Subiecte la examenul de contabilitate de gestiune Grile 8. In debitul contului 921Cheltuielile activitatii de baza se inregistreaza : b.

cheltuielile cu materiile prime si materialele 10. In debitul contului 922 cheltuielile activitatii auxiliare se inregistreaza : a.cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice ; 12. In debitul contului 923 cheltuieli indirecte de productie : d. cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor 14. In debitul contului 924 cheltuielile generale de administratie : e. cheltuielile dublu de administratie a intreprinderii 16.In costul de productie nu se includ: c. cheltuielile privind impozitul pe profit 17. Care din urmatoarele obiective sunt proprii contabilitatii de gestiune ? a. organizarea calcularii costului de productie al produselor lucrarilor si serviciilor executate; 18. In categoria metodelor de calculatie totale nu se include: e. metoda direct costing 19. Organizarea contabilitatii de gestiune se face dupa anumite principii . Care dintre principiile mentionate mai jos nu-i specific? a. principiul prudentei 20.Care dintre urmatoarele functii nu este proprie contabilitatii de gestiune? c. functia de repartizare a rezultatului financiar 21.Prin care dintre formulelle contabile de mai jos se inregistreaza consumul de materii prime pentru fabricarea unui produs : a. 921=901 22. Inregistrarea in contabilitate a costului productiei obtinute se face prin formula: a. 902=921 23. In categoria procedeelor de determinare a costului unitar pe produs nu se include : a. procedeul separarii cheltuielilor fixe si variabile 24. Metodele de calculatie absorbante sau totale sunt cele care : e. iau in consideratie pentru determinarea costului unitar toate cheltuielile ocazionate de procesul de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor;

25. Metodele de calculatie se deosebesc intre ele printr-o serie de particularitati dar au si o serie de trasaturi comune. Care din trasaturile de mai jos nu este comuna ? b. calculul costului pe unitatea de produs se efectueaza cu procedee matematice diferite . 26. Pentru a realiza 100 de buc. din produsul A cheltuielile cu materia prima sunt de 500.000 lei, iar pt a realiza 120. buc din produsul A cheltuielile cu materia prima sunt de 600.000lei. Stabiliti natura acestor cheltuieli in functie de relatia cu volumul productiei: b. cheltuieli variabile proportionale. 49. Dispuneti de urmatoarele date : intr-o intreprindere se produc 2 produse A si B ch directe ale acestora fiind de : pt prod A 10.000 lei si pt prod B 20.000. Prod A se fabica numai in sectia 1 iar prod B in sectiile 1si 2. Ch indirecte ale sectiei 1 sunt de 7.500 lei iar ale sectiei 2 de 7.000 lei. Ch generale ale intreprinderii sunt de 500 de lei. La prod A costul productiei nedeterminate la inceputul perioadei este de 900 lei iar la sfarsitul perioadei este de 200 lei . La prod B costul productiei nedeterminate la sf per este de 500 lei . Baza de repartizare a ch sectiei o reprezinta ch directe . Care este costul de productie aferent prod finit A si B? a. 13.200 si 31.500 Rezolvare : costul de productie = +costul prod nedeterminate la inceputul per. +ch. directe +ch indirecte reprtizate -costul prod nedeterminate la sf per. sectia 1 => ch totale 7500 sectia 2 => ch totale 7000 Repartizarea ch indirecte ale sectiei 1
k= 7.500 = 0,25 10 .000 + 20 .000

Ch indirecte repartizate pt A = 0,25x10.000=2.500 Ch indirecte repartizate pt B = 0,25x 20.000=5.000 Ch indirecte ale sectiei 2 vor fi repartizate integral prod B => ch indirecte repartizate asupra prod B = 5.000+7.000=12.000 Calculul costului de productie pe produs : + costul prod nedeterminate la inceputul per. +900lei +ch directe 10.000 lei +ch indirecte repartizate 2.500 lei - costul productiei nedeterminate la sf per. -200 lei = cost de productie 13.200

+ch directe 20.000lei + ch indirecte repartizate 12.000 lei - costul productiei nedeterminate la sf per. -500 lei = cost de productie 31.500

51. Dispuneti de urm date : o soc fabrica 2 prod A si B capacitatea normala de prod fiind de 100.000unitati pt prod A si 60.000 de unitati pt prod B. In exercitiul N soc a fabricat 90.000 unitati din prod A si 30.000 unit din B. Stiind ca in anul N totalul ch direct colectate in ct 921 a fost de 100.000 Rno , iar cele indirecte colectate in ct 923 de 80.000 Ron, din care variabile 50.000 Ron, care este costul subactivitatii? d. 7.500 Ron Rezolvare : Costul subactivitatii =
C x (1 F nivel real nivel norm al )

Ch indirecte totale = ch fixe +ch varialbile 80.000 = CF+ 50.000=> CF= 30.000 lei Costul subactivitatii =
30 .000 x (1 90 .00 0unitati 100 .000 unitati + 30 .000 unitati + 60 .000 unitati ) = 7.500 lei

52.Dispuneti de urm date : o intreprindere produce produse A si B, costurile indirecte de productie sunt de 600 lei, din care fixe 120 lei ,. Folosind salariile directe in suma de 300 lei din care produsul A 100 lei, ca baza de referinta, care sunt costurile indirecte imputate rational celor 2 produse daca gradul de activitate este de 80%? c. 192 si 384 Rezolvare : ch indirecte totale = CF( ch fixe) +CV (ch variabile) 600 lei = 120 lei + CV => CV = 480 lei CF x grade de utilizare a capacitatii de produs = 120 lei x 80% = 96 lei ------------------------------------------------------------------------------------------Ch indirecte de repartizat = 576 lei
k = 576 lei 100 lei + 200 lei =1,92

Ch indirecte de repartizat pt A = 1,92 x 100 = 192 lei Ch indirecte de repartizat pt B = 1,92 x 200 = 284 lei 54. O soc fabrica 2 comenzi A si B. Ch de productie directe effective sunt pt A 15.200 ron si pt B 21.600 ron. Ch indirecte de productie se ridica la 10.000 ron. din care fixe 4.000 ron . Nivelul de activitate exprimat in ore de functionare a utilajelor este 5000 ore nivel normal de activitate si 4000 ore nivel real de activitate. Care este costul de productie efectiv al celor 2 produse ? e. 902=921 A= 19.000 B= 27.000

Rezolvare : Ch indirecte totale = CF+CV

10.000= 4.000+CV => CV = 6.000 lei

cheltuieli fixe x nivel real nivel norm al = 4.000 x 4.000 ore 5.000 ore = 3.200

ch de repartizat = 6000+3200=9200 Repartizarea ch indirecte :

k = 9.200 lei 15 .200 + 21 .600 = 0.25

ch indirecte repartizate pt A = 0.25 x 15200= 3800 ch indirecte repartizate pt B = 0.25 x 21600= 5400 ch directe +ch indirecte repartizate 15200 3800 ch directe 21600 +ch indirecte repartizate 5400 cost de poductie efectiv 27000 lei

cost de poductie efectiv = 19000lei

57. Dispuneti de urm date : Cifra de afaceri 360.000 lei , ch variabile 120.000 lei , cabtitatea fabricate si vanduta 80 buc , costuri fixe totale 173.250 lei. Care este pragul de rentabilitate in unitati fizice in conditiile in care costurile variabile scad cu 10% e. 55 buc Reszolvare : Costurile variabile = 120.000-120.000 x 10% = 108.000 lei
Specificare Cifra de afaceri ch variabile marja asupra costurilor variabile ch fixe Total 360000 108000 252000 173250 % din cifra de afaceri 100% (108000/36000) x 100= 30% (252000/36000) x 100= 70% pe bucata 360000/80= 4500 108000/80= 1350 252000/80= 3150

pu nct

d echilib e ru

C F M V (b C uc )

17 25 3 0 3 50 lei / buc 1

=5 bu 5 c

Teorie 1. Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor pe comenzi

Metoda pe comenzi are la baza conceptul costurilor integrale si presupune desfasurarea lucrarilor de calculatie potrivit etapelor specifice metodelor absorbante, datorita variatiei pe care o prezinta productia in curs de executie de la o perioada de gestiune la alta, in cazul intreprinderilor unde isi gaseste aplicatie. In cazul intreprinderilor cu productie individuala si productie de serie, unde se aplica metoda pe comenzi , purtatorul de costuri folosit in planificare este produsul, iar cel utilizat in postcalcul este comanda. Caracteristici : - se aplica in productia industriala sau de serie, in care produsul finit este rezultatul imbinarii mecanice a unor piese; - presupune desfasurarea lucrarilor de calculatie potrivit metodelor de tip absorbant astfel: determinarea si evaluarea productiei in curs de executie , in etapa post calculatiei care se datoreaza variatiei pe care aceasta o are de la o luna la alta; obiectul comenzii difera, in raport de modul de organizare a productiei individuale sau de serie; purtatorul final este produsul, iar cel utilizat pt urmarirea si inregistrarea costurilor este comanda ; - prezinta 2 variante varianta cu semifabricate varianta fara semifabricate Etapele : 1. elaborarea calculatiilor costurilor normate(normative) se realizeaza dimensionarea judicioasa a costurilor directe si indirecte; 2. organizarea evidentei costurilor normate( normative) este importanta deoarece are o putere mare de informare; 3. organizarea evidentei abaterilor si modificarilor de la norme-asigura stocarea si transmiterea informatiilor privind abaterile: clar , exact, relevant, neredundant; 4. organizarea contabilitatii calculatiei costurilor.-contabilitatea sintetica si analitica a costurilor de productie se realizeaza cu ajutorul unui sistem de formule contabile speciale cu character de situatii operative sau fise de cont cu character tabelar; Concluzii Metoda normativ se integreaza in sistemul de programare a activitatii intreprinderii prin calculatiile normative privind costurile pe produs. Metoda isi organizeaza un sisitem propiu tehnico-analitic de urmarire a costurilor de productie. Metoda insista asupra costului produsului de unde si impunerea unui postcalcul pe produs. Metoda asociaza costul produsului cu factorii tehnico=-economici si sociali ai productiei.

2. Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor directe

(direct-costing) Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor directe (direct-costing) denumita si metoda costurilor marginale sau a costurilor variabile, a fost createa de Jonsthon N. Harris si G. Charter Harrison si a fost aplicata pt prima data in 1934 in SUA. La baza metodei sta principiul separarii ch variabile de cele relative constante. Caracteristici : - esenta acestei metode consta in separarea ch de productie si desfacere in raport cu caracterul lor fata de variatia volumului fizic al productiei si desfacerii in ch variabile si fixe; - metoda pune accentul pe impulsionarea vanzarilor prin faptul ca marime costurilor fixe nu se repartizeaza asupra stocurilor, ci trebuie acoperite din vanzarile perioadei . - obtinerea de rezultate economico-financiare maxime impune optimizarea corelatiei pret-cost-volum al productiei fabricate, respective vandute. Indicatori : punctual de echilibru (Pe) , factorul de acoperire (Fa), Coeficientul de siguranta dinamic (Ks), intervalul de siguranta(Is). Etape metodologice 1. determinarea desfacerii pe produs sip e total unitate: 2. determinarea ch variabile de productie aferente productie 3. determinarea ch varaibile de desfacere 4. determinarea ch variabile totale 5. determinarea contributiei brute la profit din productie 6. determinarea contributiei brute la profit din desfacere 7. determinarea ch fixe 8. determinarea rezultatului final Concluzii Deci metoda ia in considerare pt calcularea costului produsului nu numai costurile variabile in raport cu volumul productiei fiind numita si metoda costurilor variabile. Metoda direct costing urmareaste legatura de cauzalitate liniara intre vanzari-costurirezultate financiare .

3. Metoda ABC (Activity Based Costing costul activitatii de baza )

Calculatia costurilor pe activitati este o metoda de abordare a repartizarii ch prin care se identifica principalele activitati operationale, se calsifica toate ch pe activitati , se reduce sau se elimina activitatile negeneratoare de valoare si se repartizeaza ch utilizand ca baza activitatea care le genereaza . Initial metoda ABC a aparut in SUA la sfarsitul anilor80 ca rezultat al unei munci depuse de catre grupul Consortiului International pt Prelucrare Avansata Termenul de cost bazat pe activitate a inceput sa se bucure de o atentie deosebita incepand cu anul 1986, in lit de specialitate la Scoala de Comert Harvard in lucrarile lui John Deere. Pana in anul 1992 termenul ABC castiga recunosterea in intreaga lume. Companiile din America, Europa , Australia Asia erau cunoscute pt folosirea termenului ABC Etape 1. analiza activitatilor si stabilirea ierarhiei proceselor definirea proiectului ABC stabilirea listei preliminare a activitatiilor validarea listei activitatilor identificarea operatiilor regruparea activitatilor regruparea activitatii in procese regruparea activitatii indirecte in activitati directe regruparea activitatii in familii de activitati 2. stbilirea inductorilor de costuri si construirea structurilor cantitative *construirea structurilor cantitative 3. determinarea costurilor de productie Concluzii Metoda ABC aduce raspunsuri privind managementul costurilor cat si cel al performanteieste o baza fiabila pt orientarea politicilor de stabilire a preturilor de vanzare Costurile pe produs determinate prin metoda ABC reflecta mai corect cererile de resurse si consumul acestora Calculul costului produselor pe baza activitatii duce la costuri mult diferite de cele obtinute prin sisteme traditionale de costuri.

4. Metoda ABM ( Activity Basic management- managementul activitatii de baza )

Managementul pe activitati este un decupaj al intreprinderii pe activitati. ABM-ul consta in evidentiere costurilor produsului pe perioade lungi. Comparativ cu calculatia traditionala a costurilor complete, modul de repartizarea a costurilor comun indirecte in cadrul calculatiei costurilor de process reprezinta un avantaj. In timp ce calculatia costurilor prin metoda ABC permite abandonul viziunii de control al resurselor in favoarea unei viziuni de contol al activitatilor, metoda ABM apare ca o metoda de management al intreprinderii care trebuie sa permita pilotajul strategic al organizatiei in scopul ameliorarii performaneti pe baza unui demers de proces continuu. ABM este considerate un mijloc de pilotaj strategic cel putin din 3 puncte de vedere : 1. are in vedere cuplul produs-piata 2. intreprinderea este privita ca un ansamblu de procese 3. metodele de reducere a costurilor sunt organizate pe 3 axe : - restructurare a activitatilor - cautarea eficientei activitatilor restante - reducerea costurilor prin identificarea levierelor de actiune

5. Metoda costurilor tinta (target costing) Metoda costurilor tinta se inscrie intr-un demers managerial strategic al produselor in cadrul caruia purtataorul de costuri este analizat pe toata durata ciclului sau de viata si in mod special in faza sa de conceptie. Lawrence Miles a afirmat in lucrarea sa Tehnici ale analizei si ingineriei valorii fara determinarea costurilor implicate , deciziile nu vor ajunge vreodata sa permita realizarea unei valori corespunzatoare Caracteristici : target costing este un concept unitar si inchis al managementului costurilor orientat pe produs; analiza functionala a costurilor pana la analiza de substitutie orientarea produsului spre cerintele clientilor , clientul asteapta un anumit raport intre pretul si capacitatea functionala a produsului, iar intreprindere producatoare trebuie sa se orienteze catre aceste cerinte asigurarea capacitatii concurentiale in locul unor economisiri rapide framantarea costurilor intr-o faza timpurie a procesului de nastere a produsului

Obiectivul target-costing = imbunatatirea situatiei rezultatelor legate de produs printr-o reducere a costurilor standard in directia unor costuri scop conforme cu situatia concurentiala Etape : - fixarea pretului tinta - fixarea profitului tinta - stabilirea costului tinta

Costul tinta a fost utilizat in Japonia inca din anii 1970 mai ales in industria de automobile

Metoda costurilor tinta face parte dintr-un demers global care vizeaza reducerea costurilor in conditiile imbunatatirii continue a tehnologiilor , si a unui stil de management al resurselor umane. Concluzii Costurile tinta se bazeaza pe regula potrivit careia piata dicteaza preturile de vanzare si nu costurile intreprinderilor. Deci pt a construi rentabilitatea trebuie mers de la pret la cost , in conditiile in care din pretul de vanzare trebuie decupata marja dorita pt a reduce un cost tinta . In consecinta preturile de vanzare obtenabile ale produselor trebuie sa asigure acoperirea costurilor complete si o cota de profit.

"subiectele de examen la conta-an III: PAG.343 teste grila 8,10,12,14,16,17,18,19,20,21,22,23,24,25,26,49,51,52,54,57 . In continuare iti dau ce avem la subiectele de scris: metoda de contabilitate si calcul , metoda pe comenzi, metoda costurilor directe,metoda A-B-C,costul activitatii de baza,costurile tinta(de scris o jumatate de pagina la fiecare subiect). Iar la metode sa vorbim despre: definitia metodei,istoricul metodei,caracteristicile metodei,etape in prezentarea metodei de contabilitate, concluzii."