UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SISTEME CONTABILE COMPARATE PRIVIND EVENIMENTELE ULTERIOARE PERIOADEI DE RAPORTARE

PROFESOR COORDONATOR : CONF. DR.. MOISESCU FLORENTINA STUDENT: BUCUR ALINA RAMONA SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI AUDIT ANUL: II, GRUPA I DISCIPLINA: CONTABILITATE COMPARATA

Armonizarea contabil internaional n contextul globalizrii i internaionalizrii situaiilor financiare

Globalizarea activitilor economice ale ntreprinderilor precum i internaionalizarea pieelor financiare evideniaz nevoia de armonizare a normelor contabile. Totodat, armonizarea contabil internaional i va atinge obiectivul n condiiile n care att performanele economice ct i cele financiare, sunt analizate corespunztor de investitorii bursieri i utile pentru analitii financiari n realizarea de previziuni. n acest sens se pune problema de a tii dac, caracteristicile procesului de normalizare contabil existent influeneaz pertinena i utilitatea msurrii performanelor financiare. Internaionalizarea crescnd a pieelor financiare necesit o mai bun comparabilitate a conturilor societilor din diferite ri.De multe ori, divergenele ntre situaiile financiare stabilite n conformitate cu normele internaionale de ctre fiecare ar, variaiile unei norme naionale de la un an la altul, fac ca i comparaiile s devin imposibile.Presiunea armonizrii contabile vine att de la cei care utilizeaz informaiile contabile , ct i i de la organismele naionale de normalizare i de reglementare a profesiei. Contabilitatea anglo saxon are tendina de a furniza informaia prin intermediul notelor la situaiile financiare fiind orientat spre satisfacerea nevoilor investitorilor bursieri. Deci, pentru analistul financiar, o informaie furnizat prin intermediul notelor este la fel de pertinent ca i cea furnizat prin intermediul situaiilor financiare. Chiar dac se observ o tendin pronunat de a se realiza armonizarea internaional a normelor contabile, exist totui numeroase diferenieri ntre ri. De exemplu, normele contabile elveiene stabilesc anumite reguli de prezentare a situaiilor financiare, dar las ntreprinderilor libertatea n ceea ce privete evaluarea. Forele de pia i interesele investitorilor sunt susceptibile de a juca un rol major n formularea politicii contabile a ntreprinderii. n acelai timp, puine reglementri sunt impuse conducerii n ceea ce privete evaluarea datelor contabile. Aceast risc s afecteze gradul de fiabilitate i comparabilitate a informaiei furnizate de ctre ntreprinderi. Totodat, la prima vedere, n Elveia, informaia asupra rezultatelor ar trebui s fie pertinent, cu att mai mult cu ct dividendele declarate sunt n mod direct bazate pe rezultatul net. De fapt, legea elveian coninut n codul de obligaii menioneaz explicit c deciziile conducerii n materie de metode contabile (amortizri i provizioane) ar trebui s vizeze stabilitatea rezultatelor pn la asigurarea unui dividend stabil. De cealalt parte, ntreprinderile franceze ca i omoloagele lor italiene sau germane ar trebui s urmeze un plan contabil care s urmreasc ndeaproape conturile naionale. n Frana, regulile n
2

materie de conturi consolidate difer de regulile pentru conturile sociale ncepnd din anul 2000 (Legea nr. 98-261, art. 6 i Comitetul de reglementare contabil CRC, reglementarea 99-02). Referitor la aspectele importante, n ceea ce privete perioada de studiu, se aplic planul contabil general, cu excepia ntreprinderilor care au optat pentru normele IAS. O ntreprindere poate aplica integral normele IAS i aceasta poate avea un impact minor dac spiritul normelor IAS nu se respect (prevalena fondului asupra formei). Acest plan impune ntreprinderilor utilizarea unui tablou de conturi detaliat i prescrie regulile de calcul i evaluare specifice pentru diferite conturi din situaiile financiare. Deci, prezentarea informaiei contabile n Frana este determinat la toate nivelurile de sistemul de conturi naionale al rii. Rezult c ateptrile investitorilor i nevoile lor de informare nu reprezint punctul central al normalizrii contabile. Preocuprile normalizatorilor sunt mai ales de natur macroeconomic. Intangibilitatea bilanului de deschidere este un aspect particular al contabilitii franceze care a dominat pn la refacerea Planului Contabil General n 1999. Pn atunci, toate schimbrile ocazionate de modificrile metodelor contabile trebuiau nregistrate n contul de rezultate. Pe de alt parte, pn n 2001, regulile n materie de calcul a fluxurilor de trezorerie nu erau standardizate. De cealalt parte, Statele Unite au elaborat norme contabile care furnizeaz direciile conceptuale privind ntocmirea situailor financiare. Ateptrile i nevoile investitorilor reprezint un element important pentru organismele de normalizare anglo saxone. Prezentarea informaiei care permite investitorilor evaluarea performanelor ntreprinderii constituie obiectivul principal al situaiilor financiare. Se ateapt ca libertatea acordat conducerii n ceea ce privete evaluarea i prezentarea situaiilor financiare s fie transpus n nivelul variabilelor contabile de regularizare (este o traducere a termenului saxon de ajustare ). Pentru firmele elveiene, se ateapt ca nivelul variabilelor contabile de regularizare s fie mai ridicat, datorit libertii n aplicarea regulilor contabile. De altfel, datorit legturii strnse ntre contabilitate i fiscalitate n Europa Continental, nivelul amortizrilor i provizioanelor va fi mult mai ridicat fa de Statele Unite, cci amortizare ridicat nseamn impozit mai mic i n consecin randamentul elementelor imobilizate n Statele Unite este superior. n Romnia, programul de armonizare contabil a demarat odat cu primele ncercri de a se circumscrie unei contabiliti de inflaie.Oficial, ara noastr a intrat n cursa Standardelor Internaionale de Contabilitate, odat cu publicarea Ordinului Ministrului de Finane 403/1999 ,respectiv 94/2001 care ncearc i reuesc ntr-o anumit msur s clarifice o parte din problematica armonizrii contabile romneti. Reperele programului de armonizare contabil n ara noastr cu Directivele Uniunii Europene i IAS/IFRS au fost mai mult de natur cantitativ dect calitativ n sensul c agenii economici vizai de aceast armonizare contabil trebuiau s ndeplineasc anumite criterii privind cifra de afacere, volumul activelor sau numrul de salariai. Conform cu strategia
3

organismului de reglementare din Romnia, ntreprinderile mari trebuiau s aplice reglementrile de armonizare contabil IAS/IFRS iar ntreprinderile mici , versiunea simplificat a acestor reglementri.n practic, ncercarea de armonizare cu dou cadre contabile nu a avut succes cci n multe cazuri ,conformitatea cu anumite IAS-uri a fost doar parial. n aceste condiii, n 2005 Ministerul Finanelor Publice i-a revizuit politica referitoare la IFRS,emind o nou reglementare(Ordinul 1752) conform creia implementarea referenialului internaional de contabilitate nu mai este obligatorie dect pentru unitile bancare iar entitile de interes public pot opta pentru normele internaionale n funcie de capacitatea i nevoile lor n acest sens.Rezult c standardele internaionale sunt opozabile doar companiilor cotate la burs iar celelalte entiti economice pot s aplice reglementrile contabile naionale.

IAS 10 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANTULUI Acest IAS inlocuieste IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilantului, revizuit in 1999 si a inceput sa fie aplicat de la 1.01.2005. IAS 10 revizuit are ca principala modificare: arata ca daca o entitate declara dividende ulterior datei bilantului, atunci entitatea nu va recunoaste acele dividende ca datorii la data bilantului. Obiectivul acestui standard este de a stabili: Momentul in care o entitate trebuie sa isi ajusteze situatiile financiare datorita evolutiilor financiare datorita evenimentelor ulterioare datei bilantului; Prezentarea de informatii pe care trebuie sa le faca o entitate cu privire la data la care au fost autorizate pentru publicare situatiile financiare si cu privire la evenimentele ulterioare datei bilantului. Acest standard cere, de asemenea, ca o entitate sa nu isi intocmeasca situatiile financiare pe baza principiului continuitatii activitatii daca evenimentele ulterioare datie bilantului indica faptul ca acest principiu nu e adecvat. Arie de aplicabilitate Acest standard va fi aplicat in contabilizarea si prezentarea informatiilor referitoare la evenimentele ulterioare datei bilantului. Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile( implica obtinerea de beneficii) sau nefavorabile(implica o iesire de beneficii), care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru depunere. Pot fi identificate doua tipuri de evenimente: a. Evenimente care fac dovada conditiilor existente la data bilantului ( care conduc la ajustarea situatiilor financiare) b. Evenimente care ofera indicatii despre conditiile aparute ulterior datei bilantului (care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare) Procesul de autorizare a situatiilor financiare pentru emitere va varia in functie de structura conducerii, cerintele legislatie si procedurile urmarite la intocmirea si finalizarea situatiilor financiare. In unele cazuri, unei entitati i se cere sa supuna spre aprobare actionarilor ei situstiile financiare, dupa ce acestea au fost emise. In asemenea cazuri, situatiile financiare sunt autorizate pentru aprobarea unui consiliu de supraveghere ( format numai din cadre neexecutive). In astfel de cazuri,

situatiile financiare sunt autorizate emiterea lor de consiliul de supraveghere.

pentru emitere atunci cand conducerea autorizeaza

Evenimente ulterioare datei bilantului, careconduc la ajustarea situatiilor financiare O entitate va ajusta valorile recunoscute in situatille financiare pentru a reflecta evolutiile ulterioare datei bilantului. De exemplu: Solutionarea anterioara a unui litigiu, care confirma ca o entitate are o obligatie prezenta la data bilantului Receptionarea de informatii ulterioare datei bilantului, ce indica deprecierea unui activ sau necesitatea ajustarii valorii unei pierderi din deprecierea anterior recunoscuta, ca falimentul unui client aparut ulterior datei bilantului sau vanzarea stocurilor ulterior datei bilantului Determinarea ulterioara datei bilantului a costului activelor achizitionate sau a incasarilor rezultate din active vandute inainte de data bilantului Determinarea ulterior datei bilantului a valorilor rezultate din repartizarea profitului sau din plata primelor Descoperirea de fraude sau erori ce arata ca situatiile financiare sunt incorecte. Evenimente ulterioare datei bilantului, care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare O entitate nu isi va ajusta valorile recunoscute in situatiile sale financiare pentru a reflecta evenimente ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare. De exemplu, un declin in valoarea de piata a unei investitii dintre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru emitere. O reducere a valorii de piata nu se refera in mod normal la conditiile in care sunt facute investitiile la data bilantului, dar reflecta circumstantele ce au aparut ulterior. De aceea, o entitate nu ajusteaza valorile recunoscute in situatiile sale financiare pentru investitii. In mod similar, entitatea nu actualizeaza valorile prezentate pentru investitiile de la data bilantului, desi entitatea poate fi nevoita sa prezinte informatii suplimentare . Dividende Daca o entitate declara dividendele detinatorilor de instrumente de capitaluri dupa data bilantului, entitatea nu va recunoaste acele dividende ca datorie la data bilantului.

Daca dividendele sunt declarate dupa data bilantului, dar inainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru emitere, dividendele nu sunt recunoscute ca datorie la data bilantului, pentru ca nu indeplinesc criteriile unei obligatii prezente. Astfel de dividende sunt prezente in note, conform IAS1. Continuitatea activitatii O entitate nu a intocmit situatii financiare pe baza continuitatii activitatii daca organismele de conducere determina dupa data bilantului, fie ca intentioneaza sa lichideze entitatea comerciala, fie ca nu au nici o alta varianta realista in afara acesteia. Deteriorarea rezultatelor de exploatare si a pozitiei financiare ulterior datei bilantului indica nevoia de a considera daca presupunerea continuitatii activitatii este inca adecvata. Daca principiul continuitatii activitatii nu mai este adecvat, efectul este atat de persistent incat acest standard cere o modificare fundamentala a bazei de contabilizare, mai degraba decat o ajustare a valorii recunoscute comform bazei originale de contabilizare. Prezentarea informatiilor O entitate trebuie sa prezinte data la care situatiile financiare au fost autorizate pentru emitere, precum si cine a dat aceasta autorizare. Daca proprietarii intreprinderii sau altii au puterea de a modifica situatiile financiare dupa emitere, entitatea va prezenta acest fapt. E important pentru utilizatori sa cunoasca momentul in care situatiile financiare au fost autorizate pentru emitere, pentru ca acestea nu reflecta evenimente ulterioare acestei date. Actualizarea prezentarii de informatii referitoare la conditiile existente la data bilantului Daca o entitate primeste, ulterior datei bilantului, informatii despre conditiile ce au existat la data bilantului, entitatea va actualiza prezentarea de informatii ce se refera la aceste conditii in lumina noilor informatii. In unele cazuri, o entitate trebuie sa actualizeze prezentarea de informatii in situatiile ei financiare pentru a reflecta informatiile primite dupa data bilantului, chiar daca informatiile nu afecteaza valorile pe care entitatea le recunoaste in situatiile sale financiare. De exemplu, atunci cand ulterior datei bilantului devin disponibile dovezi despre o obligatie contingenta ce exista la data bilantului

Evenimente ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare Daca evenimentele care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare sunt semnificative, nereprezentarea lor ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. In consecinta, o entitate va prezenta urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente ulterioare datei bilantului: a. Natura evenimentului b. O estimare a efectului financiar sau o declaratie conform careia o astfel de estimare nu poate fi facuta. Avem urmatoarele exemple de eenimente care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare si care duc, in general, la prezentare: O combinare de intreprinderi majora cese produce ulterior datei bilantului sau cedarea unei filiale importante; Achizitii semnificative de de active, alte cedari de actie sau exproprierea Distrugerea survenita in urma unui incendiu a unei importante uzine de de catre Guvern a unor active importante ; productie ulterior datei bilantului Anuntarea sau inceperea implementarii unei restructurari majore Tranzactii importante cu active comune si tranzactii potentiale cu actiuni Modificari neobisnuit de mari survenite ulterior datei bilantului in Modificari ale ratelor de impozitare sau ale reglementarilor fiscale comune ulterioare datei bilantului; preturile activelor sau in cursurile de schimb valutar; adoptate sau anuntate ulterior datei bilantului, care au un efect semnificativ asupra creantelor sau datoriilor privind impozitul amanat sau curent; ulterioare datei bilantului. Implicarea in angajamentele sau datoriile contingente sau semnificatie Inceperea unui litigiu major general in exclusivitate de evenimentele ( de exemplu, prin emiterea de garantii semnificative);

APLICATII 1. In cursul lunii decembrie 2002, salariatii societatii Alfa, concediati in ultimul trimestru al anului, au intentat o actiune in justitie cerand despagubiri pentru desfacerea contracului de munca in mod abuziv. Juristul societatii e pesimist in legatura cu rezultatul procesului, deoarece in contractul de munca prevazuta clauza privind plata unor sume compensatorii pentru desfacerea abuzia a contractelor de munca . El considera ca societatea va trebui sa trebui sa plateasca aproximativ 200.000 u.m. La 15.02.2003, societatea pierde procesul si va trebui sa plateasca suma de 800.000 u.m. La 31.12.2002, pentru Alfa exista o obligatie legala, preazuta prin contact, pentru ca intreprinderea a desfacut abuziv contractul de munca al unor angajati. Deci putem vorbi de o obligatie prezenta provenita din evenimente trecute . Pentru ca juristul societatii estimeaza ca intreprinderea ar putea pierde procesul, rezulta probabilitatea unei iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice. Sumele ce urmeaza a fi platite sunt estimate credibil la valoarea de 200.000 u.m. Societatea Alfa recunoaste un provizion pentru estimarea obligatiei fata de personalul concediat abuziv, in valoare de 200.000 u.m. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli = Provizioane pentru litigii 200.000 u.m.

La 15.02.2003, procesul e finalizat, iar intreprinderea trebuie sa plateasca salariatilor concediati in mod abuziv suma de 800.000 u.m.. Finalizarea procesului e un eveniment ulterior datei bilantului, care ofera dovada conditiilor existente la data bilantului.

La data bilantului exista probabilitatea ca intreprinderea sa piarda procesul, dar estimarea nu a fost facuta corespunzator, provizionul fiind estimat la o valoare mai mica. Deci intreprinderea va trebui sa ajusteze situatiile financiare ale exercitiului precedent, prin inregistrarea unui provizion suplimentar pentru suma de 600.000 u.m.

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

= Provizioane pentru litigii

600.000

BILANT CONTABIL INTOCMIT LA 31.12.2002 Inainte de ajustare Dupa ajustare Active imobilizate 300000 Active imobilizate Active circulante 60000 Active circulante Cheltuieli in avans Cheltuieli in avans Datorii ce trebuie platite Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Active circulante nete Total active-datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri in avans Capital si rezerve 80000 200000 40000 40000 20000 320000 intr-o perioada de un an Active circulante nete Total active-datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri in avans Capital si rezerve

300000 60000

40000 20000 320000

80000 800000 -560000

Influenta luarii in considerare a evenimentelor ulterioare asupra situatiilor financiare este semnificativa, conducand intreprinderea de la o situatie favorabila, inainte

de ajustare, la o situatie nefavorabila, dupa ajustare ( inregistrarea unei pierderi semnificatie si o marime negatia a capitalurilor proprii)

2. Pe 25.02.2009, cu ocazia efectuarii unui control s-a descoperit ca intreprinderea a omis sa inregistreze in contabilitate o factura privind vanzarea de marfuri din 25.12.2010, in valoae de 500.000 u.m.

Intreprinderea va contabiliza vanzarea marfurilor in numele exercitiului financiar 2009. Clienti = Venituri din vanzarea marfurilor 500.000 u.m.

ITALIA - IAS 10 FATTI INTERVENUTI DOPO LA DATA DI RIFERIMENTO DEL BILANCIO IAS 10 se ocup de aspecte legate de evenimentele care apar dup data bilanului. Principiul nu este, n general, diferit, ca reguli, de normele naionale cuprinse n principiul contabil nr 29. Obiectivul IAS 10 este de a identifica ipotezele n care companiile trebuie s i ajusteze situaiile financiare pentru evenimentele ulterioare datei bilanului, precum i circumstanele n care nu este necesar ajustarea, dar sunt necesare informaii despre aceste cazuri. Documentul prevede, de asemenea faptul c o ntreprindere nu ar trebui s i ntocmeasc situaiile financiare n conformitate cu criteriile proprii unei afaceri, datorita cazurilor n care evenimentele ulterioare datei bilanului indic faptul c ipoteza continuitii activitii nu mai este adecvat.

Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile i nefavorabile, care au loc ntre data finalizarii bilanului (de exemplu, 31 decembrie) i data la care situaiile financiare sunt autorizate pentru emitere: aceasta este identificata cu data de aprobare a proiectului de buget de ctre organismul de conducere (de exemplu, n Italia pn la 31 martie din urmtoarele: articolul 2364 Cod civil). Aceste fapte sunt de dou tipuri: 1)fapte care fac dovada condiiilor existente la data bilanului: sunt evenimente care necesita ajustare; 2) faptele care indic condiiile care au aprut dup data bilanului: sunt faptele care nu implic corecie.

Exemplul 1 Managementul finalizeaz proiectul situatiilor financiare pentru anul incheiat la 31 decembrie 20X1, la 28 februarie 20X2. La 18 martie 20X2, Consiliul de Administraie examineaza situatiile financiare i autorizeaza publicarea. Compania anun profitul si alte aspecte importante ale bilantului la 19 martie 20X2. Bugetul este pus la dispoziia acionarilor i publicului la 1 aprilie 20X2. Acionarii aprob situaiile financiare n cadrul reuniunii lor anuale in data de 30 aprilie 20X2 i situaiile financiare aprobate sunt depuse la autoritile de reglementare. Situaiile financiare sunt autorizate pentru emitere la 18 martie 20X2, care este data de autorizare de ctre Consiliul de Administraie. n unele cazuri, managementul este obligat s prezinte, spre aprobare, situaiile sale financiare catre un organ de supraveghere: aceasta etapa este un procedeu care, n sistemul italian, se numete "dubl". n aceste cazuri, situaiile financiare sunt autorizate pentru emitere n cazul n care

Consiliul de Administratie autorizeaza prezentarea situatiilor financiare Consiliului de supraveghere. Exemplul 2 La 18 martie 20X2, Consiliul de administraie prezint bugetul consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere aprob bugetul pe 26 martie 20X2. Bugetul este pus la dispoziia acionarilor i publicului la 1 aprilie 20X2. Actionarii au aprobat dividende n cursul reuniunii anuale 30 aprilie 20X2. Situaiile financiare sunt autorizate pentru emitere la 18 martie 20X2, care este data autorizrii de ctre Consiliul de administraie pentru a fi prezentate n consiliul de supraveghere. IAS 10 specific faptul c evenimentele ulterioare datei bilanului includ toate evenimentele pn la data la care situaiile financiare au fost autorizate pentru emitere, chiar dac aceste evenimente au loc dup anunarea public a profitului sau a altor repere date ale bugetului. IAS 10 prevede c nu ar trebui s fie recunoscute ca datorie la data bilanului, dividendele declarate dup aceast dat, dar nainte ca situaiile financiare sa fie autorizate pentru emitere. n aceast situaie, criteriile nu sunt ndeplinite, prevzute n IAS 37 pentru detectarea unei datorii la data bilanului. Dividendele sunt prezentate n notele la situaiile financiare n conformitate cu cerinele IAS 1.

AUSTRALIA EVENTS AFTER THE REPORING PERIOD Standardul de contabilitate AASB 110 Evenimente ulterioare perioadei de raportare, modificat.

Acest standard ncepe cu perioadele de raportare anuale. Se aplic la sau dup 1 ianuarie 2011. Se iau n considerare modificrile pn la i inclusiv 15 decembrie 2009 i a fost pregtit la 23 februarie 2010 de ctre personalul Australian Accounting Standards Board (AASB). Aceast lucrare nu este un standard de contabilitate realizat separat de ctre AASB. n schimb, aceasta este o reprezentare a AASB 110 (iulie 2004), modificat prin alte standardele de contabilitate , care efectiv sunt enumerate n tabelul de mai jos. Standard Date made Application date (annual reporting periods on or after )

AASB 110 15 Jul 2004 (beginning) 1 Jan 2005 AASB 2007-4 30 Apr 2007 (beginning) 1 Jul 2007 AASB 2007-8 24 Sep 2007 (beginning) 1 Jan 2009 AASB 2007- 13 Dec (beginning) 1 Jan 2009 10 AASB 2008-5 2007 2008 (beginning) 1 Jan 2009 24 Jul AASB 2008- 18 Dec (beginning) 1 Jul 2009 13 AASB 2009-6 2008 2009 (beginning) 1 Jan 2009 25 Jun and (ending) 30 Jun 2009 AASB 2009- 15 Dec (beginning) 1 Jan 2011 12 2009 AASB 110 i IAS 10 AASB 110 evenimente ulterioare perioadei de raportare a fost modificat ca IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare emise de International Accounting Standards Board (IASB). Punctele care au fost adugate la acest standard (i nu apar n textul din IAS 10) sunt identificate cu prefixul "Aus", urmat de numrul de la punctul precedent IASB i numerotare zecimal, dupa cum urmeaza: Aus1.1 This Standard applies to: (a)each entity that is required to prepare financial reports in accordance with Part 2M.3 of the Corporations Act and that is a reporting entity; (b)general purpose financial statements of each other reporting entity; and (c)financial statements that are, or are held out to be, general purpose financial statements. Aus1.2 This Standard applies to annual reporting periods

beginning on or after 1 January 2005. Aus1.3 This Standard shall not be applied to annual reporting periods beginning before 1 January2005.

Aus1.4

The requirements specified in this Standard apply to the financial statements where information resulting from their application is material in accordance with AASB 1031 Materiality.

Aus1.5

When applicable, this Standard supersedes: (a) AASB 1002 Events Occurring After Reporting Date as notified in the Commonwealth of Australia Gazette No S 415, 16 October 1997; and (b) AAS 8 Events Occurring After Reporting Date as issued in October 1997.

Entitile care sunt conforme cu AASB 110 vor fi modificate simultan n conformitate cu IAS 10, modificat. Obiectivul acestui standard este de a prescrie: (a) atunci cnd o entitate ar trebui s ajusteze situaiile financiare pentru evenimentele dup perioada de raportare, i (b) c informaiile care o entitate ar trebui s dea cu privire la datele la care situaiile financiare au fost autorizate pentru emitere i cu privire la evenimentele dup perioada de raportare. Este un standard care prevede de asemenea ca o entitate nu ar trebui s pregteasc situaiile financiare pe baza continuitii activitii n cazul in care evenimentele dup perioada de raportare au indicat ca ipoteza continuitii activitii nu este adecvat.

Dac o entitate declar dividendele deintorilor de instrumente de capitaluri proprii (astfel cum sunt definite n AASB 132 Instrumente financiare: prezentare) dup perioada de raportare, entitatea nu trebuie s recunoasc aceste dividende ca datorie la sfritul perioadei de raportare Dac dividendele sunt declarate dup perioada de raportare, dar nainte ca situaiile financiare sunt autorizate pentru emiterea, dividendele nu sunt recunoscute ca datorie la sfritul perioadei de raportare, deoarece nu exist o obligaie n acel moment. Astfel de dividende sunt prezentate n note n conformitate cu AASB 101 Prezentarea situaiilor financiare. O entitate trebuie s prezinte datele la care situaiile financiare au fost autorizate pentru emiterea i cine a dat aceast autorizare. n cazul n care proprietarii entitii sau alii au puterea de a modifica situaiile financiare dup emitere, entitatea va prezenta acest fapt. Este important pentru utilizatori s cunoasc momentul situaiile financiare au fost autorizate pentru emitere, deoarece situaiile financiare nu reflect, evenimente dup aceast dat. Exemplul 1

Managementul finalizeaz proiectul situatiilor financiare pentru anul incheiat la 31 decembrie 20X1, la 28 februarie 20X2. La 18 martie 20X2, Consiliul de Administraie examineaza situatiile financiare i autorizeaza publicarea. Compania anun profitul si alte aspecte importante ale bilantului la 19 martie 20X2. Bugetul este pus la dispoziia acionarilor i publicului la 1 aprilie 20X2. Acionarii aprob situaiile financiare n cadrul reuniunii lor anuale in data de 15 mai 20X2 i situaiile financiare aprobate sunt depuse la autoritile de reglementare financiare pe data de 17 mai 20X2.

n unele cazuri, managementul este obligat s prezinte, spre aprobare, situaiile sale financiare catre un Consiliu de supraveghere.

Exemplul 2 La 18 martie 20X2, Consiliul de administraie prezint bugetul consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere aprob bugetul pe 26 martie 20X2. Bugetul este pus la dispoziia acionarilor i publicului la 1 aprilie 20X2. Actionarii au aprobat dividende n cursul reuniunii anuale 15 mai 20X2 apoi depuse catre organele de reglementare la 17 mai 20X2. Situaiile financiare sunt autorizate pentru emitere la 18 martie 20X2, care este data autorizrii de ctre Consiliul de Administraie pentru a fi prezentate n consiliul de supraveghere. IAS 10 specific faptul c evenimentele ulterioare datei bilanului includ toate evenimentele pn la data la care situaiile financiare au fost autorizate pentru emitere, chiar dac aceste evenimente au loc dup anunarea public a profitului sau a altor repere date ale bugetului.

Deosebiri intre diferite sisteme contabile. Ca limbaj economic, instrument al comunicrii informaiilor financiare, contabilitatea este un instrument particular al unei culturi naionale( J.-C. Scheid). Asupra contabilitii, care este o construcie social, acioneaz permanent politicul, religia, socialul, grupurile de interese, care toate fac presiune asupra sistemelor contabile naionale, impunnd o anumit regul a jocului. Aa s-a ajuns la existena unor scandaluri financiare, abuzuri ale sistemului politic, economic i social sau la presiuni de ordin economic. n aceste condiii pentru evenimente identice pot exista reglementri contabile diferite, care ne dau reguli contabile diferite de la o ar la alta. Aceste diferene sunt evocate de Axel Haller i Peter Walton astfel: 1. n Germania, tot ceea ce nu este explicit autorizat prin lege este interzis. 2. n Anglia, tot ceea ce nu este explicit interzis este permis.

3. n Rusia, totul este interzis, inclusiv ceea ce este autorizat prin lege. 4. n Italia, totul este permis, inclusiv ceea ce este interzis. n baza acestor moduri de reglementare i interpretare, un eveniment economic sau o tranzacie poate fi interpretat() n mod diferit, lucru care va conduce la divulgarea unor informaii financiare diferite. Cercetrile ntreprinse n domeniul contabilitii comparate au ncercat s inventarieze diferenele care exist ntre diferitele sisteme contabile din lume i n acelai timp s identifice cauzele care au condus la apariia acestor diferene. n 1998 Nobes, pune n eviden existena a dou mari categorii de sisteme contabile: - sisteme de raportare financiar caracterizate prin capitalizare puternic i predominana outsider-ilor , de tip A, care se i au sorgintea n contabilitatea anglosaxon ( ex. Marea Britanie, SUA, Canada, Australia) i; - sisteme de raportare financiar caracterizate prin capitalizare slab i predominana insider-ilor , de tip B, care corespund contabilitii continentale ( ex. Frana, Germania i Italia). Dar studiul diferenelor dintre sistemele contabile au pus n eviden i o serie de relaii de cauzalitate ntre diferii factori i practicile contabile. Factorii depistai au fost considerai ca fiind factori de mediu, cei mai influieni fiind: sistemul de finanare al corporaiilor, motenirea colonial, invaziile, fiscalitatea, inflaia, nivelul de educaie, vrsta i mrimea profesiei contabile, stadiul de dezvoltarea economic, sistemul politic, sistemele de drept, cultura, istoria, geografia, limba, teoria economic, climatul social, religia i accidentele istoriei. n analiza legturii dintre aceti factori i sistemul contabil influenat se cuvine s exemplificm cauzalitatea sistem de drept sistem contabil. Asfel, sistemele contabile de tip A au fost influenate de sistemul de drept cutumiar, n timp ce sistemele contabile de tip B de sistemul de drept roman. Sistemul de drept roman are la baz Corpus Juris Civilis al mpratului Iustinian, unde regulule provin din interpretarea unor principii legale generale i din interpretarea textelor doctrinare, legislaia fiind singura surs principal a dreptului. Influena sistemului de drept asupra sistemelor contabile au determinat existena unei terminologii juridice n contabilitate, specific fiecrui sistem. Un exemplu semnificativ ar fi modul de definire al elementelor situaiilor financiare prin raportare la noiunea juridic de patrimoniu. Se impune n acest sens a face o comparaie ntre viziunea doctrinei contabile franceze ( care are abordri prin prisma opticii juridice) i cea a Cadrului general al IASB ( unde avem o abordare economic). Realiznd o explicitarea a noiunii de drept cutumiar se impune a se preciza c acesta are la baz obiceiuri ale locului n materie de administrare a justiiei. n Anglia feudal judectorii erau instruii s judece cauzele dup legea i obiceiul locului, astzi ns dreptul cutumiar ( common law) formnd o parte a dreptului general, n care predominant este dreptul legislativ, adic legile emise de Parlament (statute law). n dreptul cutumiar, judectorii emit principiile din care deriv dreptul, un rol esenial revenind doctrinei precedentului.

In concluzie,cu referire stricta la IAS 10, aplicat in Romania si Italia, precum si AASB 110 aplicat in Australia contin, in general, aceleasi prevederi, ca de exemplu cele referitoare la evenimentele care modifica sau nu situatiile financiare, sau cazul dividendelor care daca sunt inregistrate dupa incheierea situatiilor financiare, nu sunt contabilizate ca si datorii, continuitatea activitatii etc, aceleasi obiective. Diferentele intre IAS 10 si AASB 110 constau in punctele continute in AASB 110 identificate cu ajutorul prefixului Aus precum si diferite date calendaristice, de reuniune a Consiliului de Administratie, de depunere a situatiilor financiare catre organele de reglementare.

BIBLIOGRAFIE

1. IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare 2. N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, vol. I, II, III, Ed. Economic, Bucureti, 2000 3. OIC ORGANISMO ITALIANO DI CONTABILIT, Aspetti applicativi dei

principi IAS/IFRS 4. Compiled AASB Standard