Sunteți pe pagina 1din 76

Inventarea formelor Alain Boutot

"Forma unui lucru este o realitate


de nestpnit, ceva care poate fi perceput, dar nu cuprins, deinut, msurat, cntrit. Pe scurt, este ceva care vorbete deopotriv inteligenei i simurilor, raiunii i senzaiilor.

"

forma este o noiune fundamental calitativ


nu este o mrime asemenea masei, vitezei, temperaturii nu poate crete sau scdea nu i se cunoate un principiu de conservare precum cel al energiei sau micrii nefiind cuantificabil, forma pare sa sfideze orice ncercare de investigare tiinific precis

ideea c tiina trebuie s fie doar cantitativ este o prejudecat depait de teoriile morfologice

Despre teoria complexitatii..

Stiinta complexitatii realizeaza un nou tip de unificare, abordeaza domenii dintre cele mai variate pentru a descoperi in ele ceea ce este "universal", trateaza unitar fenomene si structuri dintre cele mai diferite.

Astfel, se poate spune ca ea se afla in cautarea intregului

Despre teoria complexitatii..

Despre teoria complexitatii..

pentru a surprinde esenta complexitatii, nu se poate utiliza modelul de studiu clasic al stiintei - care ar presupune fragmentarea intregului si studiul partilor astfel izolate

stiinta complexitatii este, in primul rand, un alt mod de a aborda rational realitatea, un alt mod de a construi o viziune ontologica a universului pentru a putea surprinde fenomene neliniare, singularitati, sinergii, evolutii.

Numarul elementelor aflate intr-un sistem NU este esential in definirea unui sistem complex!

Despre teoria complexitatii..

teoria complexitii are un nceput n ncercrile lui Henri Poincar de modelare matematic a instabilitii sistemelor mecanice, de la nceputul secolului

..i
s-a dezvoltat odat cu perfecionarea calculatoarelor i creterea consecutiv a puterii lor de calcul

..i
a furnizat mijloacele de studiu al sistemelor complexe, gasindu-i aplicaii n numeroase domenii, dintre cele mai diverse,

i..

Despre teoria complexitatii..

a revoluionat cunoaterea tiinific


numeroi cercettori consider c tiina secolului XX va rmne n istorie pentru trei realizari: teoria relativitii mecanica cuantic i

tiina complexitii

Despre teoria complexitatii..


uneltele de lucru specifice dezvoltate de matematic i fizic de-a lungul ultimului secol s-au dezvoltat independent, dar alctuiesc mpreun un ansamblu de instrumente conceptuale i tehnice, concrete, utile i utilizate in studiul sistemelor complexe (teoriile morfologice):

tiinta cogniiei
sinergertica

teoria haosului
geometria fractal

teoria catastrofelor

teoria structurilor disipative

teoriile morfologice caut s descrie i pe ct posibil s explice apariia, meninerea i dispariia formelor, ncearc nelegerea genezei i stabilitii lor ntr-o multitudine de domenii..

Teoria haosului

este studiul sistemelor complexe, dinamice, bazate pe concepte matematice; numele provine de la faptul c sistemele pe care teoria le descrie sunt aparent dezordonate, iar teoria haosului caut ordinea interioar n aceste aparent ntmplatoare date

Haosul din teoria haosului nseamn ordine n cel


mai simplu sens al acesteia astfel, teoria haosului nu pune accent pe dezordine (caracterul imprevizibil motenit al unui sistem), ci pe ordinea motenit a sistemului (caracterul universal al sistemelor similare)

Teoria haosului

descoperitorul teoriei haosului este Jaques Hadamard, care n anul 1989 a publicat un articol semnificativ despre studiul micarii haotice a unei particule care gliseaz fr frecare pe o suprafa plan, avnd toate traiectoriile instabile la nceputul secolului XX, Henri Poincare a demonstrat c pot exista orbite neperiodice neapropiindu-se sau ndepartandu-se de un punct fix marea parte a teoriei a fost elaborat de matematicieni sub numele de teoria ergodic alte studii despre aceleai fenomene au fost efectuate de G.D Birkhoff, A.N. Kolmogorov, M.L Cartwright, J.E Littlewood si Stephen Smale

Teoria haosului
natura "lucreaz neliniar" i implicit haotic..

..fumul unei igri care se raspanete n aer formnd o mulime de vrtejuri i volute..

Teoria haosului

.. un curs de apa nvolburat din cauza obstacolelor pe care le intlnete..

Teoria haosului

.. o frunz care se desprinde i cade dup o traiectorie sinuoas i complex ..

Teoria haosului
Importana condiiilor iniiale
n anul 1687, Sir Isaac Newton susine c se poate caracteriza un sistem n viitor, dac se cunoate starea lui la un moment dat; complet determinist, se bazeaz pe principiul cauza-efect: orice se va intampla n viitor e determinat de ce se intampl in prezent, iar ce se intampl n prezent e efectul a ceea ce s-a ntamplat n trecut.

exista unele sisteme, numite sisteme dinamice neliniare, a cror evoluie nu poate fi prezis; mici variaii n condiiile iniiale ale acestor sisteme produc variaii semnificative pe termen lung. aflarea strii unui astfel de sistem la un moment dat nu e posbil deoarece evoluia sistemului depinde att de mult de condiiile iniiale inct orict de precis ar fi acestea msurate, eroarea se propag n timp att de pregnant ncat e imposibil de corectat - singura metod de aflare cu exactiate a evoluiei sistemului dinamic neliniar este de a introduce ca i condii iniiale o msurtoare cu o infinitate de zecimale, ceea ce este, cel putin deocamdata, imposibil

Teoria haosului
exemple..
cel mai la ndemana sistem dinamic este vremea, care nu poate fi prezis cu exactitate dect pe perioade mici de timp, n jur de o sptmn

un alt exemplu e cel al unei bile care se afl pe vrful unui deal i creia i se aplic o for - nu se poate prezice exact ce traiectorie va avea

Teoria haosului
exemple..

aruncarea unei monede - sunt dou variabile de care depinde: ct de repede lovete pmntul i ct de rapid se nvarte; teoretic, ar fi posibil s se controleze aceste variabile pentru a controla traiectoria monezii. este posibil s se pun variabilele ntr-o anumit ordine, dar este imposibil s fie controlate destul de bine astfel nct s se cunoasc rezultatul final

Teoria haosului
exemple..
atractorul Lorentz Lorentz a gsit c diferene de minute n condiiile iniiale ale vremii produc schimbri drastice n final - linia graficului ecuaiilor care modelau acest fenomen urmrea figura rasucit a cifrei 8

partea ciudat este c dei linia ntotdeauna descria aceeai form, niciodat nu descria exact aceeai traseu i nici un punct al liniei nu se intersecta vreodata cu alt traseu
[ecuaiile descriu in mod repetat aceeai form general dar niciodat aceasta nu se repet, cu o precizie extraordinar] ..mai multe despre atractorii stranii in cap. urmtor..

Teoria haosului
exemple..

turburena

: este o cunoscuta manifestare a


haosului, constituind una din cele mai dificile problematici ale fizicii; desi uor i continuu observat nelegerea sa este foarte dificil vrtejurile apei la impactul cu stalpii curenii de aer ...

Teoria haosului
modelarea fizic a turburenei

n 1971 doi fizicieni, D. Ruelle i F. Takens propun abordarea naturii turbulenei bazat pe noiunea de atractor straniu

ideea fundamental a rezultat din studiul deformaiilor undelor cvasiperiodice (pe un tor) sub influenta unor perturbatii i a artat c undele instabile pot fi aproximate cu altele structural stabile
Ruelle i Takens au formulat o ipotez matematic foarte general: multimile complexe, situate in vecinatatea undelor cvasiperiodice pe un tor, sunt atractori ai regimurilor turbulente

Teoria haosului

Teoria haosului

Teoria haosului

Teoria haosului

Teoria haosului

Teoria haosului
tehnicile teoriei haosului au fost folosite pentru crearea de sisteme biologice sisteme de ecuaii dinamice au fost folosite pentru aflarea a orice de la creterea populaiei la btile neregulate ale inimii inima omului urmeaz un model haotic timpul ntre btile inimii nu ramane constant, ci depinde de activitatea cardiac, printre ali factori analiza btilor inimii - care pot ncetini sau se pot intensifica - poate ajuta cercettorii s gseasc metode de a readuce un ritm anormal ntr-o rata stabil

tiai c..

Teoria haosului
aplicaii n arhitectur
se poate observa o asemnare ntre traiectoria unei particule aflat ntr-o micare brownian i schiele proiectelor deconstructiviste

aa cum haosul micrii browniene nu este cu adevarat haos, ci doar hipersensibilitate la condiiile iniiale, nici liniile generatoare ale acestui tip de arhitectur nu sunt arbitrare, ci depind de cauze greu observabile

Teoria haosului
aplicaii n arhitectur

combinnd teoria fractalilor cu cea a haosului obinem, urmrind o particul aflat n suspensie ntr-un lichid, o miscare browniana

Teoria haosului
aplicaii n arhitectur

Teoria haosului
mai multe despre haos..
..cri Ilya Prigogine, I. Stengers - Noua alianta, Ed. Politica (1984) Ilya Prigogine - De la existenta la devenire, Ed. Stiintifica (1992) Gelu Bourceanu, Ioan Grosu, Camelia Beldie - Evolutie si autoorganizare in sisteme departe de echilibru, Ed. Tehnica (1989) Ziauddin Sardar, Iwona Abrams Cateva despre HAOS, Ed. Curtea Veche (2002) Benoit Mandelbrot - Obiectele fractale, Ed. Nemira (1998) Friedrich Cramer - Haos si ordine, Structura complexa a viului, Ed. All (2001)

..filme Hardware (1990) Jurassic Park (1993) (1998) Run Lola Run (1998) efectul fluture (2004) Match Point (2005) A Sound of Thunder (2005) The Science of Sleep (2006) Chaos (2007)

Atractorii stranii

atractorii sunt pari ale fazei de spaiu a sistemului dinamic; s-a


crezut c ar fi subseturi ale fazei spaiale puncte, linii, suprafee, volume.

doi atractori simpli sunt punctul fix i ciclul limit; cnd aceste tipuri sunt greu de descris, atunci atractorul este unul straniu
un atractor este informal descris ca straniu daca are o dimensiune non integra sau daca dinamicile de pe el sunt haotice termenul a fost introdus de David Ruelle i Floris Takens pentru a descrie atractorul rezultat dintr-o serie de bifurcaii ale unui sistem descriind o curgere fluid

tipare punctuale repetitive, ntr-o dimensiune 2D, n vreme ce algoritmii lor colorai reprezint timpul care produce imagini 3D - a treia
dimensiune este determinata de perceptia observatorului cuplata cu o intentie creativa

atractorii stranii genereaz

Atractorii stranii

Atractorii stranii

reprezint un sistem dinamic, care evolueaz dupa destul de mult timp prezint o anumit dependen fa de un ansamblu (continuu) de condiii iniiale are dou traiectorii provenite din dou puncte nvecinate din interiorul bazinului atractorului sistemului; indiferent unde se vor afla, acestea se vor ndeparta exponenial n vecintatea unui atractor straniu, dou traiectorii tind ctre o regiune a spaiului, iar n acelai timp se ndeprteaz una fa de cealalt

Atractorii stranii

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul potcoav imaginat de matematicianul S. Smale transform un ptrat n cursul a dou operaii successive: ntr-o prima faza ptratul este ntins n direcie paralel cu una din laturile sale i contractat pe directie perpendiculara; suprafaa dreptunghiului rezultat este mai mic dect a ptratului n a doua faza dreptunghiul este ndoit astfel nct s formeze o potcoav i s se nscrie n ptratul iniial

rezult o structur stratificat foarte complex, alcatuit dintr-o suprapunere infinit de linii, care insa, ramane conex

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul Lorenz
imaginat de matematicianul E. Lorenz, meteorolog American, care in 1963 a creat un model pentru prognozarea vremii si a formulat legile ce descriu micarea atmosferei terestre, bazndu-se pe ecuaiile simplificate ale mecanicii fluidelor

comportamentul curios al curbelor integrale din modelul lui Lorenz poate fi explicat prin prezena unui atractor straniu; urbele integrale, trasate de calculator, descriu in spaiul fazelor, pentru anumite valori ale parametrilor, bucle ce se ncolcesc la infinit n jurul a dou puncte fixe instabile, care atrag toate traiectoriile aparinnd unui anumit domeniu

nu este nici o linie, nici o suprafa, ci o figur geometric intermediar - fractal

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul Lorenz

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
Cliford Pickover continu studiile predecesorilor si i reuete s transforme o imagine 2D ntr-una 3D complexitatea imaginii 3D este dat o dat ce curbele ncep s sugereze suprafee
xt+1= sin(byt) + c sin(bxt) xt+1=sin(axt) + d sin(ayt)

o ecuaie genereaz interioare fantomatice n timp ce cealalta genereaza dou zone diferite de unde genereaza curbele

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
Paul Bourke considera c densitatea punctelor e controlat de timp, sau timpul da unui atractor 2D o aparent tridimensional
xt+1= sin(ayt) - cos(bxt) xt+1=sin(cxt) + cos(dyt)

Atractorii stranii
pornind de la diferite ecuaii matematice se poate da natere unor forme total diferite

Atractorii stranii

Atractorii stranii

Atractorii stranii

Efectul fluture

Tot Edward Lorenz a observat ca modificand parametrii initiali la o scara foarte mica in simulatorul de clima, rezultatul final poate sa fie orice intre vreme senina si uragan. Efectul fluture e o expresie care incearca explicatia notiunii tehnice de dependenta sensibila de conditiile initiale din cadrul teoriei haosului. Mici variatii ale unei conditii initiale a unui sistem dinamic non-liniar pot produce variatii la scara mare in interiorul sistemului, in timp.

Efectul fluture

Efectul fluture

Numele efectului vine de la analogia cu ideea ca bataile din aripi ale unui fluture pot creea mici schimbari in atmosfera, care pot cauza in final aparitia unei tornade (sau pot impiedica aparitia unei tornade). Bataia de aripi este considerata, in acest caz, conditia initiala a sistemului care genereaza un lant de evenimente care conduc la un fenomen ce actioneaza la o scara mult mai mare. Daca fluturele nu ar fi batut din aripi, traiectoria sistemului ar fi fost diferita.

Efectul fluture

Efectul fluture
Pe de alta parte, trebuie sa existe anumite conditii de sensibilitate pentru ca bataia din aripi sa poata genera orice traiectorie. Legatura dintre un fluture si lantul de evenimente pe care il cauzeaza este imposibil de urmarit. Daca sistemul e sensibil la un curent atat de mic, in traiectorie vor interfera multe alte elemente care o vor schimba. Asadar, se pune problema daca fluturele a generat furtuna, sau a facut ca furtuna sa depinda intr-o anumita masura si de activitatea lui. Cauzalitate versus sensibilitate

Efectul fluture

Imaginile reprezinta doua traiectorii in interiorul unui atractor Lorenz care incep in acelasi punct, dar ale caror coordonata x difera doar la a cincea zecimala. Initial, traiectoriile par coincidente, insa , spre final, diferenta dintre ele devine evidenta.

Efectul fluture

Exista cateva probleme cu notiunea. Acestea fac recognoscibila diferenta intre modelele haosului si aplicatia acestor idei in lumea reala. S-au incercat interpretari ale efectului fluture in cadrul ideii de calatorire in timp, dar fara detalii si mai degraba in teorii simpliste.

Efectul fluture
In ceea ce priveste arhitectura, o analogie intre o traiectorie care poate avea un parcurs diferit si un rezultat final complet diferit in urma schimbarii unor mici detalii initiale, nu poate fi intocmai suprapusa pe evolutia istorica a unui curent, sau a unui anumit program de arhitectura. In cazul bisericilor, de exemplu, putem intelege de ce, acum 6 secole foloseau un anumit tip de plan, materiale si stil estetic, la fel cum evolutia pana in zilele noastre ale acestor caracteristici nu e deloc haotica, ci dimpotriva, tine de variabile care pot fi contorizate in mare parte. Asadar, discrepanta dintre o conditie initiala putin alterata in evolutia in timp a unui program de arhitectura nu conduce la un rezultat extrem de diferit. Sigur ca, daca un detaliu e semnificativ, el va influenta traiectoria, dar nu in acelasi ritm si nu necontrolabil cum sar putea spune despre efectul fluture.

Teoria catastrofelor

catastrofa apare atunci cnd o variaie continu a unor cauze produce o variaie discontinu a efectelor
teorie dezvoltat de matematicianul francez Rene Thom (1970) numit i teoria stabilitii structurale pentru Rene Thom, o forma se distinge, se separ de un fond, de un spaiu-suport, un spaiu- substrat dac fondul este perfect omogen, uniform, sau dac proprietile sale se modific n mod continuu, nu exist morfologie: o form exist dac exist discontinuitate

Teoria catastrofelor
permite studiul strilor critice, al singularitilor, prin construcia unui model care permite nelegerea i analiza fenomenelor ce au loc la pragul care marcheaz trecerea ntre doua stri (bifurcaii, tranziii de faz) ofer un model n care se pot observa i nelege analogiile dintre fenomene aparent far o legatur evident ntre ele, care au loc n diferite sisteme naturale, de la fizic la psihologie i sociologie, relund din alt perspectiv rolul analogiei n transferul de cunostine

Teoria catastrofelor
conexiuni cu arhitectura..

proiectul, ideea ce st la baza viitoarei construcii, aparine unei lumi abstracte dar eseniale, fr de care nimic nu este posibil

lumea ideilor este cea dinamic, cea n care au loc mutaii, salturi, evenimente; spaiul construit, oricat de bine construit ar fi, rmane doar o reflecie

Teoria catastrofelor
conexiuni cu arhitectura..

vom reprezenta o aezare uman printr-o form variabil n spaiul - substrat al cmpiei sau al coastei de deal zona de periferie este, deci, catastrofic, iar n funcie de scara de obsevaie, catastrofice pot fi cartierul mrginas, locuina ce are n spatele ei terenul viran sau chiar gardul ce marcheaz separarea locuirii de nelocuibil

Teoria catastrofelor
conexiuni cu arhitectura..

putem face o paralela cu relaia figura-fond n esutul urban: la o anumit scar, o construcie poate sa apar ca un punct catastrofic n relaie cu esutul urban datorit unei discontinuiti n calitatea fondului construit, n timp ce la o scar mai mare, o multitudine de astfel de discontinuiti pot forma ele nsele un fond omogen, deci o continuitate

Teoria structurilor disipative

: abordeaz procesele cooperante, adic fenomenele


de auto-organizare ce pot aparea n anumite cazuri i condiii n populaii compuse din indivizi identici
moleculele n chimie celulele n biologie locuitorii unui ora n urbanism Ilya Prigogine a primit Premiul Nobel pentru chimie in 1977 pentru contribuiile sale la termodinamica de neechilibru, n special la teoria structurilor disipative

Teoria structurilor disipative


structurile disipative sunt formate i stabilizate de fluxul de materie i energie pe care acestea le schimb cu mediul nconjurtor, spre deosebire de structurile de echilibru, care nu au nevoie de un aport energetic extern astfel, o mulime de indivizi identici poate suporta modificri sub aciunea unor factori externi meninui, i revine la o stare iniial atunci cnd aciunea acestor factori nceteaz

Teoria structurilor disipative


conexiuni cu arhitectura..
structura iniial poate fi comparat cu mulimea programelor de arhitectur existente la noi n tar, asupra careia acioneaz meninut, de la un moment dat, un ansamblu de factori externi, spre exemplu regimul politic comunist mulimea iniial sufer anumite modificri i transformri meninute pe perioada acionrii factorilor externi :
..sistematizare: blocuri-tip in cartiere dormitor - Balta Alb, Drumul Taberei; construcia unor cldiri monumentale - Palatul Parlamentului, Casa Scnteii, construcia centrului civic i n mediul rural, locuine private unifamiliale de dimensiuni reduse..

odat cu dispariia factorilor exteriori, multimea i reia cursul normal: programele arhitecturale se schimba, i recapat libertatea de exprimare

Teoria structurilor disipative


conexiuni cu arhitectura..

tiina modern i tehnica

pozitivismul este un curent filozofic din sec. XIX-XX al crui tez principal este c singura cunoatere autentic este cea tiinific, iar aceasta nu poate veni dect de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei tiinifice curent filozofic conceput de Auguste Comte care limiteaz rolul stiinei numai la descrierea si sistematizarea faptelor si fenomenelor pozitivismul a fost conceput si dezvoltat de astronomii greci conform sistemului lui Ptolemeu, pmntul st fix n centrul Universului toate celelalte corpuri cereti (luna, soarele, planetele, stelele) se mic pe traiectorii perfect circulare n jurul acestui corp central

tiina modern i tehnica


incapacitatea de a nelege fenomenul micrilor corpurilor cereti tratarea formal a descoperirilor desparirea definitiv dintre teoria matematica i realitatea analizat

tiina actual tehno- tiina - termen ce pune in eviden:


- indisolubilitatea celor doi poli: teoreticul si tehnica

operatorie - primordialitatea tehnicii asupra teoriei

tiina modern i tehnica


legtura actual dintre tiin i tehnic
HEIDEGGER consemneaz trsturile generale ale tiinei moderne: 1.tiina modern se fundamenteaz pe esena tehnicii 2.Esena tehnicii nu are nimic etnic. 3.Esena tehnicii nu este o simpl oper a omului pe care o superioritate i o suveranitate uman ar putea s o subjuge printr-o atitudine moral potrivit.

esena unui lucru difer de lucrul nsui tehnica reprezint fundamentul stiinei

tiina modern i tehnica


tehno-tiina i primatul aciunii asupra nelegerii
Stiina a uitat vocaia sa pricipal, care nflorea de la presocratici la Aristotel: aceea de a ne face s pricepem realitatea. Ea nu mai este preocupat s neleag lumea, ci de o singur dirin, cea de a o domina i de a o transforma. Thom
tiina nu se mai preocup de a sti, ci numai de a fi posibil secolul al XVII- lea Newton si Galilei: - se renun la vocaia teoretic a stiinei - se ctig precizia descrierii micrii corpurilor materiale - se elimin utilizarea forelor oculte, entelechia - se pierde din vedere cauza micrii - tiina devine descriptiv i nceteaz a mai fi explicativ

tiina modern i tehnica


tehno-tiina n cutarea realului
tiina, practic, pragmatic si foarte eficace de altfel, ignora paradoxal natura G.Hottois: Fizicianul stie cum sa transmute materia sa faca fisiunea, dar nu abordeaza problema naturii materiei sau a energiei epistemologie = teorie a cunoasterii stiintifice, discurs teoretic care se refera la cunoastere si stiinta, reflectie asupra stiintei

tiina este mai mult a sti sa faci decat a stii


A. Comte: Orice ipoteza trebuie sa se indrepte exclusiv catre legile fenomenului si nicidecum catre modul in care s-a produs probleme legate de natura sau de esenta fenomenelor nu mai sunt preocupari stiintifice ex: termenii stiintifici( electronul, magnetismul, greutate, electricitate,molecula) pentru a fi explicati trebuie sa se recurga la argumente de tip operatoriu.

tiina modern i tehnica


operaionism = doctrina urbanistica dezvoltata de fizicianul american Bridgman, a carui idee directoare este ca semnificatia fiecarui termen stiintific trebuie sa poata fi determinata prin specificarea unei operatii de verificare bine definita care sa-i furnizeze un criteriu de aplicare tiina modern pune accentul pe felul in care lucrurile se comporta intr-o experienta sau alta, face analogia observatiilor si descopera legaturile dintre acestea si in final elaboreaza legi
legile nu sunt fundamentate in fiinta ci numai niste relatii constante intre observatiile noastre legi particulare simple realitati observabile (Legea empirica a dilatarii unei tije metalice) legi teoretice realitati neobservabile molecula obiectivitate stiintifica fac parte numai legile ce pot fi controlate prin observatie

tiina modern i tehnica


Idealist vs. Realist
Berkeley, filozof, reprezentant al idealismului subiectiv: a exista inseamna a fi priceput Wittgenstein: Limitele limbajului meu arata limitele propriei mele lumii Niels Bohr: Intrebarea la care trebuie sa raspunda stiinta nu este <<Ce este natura?>> ci <<Ce putem spune noi despre ea?>>

tiina modern i tehnica


exemplul mecanicii cuantice..
Rene Thom: Mecanica cuantica constituie un scandal intelectual al secolului[...].Stiinta a renuntat, intradevar, la intelegerea lumii! Este ceva care se impune dar care nu poate fi inteles Louis de Broglie spunea in 1970: particula trece deodata prin gaurile A siB, unde este, se spune, potential prezenta Dirac: principalul scop al fizicii nu este sa genereze niste imagini, ci sa formuleze legile care guverneaza fenomenele si sa le utilizeze pentru descoperirea unor fenomene noi

inteligibilitatea a devenit astazi un lux inutil

Intuitii - influenta in arhitectura

Ideile noi aparute intr-un anumit domeniu, se difuzeaza si in altele, iar ele influenteaza indirect gandirea unei epoci.

Exista exemplele in care arhitectii integreaza direct in procesul de proiectare aceste noi metode, dar pot fi urmarite cazuri in care este creata o atmosfera, iar ele servesc drept surse de inspiratie.

Intuitii - influenta in arhitectura

"Stiinta moderna se afla intr-o situatie ciudata. Desi omniprezenta in noianul de tehnologii si aplicatii, ea pare sa fi parasit lumea noastra. Fizica a incetat sa ne mai descrie, pe noi insine si obiectele ce ne inconjoare, fiind de cateva decenii in plina cursa, ce pare ca nu se va opri nicicand, spre infinitezimal si spre necuprins.

Alain Boutot, in introducerea cartii sale, pune in evidenta faptul ca aceste teorii, ce sunt incadrate in studiul morfogenezei, apar ca o reactie impotriva stiintei traditionale, "de la care omenirea cere pe zi ce trece tot mai mult, dar care se indeparteaza constant de intelegerea si existenta umana."

Intuitii - influenta in arhitectura


Ceea ce suna foarte aproape de ideile filosofice ale secolului XX, perspectiva fenomenologica, ce a insemnat in arhitectura o pozitie critica impotriva Miscarii Moderne. Cautarile unei arhitecturi a spectaculosului, structurile organice, nu pot fi puse in legatura cu redescoperirea complexitatii naturii pe care o propune stiinta?

Intuitii - influenta in arhitectura

"Pana acum, savantii nu au facut decat sa transforme lumea; de acum inainte vor trebui s-o si descifreze. "Explorarea lumii pe care o locuim se dovedeste la fel de surprinzatoare si de generatoare de noi perspective ca si vertiginoasa explorare a marelui si micului infinit."

Intuitii - influenta in arhitectura


Ideile despre generarea fractalilor, reiterarea, folosirea datelor de iesire ca noi date de intrare, pot fi puse in legatura cu proiectarea ca proces. Abordarea urbanismului contemporan presupune perfectionari succesive ale modelului initial, urmarindu-se raspunsul locuitorilor la conditiile date.
Exemple: EuraLille sau La Defense, care nu sunt o colectie de obiecte incremenite, ci reprezinta un proces de evolutie in timp.

Intuitii - influenta in arhitectura


Concluzie: Teoriile morfologice, care par foarte complicate si abstracte, sunt de fapt mult mai aproape de noi decat ni s-ar putea parea.

Suntem imbibati de ele, pentru ca au fost prezente in gandirea ultimilor 50 de ani.

Bibliografie/ Surse
Boutot, Alain Inventarea formelor, vol I, Editura Nemira, 1996 virtualia.ong.ro/00/nadina_00.html http://en.wikipedia.org/wiki/Chaos_theory http://en.wikipedia.org/wiki/Catastrophe_theory http://en.wikipedia.org/wiki/Strange_attractor#Strange_attractor http://en.wikipedia.org/wiki/Butterfly_effect http://www.visual-chaos.org/lex.html http://www.visual-chaos.org/complexity/ http://www.visual-chaos.org/refs/ http://www.visual-chaos.org/complexity/background/refs.html www.astech.ro/p_pin/pinuluicomplexitate.html www.ctanm.pub.ro/Club/Prezentari/CNIV%202004/CNIV2004_S3.html www.rov.ro/complexity/portal/modules.php?op=modload&name=Sections&fil e=index&req=viewarticle&artid=19&page=1 www.csc.matco.rowww.complexity.rowww.noema.info www.agonia.ro/index.php/essay/164051/index.html