Sunteți pe pagina 1din 7

Probleme psihologice tipice ale vrstei preadolescenei i adolescenei

Definitia psihologiei : Psihologia se defineste ca stiinta care studiaza, cu ajutorul unor metode obiective specifice, organizarea psihocomportamentala sub aspectul determinismului, mecanismelor si legilor devenirii si functionarii ei, in plan animal si uman, in unitatea contradictorie a individualului, particularului si generalului, universalului. Psihologia umana are la randul ei, o latura generala care ne ofera tabloul global al organizarii psihocomportamentale a omului normal (mediu), facand abstractie de : varsta, sex, context socio-cultural, ocupatie (profesie) e.t.c., si o latura particular-diferentiala, care se centreaza pe studiul si explicarea ipostazelor concrete in care se poate afla organizarea psihocomportamentala functie de : varsta, sex, mediu socio-cultural, activitate profesionala, nivel de dezvoltare, natura derivatiilor si tulburarilor patologice 1. Adolescenta definitie si caracterizare generala : Adolescenta etapa a vietii care se situeaza intre copilarie si varsta adulta (de la 12-13 la 18-20 de ani) 2. Este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profunde schimbari : biologice, fizice, psihice, morale e.t.c., perioada a dezvoltarii , in care dispar trasaturile copilariei, cadand locul unor particularitati complexe si foarte bogate , unor manifestari psihice individuale specifice 3. Sub raport psihologic se caracterizeaza prin hipersensibilitate, trecerea in stadiul superior al dezvoltarii intelectuale, cel al operatiilor formale, care permite o combinatorica abstracta si largeste posibilitatile gandirii teoretice si reflexive, prin expansiunea fanteziei si a sentimentelor odata cu aparitia unor conflicte motivationale si afective. Adolescentul redescopera lumea, datorita posibilitatilor sale de interpretare si este intens
1- MIHAI GOLU Fundamentele psihologiei, p.2 . 2- PAUL POPESCU - NEVEANU Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.26. 3- ANCA DRAGU SI SORIN CRISTEA Psihologie si pedagogie scolara, Ovidius University Press Constanta, 2003, p.51.

preocupat de propriul sau destin. 1

Este etapa in care intervin indelungate si intense meditatii asupra valorilor. Se elaboreaza un sens de viata si dobandeste contururi conceptia despre lume si viata. Constiinta de sine se adanceste mult, sporesc eforturile de autocunoastere si autoproiectare 4. Cuprinde doua faze :

una timpurie intre 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor profunde fizice si fiziologice, a unor conturari complicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei morale a copilului numita preadolescenta.

a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a adolescentei propriu-zise, ce se caracterizeaza printr-o echilibrare puternica, intima a conceptiei despre lume si viata, prin clarificarea si intensificarea elaborarii idealurilor omului, printr-o mare dezvoltare a laturii cognitive, afective si volitionale a personalitatii. Preadolescenta caracterizare generala : Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de armonie , mainile fiind mai lungi decat trunchiul, nasul disproportionat in raport cu fata, intreaga conformatie lasand impresia unei fiinte desirate. Tinerele fete trec n aceast faz printr-o cretere accentuat i ctig 22 cm n nalime. La biei creterea poate ncepe ceva mai trziu, ntre 12 i 16 ani i este mai evident. Creterea este uneori impetuoas i se nsoete de momente de oboseal, dureri de cap, iritabilitate. Conduita general capt caracteristici de alternana ntre momente de vioiciune, de conduite copilroase exuberante i momente de oboseal, apatie, lene. Se constata schimbari evidente la nivelul vietii psihice. Actele de autoritate ale

parintilor sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut discernamant critic daca nu sunt intemeiate si necesare. Se manifesta o schimbare in comportamentul copilului ce ar avea urmatoarea explicatie : pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in majoritatea cazurilor, au fost suficiente pentru lamurirea diferitelor probleme din viata copilului iar capacitatea intelectuala a acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de unele insuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte variate si profunde iar gandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului, insuficientele parintesti nu mai trec neobservate.
4-PAUL POPESCU - NEVEANU Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.26.

La aceasta varsta se dzvolta constiinta de sine, preadolescentul fiind animat de dorinta de a-si cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura poate fi util celor din jur. In coal, copilul se afl n faa unor noi cerine, mai diversificate cantitativ i calitativ, a unor modele de profesori i de lecii variate care impun un cadru al nvrii mai deosebite. Se modific i statutul de elev, prin antrenarea acestuia n activiti responsabile i competiionale, cum ar fi cele din cercuri tehnice, din concursurile la diferite obiecte, din jocurile competiionale, care l fac s-i dea seama de valoarea i potenialul de care dispune. Idealul preadolescentului este de a deveni un om util societatii, cu inalta constiinta a datoriei, in orice domeniu ar activa : literar, stiintific, artistic, tehnic e.t.c. Adolescenta caracterizare generala : Este o etapa mai calma, mai linistita decat perioada anterioara, tanarul adoptand acum o pozitie mai constienta fata de mediul social si de problemele complexe ale acestuia. Copilul se orienteaza mai mult catre lumea externa, in aspectele ei multiple, dar isi indreapta atentia si catre propria viata psihica, in cunoasterea careia tinde sa se adanceasca tot mai profund 5. Adeziunea sincera si neconditionata la idealuri poate sa fie asociata cu manifestari de realism brutal si extravagant. Adolescentul este frecvent pus intr-o situatie echivoca intrucat el a depasit copilaria de care se desparte, dispune de capacitati similare cu ale adultilor, dar inca nu este acceptat ca un egal in cercul acestora. In aceste conditii el se integreaza in grupele celor de aceeasi varsta cu care are mai afinitati. Grupele de adolescenti cultiva toleranta reciproca si exercita o

puternica influenta asupra personalitatii tinerilor. Facandu-si aparitia ca persoane deplin responsabile in mediul social, adolescentii sunt intens preocupati de nota de originalitate pe care o prezinta individualizarea lor si prin care pot spori valoarea integrarii lor sociale 6.

Caracteristicile adolescentei : Dezvoltarea constiintei de sine - este un proces complex care include pe de o parte, raportarea subiectului la sine insusi, la propriile trairi iar, pe de alta parte, confruntarea acestora, compararea lor cu lumea in mijlocul careia traieste.
5-ANCA DRAGU SI SORIN CRISTEA Psihologie si pedagogie scolara, Ovidius University Press Constanta, 2003, p.51. 6-PAUL POPESCU - NEVEANU Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.27.

Proiectarea idealului in viitor profesia pe care o va imbratisa, si va reflecta asupra vietii sale interioare. Adolescentul se analizeza spre a-si cunoaste

calitatile, spre a se convinge de valoarea lor in raport cu profesia pe care o va decide. Afirmarea de sine adolescentul se considera punctul central in jurul caruia trebuie sa se petreaca toate evenimentele. Doreste ca toate actiunile sale sa fie cunoscute si apreciate de adult. Un mijloc curent de afirmare il constituie aspectul exterior , adolescentul cautand sa se evidentieze prin fizicul bine conformat, imbracamintea care diferentiaza, care scoate in relief propria persoana prin : maniere, eleganta miscarilor, limbajul, corespondenta, spiritul de contradictie. Manifesta tendinta de a se afirma nu numai individual , ci si in grup. Integrarea sociala esenta integrarii sociale consta in atasamentul din ce in ce mai constient si mai activ la grupul caruia apartine si a carui sfera se extinde de la clasa, scoala, pana la marele organism social. Cu cat inainteaza in varsta , adolescentul este mai obiectiv in judecatile sale. Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se manifesta riguros. Dezvoltarea vietii psihice Sensibilitatea activitatea senzoriala creste , ceea ce determina modificari ale pragurilor minimal, maximal si diferential ale analizatorilor, facandu-se posibila relfectarea mai fina si mai analitica a obiectelor si fenomenelor realitatii. Senzatiile vizuale acuitatea vizuala creste simtitor,

convergenta ochilor are o mare capacitate de acomodare. Se constata o crestere a sensibilitatii si finetii cromatice. Senzatii auditive se dezvolta in directia capacitatii de diferentiere si reproducere de sunete muzicale. Senzatiile gustative si olfactive capacitatea de a diferentia, clasifica si denumi substantele dupa miros creste foarte mult. Perceptiile si spiritul de observatie devin foarte vii, capata o mare adancime. Pe adolescent il atrag unele aspecte specifice ale fenomenelor ceea ce este original si tipic. La

preadolescent intervin treptat elemente importante de ordine, o evidenta modificare a tonalitatii afective. 4

Atentia se dezvolta atentia voluntara. Chiar atentia involuntara si cea postvoluntara isi modifica aspectul, devin mai eficiente.

Memoria intre 13-17 ani capacitatea de memorare ajunge la foarte mari performante. In aceasta perioada creste mult

caracterul activ si voluntar al memoriei : memoria foarte exacta a scolaruluimic incepe sa fie tot mai mult inlocuita de memoria logica, care pastreaza ceea ce este esential, operand cu scheme logice. Memoria opereaza cu reprezentari si notiuni care devin mai bogate, mai complexe si mai organizate. Preadolescentul opereaza mult cu asociatii si cu structuri de reprezentari. Cele mai evidente prefaceri apar in reproduceri : preadolescentul structureaza reproducerea verbala in stil propriu, se straduieste sa depaseasca stilul nivelului verbal, scris sau oral. La adolescent prelucrarea apare in insusi

procesul fixarii, cand se procedeaza la restructurari care sa faca mai sistematic si mai inteligibil materialul de memorat. Pastrarea se sistematizeaza mai mult. Limbajul se deosebeste de perioadele anterioare prin bogatia si varietatea lexicului, precum si prin surprinderea sensurilor variate ale cuvintelor. Creste grija pentru exprimarea corecta a ideilor , precum si interesul pentru utilizarea figurilor de stil in limbajul scris. Datorita lecturii diversificate, preadolescentii si adolescentii reusesc sa-si formeze un stil propriu de vorbire orala si scrisa. Imaginatia - se dezvolta forta de creatie. Se dezvolta tot mai sensibil imaginatia creatoare. Prin creatiile lor preadolescentii si adolescentii isi exprima propriile judecati si atitudini in legatura cu problemele ce ii framanta. O forma legata de

imaginatie este visarea- ca proiectare mentala a personalitatii in situatii viitoare. Este legata de realitate, raportandu-se la Este

dorintele lui legate de : profesie sau pozitie sociala.

generata de interesele, aptitudinile si sistemul de cunostinte ale adolescentului. 5

Afectivitatea exista si o maturizare intelectuala si afectiva a copilului. Viata afectiva se complica si se diversifica,

adolescentul admira, iubeste, simte, viseaza, aspira, stie sa doreasca, are idealuri afective. Interesele preadolescentului si adolescentului sfera

intereselor se largeste ca urmare a cresterii orizontului cultural si a imbogatirii experientei de viata. Interesele nu mai

graviteaza doar in jurul activitatii scolare ci se extind si la alte domenii ale stiintei, tehnicii, artei. Interesele devin mai stabile si mai constiente, ele fiind urmarite cu tenacitate in vederea unui scop anume.

BIBLIOGRAFIE : 1- MIHAI GOLU Fundamentele psihologiei. 2- PAUL POPESCU - NEVEANU Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Buc., 1978. 3- ANCA DRAGU SI SORIN CRISTEA Psihologie si pedagogie scolara, Ovidius University Press, Constanta, 2003