Sunteți pe pagina 1din 43
STATISTICA PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA INFORMATIZATĂ A DATELOR „ gândirea statistică va deveni într-o zi la
STATISTICA PSIHOLOGICĂ
ŞI PRELUCRAREA
INFORMATIZATĂ A DATELOR
„ gândirea
statistică va deveni într-o zi la fel de necesară pentru
un cetăţean eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a scrie”.
H.G. Wells (1866-1946)
Titular de curs: Conf. univ. dr. Marian Popa
popamarian@gmail.com
www.mpopa.ro
Seminarii: Lect. univ. dr. Ovidiu Pop; psih. dr. Traian Manea
Curs introductiv Organizarea cursului Definiţia statisticii Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în
Curs introductiv
Organizarea cursului
Definiţia statisticii
Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în
psihologie
Scurt istoric al statisticii în psihologie
Utilitatea statisticii în activitatea curentă a
psihologilor
Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor
statistice
Concepte statistice fundamentale
2
1. Organizarea cursului Statutul Durata cursului studiilor Număr de credite Disciplină fundamentală de suport
1. Organizarea cursului
Statutul
Durata
cursului
studiilor
Număr de
credite
Disciplină
fundamentală
de suport
interdisciplinar
2 semestre
5+5
3
Tipuri de activităţi didactice: • Sem. I: 2C+2S (56 ore) • Sem. II: 2L (28
Tipuri de activităţi didactice:
• Sem. I: 2C+2S (56 ore)
• Sem. II: 2L (28 ore)
• teme pentru acasă
• vor fi predate sub formă scrisă, la
fiecare seminar
• nu se admite prezentarea ulterioară!
4
Sistemul de evaluare (sem I) evaluări periodice (2p) • 3 pe semestru – anunţate •
Sistemul de evaluare
(sem I)
evaluări
periodice (2p)
• 3 pe semestru – anunţate
• teste de cunoştinţe cu întrebări deschise
• prezenţa (o absenţă= -0.2p)
evaluare de
seminar (4p)
• calitatea temelor (copierea=absență)
• Activism (la aprecierea prof.)
Examen (4p)
• semestrial
5
Suport de curs Manual de bază: • Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații SPSS, M.
Suport de curs
Manual de bază:
• Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații
SPSS, M. Popa, Editura Polirom, 2008
– pagina web:
www.mpopa.ro
Bibliografie suplimentară (facultativă):
• Orice manual introductiv în statistică
• Referințele bibliografice ale cursului
• Adrese web recomandate pe site
6
Cerinţe Calculator de buzunar cu funcţii elementare Fixarea stabilă într-o grupă de studiu Conduita în
Cerinţe
Calculator de buzunar cu funcţii
elementare
Fixarea stabilă într-o grupă de
studiu
Conduita în sala de curs
Evitaţi să deveniţi “excepţii de la
regulă”
7
Dificultăţi specifice Precizie şi Volum mare de concepte noi Informaţii Evaluări rigoare în interdependente
Dificultăţi specifice
Precizie şi
Volum mare de
concepte noi
Informaţii
Evaluări
rigoare în
interdependente
frecvente
exprimare
mai ales la
primele
cursuri!
chiar şi o
absenţă poate
însemna mult!
limbaj
specializat
care nu admite
ambiguităţi
obligatorii
pentru fixarea
cunoştinţelor
statisticofobia
RISCURI
naivitatea statistică
epatare statistică
Recomandări • Prezenţa constantă la curs şi seminar • Realizarea independentă a temelor – cooperarea
Recomandări
• Prezenţa constantă la curs şi seminar
• Realizarea independentă a temelor
– cooperarea este un lucru bun dar nu prin copiere
• Participarea la evaluările parţiale
• Teamă de statistică?
– concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau
calcule
– calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare
– nu va trebui sa reţineţi formule
– în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive
9
Echivalarea cursului? • Condiţii: – programa analitică a cursului urmat anterior să fie echivalentă cu
Echivalarea cursului?
• Condiţii:
– programa analitică a cursului urmat anterior să
fie echivalentă cu cea a cursului nostru;
– o evaluare generală a cunoştinţelor
• întrebări referitoare la cunoştinţe statistice de bază;
– poate fi cerută numai în primele două
saptamâni ale semestrului
Săptămâna viitoare, primul curs! 11
Săptămâna viitoare, primul curs!
11
2. Definiţii • Statistica – domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică) – „Ştiinţa
2. Definiţii
• Statistica
– domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică)
– „Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor statelor
moderne ale lumii”
• 1770, Londra, baronul Bielfeld „The Elements of Universal Erudition”
(capitol de „statistică”)
– recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea extragerii unor
concluzii (inferenţe) pe baza acestora
– operează cu date numerice care descriu realitatea din jurul nostru
• Datele
– informaţii obţinute prin categorializare, numărare sau măsurare, pe
baza utilizării unor metode adecvate
12
• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără număr nu ne-ar fi cu
• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără
număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să
gândim nimic” (Philolaos, Fragmente din
presocratici, sec. V î.e.n)
• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană
• Psihicul uman funcţionează pe baza unor
mecanisme statistice (probabiliste)
– şoferul care frânează la apariţia unei mingi;
– înţelegerea cursivă a vorbirii;
– decizia de căsătorie
etc.
13
3. Statistica, instrument al metodei științifice în psihologie căută reguli cu un anumit nivel de
3. Statistica, instrument al metodei
științifice în psihologie
căută reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc nivelul
particular sau individual;
colectează dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;
operează cu afirmaţii controlabile pe care le testează cu
proceduri acceptate de comunitatea cercetătorilor;
atitudine sceptică faţă de rezultate și față de cunoştinţele
acumulate;
atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;
creativitate şi transparenţă.
14
Pământenii se împart în trei categorii (Huck, 2004) cei care fac cercetare ştiinţifică • Aproape
Pământenii se împart în trei
categorii (Huck, 2004)
cei care fac
cercetare ştiinţifică
• Aproape orice psiholog face din
această categorie
cei care nu fac
cercetare, dar se
confruntă cu
rezultatele altora
• Orice psiholog face parte din
această categorie
cei care nici nu fac şi
nici nu se întâlnesc
cu rezultatele
cercetărilor
• Nu te poţi numi psiholog dacă
faci faci parte din această
categorie
15
Statistica nu se confundă cu metoda științifică, ci este doar un instrument al acesteia
Statistica nu se confundă
cu metoda științifică, ci
este doar un instrument al
acesteia
EFPA (European Federation of Psychologists Associations) • Formarea psihologilor trebuie să cuprindă
EFPA
(European
Federation of
Psychologists
Associations)
• Formarea psihologilor trebuie
să cuprindă obligatoriu:
• cunoştinţe teoretice
• abilităţi şi competenţe practice
• capacităţi de cercetare
ştiinţifică
Modalități de cunoaștere alternative (neștiințifice) Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii
Modalități de cunoaștere alternative
(neștiințifice)
Tradiţionalismul sau
argumentul autorităţii
Raţionalismul
„Bunul simţ” sau experienţa
comună
Observaţie Metoda științifică Definirea problemei Statistica Ipoteză ipoteza statistică Date măsurare,
Observaţie
Metoda științifică
Definirea
problemei
Statistica
Ipoteză
ipoteza statistică
Date
măsurare, descriere
Testarea ipotezei
teste de semnificaţie
respingere
acceptare
decizia statistică
Publicare
prezentarea rezultatelor
Teorie
un exemplu 20
un exemplu
20
O nouă metodă de terapie a anxietăţii Observaţie Definirea Este eficientă? problemei Ipoteză Terapeutul
O nouă metodă de terapie a anxietăţii
Observaţie
Definirea
Este eficientă?
problemei
Ipoteză
Terapeutul –DA; Cercetătorul - ?
Date
Se măsoară anxietatea pe două grupe
Testarea ipotezei
Procedură de comparare a mediilor
respingere
acceptare
Este diferenţa semnificativă?
Publicare
Se publică, într-un anumit format
Teorie
22
22
4. Scurt istoric al statisticii în psihologie Christian von . Wolf, 1732 • ideea unui
4. Scurt istoric al statisticii
în psihologie
Christian von . Wolf, 1732
• ideea unui domeniu matematic al psihologiei (“psihometrie”)
Francis Galton (1882-
• iniţiatorul şcolii psihometrice engleze
1911)
Karl Pearson (1857-1936)
• antropolog şi psiholog (analiza de corelaţie)
Charles E. Spearman
• Elev al lui Wundt, iniţiază analiza bifactorială a inteligenţei
(1863-1945)
E.H. Weber (1795-1878) şi
G.T. Fechner (1801-1887)
• statistica aplicată în psihofiziologie
Raymond B. Cattel (1905-
• teoria factorială a personalităţii (16PF)
1988)
Ronald A. Fisher (1890-
23
• un geniu al statisticii (analiza de varianţă)
1962)
5. Utilitatea statisticii în practica psihologică în evaluare în psihoterapie în instruire • construirea
5. Utilitatea statisticii în practica
psihologică
în evaluare
în psihoterapie
în instruire
• construirea
instrumentelor
(teste, chestionare,
scale)
• probarea eficienţei
• utilizarea
instrumentelor
(etalonare,
diagnostic)
• construirea
modelelor
terapeutice
(durată, context
etc.)
• evaluarea
performanţei
• selecţia
psihologică
(validare,
prognoză)
• relația dintre genul
tipul terapeutului și
eficiența terapiei
24
25
25
6. Concepte fundamentale noţiunea de variabilă statistică v. dependente / v. independente v. continue /
6. Concepte fundamentale
noţiunea de variabilă statistică
v. dependente / v. independente
v. continue / v. discrete
populaţie şi eşantion
statistica descriptivă / inferenţială
statistica parametrică / neparametrică
studii experimentale - corelaţionale
26
Noţiunea de variabilă statistică Definiţie caracteristică a realităţii care poate lua valori diferite
Noţiunea de variabilă
statistică
Definiţie
caracteristică a
realităţii care
poate lua valori
diferite
vârsta,
inteligenţa,
satisfacţia etc.
distribuţia
variabilei
valorile şi
frecvenţa de
apariţie a fiecărei
valori
2, 9, 11, 5, 8, 10,
15, 3, 7, 2, 11, 5
variabilitatea
măsura în care o
distribuţie este
compusă din valori
mai asemănătoare
sau mai diferite una
de alta
caracteristica
cea mai
importantă a
variabilei
27
• ce sunt • dar • genul – m, f • culoarea ochilor – căprui,
• ce sunt
• dar
• genul
– m, f
• culoarea ochilor
– căprui, albaștri, negri
• temperamentul
– flegmatic, sanguin, coleric
• lateralitatea
– dreptaci, stângaci
• religia
– ortodox, musulman
28
v. dependente/v. independente distincţia se face în context de cercetare o cercetare vizează relaţia între
v. dependente/v. independente
distincţia se
face în context
de cercetare
o cercetare
vizează
relaţia între
variabile
v.
dependentă
suportă un
efect, variază
în funcţie de
ceva
face obiectul
central
cercetării
v.
independentă
determină un
efect, induce
variaţia VD
reprezintă
contextul în
care se
manifestă VD
29
• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de somn la studenţi, în timpul semestrului,
• exemplu: o cercetare care vizează
numărul orelor de somn la studenţi, în
timpul semestrului, comparativ cu
perioada de sesiune
– orele de somn= v. dependentă
– perioada din semestru= v. independentă
Ce valori iau fiecare din cele două variabile?
30
de ce este important să distingem VD și VI? • alegerea procedurii de testare a
de ce este
important să
distingem
VD și VI?
• alegerea procedurii de testare a ipotezei
• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal
cum le
distingem?
• variabila “cauză”=v. independentă
• variabila “efect”=v. dependentă
• atenţie, concluziile cercetării nu vor fi
neapărat de tip cauzal!
31
identificaţi VD şi VI: • relaţia dintre ereditate şi inteligenţă • relaţia dintre eficienţa învăţării
identificaţi VD şi VI:
• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă
• relaţia dintre eficienţa învăţării şi
temperatura ambiantă
• relaţia dintre nota la bacalaureat şi
nota la examenul de admitere
v. continue/v. discrete v „continuă”→ poate lua un număr teoretic infinit de niveluri ale valorilor
v. continue/v. discrete
v „continuă”→
poate lua un număr
teoretic infinit de
niveluri ale valorilor
(suportă zecimale)
• exemple: greutatea, înălţimea,
timpul de reacţie
v. „discretă” →
poate lua un număr
finit de valori (nu
suportă zecimale)
• exemple: numărul persoanelor
dintr-o familie, numărul de
ţigarete fumate zilnic, scorul la
un test
33
populaţie şi eşantion • Populația cercetării – totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie
populaţie şi eşantion
• Populația cercetării
– totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie
obiectivul de interes al unei investigaţii (de regulă,
persoane)
– poate fi:
• infinită;
– populația fumătorilor, a bărbaților, a femeilor etc.
• finită
– populația studenților unei facultăți, a membrilor unei
asociații psihologice etc.
• Populația statistică:
– Valorile care descriu populația cercetării
34
• Eşantionul – cercetării = toate persoanele care fac obiectul studiului – statistic = toate
• Eşantionul
– cercetării = toate persoanele care fac obiectul
studiului
– statistic = toate valorile unei variabile, măsurate
pe eşantionul cercetării
Populatie
eșantion
35
exemple • studiu asupra relației dintre accesul la internet și comportamentul elevilor de liceu –
exemple
• studiu asupra relației dintre accesul la
internet și comportamentul elevilor de liceu
– populaţia = elevii de liceu
– eşantionul = elevii selecţionaţi pentru investigaţie,
• studiu care vizează relația dintre inteligenţă și
performanţa în instruirea de zbor
– populaţia = toţi piloţii
– Eşantionul = subiecţii incluşi în studiu.
Reprezentativitatea eșantionului • caracteristica unui eșantion de a descrie în mod adecvat proprietățile
Reprezentativitatea eșantionului
• caracteristica unui eșantion de a descrie
în mod adecvat proprietățile populației din
care a fost extras
– are un caracter relativ (nu există eșantion
absolut reprezentativ)
– diferența dintre eșantion și populație se
numește eroare de eșantionare
– cu cât eroare este mai mică, cu atât concluzia
cercetării este mai sigură
”Bias” • Factor sistematic de eroare în constituirea eșantionului – studiu asupra atitudinii faţă de
”Bias”
• Factor sistematic de eroare în constituirea
eșantionului
– studiu asupra atitudinii faţă de utilizarea computerelor
în educaţie
• poate fi influenţat în mod sistematic dacă eşantionul este constituit
numai din elevi care utilizează frecvent calculatorul
– Sondaj cu privire la intenţiile de vot bazat pe interviul
telefonic; rezultatele sunt afectate de:
• starea socială a respondenţilor (îşi permit montarea unui
telefon)
• ora apelului (în orele dimineţii sunt acasă, să zicem, mai multe
femei casnice).
Tehnici de eșantionare • Aleatoare – Eşantionare stratificată multistadială – Eşantionare prin clasificare
Tehnici de eșantionare
• Aleatoare
– Eşantionare stratificată multistadială
– Eşantionare prin clasificare unistadială
– Eşantionare aleatoare globală
• Eşantionare pseudo-aleatoare (sau de
convenienţă)
Statistica descriptivă/Statistica inferenţială • S. descriptivă – descrie datele, aşa cum sunt (numeric,
Statistica descriptivă/Statistica inferenţială
• S. descriptivă
– descrie datele, aşa cum sunt (numeric, grafic)
• S. inferenţială
– susţine concluzii (inferenţe) cu privire la o
populaţie, pe baza datelor unui eşantion extras din
acea populaţie
• Parametrică
• Neparametrică
40
Studii experimentale - corelaţionale • Studii corelaţionale (observaţionale) – cercetătorul măsoară variabile
Studii experimentale -
corelaţionale
• Studii corelaţionale (observaţionale)
– cercetătorul măsoară variabile (două sau mai multe
)
– sunt valorile unei variabile în legătură cu valorile alteia, sau altora?
– Exemplu: Un cercetător adună date cu privire la consumul unui
medicament şi starea de sănătate, încercând să vadă dacă este o
legătură între ele
• Studii experimentale
– cercetătorul manipulează una sau mai multe variabile (independente)
pentru a vedea efectul asupra alteia (dependentă)
– Exemplu: Cercetătorul constituie două grupuri, administrează
medicamentul unui grup (experimental) şi placebo, altui grup (de
control) după care compară efectele
41
• Studiile corelaţionale – nu permit concluzii de tip cauzal – v. indep. este în
• Studiile corelaţionale
– nu permit concluzii de tip cauzal
– v. indep. este în relaţie cu v. dependentă
• Studii experimentale
– permit concluzii de tip cauzal
– v. indep. este cauza v. dependente
42
43
43