rinduri suprapuse, si ciucuri din fir auriu de canetil impletit, pentru ofiterii inferiori. Ciucurii pentru ofiterii superiori erau ficsi, din sirma aurie, legati intre ei si semibornbati la mijloc, asezari pe 0 placa de carton subtire, captusita ea ~i epo1etul.

Fig. 71. Uniforrna de tobosar de infantcrie, 1873,. pentru marea \inuta.

model

Stelele indicatoare de grad erau de metal alb, de la una la trei (sublocorenent, locotenent, capitan), fiind fixate pe epoleti eu franjuri subtiri ; de aceeasi marime si nurnar erau si eele pentru maior, locotenent-colonel :;;i colonel, asezate pe epoleti eu franjuri groase si scurte. Stelele se purtau una in mijloc, doua pe aceeasi linie, la distanta de 30 mm una de alta, iar a treia deasupra celor doua, la impreunarea placii eu solzii, forrnind un triunghi eu cele de ios. La tunica si chipiu gradele erau indicate prin trese, tot de la una la trei pentru ofiterii inferiori ~i la fel pentru eei superiori, la care insa se adauga galonul de ofiter superior, deasupra caruia se asezau tresele, dar pentru fiecare grad superior galonul avea alta tesatura : pentru maior era tesut eu 0 linie in zigzag, pentru locotenent-colonel eu doua linii, iar pentru colonel cu trei 1inii, tot in zigzag. La ehipiu, galonul de ofiter supe77

rior se eosea trei sferturi pe banda ~i un sfert pe peretii chipiului. Ofiterii inferiori aveau cite 0 tresa verticala pe partile laterale si nodul de pe fundul chipiului format dintr-o tresa, iar ofiterii superiori cite doua trese verticale si nodul dublu, compus din doua trese. Centironul - din piele alba, purtat pe sub tunica - avea doua atirnatori din fir auriu in tesatura zisa piehet, eu 0 dunga de matase rosie ~i una albastra, captusite cu piele rosie ~i prevazute, spre capete, cu cite 0 catararna ovals de alama, fixata eu un cui intr-o capsa tintuita pe galon. Sub ea se afla 0 curelu~a rosie, eu catarama mica, pentru sustinerea sabiei. Atirnatoarea lunga era mobila si se prindea cu gaica de centiron, iar cea scurtii, de pe soldul sting, fixata de un belciug de alama cusut pe cingatoare. Ofiterii cu drept de calla infanterie si in tinuta de campanie poarta eentiron din piele neagra de aceleasi dimensiuni, eu atirnatori din piele naturala. Dragonul, pentru toate gradele, este eel stabilit in 1872, din fir auriu, tesatura pichet, eu 0 dunga de matase rosie si una albastra si eiueure eu franjuri strinsi in forma de oliva, Pentru toti ofiterii, esarfa era confectionata din fir auriu lueitor ~i era formata dintr-un briu sau cingatoare in tesatura « rips », prevazuta la partea de sus eu 0 dunga de matase rosie, iar la partea opusa eu 0 dunga de matase albastra. Briul este captusit cu matase galbena. Pe partea sringa se afla, la un capat, 0 funda eu patru frunze indoite, sub care sint copcile eu drlige pentru a incheia esarfa. De la funda coboara doua benzi, in aceeasi tesatura eu briul, la extremitatea carora atirna cite un ciuCUTeell franjuri din fir auriu si fire de matase rosie si albastra, Partea de sus a ciucurilor este prinsa pe 0 pernita acoperita eu beteala lucitoare si retea de fir auriu. Esarfa, incinsa pe talie, trebuie sa treaca la spate peste nasturii de sus, iar in fata sa acopere nasturele de jos al tunieii. Adjutantii de batalioane poarta esarfa peste umarul drept, pe sub epolet, trecind in diagonala peste piept

Fig. 72. Uniforms de locotencnt model 1873, pentru mica tinutiL

de

dorobanti,

~i spate si ciueurii pe soldul sting. Cravata era ca a trupei, dar din matase neagra, paspoalata la partea superioara eu pinza alba. Manu~ile erau din piele de castor. Cizrnele erau de vax Iustruit, iar pentru timp nefavorabil numai ofiterri inferiori ave au cizme din iuft negru, fara incretituri, eu carimb inalt pina la 60 mm sub genunchi, taiate drept, Ofiterii eu drept la cal aveau botfori rascroiti la partea dinapoi, cea dinainre fiind dreapta. Acesti ofiteri purtau pinteni de otel nichelat Ia toe, durita prevazutii cu raze terminate cu dinti. La botfori se purtau

78

pinteni atasati cu curele negre, fixate in catarame albe pe partile exterioare ale incaltamintei, Sefii de muzica, asimilati in armata, aveau tunica la fel ca a ofiterilor, dar cu Trese circulare deasupra mansetei croita tot circular. Seful de muzica clasa I are 0 tresa, clasa II, doua trese ~i clasa III, trei trese. Inspectorul general al muzicilor avea un galon lat din fir auriu, ca pentru maior, ~i 0 tresa deasupra. Acesta avea la gulerul tunicii de mare tinuta 0 broderie din fir auriu, traversata de un rind de fLuturi, iar partea de jos dantelata. Pe ambele par~i ale gulerului avea, brodata eu fir auriu, 0 lira strabatuta de un baston de dirijorcare se implereste printre coardele lirei - si de 0 ramura de laur care se subtiaza si se terrnina la virf eu 0 frunza, In tinuta de serviciu, gulerul va fi brodat numai cu lira descrisa mai sus. Sefii de muzica, clasele I - III, vor avea, atit pentru tinura de serviciu cit si pentru marea tinuta, numai lira. Pe umarul tunicii de mare tinuta ~i la manta se afla gaitanul cusut direct in mineca, fara trefla de la ofiterii cornbatanti. Chipiul este fara Trese verticale, pe pereti numai cu eele circulate reprezentind asimilatia gradului. In fa~a Iipsesc torsada si nasturele, pe cocarda aflinduse doar lira descrisa pentru guler. In, spectorul general va avea galonul si tresa de maior, iar pe fundul chipiului nod dublu. Penajul negru este curbat si cade cu virful pe partea de sus a vizierei, iar inspectorul general avea penaj negru, cu virful rosu, Centironul asimilatilor, care inlocuieste esarfa, va fi ca al sergentilor-adjutanti, din fir auriu, tesatura «pichet », cu dunga rosie si albastra, caprusit cu mesina rosie, iar pentru tinuta zilnidi eel descris la ofiteri. Existau patru tinute : a) marea tinuta ; b) tinuta de serviciu; c) rinuta de campanie j d) tinuta de zi. La marea tinuta, pentru trupa, se purta tunica, chipiu dezvelit, cu pam, pon, pantaloni de ordonanta. Pentru ofiteri : chipiu cu pampon, penaj si egret a, tunica cu epoleti, esarfa. Tinuta

de serviciu - intrebuintata pentru orice serviciu comandat, in garda, serviciu de 24 de are, pichete, reviste, prezentari ~i ordine speciale - comporta chipiu cu parnpon sau penaj, tunica cu trese, esarfa, La trupa, tinuta de campanie - intrebuintata in marsuri si la ordin special se compunea din tunica, pantaloni in cizma, chipiu invelit, cu pampon, ranita, centiron, cartusiere, bidon, gamela, sac de pesmeti, cortul individual, bidonul eel mare ~i marmita. Ofiterii purtau tunica cu trese, chipiu invelit, cu pampon, penaj sau epolet, centironul sub tunica, esarfa, revolverulla cei infeFig. 73. Uniformi1 de soldat de dorobant], model 1877,
~inuta de iarna, tablou

(Colectia Muzeului milirar central).

de Nicolae

Grigorescu.

rion incins la briu, la cei superiori in port-pistolier la sa. Tinuta de zi se intrebuinta intotdeauna, cu exceptia cazurilor anume prevazute pentru alte tinute sau ordine speciale si se compunea pentru trupa, in oras, din tunica, cenriron deasupra, chipiu cu sau fara invelitoare, parnpon, pantaloni drepti sau in cizme, dupa timp. In cazarma se purta capelul, fara centiron, iar pentru ofiteri tunica cu trese, chipiu fara pampon, penaj, egreta, centiron sub tunica, pantaloni drepti sau in cizme, dupa timp. Uniforrna regimentelor de dorobanti are aceeasi culoare, dar cu paspoa1e, perlite, guler, mansete si contra-epoleti din postav albastru-deschis. Mantaua, gri, are spatele croit dintr-o singura bucata, fara martingala, si fiha nasturi, incretindu-se in talie cu doua sireturi interioare petrecindu-se printr-o culisa,

Fig. 74. Uniformii model 1873.

de soldat

din

militia

urbana,

Se incheie in fata cu un rind de cinci nasturi ~i are buzunare laterale, pe partea stinga, acoperite de un capac acoladat, paspoalat. Bluza de pima este cea decretata in 1872. Caciula, din blana neagra de miel, are forma zisa «cuca », cu partea de sus bornbata ~i aplecata spre dreapta. in fata este montara initiala, iar pe stinga, la 60 mm de margine, 0 cocarda tricolora avind in rnijloc numarul corpului, din metal alb. Sub cocarda se fixeaza pana de vultur, lunga de 200 mm, iar la baza, subbarbia. Legatura de git, de euloare albastru-deschis, se pune peste dima~a ~i se innoadii in fata, formind un nod drept, tara funda, iar capetele se introduc sub bluza sau manta. Itarii , din dimie alba, croiti pe pieior, sint fara paspoal, iar opincile, din piele tabacita, legate pe picior cu nojite de curea neagra, care forrneaza incrucisari pina sub genunchi. Uniformele speciale ale cornistilor ~i tobosarilor sint la fel ca la infanteria de linie, dar eu paspoalele de euloare distinctiva ~i cactula de blana alba, eu pana de vultur. Militienli urbani si eei rurali au, in lac de tunica, bluza - sub forma celei de pima a dorobantilor - din postav bleumarin, cu paspoal, guler, banda de pe piept, mansete si contra-epoleti din postav albastru-inchis, restul elernentelor fiind ea la dorobanti, avind doar pe cocarda de la cactula, in lac de nurnarul unitatii, crucea bizantina, din metal

alb-lucitor.

Ofirerii de dorobanti au uniforms ca a cel~r din infanteria' de linie, eu deosebirea d postavul distincriv va fi albastru-deschis, iar cei de militie cu aceleasi distinctii ca dorobantii, , numai ca pe co carda vor avea crueea bizantina, din metal alb-lucitor. Secretarii de frontiera vor avea tunica asernanatoare eu a cadrelor permanente de dorobanti, cu mansete circulare deasupra car ora secretarii clasa I VOT avea o tresa circulara din fir auriu, iar cei clasa a II-a, doua trese, pe umeri neavind epoleti sau trefle ; chipiul este ca a1 elevilor de intendenra, cu trese

nu era rosie, ci de culoarea turncn, restul galoanelor tricolore fiind aplicate. Nici tamburul-rnajor nu avea numar pe calpac si pe banda, ci crucea bizantina. Uniforrna ofiterilor era la fel ca la trupa, cu distinctiile respective de grad. Vinatorii ramin cu uniforms din 1868, cu paspoale verzi la tunica de culoare castanie. Nasturii, semibornbari, din metal galben, au stantat in relief cornul, iar contra-epolerii sint din postav verde, cu nurnarul batalionului din postav de culoarea fondului. Pantalonii, gri, erau prevazuti cu vipusca verde. Palaria, din pislji neagra, avea calota rotunda, tivita pe margini cu lac negru. Borul drept al palariei este rasfrint in sus, pe toata inaltimea si fixat de caleta cu 0 cocarda metalica rricolora, avind in centru numarul batalionului, din me, tal alb, iar sub rasfringerea din dreapta, o teaca de piele neagra penrru fixarea penajului. La baza calotei era aplicata 0
Fig. 76. Uniforrna modeJ 1873, tinura de locotenent zilnica. de vlniitori,

Fig. 75. Uniforms de soldat 1873, pentru marea (in uta.

de vinatori,

model

din fir auriu si pampon - ca ofiterii inferiori de dorobanti ; centironul este din piele neagra de box, iar dragonul ca pentru sergentii-maiori de infanterie. Uniforma garzilor orasenesti era dupa modelul ~i cu sernnul distinctiv al infanteriei de linie, ins a fara perlite si mansete rosii, ci din postav de culoarea fondului, paspoalate doar cu rosu, ca ;;1 epoletii, faIl nurnar. Banda de la chipiu era de asemenea din postav bleumarin, paspolat, avind pe cocarda crucea bizantina, Nasturii erau simpli, fara numar pe ei. La cornisti ~i tobosari, capa de la umeri

Fig. 77. Uniforma de elev de la ~eoa1a militara, model 1873, tinuta de scoala.

Fig. 78. Uniforms de elcv de la scoala rnilitara, model 1873, tinuta de oras,

banda de lac negru, pe care se aplica in fa~a cifrul din metal galben. Fe partile laterale erau fixate curelele subbarbiei. Fenajul negru, avind capetele plecate in [os, era strins la baza, Hitindu-se spre

virf,

Capelul, dupa modelul general, avea paspoale verzi eu ciucuri de lina verde si corn de postav verde, in lac de numar, Cornistii aveau aceleasi disrinctii ca la infanterie, dar pe fondul uniforrnei de arma cu culori distinctive verzi. Ofiterii aveau uniforma ca la rrupa, eu semnele distinctive din fir auriu, iar

pe guler cornul brodat din fir. Tunica era captusitii la revere si la poale cu lustrin verde. Ofiterii de vinatori nu aveau in dotare epoleti eu franjuri, Ei purtau la toate ~inutele numai trefle, ea rosiorii si calarasi], Palaria era la fel ca a trupei, eu deosebirea di. pe banda de lac se aplicau circular tresele indicatoare de grad, din serasir auriu, galonul de ofiter superior fiind cel dupa modelui general. Chipiul era eu tresele obisnuite ~i culorile distinctive ale vinatorilor, Jandarmii pedesrri pastreaza uniforrna decretata in 1868, avind tunica cu pas-

82

poale rosii, cu mansete rosn ill colt si nasturi albi, simpli, Contra-epoletii erau din postav alb, fara. paspol sau numar, iar capelul, fara numar, avea ciucure alb. Coiful, din piele neagra, are calota bombatii, viziera si aparatoare de ceafa simpla, Viziera este marginita de 0 garnitura din metal alb. Din centrul aparatorii de ceafa se ridica pe caleta 0 asemenea garnitura care merge pina in virful calotei, peste care se afla 0 placa ce sustine tuiul. La baza calotei au fost man tate jugularele care sint alcatuite din solzi de metal alb, suprapusi, jugularul din dreapta fixindu-se peste 0 cocarda metalica tricolora. Treflele - purtate in locul contra-epoletilor la tin uta de ceremonie - sint din li~a alba,' fiecare avind in miilocul celor trei ochiuri postav bleumarin. Eghiletii, din Bna subtire alba, aveau gaitane rotunde, Eghiletii se poarta pe partea dreapta si au cuie de alarna. Celelalte elemente sint ca la infanteria de linie. Cornistii au aceeasi uniforrna, cu postavul de pe urneri alb. Ofiterii au aceeasi uniforma, cu trefle, trese din fir argintiu si epoleti din metal alb, cu fireturi argintii. Eghiletii sint de doua feluri: din fir argintiu, pentru rnarea tinuta, si din matase, pentru celelalte tinute, ~i formeaza 0 placa in forma de trefla aplicata pe postav rosu, pe umarul drept, in locul epoletilor-trefle. Esarfa, centironul si dragonul erau din fir auriu, Uniforrna companiei de disciplina este ca a infanteriei de linie, cu deosebirea di. are pe contra-epoleri si pe nasturi numarul, Penitenciarii au in toate tinutele bluza din postav gri, fara paspoale ~i contra-epoleti, iar la capela, tot din pastav gri, nu au ciucure ~i numar, Pina la a noua reglementare a portului uniforrnelor, in 1895, intervin 0 serie de modificari pe arme, care vor fi adunate intr-un nou regulament. Chiar din 1873, subofiterii vor avea dragonul cu ciucuri din fir auriu amestecat cu Hna galbena, Din 1875, ofiterii vor purta bluza de varli ca a soldatilor, cu trefle, nurnai

1873, pentru rnarea ~inuta de ceremonie,

Fig. 79. Uniforma

de capitan

de cil.lara~i, model

83

in interiorul cazarrnii, ill tabere, pe poligoane si la instructie, 0 singura cartusiera in fata va purta numai infanteria de linie, in serviciu si la parada, Tot in 1875 se hotaraste ca in tinuta de campanie ~i cea de serviciu, ofiterit din orice arrna care au egreta sau penaj sa poarte pampon cu doua sfere. Astfel, infanteria si garzile orasenesti vor purta pamponul bisferic. Gradele inferioare vor avea ambele sfere din Iina rosie, ofiterii inferiori sfera de sus rosie si cea de jos galbena, ofiterii superiori - rosie si bicolora (galben si albastru), iar ~efii de corpuri - rosie sfera de sus si din fir auriu cea de 1a baza, Muzicantii, cornistii si tobosarii 1a in' fanterie vor avea sfera alba sus si rosie 1a baza, iar sefii de muzica - alba si galbena. La dorobanti si militie, ambele sfere vor fi albastre. jandarmii pedestri vor avea ambele sfere albe pentru grade inferioare, iar pentru ofiteri si cornisti alba cea de sus si rosie cea de la baza, Batalioanele de vinatori vor purta pampon de forma alungita - forma noua uniforrnologica - $i oliva neagra ; ofiterii inferiori au oliva din lina galbena, iar ofiterii superiori oliva din fir auriu. In 1876 se diferentiaza treflele pentru ofiteri, care pina la aceasta data erau pentru toate gradele 1a fel. Ofiterii inferiori le vor avea ca si pina acum, ofiterii superiori, duble - adica patru trese pe lungime -, iar ofiterii generali, intreite, 1n acelasi an, jandarmii pedestri incep sa poarte eghileti si la tinuta zilnica. In 1877 se fac modificari legate de nevoile de campanie. Astfel, trupele do, tate cu chipiu vor purta vara, in manevre sau in campanie, impotriva arsitei soarelui, invelitori din pima alba peste chipiu, iar ofirerii vor avea chipiu in intregirne de pima, fara nici 0 distinctie, atit in campanie, cit ~i in marsuri. Tot acum, opincile dorobantilor vor fi inlocuite cu cizme ca ale infanteriei de linie. Pentru soldatii din infanteria de linie se introduc pantaloni si bluza din pinza cenusie, numai pentru exercitii, marsuri, manevre si la tinuta zilei. In 1879 se adopra penrru dorobanti mantaua dupa modelul infanteriei de 84

linie, cu paspoale a1bastre, fara capison, si bluza din postav bleumarin cu paspeale, epoleti, guler, petlite si mansete albastre pentru dorobantii eu schimbul. Bluza introdusa pentru ofiteri in 1875 se putea purta vara in garnizoana Bucuresti numai pina 1a ora 13, iar in celelalte garnizoane pe tot timpul zilei, in afara de duminica. La dorobanti se sup rima itarii, inlocuindu-se cu pantaloni gri, ca ai in, fanteriei, paspoalati insa cu albastru, iar in 1880 se inlocuiesc cu postav alb, fara nici un paspoa1, iar nasturii trupei infanteriei si dorobantilor vor fi simpli, fadi nurnar. Chipiul, cu invelitoare alba $1 din pinza alba, adoptat in 1877, se putea purta din 1879 si in garnizoana. Din 1881, nasturii vor fi din metal galben, fara numar, o data cu desfiintarea ciucurelui la capel, in 1881 apare un nou tip de boneta, capela, specific rornaneasca, devenita traditionala in armata romans. Veehiului tip de capel din postav bleurnarin - lung acum de 250 mm si lat in centru de 54 mm - i se adauga un cozoroc din postav de aceeasi culoare, eu dublu tighel. Clapele laterale se ingusteaza in fata pentru a se prinde intr-un nasture deasupra caruia se coase numarul regimentului, in culoarea dis, tincriva a corpu1ui, ca si paspoalele de pe marginea clapelor si de pe cusatur i. Colturile capelei sint mai ridicate si rotunjite. Din 1882, bluza de pinza pentru toata armata - atit 1a ofiteri, cit ~i 1a trupa va fi de forma ~i dimensiunile ce1ei aprobate pentru dorobanti, la care petl itele de postav 1a gu1er se inlocuiesc ell pinza de culoare distinctive, iar nasturii vor fi de os. Bluza (vestonu1) va avea sase nasturi, contra-epoleti din postavul fondului, avind aplicat numarul corpu1ui si pas, poalat ell albastru, benzile si capacele de la spate suprimindu-se. Cactula dorobantilor se modifica, luind forma zisa turcanii, cu virful aplecat spre dreapta, prins cu 0 copc5. In acelasi an se rein, fiinteaza gradul de fruntas, care va fi

indicat cu un singur galon din lina, eusut dupa modelul descris. In 1884 se suprirna invelitorile de musama de la ehipiu, reinfiintindu-se in 1887. Inceptnd din 1873 au ramas numai doua feluri de unitati de cavalerie de baza, calarasii si rosiorii, care vor purta tunici cu brandenburguri, exeeptind jan' darmii calari, ca subunirati de garda calare, si unitatile speciale. Regimentele de rosiori ~i de di1ara~i aveau aceeasi tactics de lupta, eu deosebirea ca rosiorii aveau in permanenta efectivul complet, pe cind regimentele de cal5ra~i
Fig. 80. Uniforrna de soldat de dllara~i, 1873, peutru marea tinuta de cerernonie. model

aveau numai un nucleu de instructie, restul efectivului fiind eu schimburi in serviciu. Cele doua feluri de regimente de eavalerie create in 1872-1873, al carer numar va spori in cursul anilor, vor ramine cu uniformele traditionale, care nu vor mai suferi modificari structurale. Incepind din 1873, ofiterii de calarasi poart5 tunica din postav viniit, inchisa in fata cu cinci calusi din metal galben, corespunzind celor cinci brandenburguri din gaitane de matase rosie, cusute dublu, unul linga altul, formind eel din stinga butoniere, iar eel din dreapta avind cusut la capat calusul, Brandenburgurile traverseaza pieptii, formind fiecare la extremitati cite 0 floare rotunda de la care eoboa~a doua ovale fixate cu o rozeta, avind centrul lucitor si marginile eanelate. Tunica este brodata cu gaitan rosu, care inconjoara gulerul arit pe partea superioara cit \ii la baza, mergind pe ambele laturi ale pieptului, pe marginile poalelor si urcind, la spate, pe marginile slitului, La spatele gulerului si in centrul sau, gaitanul formeaza 0 floare in forma de trefla, lata de 45 mm si inalta cit gulerul. Pe ambele cusaturi ce impreuneaza spatele eu partile din fata, se a£la cite un gaitan rosu, care formeaza o floare de trefla, lata de 40 mm, al carui cap superior atinge cusatura impreunarii corsajului cu minecile. Partea de jos a acestor gaitane se opreste in ralie, unde sint fixate cu cite 0 rozeta mare. De sub acesre rozete pleaca pe fiecare parte cite trei gaitane despartire de ~lit. Gairanele, avind capetele de sus unite in rozeta cea mai mare din talie, se departeaza spre partea inferioara, intre ele rarninind 0 distanta de 35 mm, eapetele de jos fiind fixate in cite 0 rozeta mica, astfel ca pe fiecare parte a slitului vor fi cite trei rozete. Pe umerii tunicii erau montate treflele purtate la toate tinutele. Gradele erau indicate prin trese din fir auriu, eusute in unghi deasupra mansetei, dupa modelul general, ofiterii superiori avind in plus, La guler, in fata, pe toata suprafata, un galon lat, din fir aurin, ell zigzagurile de grad.

85

Pantalonii de mare tinuta erau din postav alb, prevazuti pe cusaturile laterale cu un gairan din matase rosie, care urea din ambele parti pe spate pina la 16 ern de talie, arcuindu-se si formind la mijloc un nod rotund. In fata, pe partile din afara ale arrnului piciorului, se aflau doua fieri formate din aceleasi gaitane, Aceste flori pornesc de sus, de la 0 distanta de 55 mm de betelie, coboara in gairan dublu si formeaza o floare lunga de 12 cm si lata de 8 cm. Cactula neagra de astrahan avea fundul din postav rosu, culoarea distinctiva a tuturor regimentelor de calarasi, Acest postav cade dublu, in forma de flama, pe partea stinga a caciulii, tn fata se a£la initiala domneasca, iar deasupra, cocarda rricolora, din matase, peste care se aplica torsada fixata eu 0 rozera mica peste cocarda. Ca ornament, caciula calarasilor, spre deosebire de a rosiorilor, are un Iant din alama, montat pe postav distinctiv. La partea din dreapta-sus a caciulii este cusut un nasture alungit, din piele neagra, pentru a prinde tinecaciula, cind aceasta nu se fixa la ultimul calus al tunicii. La baza caciulii se atasa subbarbia. Egreta era din par de cal, vopsit rosu, iar pentru cornandanti ea era din pene albe de stirc. Tine-caciula este compusii dintr-un snur dublu din fir auriu. Snurul este prevazut eu trei culante mobile, care foloseau la asezarea tine-caciulii pe guler. Ea se monta imprejurul gulerului, la marginea lui de jos, srringindu-se la spate si in eentrul gulerului eu prima culanta, a doua rarninind Iibera in dreptul mijlocului caciulii, iar a treia gliseaza la capatul opus, unde se afla 0 butoniera subtire din' fir, pentru a fixa snurul de nasturele alungit, sau de ultimul calus de jos al tunicii, cind calarerul era pe jos. In aceasta situatie, snurul cadea [iber pe spate, facind 0 buclji si era adus in fata pe partea stinga, fiind pandant cu snurul briului, care cadea pe 1101dul rept. d Briul, lung de 69 cm, este format din 50 de snururi, din rnatase galbena, alremind eu 0 culanta din fir auriu, una din extrernitatile briului terrninindu-se

eu un ~nur si un nasture alungit, iar cealalta extremitate - cu doi ciucuri tari din fir auriu. Briul se infasoara pe talie, cuprinzind brandenburgul de jos, astfel ca ciucurii sa vina pe mijloeul arrnului piciorului drept. Banduliera leduncii este confectionata din fir auriu in tesarura pichet, iata de 5 ern ~i lunga dupa talie. La partea din fata se afla un cap de leu, din alama. Din gura leului atirna trei Ianrisoare din sirrna galbena, prinse de un eeuson, cu laturile arcuite, pe eare este marcata in relief sterna tarii. Cartusiera leduncii este forrnata dintr-o cutie pe al carui eapac este montara 0 placa din alama, eu marginea zimtata, avind pe mijloc, in relief, trofeele cu steagurile incrucisate. Ledunca se poarta in bandulierii, trecind pe umarul sting, pe sub epoletultrefla. Manusile erau din piele alba de castor, iar eizmele din piele lustruita, carlmbul fiind drept, rascroir la spate :;;i rotunjit in fata, unde este prevazut cu rozeta mare, ea la tunica. Pintenii, din otel niehelat, cu arcada semibornbata, au tija de sectiune rotunda, iar in capatul ei durita cu raze dintate. Pintenii se atasau eu ajutorul unor curele negre, prin catarame albe, la partea exterioara, Dragonul, dupa modelul general, se monteaza pe minerul sabiei, prin irnpletire, peste prima ramura de garda. Ofiterii generali de cavalerie purtau tuniei eu brandenburguri si gaitane la pantaloni, intocrnai ea eele deserise, dar din fir auriu. Treflele aveau tine-epoleti din galon distinctiv de general, brodat ell frunze de stejar, paspoalat cu rosu, iar pe trefle - un soare de forma ovals, cu stea in mijloc. La guler era eusut galonul de general, iar gradele erau indicate pe mansere, Ia baza aflindu-se un galon eLL tesatura de frunze de stejar , urrnat de un altul, eu aceeasi tesaturii, l1itresele gradului respeetiv, una pentru generalul de brigada 111 oua pentru gened ralul de divizie. La caciulji, sub cifru, se monta soarele, ca eel de pe epoleti, iar marginea de sus a cizmelor era tivit5. cu un galon ingust de general.

86

Fig. 81. Uniforrna model 1873, pentru

de subJocotenent mica tinuta,

de

rosiori,

Fig. 82. Uniforrna de soldat de rosrorr, 1873, pentru marea tinuti'i. de ceremonie.

model

Cele relatate se refera la tinuta de ceremonie. Pentru celelalte tinute se purtau pantaloni gri, cei de cizma cu gaitan rosu, iar cei de ghete nurnai eu vipusca. Mantaua gri, inchisa la doua rinduri de cite ~ase nasturi eu numarul regimentului in relief, era paspoalata cu rosu, avea guler de catifea sau plisa cenusie, paspoalat ~i prevazut cu petlite-sageata rosii. Pe umeri se purtau trefle. Chipiul, din postav bleumarin, avea banda rosie. Ofiterii de rosiori aveau tunica din postav garance, eu brandenburgurile si gaitanele de la pantaloni din matase

neagra, Caciula era ornata, spre deosehire de calarasi, eu snur din fir auriu. Flama era din postav galben pentru Regimentul 1 rosiori, alb pentru Regimentul 2 rosiori si albastru pentru $eoala de cavalerie, Specific regimentelor de rosiori este culoarea proprie fiecarui regiment, eele de calarasi avind 0 singurii culoare pentru toate regimentele. Toate anexele de uniforma ale rosiorilor sint ca ale ealara~ilor, nurnai egreta era din par alb de cal. Sefii de muzica purtau uniforma de cavalerie, dar cu trese circulare - ea 87

cele ale infanteriei - si lira brodata 1a guler, iar 1a chipiu nurnai trese circulate si pene negre, iar banda in culoarea distinctive a regirnentului. Uniforrna ofiterilor de calarasi-militieni era ea a eelor de calarasi, dar eu brandenburguri ~i gaitane din matase neagra, banda de 1a ehipiu din postavul fondului, iar peste cocarda - crucea hizantina, din metal alb. Trupa avea uniforrna ea eea descrisa pentru ofiteri, dar din postav mai gros, cu brandenburguri .;:i gaitane din 1ina rosie, cu snur pe umeri, fixat 10 cusatura minecii, iar rosiorii cu brandenburguri ~i gaitane negre. Ornamentele caciulii si ale anexelor erau din 1ioa galbena, iar eocarda metalidi. Mantaua avea pe umeri snur ea 1a tunica, guler paspoa1at eu rosu si prevazut cu petlite in culoarea distinctiva. Bluza pentru soldati, inchisa la un rind de cinci nasturi, era de postav gri, cu paspoal rosu 1a partea superioara a gulerului, 1a parrile din fata ~i la mansete, La umeri avea contra-epoleti din postav bleumarin, cu numarul regirnentului din postav de culoare disrinctiva. B1uza de vara la calarasi era din pima alba, de aceeasi forma, fadi buzunare pe piept, avind contra-epoleti cusuti, fara nurnarul regimentului. Pe ambele piirti ale pieptu1ui erau cusute cinci rinduri de perlite din pima rosie, dispuse ca .;:i brandenburguriJe, fara nasturi si fara rozete. Soldatii de rosiori purtau b1uze de vara din pinza cenusie, fara paspoale si distinctii, grade1e fiind indicate 1a guler, ea 1a infanterie. Cornistii, muzicantii ~i rrompetii aveau aceeasi uniforma, eu galonul caracteristic tricolor, iar bucata de postav de pe umar era rosie la calarasi, alba 1a rosiori, iar egreta rosie 1a calarasi .;:i alba 1a rosiori, Unitorrna de trupa a di1ara.;:ilor-militieni era ca a trupei de c1ilara9i, dar cu brandenburguri si gaitane din Hna nea-

gra. Acestia aveau pe cocarda crucea bizantina, din metal alb . La marea tinuta, se purta tunica, pantaloni albi, cactula eu egreta, tine-caciula, briu, Tinuta de serviciu ~i de campanie se compunea din piesele notate mai sus, in afara de tine-caciula, cu pantaloni gri, prevazuti cu gaitane, Tinuta zilei pentru trupa era cu centiron, cactula cu egreta ~i pantaloni gri. In cazarma :;;i la exercitii se purtau bluza ~i capelul. Pentru ofiteri era prevazut centironul sub tunica, pantaloni gri, de cizma, si chipiul. Din 1874 elevii scolii de cavalerie vor purta pe bratul sting, ca semn distinct iv, uri galon din lina galbena, avind pe mijloc tesaturi din lina rosie. in 1875, gaitanele de Ia tunica ~i pantalonii de lucru ai r osiorilor se desfiinteaza .;:i se inlocuiesc eu vesta din postav bleumarin. Din 1882 nu se mai poartii pctlite pe bluza de vara, iar conFig. 84. 'l\micii de soIdat de [andarrni dl5ri, model 1873, pentru marca \inuta.

Fig. 83. VIIi/orilla de soldat de rosiori, model 1873, tinuta de 'vara, pictura de Sava Hentia, (Colectia Muzeului milirar central).

Fig. 85. Uniforrna de capitan de jandarmi model 1873, pcntru marea tinuta,

dmiri,

tra-epoletii vor fi din culoarea fondului, paspoalati ~i cu numarul regimentului din postav de culoare .distinctiva. Nasturii trupei ' vor fi din metal gal, ben, fad. numar, iar din 1892 trupa de pe linga scoala de eavalerie va avea uniforma de rosiori, iar pentru tinuta de grajd - bluza din postav rosu, dupa modelul general, din 1882. jandarmii-calarl - garda calare, for, mata exclusiv din cavaleristi - pastreaza uniforrna reglementata in 1868. Botforii pentru tinuta de eeremonie erau din « vax eu lustru », avind carirn-

bul drept, fara. creturi, lnalt in fat a de 540 mm si la spate de 410 mm, astfel cil. partea din fata sa treaca eu 100 mm mai sus de genunchi, partea din spate sa se opreasca la incheietura, iar pe partile laterale sa se ridice peste scobitura in dape rotunjite, de 60 mm. Pintenii se ataseaza in eurele, eu butoniere la ambele eapete, eare se fixeaza pe butonii pintenilor. Prima curelusa trece pe sub talpa. A doua eurea se prinde la un capat, peste prima curelusa, de butonul interior al pintenului si, trecuta peste gleznii, se incatarameaza la exterior. Cizmele de servieiu erau pilla sub genunchi. Epoletii .!Ii eghiletii sint ea cei descrisi la jandarmii pedestri, dar din lina galbena, iar eghiletii purtindu-se pe umarul drept. Manusile sint albe, eu mansete inalte, evazate. Ofiterii aveau aceeasi uniforms, eu nasturi galbeni, simpli, si eghileti din fir auriu, ledunea la fel eu eea a ofiterilor de eavalerie, iar esarfa ea a infan:teriei. In 1874, jandarmii ealati primese coifuri metalice. La artilerie, uniforma rarnine cea stabilita in 1868, eu nasturi purtind insernnul de arrna, pe care sint reliefate tunurile incrucisate, deasupra lor fiind 0 grenada eu fladiri, iar sub ele numarul regimentului. Spatele este prevazut eu doua capace acoladate, fixate eu cite trei nasturi. Mantaua, ca la i.nfanteri.e, are gulerul in fat a din postav negru, iar capelul, dupii modelul general, are pe grenada rosie din fata numarul regimentului, din postav bleumarin. Servantii poarta pistolul peste centironul alb al sabiei-baionetii, tar conducatorii in pistolierul sting al seii. La trornpeti, bucata de postav de pe umar, in prelungirea epoletului, va fi. neagra, ornata cu galon tricolor; acesta va urma .!Ii celelalte paqi ale tunicii, dupa modelul general, iar penajul va fi alb, spre deosebire de eel rosu, al trupei. Ofiterii au gulerul tunicii, mansetele ~i banda de la chipiu din catifea neagra. Numai la partea superioara a benzii de la chipiu este un paspoal rosu. La tinuta de eeremonie, tunica se poarta cu epoleti

90

fara. trese la mansete, iar la celelalte tinure, cu trefle si trese de grad pe mansete, Pantalonii gri, ca Ia infan:terie, sint prevazuti cu doua lampasuri rosii, iar pantalonii de cizrna numai eu vipusca rosie, Mantaua are guler din catifea neagra cu perlite rosii. Penajul este rosu pentru ofiterii inferiori ~i tricolor pentru ofiterii superiori. Centironul de mare tinuta, in tesatura pichet, cu dungi din rnatase rosie si albasrra, se incheie cu doua paftale pe care sine reliefate tunurile incrucisate, cu grenada deasupra. Ledunca este cea descrisii pentru cavalerie, cu deosebirea di pe ecusonul de pe banderola este reliefata 0 grenada, iar pe capacul tabacherei, insernnul artileriei. ,Guarzii de artilerie au aceeasi uniforma, cu 0 singura tunica pentru toate tinutele, cu mansetele taiate circular, tresele asezate tot circular, iar pe umar cu gaitane din fir auriu, fara trefle. Penajul era ca al ofiterilor inferiori de artilerie, pantalonii cu vipusca, iar nasturii cu insemnul de artilerie, fara numar. Uniforms statului major de artilerie este intocmai ca a ofiterilor de artilerie, dar fara indicarea nurnarului de regiment pe nasturi. La fel are uniforma ~i artileria teritoriala, In 1875, trupa de artilerie, trompetii ~i uvrierii de artilerie vor purta, in afara tinutei de ceremonie, parnpoane bisferice din !ina rosie, ofiterii cu sfera de sus rosie si cea de jos ca la infanterie. Trenul de echipaje va avea, la trupa, ambele sfere albastre, ofiterii cu sfera de sus albastra ~i cea de jos ca la infanterie, iar sefii de escadron ai trenului, cu sfera de sus albastra si cu cea de jos bicolora - galben ~i albastru. Elevii guarzi de artilerie poartji uniforrna ca a guarzilor de artilerie, fara lampas, guler fara broderie ~i gaitane, fara trefle la tunica ~i la manta. Mansetele nu aveau tresii ; chipiul, dragonul ~i centironul erau ca ale elevilor de administratie, iar pamponul avea ambele sfere rosii, Din 1881, nasturii artileriei vor fi numai cu insemn, fara numarul regimentului,

Fig. 86. Uniforrna de sublocotenent de artilerie, model 1873, pentru tinuta -de ceremonie.

91

Uniforrna de geniu rarnine tot ca eea stabilita in 1868, avind nasturi din metal galben, eu numarul batalionului in relief. La chipiul din postav rosu, banda ~i torsada sint negre, iar pe nasturele care fixeaza torsada si cocarda este reliefat numarul batalionului. Pantalonii sint bleumarin, cu paspoal rosu. Tobosarii si cornistii, pe ling a distinctia specials a galonului tricolor, au postavul de sub contra-epoleti de culoare neagra. Ofirerii au petlitele de la manta, gulerul tuni.cii, mansetele ~i banda de 1a chipiu din catifea neagra, cu anexele brodate din fir auriu, inclusiv torsada de la chipiu, care la trupa este neagra. Ofiterii din statul major a1 geniului au uniforma la fel, dar cu nasturi simpli, fara numar. Din 1878, chipiul ofiterilor de geniu si de stat major de geniu va fi bleurnarin, ca a1 arrileriei. Guarzii de geniu aveau uniforma ca a ofiterilor de geniu, pe umeri numai snur, fara trefle, mansete
Fig. 87. Uniforma de soldat 1873, pentru marea finuta. de artilerie, model

negre, circulare, ca si rresele gradului, iar nasturii, fara numar, Ei au 0 singura tunica, fara epoleti ~i esarfa. Centironul este ca al artileriei, dar pe paftale este reliefata 0 grenada. Uniforrna companiei de pontonieri va fi ca eea de geniu, tara numere pe contra-epoleti ~i pe nasturi.

Din 1875, batalioanele de geniu vor avea, in afara rnarii tinute - cind se purta penajul -, pampon ca al infanteriei, iar seful de batalion parnpon cu sfera de jos din fir auriu. La pantaloni vet purta lampas dublu, de culoare rosu- ecarla ta. Din 1878, 1a geniu numarul pe contra-epoleti va fi din postav rosu, ca la tunica, iar din 1881, nasturii vor avea reliefatii euirasa si coiful, insemn de arrna introdus acum pentru prima data. Uniforms pompierilor este ca a infanteriei de linie, dar tunica are guler din postav rosu-deschis, nasturii fara numar, mansete bleurnarin, in colt, paspoalate, iar contra-epoletii, pe care era aplicata litera P, din postav bleumarin. Fantalonii, ca la infanterie, aveau vipusca rosie, Coiful este ca cel stabilit anterior, dar in fata, pe semi-scare, are cifra dornneasca si sub ea 0 banderol a eu inscriptia POMPIERII DIN BUCURE~TI. Penajul este din pene rosii, disfirate la virf, fixat intr-o oliva de Iina tricolora. Capelul, ca al infanteriei, are doua topoare incrucisare, din postav rosu, Centura este din lina, implerita ca 0 chinga, de culoare albastru-inchis, avind pe margine cite 0 dunga rosie. Se prinde pe talie prin doua curele cu catarame si este prevazuta eu inel de fier. Cornistii au aceleasi distinctii, iar penajul alb. Ofiterii poarta distinctiile ca la infanteria de linie. In 1882, uniforrna pornpierilor se transforrna dupa modelul artileriei, raminind cu distinctiile proprii armei descrise mai sus, dar cu tunica de culoare eastanie, la un rind de nasturi. Uniforrna generalilor va fi dupa forma, dirnensiunile si culoarea celei descrise pentru ofiterii de intanterie. Tunica de mare tinuta va avea Insa gulerul in

Fig, 88, Uniforrna

de capitan de gcniu, model 1873,

intregime de postav rosu, prevazut 1a parrea superioara cu broderie din fir canetil-aurit ~i fluturi, precum ~i 0 bagheta dintr-un rind de cane til , unul de fluturi lucitori ~i altul dantelat, avind colturile rotunjite la baza. Cimpul gulerului este brodat pina la 15 mm de margine cu 0 ghirlanda de stejar, eu frunze :;;1 ghinde din fir de canetil, si cu fluturi din fir auriu. Mansetele, tot rosii, reiau broderia de la guler, ca si capacele acoladate de la spatele tunicii. Tunica celorlalte tinute, la fel croita, nu avea broderii, Pe urnar se poarta trefle, din 1876 intreite, cu rtine-epoleti din galon

de stejar. La guler este cusut din fir auriu, tesut cu frunze iar la rnansete sint galoanele indicaroare de grad, La baza rnansetei sint eusute doua galoane eu frunze de stejar, iar apoi tresele. Ambele tunici au nasturi sirnpli, lucitori. Pantalonii, de culoarea fondului, sint prevazuti eu doua lampasuri rosii, desparrite de 0 vipusca, chiar pe cusatura. Pentru celelalte tinure pantalonii sint gri. Mantaua are reverele din postav rosu. Chipiul de mare tinuta are floarea de pe fund intreita, pe peretii verticali sint cite trei trese, iar pe bandaghirlande de frunze de stejar, descrise pentru tunica de ceremonie. In locul initialelor, se a:;;azii soarele alb, cu stea galbena. Chipiul celorlalte tinure este la fel, dar pe banda este eusut galonul de general, ca eel de pe gulerul tunieii, si tresele gradului. La ehipiu se poarta numai egreta sefilor de corpuri, iar din 1875, in afara tinutei de ceremonie, parnponul bisferic, din fir auriu, sus, iar jos, argintiu, pentru generalii de brigada, si ambele sfere din fir auriu, pentru generalii de divizie. Epoletii de eeremonie erau ea ai ofiterilor superiori, dar eu solzii cizelati eu arabeseuri si avind aplicat pe placa soarele de general :;;istelele indicatoare de grad, Esarfa, eentironul si dragonu1 sint cele din dotarea arrnatei. Generalii care faceau parte din eorpul ofiterilor militieni, aveau aceeasi uniforma, cu deosebirea ca gulerul, mansetele si banda de la ehipiu erau de postav din culoarea fondului, paspoalate eu rosu. Din 1881, ofiterii generali poarta epoleti si la tinuta de serviciu, dar eu gulerul tunicii din postav rosu, fara galon, Ofiterii corpului de stat major aveau tuniea la fel ca a infanteriei, eu nasturi sirnpli, galbeni-lucitori, eu gulerul :;;i rnansetele din catifea neagra. La colturile gulerului erau brodate, din fir argintiu, « fulgerele » - insemne ale ofiterilor de stat major, element creat aeum in uniformologia romaneasca, Acesta eonsta dintr-o grenada eu aripi si fulgere. In ambele patti ale fliidirii se afla cite un

cu un de si

frunze galon stejar, tresele

93

fulger in zigzag, terrninindu-se cu 0 siigeata care pornea de la virful flac5.rilor, ca si alte doua fulgere, ca cele de mai sus. Tunica celorlalte tinure era la fel, dar cu trefle ~i trese la mansere. .Mantaua, dupa modelul infanteriei, era prevazuta cu petlite de catifea neagra, paspoalate cu rosu. Pantalonii erau ca ai artileriei, cu lamp as dublu, rosu, iar chipiul era din postav garance, cu banda de catifea neagra ~i cu penaj ca la ofiterii superiori de artilerie. Din 1875 in afara tinutei de cerernonie, se purta pampon bisferic cu sfera de sus bicolora (galbenalbastru), iar cea de jos rosie. Eghiletii, din fir auriu, erau ca ai jandarrnilor calari, la fel centironul si esarfa, In 1875 se stabileste ca ofiterii care fac stagiul pentru trecerea in statul rna, jar sa poarte uniforrna statului major, dar fara eghileri. Din 1878, ofiterit din corpul de stat major vor purta chipiul din postav alb, cu banda de culoare neagra, ca la gulerul si mansetele tunicii, In 1880 se ordona ca eghiletii sa fie purtati obligatoriu de catre ofiterii din statul major si de catre aghiotanti numai Ia tin uta de serviciu si in situatiile unde se reclama 0 tinuta de gala. Pentru tinuta mica, eghiletii se suprirna. , In 1883, pentru' ofiterii breverati de stat major, in serviciu de stat major, eghiletii se inlocuiesc cu 0 furajera din fir auriu, divizat printr-o tesatura de matase rosie, avind un nod mobil, care permitea fixarea ei in jurul gitului, la 0 extremitate nodul fiind prevazut cu un creion, iar la cealalta cu un compas. Pentru ofiterii nebrevetati, uniform a va fi a arrnei de provenienta, la care se adauga furajera din fit argintiu. Aghiotantii dornnesti poarta uniforma stabilita in 1868. Gulerul va ave a la partea superioara 0 bagheta brad at a din fir aurin-mat ~i fluturi. Broderia baghetei este dantelata, avind colturile oblice si rotunjite, sub ea un rind de fluturi lucitori, iar apoi 0 dunga din canetil mat. In colturile gulerului sint brodate ramuri de stejar terminate la capat cu o frunza ~i patru ghinde laterale. Broderia, asezatii de-a lungul gulerului, este

Fig. 89. Uniforrna de general de divizie, 1873, pentru rnarea tinud. de cercmonie.

model

94

reluata ~i pe mansete, urrnind marginea de sus si coborind spre baza. Tunica pentru eelelalte tinute era la fel, dar eu trefle, pe guler avind nurnai broderia din frunze de stejar, fara bagheta marginala. Manserele vor fi tot fara broderii, doar eu tresele indicatoare de grad deasupra. Pe umarul sting se afia 0 trefla, iar pe umarul drept - eghiletul pe petlita de postav. Pantalonii, de culoarea tunicii pentru marea tinuta, sint prevazuti eu lampas dublu, rosu, iar pentru celelalte tinute din postav gri, cu larnpas dublu. Mantaua avea petlite si paspoale in culoarea distinctiva, iar chipiul din postav alb, eu banda in culoarea distinctiva, Egreta era ca a sefilor de corpuri, dar din pene rosii, iar pamponul, din 1875, bisferie, eel de sus bicolor - galben si rosu -, eel de jos alb. Pe epoleti se purta cifrul domnesc, eghiletii erau din fir auriu pentru marea tinuta si din miitase galFig. 91. Tunica de general. inspector, model 1873, pentru rnarea ~inuta, care a apartinut generalului medic enrol Davilla.

Fig. 90. Uniformii de maior, aghiotant model 1873, pentru marea tinmii.

dornnesc,

bena pentru tinuta ztlnica, cum le aveau jandarmii calari, eu deosebirea ca, pentru eghiletii de toata ziua, pe placa era asezat cifrul domnesc. Centironu I, din fir auriu, avea paftale galbene. Din 1877, ofiterii adjutanti de pe linga comandantii diviziilor militare teritoriale vor puna eghileti din fir argintiu, ca si adjutantul ministrului de razboi. Uniforrna scolii de fii de militari si a scolii de infanterie si cavalerie ramine ca cea decretata in 1870 ~i 1872. Elevii scolilor divizionare poarta uniforma armel de care apartin, avind pe bratul sting un galon din HnH albasrru-deschise, cu lezarde albe in tesatura, La uniforma medieilor, tunica este dupa modelul infanteriei, din postav bleumarin, eli paspoale rosii. Gulerul si mansetele sint din catifea neagra, iar nasturii cu insemnul medicinii: bastenul lui Eseulao, incolacit de un sarpe inconjurat de doua ramuri, una de maslin ~~ alta de stejar. Pe urnar se poarta

95

Fig. 92. Unifo(nla model 1873.

de soldat din compania

sanirara,

trefle, iar pe guler este brodat bastonul lui Eseulap infasurat eu un sarpe ~i trei frunze dantelate. Gradele sint indicate de trese aurii : pentru rnedicii de batalion clasa a II-a, 0 tresa ; eei de clasa I, doua trese, iar medieii de regiment clasa a II-a, trei trese, ea ~i pentru ofiterii inferiori. Medieii de regiment clasa I aveau un galon si a tresa, ea maiorii : rnedicii ptineipali clasa a II-a (denumire noua) au galon si doua trese, ea la locotenent-colonel ; medicii prineipali clasa I au galon si trei trese, ea la coloneL Pantalonii, lungi, din postav bleumarin, erau prevazuti eu lampas dublu, garanee pentru toti medieii, pina la medicul de regiment clasa a II-a, inclusiv penrru eei de batalion, doetori in rnedicina, iar pentru cei fara titlul de doctor, numai vipusca garanee. Chipiul, garance, eu banda de carifea neagra, avea tresele aur ii. Penajul, bieolor, avea partea de sus rosie si cea de jos albastru-

inchisa. Gulerul de la manta eta de eatifea cenusie, eu perlite de carifeu neagra, pas po alate eu rosu-garance. Din 1875 se poarta parnpon bisferie, garanee ~i albastru, ea si penajuL Centironul este din fir auriu, pe paftale este reliefat inserrmul medicinii; ledunca, fara ornamente pe banderola, avea capac din lac negru, ell garniturji de alama, iar in miiloc insemnul tot din alama, Farmacistii aveau uniforme la fel, eu guler, mansete si banda de la chipiu din eatifea verde, iar larnpasul dublu pina la farmacistii de regiment clasa a II-a inclusiv, farrnacistii de batalion avind dear vipusca. Petlitele de la manta erau din catifea verde, pas po alate eu rosu, Aceleasi caracteristici se intilnesc si la veterinari care aveau insa euloarea distinctiva albastru-inchisa, La pantaloni insa, acestia aveau doar larnpas dublu si, respectiv, VipU9c8. rosie. Penajul Ia ambele categorii va fi ea al medicilor, iar din anul 1875, parnpoanele vor fi bieolore : verde cu galben la farrnacisti, albastru eu garanee la medici. Subchirurgii aveau ehipiu garanee, eu banda de catifea neagra, ornamente si trese ea la elevii de administratie. Tunica era ca a rnedicilor, insa fara' trese, iar eentironul ea la elevii de administratie, eu insemnul medicinii. Dupa acelasi model era sl dragonul; ledunea, insa, din lac negru, fara ornament, dear eu insernn pe eapaeul cartusierei, iar pantalonii cu vipusca rosie. Subfarrnacistii si subveterinarii aveau aceleasi elemente de uniforrna ca subchirurgii, eu deosebirea de culoare: verde si albastru-inchis, Subehirurgii aveau parnpon ell sfera rosie-garance si albastra, subfarmacistii rosie-garance si verde, iar subveterinarii, albastra si rosiegarance. lnspectorul general avea tunica de mare tiriuta ea a medieilor, cu gulerul, mansetele si eapaeele de la spate brodate eu sarpele incolacit pe a ramurii cu frunze de rnaslin, la guler si mansete - marginite de 0 bagheta dantelata pe eatifea neagra, iar la eapaee pe postav de euloarea fondulul. Contra-epoletii sint

96

din catifea neagra, paspoalati eu ro~u~ garanee, margini~i de bagheta danrelata, avind in rnijloc broderia eu sarpele incolacit pe basronul lui Eseulap. Tunica eelorlalte tinute are tretle 9i galoane ea la generalii de brigada, Chipiul de mare tinuta are pe banda ornamentele generalilor de brigada, dar eu sarpele incolacit, iar chipiul pentru celelalte tinute are galonul si tresa de general de brigada ~i insemnul de general. Bluza companiei sanitare, din postav bleumarin, este incheiata eu sase nasturi de os negru, ascunsi sub 0 suvita cu butoniere. Gulerul si mansetele, ca la tunica infanteriei, sint din postav de culoarea fondului, paspoalare eu rosu, iar spatele se stringe in talie intr-o culisa fara capac. Nasturii de alarna sint simpli, iar contra-epoletii din postav rosu-deschis, au aplicata in mijloc 0 cruce din postav alb, cu capetele drepte. Pantalonii sint ca ai infanteriei, capelul la fel, eu 0 cruce din postav alb in fata, iar chipiul este cu banda din postav bleumarin. Pamponul este ca la infanterie, iar al cornistilor cornpaniei, alb. Uniforms ofiterilor este ca a celor de administratie, din al carui corp fae chiar parte. In 1886 se stabileste di uoiforma studentilor institutului medical militar va fi e~ a subchirurgilor din 1874. Ofiterii de intendenta aveau uoiforma ea a i~fanteriei, cu guler ~i mansete din postavul fondului, paspoalate cu rosu, ~i nasturi dio metal alb, sirnpli. Treflele si tresele erau din fir argintiu, iar la guler aveau brodate fulgere ca la statul major, insa din fir argintiu. Pantalonii, gri, erau prevazuti cu lampas dublu. Chipiul avea banda din postav garance si trese aIbe, iar penajul bicolor (rosugarance si alb), pamponul era sus bicolor (garance si albasrru) ~i galben jos. Eghiletii si centironul cu paftalele avind capu! de leu reliefat, sint din fir si metal alb. Adjunctii clasa a II-a aveau trei trese deasupra mansetei ~i la banda chipiului, adjunctii clasa I, ca la maiori - un gaIon si a tresa -, subintendentii ca la locotenenti-colonei, iar intendentii ca la colonei.

Ofiterii corpului de administratie ave au uniforma ca a intendentilor, eu deosebirea ca pantalonii aveau numai vipusca rosie, administratorul clasa a III-a avind o singura tresii alba, administratorul clasa a II-a, doua trese, iar administratorul clasa I, trei trese. Acest corp nu purta fulgere si eghileti. Din 1875, poarta pampon, ca eei de intendenta, Uniforma elevilor de administratie este ca a ofiterilor, insa fara trese 'la tunica ~i la chipiu - acesta din urrna fiind ornat cu pampon bicolor (TO~U si alb). La tunica se afla numai gaitane,

Fig. 93. Uniforms de capitan din florila, model 1873, pentru [iuuta de cercmonic.