RADICALI Fie n 2 un numar natural, iar a un numar real.

Sa consideram ecuatia x n -a=0 (1) In continuare ne punem problema existentei si a numarului radacinilor(solutilor) reale ale acestei ecuatii. O radacina reala a ecuatiei (1) este un numar real , astfel incat n a = 0 . Radicalul unui numar pozitiv: Fie ca mai sus n 2 un numar natural, a >0 un numar real pozitiv si ecuatia x n a = 0 . Atunci avem: Teorema : Daca n 2 este un numar natural si a >0 un numar real pozitiv atunci ecuatia x n -a=0(2) are o radacina reala pozitiva si numai una. Definitie: daca a >0 este un numar real pozitiv si n 2 un numar natural se numeste radical de ordin n din a , numarul pozitiv a carui putere a n-a este a . Conform teoriei precedente exista un astfel de numar si este unic. Notatie: Vom nota radicalul de ordin n din a prin n a . Pentru 2 a , de obicei, se omite 2 si se scrie, simplu a . Asadar, n a este un numar care verifica relatiile: = a( a > 0 ) . Radicalul (de ordin impar) al unui numar negativ: Fie n 2 un numar natural, a <0 un numar real negativ si ecuatia x n a = 0 . Atunci avem : Teorema : Fie n 2 un numar natural, a <0 un numar real negativ si ecuatia x n a = 0 . (1) Atunci : 1. daca n = 2k ( k 1) , ecuatia (1) nu are radacini reale. 2. daca n = 2k +1(k 1) , ecuatia (1) are o radacina reala negativa si numai una. Definitie:Daca a <0 un numar real negative si n 3 un numar natural impar, se numeste radical de ordin n din a , numarul negativ a carui putere a n-a este a . Un astfel de numar exista si este unic. Il notam prin n a . Asadar n a ( a <0, n 3 , impar) este un numar care verifica relatiile: n a < 0( n a ) n = a . Din consideratiile anterioare rezulta: Daca a <0, n = 2k +1, atunci avem n a = n a.
n

a >0,

( a)
n

Proprietatile radicalilor: 1.Fie a 0, b 0 doar daca n este par

a n b = n ab

2Fie a 0, b > 0 doar daca n este par n a n a = n b b 3.

a 0
n

a nm = a m

4.

a 0
n

am =

( a)
n

5.

0 a
n m

a = nm a

6.

a 0
n

a m = nk a mk

Puteri cu exponent rational Puteri cu exponent rational pozitiv: Definitie: Fie

m n

a 0 un numar real negativ si

m un numar rational pozitiv, atunci definim n

a = n am . Proprietati ale puterilor cu exponent rational pozitiv:

m p

a n a q = a n

m p q

( a 0 );
m

( a b) n
m

= a n b n ( a , b 0 );
m

an a n = m ( a 0, b > 0 ); b bn m a n
q = a n q ( a 0) p m p

m p a n q ( a > 0) Daca n > q , atunci p = a

m n

m p

aq

Puteri cu exponent rational negativ: Fie

a >0, un numar real pozitiv si

= 1 a
m n

m un numar rational pozitiv. Atunci prin definitie, n

m n

Proprietati ale puterilor cu exponent rational negativ :

a
m n

p q

=a

m p n q

( a 0 );
m

( a b) n
m

= a n b n ( a , b 0 );
m

an a n = m ( a , b > 0 ); b bn m a n
m
q = a n q ( a 0) p m p

an a
p q

=a

m p n q

( a > 0)

LOGARITMI

1.Definitia logaritmului unui numar pozitiv Fie a>0 un numar real pozitiv,a.Consideram ecuatia exponentiala ax=N,N>0 (1) Ecuatia (1) are o solutie care este unic determinata.Aceasta solutie se noteaza X=logaN (2) si se numeste logaritmul numarului pozitiv baza a.

Din (1) si (2) obtinem egalitatea alogaN=N (3) care ne arata ca logaritmul unui numar real pozitiv este exponentul la care trebuie ridicata baza a (a>0,a 0 )pentru a obtine numarul dat Daca in (1) facem x=1,obtinem a1=a si deci logaa=1 (4) Proprietatile logaritmilor Folosind proprietatile puterilor cu exponenti reali obtinem urmatoarele proprietati pentru logaritmi: a.Daca A si B sunt doua numere pozitive,atunci loga(AB)=logaA+logaB

(logaritmul produsului a doua numere este egal cu suma logaritmilor celor doua numere). Intr-adevar,daca logaA=x si logaB=y,atunci ax=A si ay=B.Cum ax+y=axay,obtinem ax+y =A*B si deci loga(AB)=x+y=logaA+logaB. Observatie. Proprietatea se poate da pentru n numere pozitive A1,A2,...,An adica Loga(A1A2An)=logaA1+logaA1+logaA2++logaAn. b.Daca A si B sunt doua numere pozitive,atunci
log a A =logaA-logaB B

(logaritmul catului a doua numere este egal cu diferenta dintre logaritmul numaratorului si cel al numitorului). Intr-adevar,tinand cont de proprietatea a.,avem logaA= log a
A =logaA-logaB. B

A A B = log a +logaB, B B

de unde rezulta ca log a

Observatie. Daca punem A=1 si tinem cont ca loga1=0,obtinem egalitatea:

log a 1 =-logaB B

c.Daca A este un numar pozitiv si m un numar real arbitrar,atunci logaAm=mlogaA (logaritmul puterii unui numar este egal cu produsul dintre exponentul puterii si logaritmul numarului). Intr-adevar,daca logaA=x,atunci ax=A.Dar atunci Am=(ax)m=amx si deci logaAm=mx= =mlogaA. d.Daca A este un numar pozitiv si n un numar natural(n 2),atunci
log a A (logaritmul puterii unui numar este egal cu produsul dintre exponentul n puterii si logaritmul numarului). log a
n

A=

Intr-adevar, proprieatea d este un caz particular al proprietatii c,punand m=

1 . n

Multimea numerelor complexe Multimea numerelor complexe se noteaza cu si = x ={(x, y) | x, y}= {z | z=x+iy, x,y} Fiecare element al multimi x se numeste numar complex. Forma algebrica a unui numar complex este Z=a+bi a=partea intreaga a unui nr complex Z bi= partea imaginara a unui numar complex Z b= coeficientul partii imaginare. Conjugatul unui numar complex Fie Z=a+bi Fie Z=a+bi Modulul unui numar complex

, iar conjugatul lui Z se noteaza Z si Z =a-bi , iar modulul numarului complex Z se moteaza
Z

si

Z =

a 2 +b 2

Opusul lui Z este Z , iar inversul lui Z este

1 . Z