Sunteți pe pagina 1din 8

Facultatea de tiine Economice

Metode i Tehnici de Management Metoda J.I.T. i KANBAN


Student: Marin Geanina Ciolompea Mihaela Mitu Adriana Bodescu Alexandru Dragomir Ana Maria Vasile Alina

Master: Managementul Dezvoltrii Afacerilor n Contextul Globalizrii An 1.


Piteti, 2010.
Aplicatie METODA JIT Just in Time (JIT) sau exact la momentul potrivit este o filozofie organizationala ce se fundamenteaza pe ideea ca activitatea de productie trebuie calculata si proiectata cu mare precizie astfel incat stocurile sa fie reduse la minim. Asa cum se observa este o orientare mai degraba spre proces si se aplica in primul rand la firmele de productie! Inca din anii 1960 in gandirea manageriala a aparut o modificare de paradigma ai caror promotori au fost inginerii de la uzinele Toyota, respectiv de la a produce cat mai mult la a produce doar atat cat e nevoie. Stocurile au fost privite ca cel mai mare rau al unei companii ce produc: costuri mari de depozitare, pierderi de calitate a produselor in timpul depozitarii, riscul de a produce stocuri nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme de productie! Aceasta perspectiva organizationala de tip Just in Time, priveste calitatea din prisma activitatii operative, a procesului si mai putin din perspectiva rezultatului. Aceste organizatii isi au stocurile preponderent pe patru roti in drum catre clienti si nu in depozite! Succesul unei abordari de tip Just in Time este insa conditionat nu numai de matematica unei eficiente stricte a procesului de productie, de mijloace de productie usor adaptabile unei cereri diverse, arta in echilibrul cerere-oferta dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii (putini dar seriosi), mai ales pentru materia prima de stricta necesitate. Este obligatoriu ca furnizorii sa livreze produsele exact atunci cand este nevoie de ele spre deosebire de perspectiva firmelor occidentale care considera furnizorii ca fiind adversari ce trebuie invinsi pe terenul negocierilor. Marele neajuns al abordarii Just in Time il constituie faptul ca in situatiile de exceptie in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, acest tip de organizatii nu o pot satisface. Organizatiile cu astfel de principii, interesate cu precadere de potrivirea in timp a proceselor, formeaza oameni foarte analitici, disciplinati, rigurosi si cu un acut spirit de economie, angajament si seriozitate. Totusi chiar daca procesele de productie sunt inalt flexibilizate astfel incat sa faca fata variatiilor de cerere, nu este necesar ca si oamenii sa aiba dezvoltata aceasta calitate de a fi flexibili si inovativi, cum este ceruta in mod obligatoriu in managementul calitatii totale. De asemenea se pot observa si unele ramuri ale ideilor dezvoltate de managementul stiintific. Just in time ramane o abordare extrem de actuala in managementul modern dar trebuie retinut faptul ca ea creeaza si se bazeaza pe o cultura organizationala puternica.

Aceasta metod este considerat de specialiti ca o condiie important pentru obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. Ea a aprut ca o replic la metodele clasice de organizare, care au la baz existena stocurilor tampon, constituite n vederea contracarrii diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot s apra n derularea produciei (opriri accidentale ale utilajelor, absena personalului, desincronizri ntre ateliere, defecte de calitate etc.) La baza metodei J.I.T. st principiul reducerii la minimum sau eliminarea stocurilor de materii prime, materiale, piese, subansamble i producie neterminat i implicit reducerea global a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul produciei. Minimizarea tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu creterea calitii produselor. Conform ac metode trebuie s se produc numai ce se vinde i exact la timp. Implementarea metodei J.I.T. presupune realizarea a ase aciuni fundamentale: amplasarea raional a verigilor organizatorice cu scopul de a reduce costurile aferente operaiilor care nu creeaz valoarea ( n principal operaiile de transport); reducerea timpilor de pregtire-ncheiere n scopul realizrii unui timp optim de schimbare a seriei; realizarea unei fiabiliti maxime a mainilor n scopul reducerii costurilor aferente staionrii determinate de cderile accidentale ale acestora; realiz unei producii de calitate superioar; realiz activitii de control al calitii dup principiul control total n condiiile controlului selectiv realizarea unei relaii de parteneriat cu furnizorii; educarea i formarea forei de munc utiliznd cele mai eficiente metode Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit producia cu fluxuri trase conform cruia toate comenzile de fabricaie trebuie transmise ultimului loc de munc al procesului tehnologic (de regul montajul general), acesta transmind necesarul de piese i subansambluri locului de munca precedent i aa mai departe. Prin acest mod de lucru, metoda J.I.T. se deosebete de sistemele clasice de producie, care se bazeaz pe principiul producia de fluxuri mpinse conform cruia piesele realizate la primele locuri de munc sunt mpinse nainte, fr s intereseze daca ele vor intra imediat n fabricaie sau se vor stoca n magazii intermediare. Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel: reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor, reducerea timpului de munca i reducerea modificrilor fat de proiectul iniial; creterea veniturilor prin mbuntirea calitii produselor i creterea volumului vnzrilor. reducerea investiiilor, att prin reducerea spaiilor de depozitat ct i prin minimalizarea stocurilor; mbuntirea activitii de personal; fora de munc este foarte bine pregtit, motivat material, ataat firmei i responsabil fa de rezultatele muncii; toate aceste trsturi determin creterea productivitii muncii. 3

La baza metodei J.I.T. st principiul reducerii la minimum sau eliminarea stocurilor de materii prime, materiale, piese, subansamble i producie neterminat i implicit reducerea global a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul produciei. Minimizarea tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu creterea calitii produselor. Conform acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde i exact la timp. O organizatie industriala specializata in producerea de aparate electrocasnice avand organizata productia pe linii de fabricatie specifice. Productia zilnica pe linia de fabricatie prevazuta este de 100 de produse echivalente, stiind ca valoarea conventionala stabilita este de 0,8 din produsul conventional ( robot de bucatarie) si 1,2 pentru celelalte tipuri( mixere ). Determinati pentru 5 locuri de munca folosind informatiile din tema studiului de caz , modul in care poate fi aplicata metoda JIT cu unul din modelele trage sau impinge, scotand in evidenta avantajele. Complementare tematicii enuntate aratati modul de rezolvare de catre managementul formatiei de lucru a urmatorului caz : absenta de pe linia de fabricatie a unui executant din motive necunoscute si si necomunicate sefului direct. Pentru a face comentariul cat mai corect adaugam urmatoarele : - in leadership sunt puse in discutie doua categorii de conducatori: iepuri si broaste testoase. - identificati tipurile caracteristice acestor doua categorii de decidenti si prezentati modul in care au gasit sa rezolve situatia absentei acelui angajat. Linie fabricatie robot bucatarie i-2 i-1 i i+1 i+2 | | | | | | | | | | | | | | | a1 a2 a3 a4 a5 | | | | | | | | | | | | | | | t1 t2 t3 t4 t5 80 roboti de bucatarie/ zi Program de lucru 8 ore t1 = 5.45/robot bucatarie =>11 buc/h => a1 = 88 roboti de buctarie / schimb t2 = 666 /robot bucatarie => 9 buc/h => a2 = 72 roboti de bucatarie/ schimb t3 = 5 /robot bucatarie =>12 buc/h => a3 = 92 roboti de bucatarie/ schimb t4 = 545 /robot bucatarie =>11 buc/h => a4 = 88 roboti de bucatarie /schimb t5= 6 /robot bucatarie =>10 buc/h => a5 = 80 roboti de bucatarie / schimb i-2 i-1 i i+1 i+2 | | | | | | | | | | 88 buc/schimb 72 buc/schimb 92 buc/schimb 88 buc/schimb 80 buc/schimb | | | | | | | | | |

545

666

545

i-2 | | | a1 | | | t1

Linie fabricatie mixere i-1 | | | a2 | | | t2

i | | | a3 | | | t3

i+1 | | | a4 | | | t4

i+2 | | | a5 | | | t5

120 mixere/zi Program de lucru 8 ore t1 = 375/mixer =>16 buc/h => a1 = 128 mixere / schimb t2 = 43/mixer =>14 buc/h => a2 = 112 mixere / schimb t3 = 35/mixer =>17 buc/h => a3 = 136 mixere /schimb t4 = 375/mixer =>16 buc/h => a4 = 128 mixere / schimb t5 = 4/mixer =>15 buc/h => a5 = 120 mixere / schimb i-2 | | 32 buc/schimb | | 375 i-1 | | 16 buc/schimb | | 43 i | | 24 buc/schimb | | 35 i+1 | | 16buc/schimb | | 375 i+2 | | 32 buc/schimb | | 4

Operatiile pe care le realizeaza angajatii in cadrul locului de munca: productia de roboti de bucatarie: -sortarea pieselor necesare productiei de roboti de bucatarie -alegerea pieselor auxiliare si accesorii

-asamblarea robotului de bucatarie si a pieselor auxiliare -aplicarea siglei si a marcii -testarea produsului -sortarea pe categorii: roboti de bucatarie compacti sau multifunctionali -impachetarea si ambalarea produsului productia de mixere : -supravegherea desfasurarii activitatii -alegerea pieselor necesare de baza si auxiliare -aplicarea marcii si a siglei -asamblarea -testarea -sortarea -ambalarea produsului Compartimentul de aprovizionare trage (pull) de la furnizori urmatoarele materii prime : motoare cu puteri intre 400 si 1000 W sigurante pentru protejarea motorului cutite, site, palete pentru amestecat, storcator boluri pahare de diferire dimensiuni accesorii: cablu, carcasa produsului Compartimentul aprovizionare impinge catre compartimentul productie materiile prime. Compartimentul de productie stabileste necesarul de productie in functie de comenzile primite. Productia zilnica de roboti de bucatarie este de 80 de bucati. Productia zilnica de mixere este de 120 de bucati. Metoda KANBAN Definiie: Un sistem continuu de furnizare de componente, piese, n aa fel nct muncitorii (vanztorii) au cea ce le trebuie, unde le trebuie i cnd le trebuie. Cuvntul Kan n romn nseamn etichet, iar cuvntul ban nseamn singur=unic. Deci Kanban se refer la o singur etichet. Principiul de baz Un furnizor, fabric i livreaz clientului su, numai produsele care i-au fost comandate anterior de ctre client prin intermediul unui sistem fizic de informare materializat pe baza unor etichete (carduri Kanban) care mbuntesc circulaia informailor ntre client i furnizor. Principii de functionare ale Sistemului Kanban Respectarea contractului dintre Client i Furnizor este asigurat prin circulaia etichetei Kanban. 6

Clientul se angajeaz s exprime cererile sale faa de furnizor n funcie de consumul su. Furnizorul nu fabric i nu livreaz clientului atta timp ct nu a recuperat eticheta Kanban care precizeaz numrul de piese de reaprovizionare i care reprezint ordinul de comand al clientului. Reguli de baza 1- Toate containerele vor fi etichetate i vor conine strict cantitatea de piese trecut pe eticheta containerului 2- Clientul declanseaza fabricatia la furnizor prin inapoierea etichetei containarului consumat 3- Ordinele de lansare in fabricatie sunt reflectarea exact a consumului clientilor. Este obligatorie respectarea fabricaiei n funcie de tabloul de ordonare al etichetelor. 4- Se va respecta marimea lotului de piese lansat n fabricaie, n funcie de mrimea lotului tehnico-economic determinat prin calcule astfel nct costurile de producie s fie cele mai mici. 5- Toate anomaliile(pana utilajelor, lipsa muncitorilor, calitatea, etc) fac obiectul unei etichetari particulare n vederea posibilitaii de observare a diferitelor probleme aparute ntmpltor. In cadrul acestei organizatii activitatea este divizata pe 2 sectoare: A: de aprovizionare B: de fabricatie Aceasta ar putea fi ilustrata in felul urmator : Containere pline cu piese :1, 2 si 3 pentru fiecare tip de piesa. A: B: 1 2 - motoare - sigurante - cutite, site, palete pentru amestecat, storcator - boluri - pahare de diferite dimensiuni - accesorii Spatiu de productie pentru roboti de bucatarie si mixere.

Cu ovale gri inchis sunt ilustrate paletii cu diferite piese venite de la furnizor, ambalate in cutii individuale. Cu ovale gri deschis sunt ilustrate paletii deja intrati in productie din care deja o parte din piese a intrat in procesul de fabricare a robotilor de bucatarie si mixerelor. Cu dreptunghiuri negre sunt ilustrati paletii cu produsele finite. 7

Dreptunghiurile cu patratele reprezinta masele la care se lucreaza la asambalrea produselor finite. Dupa golirea paletilor cu piese, eticheta de la ele merge la furnizor care duce la indeplinire noua comanda. Acesta nu fabrica o noua comanda pana nu primeste eticheta de la paletul golit. Astfel se evita crearea de stocuri atat la furnizor cat si la organizatie. Dupa golire paletii merg la o firma specializata in reciclarea, repararea si valorificarea paletilor utilizati iesiti din procesul de fabricatie al organizatiei analizate. Containerele de piese contin materie prima pentru 3 zile, adica pentru fabricarea a 240 de roboti de bucatarie si 360 de mixere.

Bibliografie:
http://www.contabilii.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=545:metoda-jit&catid=80:ceccar2010&Itemid=57