Sunteți pe pagina 1din 8

ENERGIA SOLARA

STUDENT:ROBU ANDREEA GRUPA:2413 IM

Energia Solara Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de radiatii solare, radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de energie: electrica, mecanica sau termica. Astfel, energia solara isi poate gasi utlizarea in domenii diverse, de la agricultura pana la cercetare. Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul trecut. In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de utilizare a sa sunt insa urmatoarele:

producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea locuintelor sau a serelor, etc producerea de energie electrica prin intermediul celulei fotovoltaice. Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte.

De ce energie solara? Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni. Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult. De ce nu energie solara?

Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei solare are foarte multe cauze. In primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este inca la inceput si costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem de producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de intretinere. Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob. O harta a potentialului solar in Europa poate fi vazuta mai jos. Centralele solare termice Centralele solare termice, n funcie de modul de construcie pot atinge randamente mai mari la costuri de investiii mai reduse dect instalaiile pe baz de panouri solare fotovoltaice, necesit n schimb cheltuieli de ntreinere mai mari i sunt realizabile doar pentru puteri instalate depind un anumit prag minim. Totodatat sunt exploatabile economic doar n zone cu foarte multe zile nsorite pe an. Centrale solare termice cu concentrarea radiaiei solare directe.

Ilustraie ce prezint prin mrimea ptratelor suprafaa deertic ce ar fi suficient pentru acoperirea necesarului de energie: Global, a Europei, a Germaniei (Centrale de tip Concentrating Solar Power (CSP)) Aceste centrale utilizeaz oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafaa absorbant. Oglinda sau suprafaa absorbant i vor modifica orientarea n funcie de poziia soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colecteaz energia cu oglinzi distribuite pe suprafee mari ce concentreaz radiaia pe suprafee absorbante situate n centrul focal al fiecrei oglinzi, pe cnd cele cu turn, toate oglinzile au acelai punct focal situat n turn. Centrale solare cu jgheaburi parabolice

Colectoarele cu jgheaburi parabolice la Kramer Junction in California Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabol concentrnd fluxul radiaiei solare pe un tub absorbant situat n linia focal. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprins n funcie de tip ntre 20 i 150m. Tubul absorbant este constituit dintr-o eav de metal acoperit n exterior cu un strat absorbant i prin care curge agentul termic i care este n interiorul unui alt tub, de ast dat de sticl de borosilicat rezistent la aciuni mecanice i chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. ntre cele dou tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecie. Energia radiaiei solare este transformat n energie caloric i cedat agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aezate de regul n rnduri una dup alta pe direcia N-S. Avnd un singur grad de libertate, rotaia n jurul axei focale.

ntre 1977 i 1982 au fost puse n funciune n SUA instalaii pilot utiliznd colectoare cu jgheaburi parabolice. Din anul 2006 se afl n stadiu de construcie centrala Andasol 1 de 50MW, n prezent cea mai mare din Europa, proiectat de firma Solar Millennium Centrale cu turn solar

Cuptorul solar de la Odeillo

Turnul de la Solar Two

Centrala pilot Solar Two

Oglinzi(heliostat) de la Solar Two n cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe baz de aburi generai cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie) nclzit pn acum cu pcur, gaz natural sau crbune, este nlocuit de un focar solar aezat n vrful unui turn. Radiaia solar, a sute, chiar mii de oglinzi cu orientare automat dup poziia soarelui este reflectat ctre o suprafa absorbant central numit receiver. Datorit puternicei concentrri de radiaie, n turn apar temperaturi de ordinul a mii de grade. Temperatura exploatabil raional este n jur de 1300C. Nivelele de temperaturi i prin acestea, randamentul termic posibil de atins, sunt mult mai mari dect la centralele solare cu cmpuri de colectoare. Agentul termic utilizat este nitrai fluizi, aburi sau aer cald. Acest principiu este utilizat de fapt i la cuptorul de topire solar din Odeillo. n acest mod se pot genera temperaturi cu valori adapate necesitilor proceselor tehnologice, sau ceerinelor accelerrii proceselor chimice. De regul ns, cldura generat este utilizat totui prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent electric. n receiver agentul termic este nclzit pn la 1000C, i n final utilizat la generarea de aburi. Curentul electric generat este livrat n reea. Centralele cu turn solar este deci o alt modalitate ndeajuns de pus la punct pentru a putea genera cu sprijinul programelor de ncurajare energie electric la pre competitiv. Cea mai mare instalaie de acest tip existent la ora actual sunt Solar Two de 10MW, avnd o temperatur de lucru de 290-570C n California i Instalaiile de cercetare din Almeria/Spania. n iulie 2006 s-a nceput construcia unei centrale termice experimentale de 1,5MW n Jlich/NRW cu termen de predare anul 2008. Variaiile intensitii radiaiei solare vor fi compensate cu ajutorul unui tip nou de instalaie de nmagazinare. Prin aceasta generarea de energie electric se poate regal independent de intensitatea de radiaie solar, n funcie de cererea de consum. n viitor acest tip de central, n lipsa radiaiei solare va putea fi acionat utiliznd biomas. Pe termen lung se prevede posibilitatea generrii de hidrogen cu acest tip de tehnologie. Centrale solare termice fr concentrarea radiaiei solare Aceste centrale solare nu dispun de refletoare orientate, utiliznd totui ntreaga energie coninut n radiaia solar att cea direct ct i cea difuz. La centralele cu iaz solar rolul colectorului i stratului absorbant este preluat de straturile de ap srat cu diferite concentraii pe cnd la centralele

termice solare acest rol revine unui acoperi de mari dimensiuni ce produce un efect de ser. Centrale termice solare cu vnt ascensional Centralele termice solare utilizeaz aa numitul efect de co, la care aerul cald datorit densitii mici se ridic. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar l are o suprafa de ordinul hectarelor prevzut cu acoperi transparent, sub care aerul i solul se nclzesc sub efectul de ser. Aerul cald se mic spre centrul construciei unde se afl un co prin care se ridic n sus. Vntul ascensional astfel creat acioneaz mai multe turbine cuplate cu generatoare de energie electric. Cu toate c din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simpl, dezavantajul const n randamentul sczut de cca. 1 % n cel mai bun caz. Pentru a obine o putere comparabil cu cea a unei centrale pe baz de crbune este nevoie ca ntreaga construcie s acopere o suprafa de mai mult de 100 km2 i s se construiasc un co cu nlimea de 1000 m sau mai mult. O dezvoltare a acestei idei este crearea de vrtejuri de aer artificiale alimentate de energia rezidual a unor centrale convenionale, mrind eficiena acestora. Centrale solare pe baz de panouri solare fotovoltaice

Central solar n Atzenhof

Central solar n Gttelborn Centralele de producere a energiei electrice pe baz de panouri solare fotovoltaice ctig teren Centrala solar din Atzenhof suburbia oraului Frth/Germania produce 1 MW energie electric cu ajutorul a 144 panouri solare ce acoper o fost hald de deeuri menajere. Centrala solar din Quierschied suburbia oraului Gttelborn /Germania construit pe o suprafa de 165000 mp n 2004/2005 produce 7,4 MW energie electric utiliznd panouri solare. Actualmente cea mai mare central solar se afl n Pocking/ Bavaria compus din 57912 panouri solare de nalt performan cu o putere de 10 MW.