Sunteți pe pagina 1din 18

Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 1 -

Curs 1 01.03.2011

Bibliografie:

- Organizarea, conducerea, economia si legisla|ia construc|iilor, E.Beiu, T.Hosu,
Radoslav;
- Economia si organizare construc|iilor, C.Olariu;
- Tehnologia lucrrilor de construc|ii, Iosif Deutsch;
- O.G.34/2006 cu toate modificrile ulterioare;
- Ordinul 1568/15.10.2002 indicative P91/1-02;
- Hotrrea din 28/09.01.2008 metodologia de elaborare a devizului general;
- Indicatoare de norme de devize


Produc|ia n construc|ii montaj

Definire. Clasificare. Particularit|i

Construc|iile ca ramur a produc|iei materialelor cuprinde procesul de execu|ie
al lucrrilor necesare asigurrii fondurilor fixe.
Dezvoltarea construc|iilor reprezint condi|ia principal pentru progresul
celorlalte ramuri productive, deoarece volumul construc|iilor este acela care asigur
cresterea si perfec|ionarea fondurilor fixe.
Func|ionarea utilajelor tehnologice si instala|iilor pentru folosirea fondurilor
fixe necesit existen|aa unor cldiri unde s se poat desfsura activitatea de produc|ie.
Obiectul principal al construc|iilor ca ramur a produc|iei materiale l constituie
executarea ntregului complex de lucrri de construc|ie-montaj necesar drii n
func|iune sau folosin|a unor mijloace fixe de produc|ie sau cu caracter neproductiv,
cum ar fi extinderea, transformarea si refacerea celor existente.
Pe lng lucrrile de construc|ie-montaj (C+M) cu caracter de investi|ii se
realizeaz si lucrri de repara|ii.
Produsul finit al activit|ii de C+M este obiectul de construc|ii.
Activitatea de C+M cuprinde o complexitate de procese de produc|ie si alte
activit|i care ncep cu proiectarea si continu cu activitatea de aprovizionare, transport
si punerea n oper a materialelor si prefabricatelor.
Produc|ia de C+M se desfsoar n cadrul santierelor si a bazelor de produc|ie.


Propriet|ile produc|iei C+M

Activitatea organiza|iilor C+M cuprinde produc|ia de baz si produc|ia
auxiliar. ( Produc|ia C+M este rezultatul activit|ii de baz si auxiliare ).

Producia de baz este rezultatul de punere n oper a materialelor si
prefabricatelor prin care se realizeaz obiectele de construc|ii n cadrul santierelor.

Producia auxiliar reprezint activitatea care contribuie la buna desfsurare a
produc|iei de baz, fr a participa ns la exacutare acesteia. In cadrul produc|iei
auxiliare distingem produc|ia secundar-industrial si activitatea de deservire.
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 2 -
Producia secundar-industrial:
- prelucrarea, produc|ia materialelor
- executare prefabricatelor
- confec|ionarea armturilor
- extragerea agregatelor
- executarea tmplriei

Activitatea de deservire cuprinde:
- punerea la dispozi|ia santierelor a utilajelor si a mijloacelor de
transport.

Activitatea C+M se desfsoar n santiere.
Prin santiere se n|elege locul de produc|ie (suprafa|a) pe care se execut lucrrile de
construc|ii-montaj (C+M) si necesitatea asigurrii unei ct mai judicioase conduceri,
organizri si planificri a execu|iei acestora impune cunoasterea particularit|ilor
produc|iei ramurii construc|iilor.

Curs 2 08.03.2011

Particularit|i:

1. Mobilitatea procesului de produc|ie
n industrie, produc|ia se desfsoar ntr-un loc fix (fabrica), n construc|ii
acesta se schimb de la un obiect la altul. Aceeasi mobilitate se imprim si locului de
munc al muncitorului care nu este stabil, deplasndu-se de la un santier la altul.

2. Caracter unicat al produc|iei C+M
Varietatea mare a lucrrilor de C+M determin acest caracter. Chiar dac se
folosesc proiecte tip apar modificri determinate de teren, aplicarea de tehnici noi, etc.

3. Desfsurarea procesului de produc|iei n general sub cerul liber expus factorilor
atmosferici comparativ cu produc|ia industrial care se desfsoar n spa|ii nchise.
Procesul de produc|ie n construc|ii este influen|at negativ de factori atmosferici
care imprim activit|ii unui caracter sezonier.
Se produc ntreruperi ale activit|ii cu efecte negative asupra duratei de execu|ie
a costului lucrrilor, a folosirii ra|ionale a mijloacelor materiale si bnesti.

4. Durata relativ ndelungat a produc|iei luni, ani determinat de natura si mrimea
obiectului construit.

5. Complexitatea mare a procesului de produc|ie care necesit o anumit organizare,
urmrire si control a activit|ii.

6. Volumul si greutatea mare a construc|iilor.
La executare construc|iilor se foloseste un volum mare de materiale a cror
greutate medie poate fi apreciat la 3500-4000 tone la 1 milion lei construc|ie fa| de
100-150 tone la 1 milion lei produc|iei n metalurgie.

7. Consumul mare de manoper n execu|ia construc|iilor.

Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 3 -
Clasificarea lucrrilor de construc|ie-montaj.

Lucrrile de construc|ie-montaj ansamblul de opera|ii succesive prin care se
asigur executarea obiectelor de construc|ie si montajul utilajului tehnologic,
caracterizndu-se prin faptul c obiectele sunt imobile, fixate de sol, se execut pe un
amplasament determinat si pe baza unei documenta|ii tehnice.

a) Dup caracterul lucrrilor:
- lucrri de C+M finan|ate din fonduri de investi|ii
- lucrri de repara|ii la construc|ii

b) Dup structura lucrrilor
- lucrri de construc|ii
- lucrri de montaj a elementelor de construc|ii (prefabricatele)
- lucrri de montaj a utilajului

c) Dup natura lucrrilor componente si a scopului pentru care au fost
proiectate:
- cldiri si construc|ii industriale (hale industriale, o|elrii, laminoare, turnuri de rcire)
- cldiri si construc|ii agrozootehnice (grajduri, silozuri, magazii, sere)
- cldiri si construc|ii civile si de locuit (scoli, teatre, sli de sport, cluburi, spitale,
cldiri administrative, locuin|e, hoteluri)
- construc|ii hidrotehnice (baraje, diguri, canale, amenajri portuare)
- construc|ii edilitare, re|ele si conducte (rezervoare, castele de ap, conducte de ap si
canalizare, conducte de gaze)
- lucrri de mbunt|iri funciare (desecri, iriga|ii, combaterea eroziunii solului)
- lucrri de art (poduri, viaducte, tunele, psrele)
- ci de comunica|ii (drumuri, strzi, linii ferate, piste de rulare)
- re|ele de transport de energie si telecomunica|ii (linii de joas si nalt tensiune, linii
telefonice).
- lucrri de organizare pe santier.

d) Dup modul de execu|ie a lucrrilor
- lucrri de construc|ii-montaj n regie
- lucrri de construc|ii-montaj n antrepriz


Procesul investi|ional si conexiunile lui cu activitate de
construc|ii

I. Etapele procesului investi|ional

Defini|ie:
Investi|iile reprezint cheltuielile necesare nlocuirii, extinderii sau modernizrii
unor fonduri fixe existente.
Prin investi|ie se asigur cresterea bazei tehnico-materiale si implicit a
capacit|ii de produc|ie a tuturor ramurilor economice.


Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 4 -
Investi|iile ca structur se clasific astfel:

1. Cheltuieli pentru executare lucrrilor de construc|ii-montaj:
- prin lucrri de construc|ii se n|elege lucrri de construc|ii pentru realizarea de cldiri,
drumuri, poduri, canale, baraje si instala|iile aferente lor dac au un caracter static
(instala|iile electrice, instala|iile de nclzire, instala|iile sanitare, conducte tehnologice)
- lucrrile de montaj din punct de vedere al structurii investi|iilor sunt lucrri necesare
montrii utilajului tehnologic, prevzut n proiect.

2. Cheltuieli pentru achizi|ionarea utilajului intr numai valoarea utilajului fr
valoarea lucrrilor de montaj.

3. Cheltuieli diverse care pot fi:
cheltuieli pentru - studii prospectare teren
- documentare
- proiectare
- achizi|ionare mobilier
- exproprieri
- demolri
- defrisri
- supravegherea execu|iei lucrrilor (retribu|ie dirigin|i santier)

Investi|iile dup forma de proprietate se clasific n:
1. investi|ii din fonduri bugetare (de stat)
2. investi|ii din fonduri proprii

Investi|iile care con|in lucrri de construc|ii-montaj pot fi clasificate si dup
con|inutul lucrrilor.

Elaborarea documenta|iei economice pentru
executare lucrrilor de construc|ie-montaj

Definire termeni:
analiza cost-beneficiu instrumentul de evaluare a avantajelor investi|iei din punct
de vedere al tuturor grupurilor de factori interesa|i, pe baza valorilor monetare atribuite
tuturor consecin|elor pozitive sau negative ale investi|iei.

investi|ie public major investi|ia public a crei cost total depseste echivalentul
a 25 mil euro, n cazul investi|iilor n domeniul protec|iei mediului, sau echivalentul a
50 mil euro n cazul investi|iilor promovate n alte domenii.

lucrri de interven|ii lucrri la construc|iile existente inclusiv instala|iilor aferente,
care constau n repara|ii capitale, transformri, modificri, modernizri, consolidri,
reabilitri termice.

studiu de fezabilitate documenta|ia tehnico-economic prin care se stabilesc
principalii indicatori tehnico-economici aferen|i obiectului de investi|ii pe baza
necesit|ii si oportunit|ii realizrii acestuia si care cuprinde solu|iile func|ionale,
tehnologia, constructive si economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii.
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 5 -
studiu de prefezabilitate documenta|ia tehnico-economic prin care se
fundamenteaz necesitate si oportunitatea investi|iei pe baza de date tehnice si
economice.

Proiectarea lucrrilor de construc|ii pentru obiective de investi|ii noi, inclusiv
extinderi, se elaboreaz n urmtoarele faze:
- studii de fezabilitate
- proiect tehnic
- detalii de execu|ie

Proiectarea lucrrilor de construc|ii pentru interven|ii la construc|ii existente,
inclusiv instala|iile aferente se elaboreaz n urmtoarele faze:
- expertiza tehnic si dup caz si audit energetic
- documenta|ie de avizare a lucrrilor de interven|ie
- proiect tehnic
- detalii de execu|ie

Curs 3 15.03.2011

Con|inutul cadru al studiului de prefezabilitate

A. Piese Scrise
Date generale:
1. denumirea obiectului de investi|ii
2. amplasamentul (jude|ul, localitatea, strada, numrul)
3. titularul investi|iei
4. beneficiarul investi|iei
5. elaboratorul studiului.

Necesitatea si oportunitatea investi|iei:
1. Necesitatea investi|iei
a) scurt prezentare privind situa|ia existent, din care s rezulte necesitatea investi|iei;
b) tabele, hr|i, grafice, planse desenate, fotografii, etc., care s expliciteze situa|ia
existent si necesitatea investi|iei;
c) deficien|ele majore ale situa|iei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;
d) prognoze pe termen mediu si lung.

2. Oportunitatea investi|iei
a) ncadrarea obiectului n politicile de investi|ii generale, sectoriale sau regionale;
b) actele legislative care reglementeaz domeniul investi|iei, dup caz;
c) acorduri interna|ionale ale statului care oblig partea romn la realizarea investi|iei,
dup caz.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectele proiectului de investi|ii pot
fi atinse:
1. scenarii propuse (minim dou)
2. scenariul recomandat de ctre elaborator
3. avantajele scenariului recomandat

Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 6 -
Date privind amplasamentul si terenul pe care urmeaz s se amplaseze
obiectul de investi|ie. Informa|ii despre terenul din amplasament.
1. situa|ia juridic privind proprietatea asupra terenului care urmeaz a fi ocupat
definitiv si/sau temporar de obiectivul de investi|ii.
2. suprafa|a estimat a terenului.
3. caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate n baza
studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investi|ii privind:
a) zona seismic de calcul si perioada de col|;
b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare si presiunea
conven|ional;
c) nivelul maxim al apelor freatice.
4. studiile topografice preliminare.
5. datele climatice ale zonei n care este situat amplasamentul.

Costul estimativ al investi|iei.
1. Cheltuieli pentru elaborarea documenta|iei tehnico-economice:
a) cheltuieli pentru elaborarea documenta|iei de proiectare (studiu de prefazibilitate,
studiu de fezabilitate, expertiz tehnic, proiect tehnic si detalii de execu|ie), dup caz.
b) cheltuieli pentru activitatea de consultan| si asisten|.
c) cheltuieli pentru ob|inerea avizelor si acordurilor de principiu necesare elaborrii
studiului de prefezabilitate.
d) cheltuieli pentru pregtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru
atribuirea contractului de lucrri si a contractului de servicii de proiectare, urbanism,
inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instruc|iuni pentru
ofertan|i, publicitate, onorarii si cheltuieli de deplasare, etc.)
2. Valoare total estimat a investi|iei
Avize si acorduri de principiu, dup caz.

B. Piese desenate
1. plan de amplasare n zon (1:25.000 1:5.000)
2. plan general (1:2.000 1:500)


Documenta|ia tehnico-economic

n func|ie de momentul elaborrii documenta|iei tehnico-economice, aceasta se
structureaz n:
a) Documenta|ia prealabil ntocmirii devizului pe categorii de lucrri care cuprinde:
- antemsurtoarea
- listele cu cantit|ile de lucrri aferente fiecrei categorii de lucrri
- listele de utilaje si echipamente
b) Elaborara efectiv a devizului pe categorii de lucrri.
c) Documenta|ia ulterioar elaborrii devizului pe categorii de lucrri care cuprinde
extrasele de resurse (materiale, manoper, utilaje de construcii, transport).

n func|ie de elaboratorul documenta|iei tehnico-economice, aceasta poate fi:
a) elaborat de ctre proiectant (antemsurtoarea, listele cu cantit|ile de lucrri
aferente fiecrei categorii de lucrri si listele cu utilaje si echipamente).
b) elaborat de executant (devizul pe categorii de lucrri si extrasele de resurse).

Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 7 -
Antemsurtoarea.

Antemsurtoarea este pisesa scris prin care se determin cantit|ile de lucrri
din fiecare articol necesar a se executa la o categorie de lucrri din cadrul unui obiect.
Antemsurtoarea st la baza ntocmirii listelor cu cantit|ile de lucrri aferente fiecrei
categorii de lucrri.

Listele cu cantit|ile de lucrri.

Listele cuprind cantit|iile de lucrri completate pe capitole aferente categoriilor
de lucrri din cadrul unui obiect de construc|ie.
Executan|ii (ofertan|ii) au deplin libertate de a-si prevedea n ofert propriile
consumuri si tehnologii de execu|ie, cu respectarea cerin|elor cantitative si calitative
prevzute n proiectul tehnic, n caietul de sarcini si n alte acte normative n vigoare
care reglementeaz excu|ia lucrrilor.

Ca reper, indicatoarele de norme de deviz seria 1981 si indicatoarele de norme
de deviz seria 1981 revizuite si complectate dup 1998, pot fi folosite n mod orientativ
att de proiectant ct si de ofertant n descrierea lucrrilor, a condi|iilor de msurare a
lucrrilor, a evalurii resurselor necesare si a consumurilor specifice de material,
manoper si utilaje.

n cazul n care la elaborarea listelor de cantit|i pe articole de lucrri se
utilizeaz indicatoarele de norme de deviz, aceasta se face |inndu-se seama de
domeniul de aplicare a indicatorului, de condi|iile generale si specifice din
instruc|iunile de folosire a indicatorului precum si de generalit|ile aferente n raport n
care se ncadreaz articolele.

n cazul n care la elaborarea listelor de canti||i pe articole de lucrri nu se
utilizeaz articole concrete din indicatoarele de norme de deviz, proiectantul s fac o
descriere ct mai clar a articolelor din list, n asa fel nct s dea posibilitatea
executantului s aprecieze corect toate opera|iile tehnologice necesare a se executa n
cadrul acestei descrieri si respectiv s evalueze costurile aferente.
Articolele astfel stabilite trebuie s corespund urmtoarelor cerin|e:
- s corespund unor categorii de lucrri distincte;
- s reprezinte o activitate pentru care natura resurselor semnificative s fie omogene;
- s reprezinte o activitate a crei desfsurare n timp s se fac cu continuitate, pe
segmente tehnologice, astfel nct s fie evitate ntreruperile determinate de necesitatea
unei alte activit|i distincte.

Fiecrui articol de lucrare, indiferent de modul de constituire a listelor cu
cantit|ile de lucrri, i se atribuie un numr curent dup care urmeaz simbolul
articolului cu denumirea acestuia si unitate de msur.
La ntocmirea listelor cu cantit|ile de lucrri se utilizeaz indicatoarele de
norme de deviz, simbolul articolului va fi cel din indicator.
Cantit|ile de lucrri se stabilesc corespunztor fiecrui articol de lucrare n
unitate de msur corespunztoare acestuia (m, mp, mc, kg, to, buc, mii buc, etc.).
Cantit|ile de lucrri astfel stabilite se grupeaz pe capitole de lucrri, pe
categorii de lucrri si obiecte de construc|ie.
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 8 -
Lucrrile necesare transportului si manipulrii pmntului, pentru umpluturi sau
rezultat din spturi, se nscriu n antemsurtoare ca articole distincte. Cantit|ile
aferente acestor lucrri se determin corespunztor urmtoarelor situa|ii.
Pentru manipulare pmntului n vederea transportului sau n cazul spturii
executate manual se ia n considerare ncrcarea manual n mijlocul de transport, iar n
cazul spturii executate mecanic se ia n considerare ncrcare direct n mijlocul de
transport.
Pentru realizarea umpluturilor se pot lua n considerare urmtoarele variante:
a) executarea manual;
b) executarea mecanizat;
c) ambele variante de execu|ie.

Curs 4 29.03.2011

Listele de utilaje si echipamente

Se ntocmesc liste separate pentru utilaje si echipamente tehnologice si pentru
utilaje si echipamente func|ionale.
Pentru utilaje si echipamente tehnologice care se monteaz se ntocmesc liste
separate la fiecare obiect de construc|ie.
Pentru fiecare tip de utilaj sau echiapment tehnologice care se monteaz,
cuprins n list, se va precedea un articol de lucrare n care se ncadreaz montarea
acestuia, precum si cantitatea si unitatea de msur a articolului de lucrare respectiv.
n cazul n care transportul utilajelor si echipamentelor, inclusiv manipulrilor
aferente, se efectueaz de ctre executant, cheltuielile pentru aceste opera|iuni se includ
n devizele pe categorii de lucrri la articolele pentru montarea utilajelor si
echipamentelor respective.

Extrasele de resurse

La nivelul de documenta|ie economic ntocmit de executant (ofertant) se
ntocmesc extrase de resurse.

Pentru fiecare deviz pe categorii de lucrri se ntocmesc urmtoarele tipuri de
extrase:
a) extras de materiale;
b) extras de for| de munc (manoper);
c) extras de utilaj de construc|ii;
d) extras de transporturi.

Cantit|ile de extrasele de mai sus se determin pe baza cantit|ilor din articole
de lucrri prevzute n antemsurtoare si pe baza consumurilor din normele de deviz
respective sau a consumurilor proprii.

Devizul pe categorii de lucrri

Devizul pe categorii de lucrri este piesa scris din cadrul documenta|iei
economice prin care se determin valoarea fiecrei categorii de lucrri pe baza
consumurilor de resurse din articolele de lucrri si a pre|urilor unitare ale acestor
resurse.
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 9 -
Devizul pe categorii de lucrri se elaboreaz pe baza listelor cu cantit|ile de
lucrri aferente fiecrei categorii, pe capitole si subcapitole de lucrri.
Valoarea devizului pe categorii de lucrri se poate prezenta n baza unui deviz
structurat pe capitole cheltuieli, n func|ie de cerin|ele investitorului sau de
reglementrile n vigoare privind procedura de achizi|ii pentru lucrrile publice.

Valoarea de deviz a fiecrei categorii de lucrri se determin ca sum a
urmtoarelor capitole de cheltuieli:
1) cheltuieli directe pe categorii de resurse (materiale, manoper, utilaj, transport);
2) alte cheltuieli directe, determinate de taxe datorate de ctre agentul economic
(executantul) potrivit prevederilor legale n vigoare (CAS, somaj, sntate, fond de risc,
si alte cheltuieli de aceeasi natur);
3) cheltuieli indirecte;
4) profit.

1) Cheltuieli directe pe categorii de resurse.

Cheltuielile directe pe categorii de resurse se constituie dup cum urmeaz:
a) cheltuilei cu materialelel - valoarea materialelor ce se pun n oper n cantittile
rezultate din listele cu cantiti|ile de lucrri;

b) cheltuilei cu manoper n care se cuprinde totatlitaytea cheltuielilor

c) cheltuielile cu utilajele care cuprind totalitatea cheltuielor care se efectueaz cu
utilajle de construc|ii ce concur la realizarea lucrrilor pe durata imobilizrilor
utilajului pentru efectuarea lucrrii;

d) cheltuieli cu transportul n care se cuprind:
- cheltuieli cu transportul materialelor, prefabricatelor, confec|iilor, utilaje si
echipamente, de la productor sau furnizor la locul de punere n oper, incluzndu-se
dac este cazul si depozitul intermediar;
- cheltuieli cu transporturi (tehnologice), dac acestea nu sunt cuprinse n articole
distincte (transport pmnt, beton, mortar, moloz);
- cheltuieli cu transportul utilajelor de construc|ii de la baza de utilaje la punctul de
lucru sau de la furnizorul de utilaje la punctul de lucru.

Cheltuielile se nregistreaz pe categorii de resurse (materiale, manoper, utilaj
si transport), pe articole de lucrri, pe subcapitole si pe capitole de lucrri ob|inndu-se
totalul cheltuielor directe pe categorii de lucrri.

Cheltuielile directe pe categorii de resurse se determin prin nmul|irea
pre|urilor unitare aferente resurselor cu cantit|ile aferente articolelor de lucrri din
listele cu cantit|i (antemsurtoare).

Pre|urile unitare aferente articolelor de lucrri reprezint produsul dintre
consumurilor specifice de resurse si pre|urile, respectiv tarifele aferente fiecrei
categorii de resurse.

Pre|urile unitare, aferente reusrselor din articolele de lucrri, prevzute n listele
cu cantit|i, au urmtoarele caracteristici:
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 10 -
- materiale - pre|uri ale productorului (furnizorului) de la care executantul se
aprovizioneaz, exclusiv TVA;
- manopera - tarife medii orare, practicate de executant pentru plata for|ei de munc, pe
cateogrii de meserii aferente categoriilor de lucrri, conform listei meseriilor, utilizate
n construc|ii n concordan| cu Clasificarea Ocupa|iilor din Romnia (COP).
- utilaje - tarife medii orare pentru utilajele de construc|ii din dotarea unit|ilor de
execu|ie sau a celor practicate de unit|ile prestatoare de servicii;
- transport - tarife, n func|ie de categoriile de transporturi utilizate, de distan|e si
cantit|i.

La lucrrile la care autoritatea contractant pune la dispozi|ia executantului
materiale si furnituri, care sunt cuprinse n devizele ofert, valoarea acestor materiale si
furnituri se va scdea din punct de vedere strict financiar din situa|iile de plat aferente,
pe msura consumrii lor, conform pre|urilor unitare din ofert, raportate la cantit|ile
real executate.

2) Alte cheltuieli directe

Alte cheltuieli directe care se trec n devizul pe categorii de lucrri, sub total
par|ial al cheltuielilor directe, determinate de aplicarea taxelor potrivit prevederilor
legale n vigoare, ce intr n obliga|ia agen|ilor economici.
Valoarea acestor cheltuieli rezult prin aplicarea la manopera direct rezultat
din totalul par|ial al cheltuielilor directe, a cotelor prevzute n reglementrile n
vigoare pentru CAS, somaj, sntate, risc si altele.

3) Cheltuieli indirecte.

Curs 5 05.04.2011

DEVIZE PE CATEGORII DE LUCRRI

Nr.
Crt
Capitol
de lucrri
U.M. Cantitate
Pre| Unitar
a) material
b) manoper
c) utilaj
d) transport
Material
Manop
er
Utilaj Transport TOTAL
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3*4a 3*4b 3*4c 3*4d
5+6+7+
8


Dari Doar
la
manop
era


Total directe








Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 11 -
Formularul pentru devizul pe categorii de lucrri se completeaz |innd seama
de precizrile din formular si de indica|ile de mai jos.
Articolele de lucrri grupate pe capitole si subcapitole de lucrri mpreun cu
unit|ile de msur si respectiv cantit|ile lor se nscriu n coloanele 1,2 si 3.
Pre|urile unitare de deviz ale articolelor de lucrri pe elemente de cheltuieli
materiale, (lei/m, lei/buc, lei/kg etc.); manoper (lei/or), utilaje de construc|ii (lei/or)
si de transport (lei/tone, km etc.) se nscriu n coloana 4.

Valorile par|iale care se nscriu pe lemete de cheltuilei - n coloanele 5-8 ale
devizului pe categorii d elucrri, rezult din multiplicarea fiecruia din aceste elemente
cuprinse n pre|ul unitare de deviz al articolului (materiale, maoper, utilaj de
construc|ii si transporturi) cu cantitatea de lucrare prevzut n coloana 3 pentru
articolul respectiv.
Valoarea total de deviz al articolului respectiv care se nscrie n coloana 9 a
devizului pe categorii de lucrri, rezult din nsumarea (pe orizontal) valorilor par|iale
pe elemente de cheltuieli nscrise n coloanele 5-8 pentru articolul respectiv.

Valoarea par|ial a cheltuielilor directe din devizul pe categorii de lucrri se
totalizeaz pe coloanele 5-9 (material, manoper, utilaj, transport) pe toate capitolele si
subcapitolele de lucrri.

Valorile cuprinse la alte cheltuieli directe care se refer la CAS, somaj, sntate,
fond de risc si alte cheltuieli, rezult prin aplicarea cotelor aferente stabilite prin
legisla|ie, la valoarea rezultat pe coloana 6 a cheltuielilor directe (manoper) si se
nscriu pe coloana 9.

lipseste in continuare***

12.04.2011

STRUCTURA SI CON|INUTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE

A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrrilor

1. Retribu|ii ale personalului de conducere, tehnic, economic, de alt specialitate,
administrativ, de deserbire si paz; impozitul, contribu|ia la asigurrile sociale si la
fondul de somaj aferente.
- Retribu|iile personalului de conducere, tehnic economic, si de alt specialitate
admisitrativ de deservire al unit|ii, inclusiv indemniza|iile de conducere, sporul de
vechime si alte drepturi legale din fondul de retribuire (exclusiv retribu|iile ...

-Sumele pentru constituirea fondului de premiere a personaluluio de conducere n
cadrul fondului de retribuire

-Contribuia la asigurrile sociale s la fondul de somaj asupra retribu|iilor tarifare,
indemniza|iilor, premiilor si altor drepturi legale care se cuprind n aceast
pozi|ie*****

-Retribu|iile privind plate cenzorilor si amembrilor externi din consiliile de
adminsitra|ie.
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 12 -
2. Cote de cheltuieli indirecte aferente unit|i componente.
-Cota - parte din chletuieli indirecte ale societ|ii (antrepriz) repartizat unittilor
compoennete fr personalitate juridic dar cu contabilitate proprie.

3. Amortizare mijloacelor fixe de interese general
-Amortizarea mprejmuirilor, cldirilor, instala|iilor ce le desevesc, birourilor, caselor
de fier, fiseturilor, al mijloaceleor de calcul, inventarul pentru paz si stingerea
incendiilor, autoturismelor (exclusiv amortizare mijloacelor fixe ale unit|ilor de
produc|ie industrial si de presta|ii).
-Chiriile pltite sau datorate pentru mijloacele fixe administrative de interese eneral si
gospodresc luate cu chirie.

4. Cheltuieli pentru proiectare, agrementri, studii, cercetri, ncercri, experimentrri,
crea|ii, inven|ii si inova|ii.
- Cheltuieli aferente lucrrilor de proiectare pnetru nevoile proprii, executate de
serviciile, sec|iile,birourile sau atelierele de proiectare din codrul societ|ii (exclusiv
lucrrile pentru investi|ii care se suport din fondurile de investi|ii).
- Cheltuieli pentru agrementri
-Cheltuieli pentru studii, lucrri de cercetare-dezvoltare n folos propriu.
-Materialele consumate n laboratoarele unit|ii pentru ncercri, experien|e, probe,
uzura instrumentelor si sculelor folosite pentru ncercri, experin|e.
-Plata expertizelor si consulta|iilor legate de verificare si ncercarea elementelor de
construc|ii, precum si n probleme de func|ionarea utilajului tehnologic (dac nu au fost
prevzute n deviz).
-Costul lucrrilor privind implementarea Sistemului de conducere si asigurarea calit|ii
lucrrilor.
-Cheltuieli privind inven|iile si inova|iile care nu se concretizeaz sau nu se refer la
numite obiective (ex. taxe de brevet, expertize, cercetri, filme, schimburi de experien|
etc.). Nu se includ acele cheltuieli prevzute a se suporta din fondul de cercetare-
dezvoltare.
5. Cheltuieli cu protec|ia muncii.
- Materiale, retribu|iile, impozitul, contribu|ia la asigurrile sociale si la fondul de
somaj, chjeltuieli bnesti, precum si serviciile sec|iilor sau ale ter|ilor privind:
- tehnica securit|ii;
- ventila|ia de protec|ia muncii;
- msuri si materiale tehnico-sanitare;
- echipament de protec|ie;
- echipament de lucru;
- alimentarea special pentru rezisten|a organismului;
- cercetri si proietri privind protec|ia muncii;
- instructajul de protec|ie a muncii.

6. Dobnzi bancare
- Dobnzile pltite sau datorate, care otrivit legii se includ n cheltuielile de produc|ie
- Dobnzile ncasate sau cert cuvenite pentru disponibilita|ile bnesti din conturile
unittilor de construc|ii-monta, de la banile finantatoare
- Spezele bancare (comisoane, taxe etc)
- Soldul creditor se trece la sfarsitul lunii la rezultatele financiare.

7. Cheltuieli pentru prelucarea prin mijloace d ecalcul automat/mecanizat
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 13 -
- Cheltuielide proiectare s implementare lucrrilor de prelucrare autimat sau
mecanizat a datelor
- Costul lucrrtilr executate de unitti specializare de calcul
- Cheltuieli speicfice necesare dunc

7. Cheltuieli pentru prelucarea prin mijloace d ecalcul automat/mecanizat
- Cheltuielide proiectare s implementare lucrrilor de prelucrare autimat sau
mecanizat a datelor
- Costul lucrrtilr executate de unitti specializare de calcul
- Cheltuieli speicfice necesare fun|ionnrimi mijloacelor de calcul
AMortizare, ntretinerea si reparatiile de rocie fel ;a mijlaocele prioprii de prelucare
automat sau mecqanzita a darelor
Retretibutiile cuvienite personalulu care deseveste mijloacele proprii pentru prelucare
automata. imporzitu;. contributia la asigurile socaile s fiondul de somaj aferente

9. rertibutiile psuplimentare ale muncitoruloe direcr, productivi, impozitul, contribuita
la asifurrile socaile s la findul de somaj asjupra retriburiilor talte ale acestor
muncitori.

- Premiile

***
-Cheltuieli cu plata dubl a orelor suplimentare lucrate n zile de srbtori legale cnd
procesul de produc|ie sau termenele de punere n func|iune o impun.
-Cheltuieli ce privesc plata concediilor medicale pltite suportate de unitate cnd nu
sunt suportate conform legisla|iei n vigoare din CAS.
-Cheltuieli privind acordare de retribu|ii angaja|iilor pentru zilele nelucrate, legal
acordate cu diferite ocazii:
- evenimente de familei (cstorii, nasteri, decese etc.);
- pentru donatorii de snge;
- concedii de studii pltite;
- indemniza|ii de vacan| (cnd unitatea stabileste efectuarea de astfel de cheltuieli
pentru oameni cu probleme deosebite).

10. Cheltuieli privind utilaje de constructii, sculele si celelalte dobiecte de inventar n
folosin| cu caracter de productie (micul utilaj, tomberoane, roabe pe penuri, rezervoare
de depozitare a apei, aparate de sudur electric, dispozitve de fasonat, etc.)
- Amortizarea micului utilaj si chiria acestui utilaj nchiriat de la ter|i.
- Repara|iile curente ale utilajelor mici, cheltuieli de transport ale utilajului la si de la
loculde munc.
- Uzarea obiectelor de inventar cu caracter de produc|ie (trgi, lzi, gle|i, trncoape,
sape, lope|i, rigle si orice fel de scule de produc|ie)
- Costul transportului uneltelor si sculelor de la depozitul central la santier s del aun
santier la altul
- Retribu|iile tarifare ale mecanicilor de ntre|inerea micului utilaj, impozitul,
contribu|ia la asigurrile sociale s la fondul de somaj, aferente.

11. Cheltuieli pentru amenajarea s intretinerea santierului.
Cheltuieli aferente construc|iilor, instala|iilor si amenajrilor provizorii care se fac pe
seama cheltuielilor indirecte: gherete (cu excep|ia celor de paz), esafodaje, reafturi
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 14 -
interiaore, schel capr, schele usoare suspendate, porde|e peste san|uri n incinta
santierului etc.

Intre|inerea su repararea lucrrilor, instala|iilor si amenajrilor provizorii de santier

Intretinerea si reparatia....

12. CHeltuieli n legtur cu predarea lucrrilor

Cheltuili cu transportul s manipulrile efectuiare pentru evacurare deseurilor,
molozului, rezultate din executarea lucrrilor.
Cheltuieli pentru executarea msurtorilor s de verificare la lucrril e de construc|ii
care ulter nu se vor verifica
Cheltuieli cu manipulrile pentru evacuarea de pe santier, la terminarea lucrrilor, a
materialelor pentru care n normle de deviz se prevd nmai cte de pierderi: cofraje,
schele, esafodaje etc. (retribu|ii ....

13. Cheltuieli cu transportul muncitorilor
Costul transporturilor periodice ale personalului nelocalnic care si viziteaz familia
Cheltuieli cu transprotul personalului muncitor trimis de la unitate, de la un santier la
altul sau de la un loc de munc la altul:
- cheltuielile cu transportul zilnic al muncitorilor, pe distan|ele disntre spa|iile
de cazare s locurile de munc se suport din fondul pentru organizarea de santier.

14. Cheltuieli neimputabile pentru efectuare remediererilor si refacerilor de lucrri
- Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea lucrrilor de remediere a deficien|elor
consemnate n procesele verbale de recep|ie, precum s a acelor lucrri aprute n
perioada****

15. Cheltuieli de protocol
- Cheltuieli de reprezentare si transport

16. Cheltuieli pentru reclame, pliante
- heltuieli de publicitate - reclam
17. Cheltuieli pentru scolarizare
- Cheltuieli pentru pregtirea si calificarea muncitorilor, pentru schimburi de ecperien|
si pentru practicn produc|ie
Cheltuieli pentru organizarea si func|ionarea de cursuri de ridicare a calificrii
muncitorilor prin scoaterea din produc|ie (plata lec|iilor responsabilulor de cursuri alte
cheltuieli administrative legare de func|ionarea acestor cursuri.)

18. Alte cheltuieli de interese general si de executarea a lucrrilor.
Cheltuieli cu transportul obiectelor de inventar la santiere sau de la un santier la altul
Costul apei necesare la baracamentele pentru cazarea muncitorilor
Costurile efective cu cazarea personalului muncitor n cmine
Impozitul pe cldiri si prime de asigurare
Taxel pentru verificarea s marcarea aparatelor de msura s cntrit
Taxele de circla|ie, percare etc. pltite conform dizpozi|iilor legale
Chiria terenurilor si rampelor din gri.
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 15 -
Cheltuieli aferente semnelor de circula|ie (semne avertizoare luminoase pe timp de
nopate la lucrril de canzizare, alimtenrare cu ap etc.)
Chiria garaj pentru autoturisme
Cheltuieli de predare-preluare a unit|ilor si de invatiere a bunurilor
Cheltuieli pentru prevenirea calamit|ilor
Prime de asigurare pentru mijloace de transport usor
Costul lucrrilor de deratizare si dezinsec|ie
Cheltuieli de topometrie, trasare etc
Costul materalelor de propagand instruc|ie educativ pentru prevenirea incendiiilor
(afise, panouri, brosuri etc).
Chletuile de demontare, trasnport si montare a mijloacelor fixe mutate de la i unitate la
alta, cu ocazia transferului
Cheltuieli privind instalarea minicentralelor telefonice lucate cu chirie (costul
proiectului, valoarea cablurilor etc.)
Cheltuieli de transport, cazare si diurne..



Curs 03.05.2011

TERMENI UTILIZA|I.

LUCRRI DE CONSTRUC|II.
Sunt ansambluri complexe ce rezult din activitatea unei multidutini de
ntreprinderi care au scop principal producerea de bunuri imobiliare.
Montarea sau instalarea echipamentelor concepute pentru func|ionarea unei
construc|ii ca atare (obiecte sanitare, instala|ii electrice etc.) precum si montarea
elementelor prefabricate din beton, structuri metalice si tmplriei se cuprinde n
Sec|iunea - Construc|ii.
Montarea sau instalarea echipamentelor industriale executate de ctre
ntreprinderile care le produc se includ n industria prelucrtoare, iar cele montate si
instalate de ctre ntreprinderile de construc|ii se includ n Sec|iunea - Construc|ii.

INVESTITOR
Organiza|ie (persoana fizaic sau juridica), pordonator de credite sau
fina|ator,,care contracteaz executarea unui produs saui lucrare de cponstruc|ie, cu un
furnizor sau ...

BENEFICIAR (CLIENT)
Destinatar al unui produs (serviciu , lucrare etc.) furnizat de furnizor
Not.
1. Intr-o situa|ie contractual clientul poate fi denumit cumprtor;
2. Clientul poate fi consumator final, utilizator, beneficiar sau cumprtor.
3. Clientul poate fi intern sau extern organiza|iei.

UNITATE
Organiza|ie (agent economic, persoan juridic, cu activitate n domeniul
construc|iilor (institu|ii de cercetare/proiectare, ntreprindere de execu|ie/exploatare
etc.)

Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 16 -
ANTREPRENOR
Persoana fizica sau juridic calificat, care se angajeaz s execute o lucrare de
construc|ii.

EXECUTANTUL LUCRRII
Parte contractant care realizeaz efectiv lucrarea.

Furnizor
??

FONDURI PUBLICE
Sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul
asigurrilor sociale de sntate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului, bugetele locale, bugetele institu|iilor publice finan|ate din venituri
extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate Romniei sau institu|iilor publice si
credite externe contractate sau garantate de stat ori de autorit|i ale adiministra|iei
publice locale, precum si mprumuturi interne contracte de autorit|i ale administra|iei
publice locale.

ACHIZI|IE PUBLIC
Dobndirea, definit sau temporar de ctre o persoan juridic, definit ca
autoritate contractant, a unor produse, lucrri sau servicii prin atribuirea unui contract
de achizi|ie public.

CONTRACT ACHIZI|IE PUBLIC
Contract, ncheiat n form scris ntre autoritatea contractant si contractant.


CON|INUTULUI-CADRU AL DOCUMENTA|IEI
TEHNICO-ECONOMICE AFERENTE
INVESTI|IILOR PUBLICE

Metodologia privind elaborarea devizului general
pentru obiective de investi|ii si lucrri de interven|ii.

Documenta|ia de avizare pentru lucrri de interven|ii este documenta|ia tehnico-
economic similar studiului de fezabilitate, eleaborata pe baa concluziilor raportului
de expertiz tehnic s, dup caz, ale raportului de audit energetic, pentru abrobarea
indicatorilor tehnico-economici aferen|i lucrrilor de interven|ii la construc|iile
existente.

Studiu de fezabilitate cuprinde documentaia tehnico-economic princ are se stabilesc
pricnipalii idnciatori tehnic-economici aferen|i obiectivului de investi|ii pe abza
necesitti si oportunitatii realizarii acestuia si care cuprinde solutiile functoponale.
tehniologooce, constructive si economicie ce urmeaza a fi supuse aprobarii.

Proiecatea lucrrilor de constructii pentru obiective de investiti noi, inclusiv extinderi,
se elaboreaza in urmatoarele faze:
a studiu de fezabilitate
b proiect tehnic
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 17 -
c detalii de execu|ie.

Proiecaterea lucrrilor de constructii pt intervenitii la constructiile existemte , inclusiv
instalatiile aferente, se eelaboreaza in urmatoarele faze:
a expertiza tehnica si dupac caz audit energetric
b documetnatie de avuizare a lucrariolor de constructii
c proiect tehnic
d detalii de executie

Metodologie privind elevbaorea devizului general pt obiective de investitii si lucrari....


Deviz general
privind cheltuielile necesare realizarii..........(denumirea obiectivului)...............*)
n mii lei / mii euro la cursul..... lei.euro din date de........

*) Se inscrie denumirea obiectivului de investii/lucrrilor de interventie.

Lucrarea: ... Pavilion exploatare
Beneficiar:....

Deviz general
privind cheltuielile necesare realizarii......Pavilion exploatare
n mii lei / mii euro la cursul..4.15. lei.euro din date de...05.05.2011.....


Nr crt
Denumirea capuitolelor si subcapitoleleor de cheltuieli
Valoarea (fara

Denumirea capitolelor si subcapitolelor
de cheltuieli
Valoarea fara
TVA Tva
Valoare inclusiv
tva
Nr crt

Mii
lei
Mii
euro
Mii
lei Mii lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
Capitolul 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari pt protectia mediului
TOTAL CAPITOL 1
Capitolul 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
Total Capitol 2
Capitol
3
Cheltuieli pentru proiectarea si asistenta tehnica
Studii de teren
Obtinerea de avize,a corduri, autorizatii
Proiectare si inginerei
Org. Procedurilor de achizitie
Consultatna
Managementul Activit|ii de Construc|ii II CURS - 18 -
Asistenta tehnica
Total Capitol 3
Capitol
4
Chetuieli pentru investitia de vaza
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj e tehnolgice
4.3 Utilaje echip tehn si funct cu montak
4.4 Utilaje fara montaj si echip de transport
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
Total Capitol 4
Captiol
5
Alte cheltuieli
5.1 Organizarea santier
5.1.1. Lucrari de constructii 5%
5.1.2. Chelt.conexe org. santierului
5.2 Comisoane, cote, taxe, costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 5%
Total capotil 5
Capitol
6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la
beneficiar
6.1 Pregatirea pers. De exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
Total Capitol 6
Total General
din care C+M