Sunteți pe pagina 1din 28

hLLp//wwwscrlLubecom/medlclna/1raumaLlsmelecoloanelverLebr1931618822php

Traumatismele coloanei vertebrale


A.1. ncidenta si etiologie
Traumatismele coloanei vertebrale produc leziuni grave,
atat prin complexitatea lor cat si prin complicatiile neurologice
asociate ce apar la 40% in leziunile cervicale si 15-20% in
fracturile toraco-lombare.
Cauze ale traumatismelor coloanei:
- 45% accidente de trafic rutier
- 20% accidente de munca
- 15,9% accidente de sport
- 15% traumatisme directe prin arme de foc
A.2. Anatomie functionala
Coloana vertebrala formeaza organul axial al corpului uman,
structura heterogena complexa formata din succesiunea
alternativa a 33-35 unitati rigide - vertebrele - si 23 unitati
deformabile - discurile.
Curburile fiziologice cresc cu pana la 10 ori rezistenta in
comparatie cu o coloana rectilinie.
otiunea de segment de miscare 1950 Junghans a permis
o abordare mai functionala a structurii complexe a coloanei
vertebrale.
Un segment de miscare este format de discul
intervertebral cu ligamentele longitudinale, articulatiile
zygapofizare cu ligamentele aferente, metamerul medular cu
perechea de nervi spinali ce trec prin orificiile intervertebrale,
spatiul dintre procesele spinoase si transverse.
otiunea a fost imbunatatita de Schmorl, Schenk, Roaf ce
adauga structurile vertebro-costale, musculare si vasculo-
nervoase ce deservesc segmentul respectiv care
devine segment motor.
Cu exceptia C2 si S1 fiecare vertebra deserveste doua
segmente motorii succesive reconstituind unitatea coloanei
vertebrale ca organ axial, prin suprapunere de 23 de ori.
Functiile fiecarui partener in cadrul segmentului motor:
1. Corpul vertebral - asigura functia statica de
transmitere a sarcinilor spre etajele inferioare. Prin
geometria si dimensiunile lui corpului vertebral se
influenteaza directia si amplitudinea de miscare a
segmentului.
2. 8.ul 3tervertebral - elementul determinant al
capacitatii de miscare a segmentului. Acesta
controleaza spatiul intervertebral cu implicatii asupra
mobilitatii segmentului tensiunii ligamentare
necesara stabilitatii segmentului , alinierii
articulatiilor zygapofizare, diametrul orificiului
intervratebral. Raspunde la solicitari axiale, de
incovoiere, de torsiune.
3. rt.ulatle zygapofzare - definesc axe de miscare
si asigura producerea miscarilor in directii
preferentiale, diferite de la un segment la altul.
mpreuna cu discul intervertebral contribuie la
transmiterea fortelor de la un segment la altul.
4. $8temul lgame3tar - reprezinta aparatul pasiv de
sustinere si de stabilizare a segmentului motor.
5. $patul d3tre pro.e8ele 8p3oa8e 8 tra38ver8e -
determina si limiteaza diferitele tipuri de miscare in
functie de 16516s188q particularitatile regionale;
6. erv 8p3al - trec prin orificiile intervertebrale
impreuna cu arterele segmentare; constituie
suportul arcului reflex, prin care controleaza gradul
de contractie;
7. u8. .are de8erve8. u3 8egme3t - sunt muschii
autohtoni scurti ai schemei lui Braus inserati pe
doua vertebre adiacente: intertransversari,
interspinosi, rotatori, multifizi.
Din punct de vedere mecanic segmentul motor indeplineste
doua functii:
- functia statica antigravitationala, de sustinere si de
transmitere a greutatii segmentelor corpului, permitand
coloanei vertebrale realizarea pozitiei de ortostatism;
- functia dinamica, de mobilitate prin care coloana
vertebrala modifica activ pozitia segmentelor corpului si
participa la realizarea locomotiei.
A.3. Mecanisme de producere
Traumatismele coloanei se produc cel mai frecvent prin
mecanism indirect - 93%, directia si sensul fortei agresoare se
deduc prin interpretarea imaginilor radiografice.
Multe traumatisme se produc prin actiunea
concomitenta a mai multor solicitari iar gravitarea leziunilor
depinde mai curand de combinatia fortelor.
- perflexa - miscarea de inclinare excesiva realizata
anterior de un ax transvers ce trece prin segmentul de
miscare. Hiperflexia solicita prin flexie -compresiune
coloana corpurilor si discurilor intervertebrale producand
fracturi prin tasare cu grade variabile de cuneiformizare
anterioara a corpului vertebral.
- perexte38a - se realizeaza prin inclinarea exagerata
posterior de axul transvers al segmentului, ca o imagine
in oglinda a hiperflexiei. Acest mecanism este
caracteristic pentru coloana cervicala. n hiperextensie
se solicita coloana arcurilor vertebrale prin extensie-
compresie, realizand fracturi uni sau bilaterale ale
elementelor osoase ale arcului. Cel mai frecvent primele
cervicale.
- .ompre8u3ea pura (vert.ala) - solicita in ax vertical
elementele coloanei anterioare ale segmentului.
Compresiunea verticala produce fractura centrului
corpului vertebral cu deplasarea centrifuga a
fragmentelor.
- perflexa laterala - solicita segmentul fata de un ax
antero-posterior realizand o inclinare exagerata spre
dreapta sau spre stanga. Depasirea pragului de
rezistenta a structurilor segmentului produce leziuni prin
compresie in jumatatea concava a coloanei si leziuni
ligamentare prin tractiune in jumatatea convexa ce pot
merge pana la dislocare articulatiei zygapofizare.
- forfe.area - este rezultatul unui mecanism de translatie
care deplaseaza in plane paralele o vertebra peste alta,
distrugand unitatea segmentului. Aici poate apare
forfecarea continutului canalului vertebral. Acest
mecanism apare in accidentele de circulatie cand apar
miscari rapide de hiperextensie urmata de hiperflexie.
- tro8u3ea - este mecanismul care actioneaza producand
distorsiunea prin rotatie a segmentului motor.
Realizeaza fracturi in felie a corpului vertebral asociate
cu dislocatii ale articulatiilor interverterbrale, sau grade
diferite de entorse complicate cu leziuni medulare si
radiculare.
n traumatologia vertebrala notiunea de stabilitate a fost
introdusa de icoll - 1962 - si apoi extinsa si popularizata
de Holdsworth - 1970 - acesta a evidentiat importanta
sistemului ligamentar posterior de a carui integritate
depinde caracterul stabil al unei fracturi sau luxatii
vertebrale. Leziunile stabile prognostic bun.
Dupa Bedbrook leziunile stabile sunt - fracturile prin
compresie cu o tasare anterioara mai mica de 1/3 din
inaltimea corpului vertebral.
Dupa Guy - leziunile ligamentare in care se pastreaza
integritatea ligamentului longitudinal posterior. Fracturile
cominutive cu deplasari mari si fracturile-dislocatie sunt
considerate instabile - leziunile instabile necesita fixare
interna/externa.
A.4. Examenul clinic
- 3am3eza - se poate efectua o anamneza subiectiva
cand pacientul este cooperant sau anamneza obiectiva
cand pacientul este in coma - de la apartinatori.
- xame3ul fz. - in cazul unui politraumatism examenul
se efectueaza de o echipa multidisciplinara: anestezist-
reanimator, neurochirurg, chirurg generalist si
traumatolog. nitial cel mai important stabilizarea
functiilor vitale dupa care cu pacientul dezbracat se
examineaza dinspre cranial spre caudal.
4 Aspectul general foarte important
4 Prezenta de torticolis sau fixarea capului cu cele
doua maini, indica o leziune cervicala;
4 Pozitia inerta a membrelor superioare si/sau
inferioare indica o paralizie flasca dintr-o tetra sau
paraplegie;
4 ncontinenta sfincteriana vezicala sau anala este
caracteristica leziunilor medulare grave;
4 Triada: hipotensiune, hipotermie, bradicardie -
sugereaza un traumatism al coloanei superioare cu
leziune medulara deasupra lui T6.
Examenul local - debuteaza cu extremtitatea cefalica; se
noteaza echimozele si sediul acestora, plagile cranio-
cefalice; aplatizare anterioara, echimoza peretelui
posterior al faringelui; otoragia, epistaxisul sau liquoreea
asociate cu hematomul mono- sau biocular sugereaza
fractura de baza de craniu. Durerea la compresiune
toracica si sau contractura abdominala cu semnele
evidente ale centurii de siguranta sugereaza un
traumatism al coloanei toraco-lombare.
Apoi pacientul se intoarce in bloc in decubit ventral si se
palpeaza si se percuta toate apofizele spinoase
notandu-se orice denivelare, marire sau micsorarea
spatiului interspinos si contractura paraspinala. La
pacientul cooperant topografia zonelor cu modificari
senzitive si gradul de impotenta functionala.
- xame3ul 3eurolog. - ncepe de regula cu evluarea
starii de constienta.
Aprecierea se face utilizand GCS care trebuie
repetata la intervale regulate pentru a avea valoare.
Deschiderea ochilor


Spontan 4

a voce 3

a durere 2

Non raspuns 1
#aspuns verbal


rientat 5

ConIuz 4

Cuvinte inexistente 3

Sunete 2

Non raspuns 1
#aspuns motor


sculta comenzile 6

Miscare intentionata 5

Retrage la durere 4

Flexie la durere 3

Extensie la durere 2

Non raspuns 1
Scor posibil 3-15
Examenul neurologic complet va cuprinde: examenul
sensibilitatii, examenul motricitatii si examenul functiei reflexe a
SC.
A. xame3ul 8e38bltat - se apreciaza sensibilitate
subiectiva, spontana de tip durere sau parestezie si
apoi cea provocata obiectiva , epicritica si
protopatica.
B. xame3ul motr.tat - se face sistematic,
controland succesiv motilitatea voluntara a
principalelor grupe musculare si apoi forta
musculara.
orta musculara

Paralizie totala
1 Schita de contractie
2 Miscare posibila prin eliminarea gravitatiei
3 Miscare posibila impotriva gravitatiei nu impotriva unei Iorte opozante
4 Miscare posibila dar Iorta opozanta o contracareaza
5 Forta normala
C. xame3ul fu.te reflexe - Pacientul in soc spinal
prezinta absenta intregii activitati reflexe pentru 24 de
ore, dupa care incep sa apara spasticitatea, clonusul
si reflexele patologice.
Prezenta reflexelor patologice la un pacient
fara activitate motorie voluntara presupune o leziune
de neuron motor central iar absenta lor in aceleasi
conditii presupune o leziune de neuron motor
periferic.
Reflexele patologice:
- Babinski: prin atingerea cu acul a marginii externe
plantare in mod normal flexie haluce patologic extensia
si rasfirarea degetelor - indica leziune piramidala. Este
un reflex nociceptiv in cadrul reflexului de tripla flexiune,
apare prin eliberarea maduvei de influenta piramidalului.
Pana la 3 ani normal.
- Oppenheim: extensia halucelui dupa apasarea crestei
tibiale, la fel ca Babinski
- Tripla retractie: in leziunile de neuron motor central, prin
ciupirea pielii piciorului sau flexia ultimelor patru degete
ale piciorului apare flexia piciorului pe gamba, a gambei
pe coapsa si a coapsei pe abdomen.
- Clonusul: rotulei sau piciorului - raspunsul normal o
singura contractie patologic mai multe sau inepuizabil in
functie de gravitatea sindromului piramidal.
n cadrul patologiei traumatismelor coloanei pot apare o
multitudine de grade si tipuri de leziuni care se organizeza
in doua mari sindroame posttraumatice medulare cu deficit
motor complet si cu deficit motor incomplet. n faza initiala
ambele se pot manifesta sub forma socului spinal.
$o.ul 8p3al - pierderea reversibila a tuturor functiilor
maduvei spinarii. Este un deficit functional fara substrat
anatomic obligatoriu cu durata medie de 24 ore. Este
considerat rezolvat cand apar reflexele situate sub nivelul
traumatismului - reflexul bulbo-cavernos.
- tablou clinic:
4 paralizie totala a muschilor cu hipotonie
accentuata;
4 abolirea reflexelor cutanate si osteotendinoase;
4 anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate;
4 atonie vezicala si rectala;
4 tulburari neurovegetative: staza bronhopulmonara;
ileus paralitic; disparitia secretiei sudorale;
4 tulburari trofice manifestate prin aparitia precoce a
escarelor.
4 Socul neurogen are parametrii cardiovasculari si
apare cand exista o leziune medulara)
Sindromul de leziune medulara completa - absenta
functiilor motorii voluntare si a celor senzitive distal de
nivelul injuriei, in prezenta reflexului bulbo-cavernos. Atata
vreme cat acest reflex este absent nu se poate face dg dif
intre socul spinal si transectiunea medulara ca entitate
anatomo-patologica. Evolutia este lenta si infausta.
Prognostic de recuperare este nul. Dupa o perioada
variabila se instaleaza faza de automatism medular
centrii sublezionali functioneaza autonom, apar reflexele
patologice, in aceasta faza bolnavul tinde sa se reabiliteze
- nursing foarte riguros. Apoi faza a a sau terminala,
cand incep sa dispara progresiv reflexele automate,
complicatiile evolueaza rapid.
Sindromul de leziune medulara incompleta - se
defineste prin persistenta unui grad functional mai mare
sau mai mic distal de nivelul injuriei. 90% din leziunile
incomplete se incadreaza intr-unul din sindroamele de mai
jos in ordinea frecventei:
1. $ de 8upre8e medulara ($.3eder) - apare prin
lezarea zonei centrale a cordoanelor medulare
incluzand subst alba si cenusie. n general pacientii
au cvadriplegie cu mb superioare mai afectate
dacat cele inferioare. Senzitiv variaza extinderea
leziunilor, treptat recupereaza functiile de control
sfincterian si chiar ambulatia mai mult de 50%)
$ de .ompre8e medulara a3teroara - se
caracterizeaza prin pierderea completa a functiei
motorii, sensibilitatii termo-algice sub nivelul
leziunii. Prognostic de recuperare slab.
$ de .ompre8e medulara po8teroara - sindrom
rar ce apare prin pierderea sensibilitatii
proprioceptive constiente, vibratorii, tactile epicritica
prin lezarea cordoanelor posterioare.
$ Brow3$equard - apare ca urmare a unei leziuni
laterale si se caracterizeaza prin deficit motor de
partea leziunii si pierderea sensibilitatii si
termosensibilitatii contralateral.
$ de .o3 medular - apare prin lezarea segm
terminal al maduvei spinarii, si se caracterizeaza
prin areflexie a ap. urinar si digestiv si motorie a mb
pelvine.
$ rad.ular - pune prblema recunoasterii
mecanismului de actiune si al leziunii, discala etc
paralizie izolata in S. de coada de cal).
A.5. nvestigatia radiologica
nvestigatie obligatorie, pentru coloana cerviacala se
poate recurge in extremis numai la profil. Apoi se decid alte
incidente.
CT se indica pentru evidentierea precisa a deplasarii
fragmentelor osoase.
Mielografia sau azi mai bine MR pentru S neurologice
confuzive.
Reconstructii 3D dupa CT.
A.6. Complicatii, evolutie si prognostic
Compl.at medate -
- apanajul leziunilor instabile: cele mai redutabile cele
neurologice
- leziunile viscerale
- leziuni vasculare
- leziunile musculaturii paravertebrale
- hematomul retroperitoneal, ileusul paralitic
- fractura deschisa
Compl.at tardve - apanajul calusurilor sau
pseudartrozelor rar. Cel mai frecvent cifoscolioza
traumatica care este incadrata la notiunea de calus vicios.
A.7. Primul ajutor in traumatismele
coloanei vertebrale
Atentie la agravarea leziunilor deja existente.
mobilizarea specifica pentru fiecare leziune in parte, atentie
copii adulti.
C. Traumatismele coloanei
cervicale
Colana cervicala reprezinta segmentul cel mai vulnerabil la
trumatisme. Mobilitatea excesiva este obtinuta cu pretul scaderii
sigurantei mecanice. Conexiunea cu cutia craniana transforma
regiunea cervicala intr-o coloana incarcata excentric mobila la
extremitatea proximala.
B.1. Clasificare
Jefferson a aratat ca zonele cele mai implicate sunt: C1-
C2 si C5-C7 considerate centre traumatice.
40% din traumatismele cervicale prezinta complicatii
neurologice, 10% nu se pot pune in evidenta radiologic leziuni
vertebrale.
Mult timp a fost utilizata clasificarea lui Bohler:
- fracturi ale arcului anterior corpului)
- fracturi ale arcului posterior si proceselor
- luxati antero-posterioare si laterale
- luxatii-fracturi
- leziuni ale partilor moi.
Azi sunt mai folosite clasificarile genetice in care leziunea
anatomo-patologica este legata direct de macanismul de
producere:
. Traumatisme prin mecanisme de flexie:
A. Leziunea complexului ligamentar posterior
B. Dislocatia unilaterala sau fractura-dislocatie
C. Dislocatia bilaterala sau fractura-dislocatie
. Traumatisme prim mecanisme de compresie:
A. Fractura prin cuneiformizare anterioara a corpului
vertebral
B. Fractura prin explozie a corpului vertebral
. Traumatisme prin mecanisme de extensie
A. Dislocatia prin hiperextensie
B. Fractura arcului vertebral pediculilor)
V. Fracturi izolate.
B.2. Aprecierea instabilitatii lezionale la
coloana cervicala
nstabilitatea = pierderea posibilitatii coloanei
vertebrale de a mentine raporturile intervertebrale normale la
solicitarile fiziologice, conducand la aparitia durerilor,
deformarilor sau complicatiilor neurologice. hite, Panjabi).
Traumatismele produc un sindrom de instabilitate acuta
prin distrugerea unor elemente din segmentul de miscare.
Structurile stabilizatoare se pot imparti in doua mari
categorii:
- Structuri stabilizatoare anterioare - sunt situate la
nivelul colanei corpurilor vertebrale. Ele sunt
reprezentate de ligamentul longitudinal posterior si toate
elementele situate anterior: discul intervertebral,
ligamentul longitudinal anterior. La vertebra cervicala
prin structura ei tipica i se adauga cele doua ligamente
intertransversale.
- Structuri stabilizatoare posterioare- corespund
coloanei arcurilor vertebrale, ligamentul nucal inter si
supraspinos), ligamentele galbene si sistemele
capsulare ale articulatiilor zygapofizare.
Ca axioma se spune ca daca sunt rupte toate elementele
de legatura dintr-un compartiment cu exceptia unuia singur
atunci ligamentele celui de al doilea compartiment plus
elementul restant asigura stabilitatea segmentului.
B.3. Principii de tratament
Punctele principale ale tratamentului traumatismelor
coloanei cervicale sunt:
- realinierea coloanei vertebrale;
- obtinerea si mentinerea stabilitatii spinale;
- prevenirea agravarii leziunilor neurologice;
- imbunatatirea recupararii neurologice;
- obtinerea unei recuparari functionale precoce.
%ratame3tul .o38ervator- imobilizare in pozitie neutra cu
diverse dispozitive orteze) timp de 8-12 saptamani.
Dintre luxatii, dislocatii unilaterale reduse prin tractiune -
imobilizare 8-12 sapt
Entorsele sau traumatismele minore guler cervical 3-6
saptamani.
%ratame3utul .rurg.al- tratamentul de electie pentru fracturile
instabile cu sau fara leziuni neurologice si se efectueaza prin
ant sau post cu/fara decompresiunea canalului vertebral. Sau
abordul dublu.
B.4. Traumatismele primelor doua
vertebre cervicale
B.4.1 Fracturile atlasului
Cunoscuta si sub denumirea de fractura maselor
laterale apare dupa o solicitare axiala in cadrul unui traumatism
cu energie mare.
Radiologia de rutina greu da diagnosticul, pozitie
anatomica. Pe profil se poate observa fractura arcului posterior
si marirea spatiului retrofaringian peste 7mm. ncidenta
transorala utile pentru vizualizarea maselor laterale.
Cea mai eficienta investigaatie CT care permite
explorarea inelului vertebral. Daca se evidentiaza o deplasare a
maselor in plan transversal mai mare de 7mm atunci fractura
este instabila prin ruperea ligamentului transvers.
Complicatie posibila leziunea arterei vertebrale fracturi
la nivelul santului acesteia).
Clasificarea fracturilor atlasului:
- fractura arcului posterior de regula la unirea cu masele
laterale;
- fractura masei laterale cu traiect prin suprafata
articulara asociata cu fractura cu arcul posterior de
partea opusa;
- fractura cominutiva prin exploxie cu 4 fragmente -
Jefferson - cu 2 traiecte in arcul anterior si 2 in arcul
posterior;
%ratament :
- ra.turle 8table - tratament conservator, orteza
occipito-cervico-toracica pentru 8-12 saptamani. Daca
pacientul supravietuiete unei fracturi Jefferson se poate
considera stabila si se poate pune in halo-vesta.
- ra.turle 38table - sunt cele care prezinta afectat
ligamentul transvers. Leziunea mareste diam canalului
vertebral dar riscul neurologic este mare prin
instabilitatea regionala. Se opereaza sub tractiune cu
Crutchfield si Gallie mai rar occiput -C2 cu placa
speciala in .
B.4.2. Ruptura izolata a ligamentului transvers
Leziune destul de rara dar foarte grava prin
instabilitatea rezultata si posibilitatea comprimarii continutului
medular inte dans si arcul posterior C1.
Se produce printr-o cadere pe spate cu o lovitura
puternica in occiput.
Spatiul normal intre dinte si arcul anterior este de 3 mm
pa profil daca lig se rupe apare o subluxatie anterioara si
intervalul creste la 5 si apoi la 10-12mm ce dovedeste o
instabilitate grava a aparatului ligamentar adiacent. Daca
dintele este atrofic sau se fractureaza fractura salvatoare)
riscul de compresiune devine mai mic.
Diagnosticul - analiza mecanismului de producere,
echimoza peretelui anterior al faringelui, radiografie. Rx un
spatiu mai mare de 5 mm arata pe profil o instabilitate ce se
reduce prin extensie.
Tratament - ca toate leziunile ligamentare are evolutie
imprevizibila si atunci data fiind instabilitatea creata se
opereaza. Tehnica lui Gallie.
B.4.3. Subluxatia rotatorie
Subluxatia rotatorie este o leziune rara la adulti. Este
reprezentata de translatia anterioara de regula a uneia din
masele latrale a lui C1. Gravitatea consta in micsorarea
sectiunii canalului vertebral.
%ratame3tul- reducerea in urgenta cu tractiune
transcheletica de preferat si daca se reduce si se considera
stabila se imobilizeaza 10-12 saptamani. Sau daca nu se
reuseste reducerea se face reducere ortopedica si Gallie.
B.4.4. Fractura dintelui
Dintele impreuna cu ligamentele adiacente sunt
considerate stabilizatori primari ai articulatiilor atlantoaxoidiene.
Fractura dintelui, ca si leziunea ligamentului transvers produce
un sindrom de instabilitate acuta a complexului C1-C2.
Ca mecanisme de producere sunt toate mecanismele
violente ce actioneaza la nivelul coloanei cervicale: hiperflexie,
hiperextensie rotatie exagerata.
ag3o8t.ul- anamneza corecta si investigatie
imagistica. Caracteristic craniul tinut in maini. Obiectiv in
cazurile cu neurologie: hiperflexia membrelor superioare si
scaderea fortei musculare si parestezii la membrele superioare.
Diagnosticul de certitudine numai radiologic transoral si
CT.
Cla8f.are- Anderson si D'Alonzo inca cea mai folosita:
Tipul - fractura varfului dintelui;
Tipul - tipul cel mai frecvent, fractura la nivelul jonctiunii
dintelui cu corpul axisului sau putin deasupra. ndiferent daca
este cu deplasare sau fara evolueaza 36% spre pseudartroza,
conditii precare de vascularizare a zonei.
Tipul - fractura a bazei dintelui cu un fragment din corpul
axisului. 90% se vindeca cu tratament conservator.
%ratame3t - scopul corectarea deplasarii daca exista si
obtinerea unei consolidari.
Pentru fracturile tip si fara deplasare se pot trata
conservator prin orteza cervicala 8-12 saptamani. Cele de tip
cu deplasare mai mare de 5 mm se face reducere cu halo-vesta
si apoi imobilizare cu reusita 86%.
n fracturile de tip in functie de posibilitati se face
reducere si osteosinteza cu surubuir canulate sau artrodeza
posterioara.
B.4.4. Fractura traumatica a istmului atlasului
Hangmans Fracture)
n structura arcului vertebrei C2 pars articularis separa
procesul articular superior de cel inferior conectand pediculul cu
lama ; aceasta zona este vulnerabila din punct de vedere
biomecanic in special la nivelul istmului. Leziunea anatomo-
patologica este frecvent bilaterala si permite un spondilolistezis
anterior.
Caracteristice traumatismelor de hiperextensie si
distractie.
3atome patolog.a - in functie de intensitatea
agentului patogen se rup lig longitudinale anterior si posterior
apoi primul disc intervertebral ce permite astfel alunecarea
anterioara peste C3.
Cla8f.are - 3 tipuri:
Tipul - fracturi cu minima deplasare prin hiperflexie, leziuni
ligamentare minime, stabile;
Tipul - fracturi cu mai mult de 3 mm translatie anterioara
asociata cu angulatie
Tipul - fracturi complexe ce combina fractura celor doi
pediculi cu dislocatie uni sau bilaterala si angulatie severa a
corpului C2, grad mare de instabilitate.
$mptomatologa - cand exista poate fi chiar nespecifica.
Uneori durerea se distribuie pe teritoriul n occipital mare C2).
%ratame3t - este legat de gradul de instabilitate.
Cele de tip de regula numai imobilizare in orteza 12
saptamani, cele de tip necesita reducere si imobilizare 12
saptamani.

B.4.5. Traumatismele coloanei cervicale
inferioare
. Traumatisme prin flexie
a. Leziunea complexului ligamentar posterior - sau
entorsa prin flexie a coloanei cervicale. Cand
traumatismul este puternic se poate insoti de
dislocatie zygapofizara uni sau bilaterala. Ca
manifestare radiologica poate fi largirea spatiului
interspinos. Tratamentul in functie de evaluarea
imagistica chiar chirurgical anterior sau posterior.
b. Dislocatia zygapofizara unilaterala - echivaletul
unei entorse de gradul V si se realizeaza prin
mecanism de flexie rotatie. Cel mai frecvent C5-C6.
tratamentul controversat daca se face reducerea
prin tractiune 50%). Daca nu se obtine reducerea
se face tratament chirurgical anterior.
c. Dislocatia zygapofizara bilaterala - afecteaza LLP
si ambele capsule rezultand o leziune instabila.
Tratamentul este chirurgical.
. Traumatisme prin compresie - mai frecvent la nivelul
cervical inferior si apar prin compresie-flexie si
compresie verticala.
a. Fracturile corpului vertebral - variaza de la
cuneiformizare naterioara pana la fracturi
multisegmentare instabile. Este necesar urgent de
regula CT si tractiune si operatie.
. Traumatisme prin hiperextensie - mecanismul de
producere pune in tensiune maxima structurile
anterioare LLA si pot merge pana la dislocatie
anterioara a unui corp vertebral. nstabilitate cervicala
severa si posibil un sindrom medular central. De
regula leziuni grave si se prefera artrodeza somatica.
V. Fracturi izolate - sunb stabile. Aici fractura
lucratorului cu lopata = avulsie musculara C7-T1. Rar
fragmentul se poate extirpa.
C. Traumatismele coloanei toraco-
lombare
onditii mecanice
Coloana toraco-lombara functioneaza dupa principii diferite
in comparatie cu cea cervicala. Aici exista o cifoza relativ rigida
toracala si o lordoza lombara relativ mobila.
Anatomic si biomecanic se pot defini 3 regiuni: toracica
T1-T10, jonctiunea tranzitionala lombara T10-L1 si lombara L1-
S1.
asificare
O fractura vertebrala nu este niciodata de o singura
forta totusi se poate spune ca exista o forta predominanta,
astfel ca se descriu 5 tipuri de mecanisme de actiune:
- Flexia pura
- Flexia asociata cu rotatia
- Extensia
- Compresia verticala
- Forfecarea
Sistematizarea traumatismelor vertebrale se face si prin
intelegerea conceptului celor 3 coloane propus de Danis 1983.
astfel se considera ca stabilitatea coloanei toraco-lombare este
dependenta de integritatea urmatoarelor coloane osteo-
ligamentare:
1. Coloana anterioara: 2/3 anterioare ale
corpului vertebral LLA si ligamentele adiacente
inelului fibros si nucleului pulpos;
2. Coloana mijlocie: LLP 1/3 posterioara a
corpului vertebral si segmentele
corespunzatoare ale inelului fibros si nucleul
pulpos discal;
3. Coloana posterioara: ligamentele inter- si
supraspinos, galbene, capsulare, arcul vertebral,
procesele spinoase, pedicul si procese
articulare.
Pentru Europa se mai foloseste clasificarea AO: A, B, C si cu 3
subgrupe fiecare.
Examunu cinic de apreciere a instabiitatii
Dupa Danis si McAfee coloana este instabila daca sunt
distruse 2 din cele 3 coloane, dovedit pe Rx, CT etc.
nvestigatiile radiologice fata profil si incidente speciale.
Examen neurologic.
n practica daca un corp s-a tasat > 50% din inaltimea
normala se poate spune ca segmentul este destabilizat.
Principii de tratament
A. Tratamentul leziunilor stabile
- Fracturile prin compresie verticala stabila -
- Fracturile prin flexie-compresie- <50%
- Fracturile parcelare si lexiunile ligamentare
Tratament intial cu repaus la pat, medicamentos si apoi
corset ortopedic cu ligamentotaxie dupa Bohler 1935
urmat de recuperare 6-12 saptamani.
B. ndicatii chirurgicale la toate leziunile instabile :
a. Existenta deficitului neurologic;
b. Existenta instabilitatii
c. Combinatii ale celor doua.
Procedee chirurgicale:
- procedee dorsale
4 decompresia
4 implante posterioare
4 dispozitive de fixare segmentara
4 dispozitive transpediculare
- procedee ventrale
4 decompresia
4 dispozitive de fixare ventrala
D. Fracturile osului sacru
Scapa frecvent nediagnosticate deoarece apar la
pacienti politraumatizati la care exista alte prioritati terapeutice.
Pentru un diagnotic cat mai bun azi CT chiar MR pentru
radacini.
Examenul neurologic pentru leziunile la nivelul S1- S2.
Cla8f.are - Danis clasificare clinico-radiologica pe
zone:
- Fractura partii laterale a sacrului transalare) de regula
verticala asociata sau nu cu o leziune iliaca de
vecinatate. Rar au patologie radiculara.
- Fractura regiunii gaurilor sacrate, delimitata intre doua
planuri parasagitale care coboara vertical, medial si
lateral de procesele articulare ale vertebrei S1. 28% au
patologie neurologica;
- Fracturile canalului sacrat - zona centrala- des asociate
unui traumatism sagital de bazin. 87% au neurologie.
%ratame3t - tratamentul conservator aplicat istoric cu :
- imposibilitatea repozitionarii fragmentelor;
- nursing dificil;
- timp de imobilizare prelungit ;
- calusuri vicioase ce pot ingloba radacinile nervilor
spinali ulterior.
Azi mai frecvent chirurgical cu bare transversale.

E. Fracturile coccisului
Fractura apare frecvent prin mecanism direct, iar
segmentul inferior este deplasat anterior.
ag3o8t.ul - clinic si radiologic de profil simplu.
%ratame3tul - conservator 10-14 zile repaus pana la
remisia fazei dureroase sau chirurgical cand apar complicatiile
= rezectia.