Judetul Bihor

Date generale: Populatie: 619.529 locuitori (01.07.2001) Suprafata: 7.544 km Localizare: in partea de nord-vest a Romaniei Resedinta: municipiul Oradea, 178407 loc. (1979) Asezari: opt orase : Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Salonta, Stei, Valea lui Mihai, Vascau, 87 de comune (din care trei suburbane), 435 sate. Cai de comunicatie: 467 km cai ferate; 2549 km drumuri publice (din care 546 km modernizate). Judetul Bihor este asezat in partea nord-vestica a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei si are ca vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sudArad; la vest-Ungaria. Relieful Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic platoul Padis (tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri, izbucuri misterioase, canioane si ghetari). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica. Clima continental-moderata se afla sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza intre 6 si 10,5C, iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse intre 500 si 1.200mm. Reteaua hidrografica, formata de Crisul Repede, Crisul Negru, Barcau si afluentii lor, prezinta mari variatii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor. Lacurile naturale : Langa Salonta se afla Lacul Serpilor (S=10 ha) si Lacul cu Stuf (12 ha) langa Oradea, Lacul Peta cu apa termala, iar in M-tii Bihor, Lacul Taul Mare. Lacuri artificiale : Lacul Lesu pe valeaIedei cu un volum de 28,3 mil m3 si o suprafat de 1,48 mil m2 la nivelul normal de retentie.

Complexu de helestee si bazine de iernat peste la Cefa (670 ha) si complexele piscicole de la Inand (164 ha), Madaras (30 ha), homorag (105 ha) si Tamasda (206 ha). Vegetatia si fauna Padurile din judet sunt populate cu cerb, caprior, mistret, ras, urs, veverita, der de piatra, jder de padure, fazan colonizat, cocos de munte, ierunca, corbul. In silvostepa se intalnesc popandaul, orbetele, harciogul, bizamul si, in exemplare rare, dropia. Apele raurilor de munte ofera conditii favorabile dezvoltarii pastravului indigen si pastravului curcubeu. In Dealurile Vestice apele apartin zonei lipanului, cleanului si scobarului, iar in campie, crapului crapului si bibanului. Bogatiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popesti, Borumlaca, Varzari, Suplacu de Barcau, Osorhei), bauxita (Muntii Padurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tatarus), petrol (Suplacu de Barcau), argile refractare (Balnaca, Suncuius), marmura (Baita, Chiscau), bentonita (Vadu Crisului), precum si prin izvoare cu ape geotermale (langa Oradea - Baile Felix si Baile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formeaza intinsele suprafete ocupate de paduri (cer, gorun, garnita, fag, brad, molid), pasuni si fanete naturale. Agricultura detine un rol important in economia judetului, ocupand 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul tarii a favorizat cultura cerealelor, judetul Bihor situandu-se, in cadrul tarii, pe primele locuri in productia acestora. Dintre cereale se cultiva mai ales graul si porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahar si cartoful. Cresterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere insemnata in agricultura judetului, atat datorita intinselor suprafete de pasuni si fanete, cat si traditiei locuitorilor in acest domeniu. Din punct de vedere administrativ, judetul Bihor are o retea densa de asezari, cuprinzand zece orase, din care patru municipii(Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de localitati componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important centru economic si social-cultural al judetului si unul dintre marile orase ale tarii este Oradea cu 173.621 de locuitori.

Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au sub 20 de locuitori fiecare. Turismul in judet In sud-vestul masivului central al Bihorului pe cursul superior al vaii Sighistelului, afluent al Crisului Negru, cu aspect de canion pe ultima portiune (circa 100 m) se gasesc aproape 30 de pesteri, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii. Intre acestea se remarca in special Pestera Magura, renumita pentru bogatia de concretiuni de mari dimensiuni si Pestera Corbasca, cu forme carstice deosebit de pitoresti si interesante. In afara zonelor carstice, de un pitoresc deosebit, din muntii Padurea Craiului si Bihor se remarca si platoul calcaros al Vascaului din Muntii Codru-Moma, unde se gaseste izvorul carstic intermitent (Izbuc) de la Calugari, accesibil din comuna Cristioru de Jos. Toate aceste locuri sunt usor accesibile, vaile Crisului Repede si ale Crisului Negru fiind insotite atat de cai ferate, cat si de sosele modernizate. De asemenea, de la Beius o sosea modernizata trece prin orasul Stei, de unde se bifurca: una face legatura prin Vascau cu Brad (judetul Hunedoara), iar alta, modernizata, traverseaza Muntii Bihor, stabilind legatura cu Albac si Campeni (judetul Alba). Tot de la Beius, un drum in curs de modernizare traverseaza Muntii Padurea Craiului indreptandu-se spre Alesd. Oradea este cel mai important nod feroviar si rutier din cadrul judetului, fiind in acelasi timp si punct de frontiera (Bors la 5 km) alaturi de Valea lui Mihai, Sacuieni, Salonta. Alaturi de aceste frumuseti, alcatuite mai mult de natura, trebuie amintite si cele create de om: bisericile de lemn de la Rieni, Dumbravani, Totoreni, Bradet, Copaceni (de pe soseaua Vascau - Oradea) sau cea de la Gheghie (soseaua DN. 1). Maiestria mestesugarilor din zona Beiusului este renumita: lucrari de ceramica (Leheceni, Saliste, Cristior), lucrari in lemn (Budureasa) si costume populare. Pe teritoriul judetului s-au facut importante descoperiri arheologice. La Otomani (in comuna Salacea) s-a descoperit o asezare fortificata din epoca bronzului.Din aceeasi perioada dateaza si cetatuia de la Salacea. Pestera Ursilor Situata la 86 km de Oradea, pe DN 76. A fost descoperita intamplator la sfarsitul anilor 1970, in zona carierelor de marmura din muntii Chiscau, la o altitudine de 482 de metri. Numele pesterii provine de la resturile fosilizate ale ursului de caverna (Ursus Spelaeus - disparut acum aproximativ 15.000 de ani), care s-au descoperit aici. Pestera are dimensiuni relativ mici (1500 de metri lungime). Doar galeriile superioare, care totalizeaza 847 de metri, au fost amenajate in vederea vizitelor turistice. Numele lor evoca personalitatea omul de stiinta roman Emil

Racovita (1868-1947), fondatorul speologiei romanesti, momente din istoria pesterii (galeria Ursului, a Mastodontului) sau feeria creata de stalactite si stalagmite ("Lumanarile", "Palatele minunate", "Casa piticilor", "Lacul nuferilor", "Sfatul batranilor" etc). Pestera Scarisoara Situata la o inaltime de 1200 de metri, in apropierea satului Garda, pestera Scarisoara este celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase. Temperatura relativ constanta din interiorul pesterii (0 C) mentine constant volumul ghetarului tot timpul anului, intre 40.000 si 55.000 mc. Acest fenomen este unic in Europa. Accesul la sala principala a pesterii, de forma circulara, se face pe o scara care coboara printr-un coridor aproape vertical la 48 de metri sub pamant. Din sala principala se poate ajunge in alte incaperi cu pereti de gheata, cu stalactite si stalagmite: palatul Sanzianei, Biserica, Catedrala, etc. Pestera Vantului, situata pe malul stang al Crisului Repede, este cea mai lunga pestera din Romania. Pestera Meziad, rezervatie speologica situata in muntii Padurea Craiului, una dintre cele mai mari pesteri din Romania. Saritoarea Bohodeiului (in apropiere de Pietroasa), cu o inaltime de 80 m, este a treia cascada ca marime din Romania. Cheile Crisului Repede (in muntii Padurea Craiului) - aceasta rezervatie include 11 pesteri. Alte cascade: cascada Bulbuci (40 m inaltime, in muntii Bihorului), cascada Moara Dracului (20 m inaltime). Rezervatii naturale Rezervatia Padis se afla in Muntii Apuseni si este formata din bazinul inchis Cetatile Ponorului cu o suprafata de 36 km patrati care include Cheile Galbenei si Poiana Florilor si Cheile Somesului Cald. Zona este bogata in formatiuni carstice. Alte rezervatii: poiana cu narcise salbatice (in apropiere de Goronesti), Dealul Somleu - la 8 km de Baile 1 Mai, in apropiere de Beltia, punct fosilifer. Statiuni Baile Felix: amplasata la 8 km de Oradea, este una dintre cele mai cunoscute statiuni romanesti. Statiunea 1 Mai (la 2 km de Baile Felix), are izvoare termale. Stana de Vale (la 24km de Beius).

Vestigii istorice Cetatea Biharea, amplasata la 13 km de Oradea, dateaza din secolul al X-lea si a fost resedinta voievodului Menumorut. Alte cetati: ruinele cetatii Oradea (1114 1131), ruinele cetatii Pomezeu (langa Beius, datand din secolul al XIII-lea). Biserici: Catedrala Romano-Catolica(Oradea, 1752 - 1780),construita din marmura de Carrara si Vascau, este cea mai mare biserica in stil baroc din Romania. Biserica ortodoxa "Cu Luna"(Oradea, 1784 - 1790)combina stilul baroc cu elemente neoclasice. Ceasul din turnul bisericii functioneaza pe baza unui mecanism original, care indica fazele lunii.