Universitatea Alexandru Ioan Cuza Administraie Public Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Anul I. Grupa 1.3

Caiet de practic
-

Primaria Municipiului Iai -

Profesor: Lect. Dr. Ana-Maria Bercu

Student: Grdinariu Ioana Claudia

IAI 2010

ORAGANIZAREA SI FUNCIONAREA PRIMRIEI MUNICIPIULUI IAI

1. Scurt istoric Orasul Iai se numar printre cele mai vechi i mai importante aezri ale rii, n care a pulsat mereu, puternic, o autentic via romneasc. Capital a Moldovei, oraul a dat patrimoniului naional inestimabile valori materiale i spirituale, a nscris n istoria rii pagini, glorioase rmase durabil n contiina poporului. Astzi Iaul este cel mai important centru social, economic i cultural al Moldovei, remarcndu-se prin trecutul lui. Vechile cldiri, acoperite de patina timpurilor se mbin armonios cu noile construcii, oraul cunoscnd o dezvoltare puternic datorit nvmntului i economiei locale. Documentul care atest nfiinarea Primriei municipiului Iai este Legea comunal din 1864, votat de Adunarea generala a Romniei (Parlamentul) n ziua de 9 martie 1864 i promulgat sub nr. 394 de ctre Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea n istoria administraiei comunale moderne prin nfiinarea Primriei. Primul primar al Iailor a fost Dimitrie Guti care a condus municipiul n cinci mandate, de numele sau fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri. Actualul sediu al primriei, fostul Palat Roznovanu, este situat n inima Iaului, n apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionant prin somptuozitate i fastul interioarelor, a fost construit n deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea i restaurat ntre 1830 - 1833 de ctre cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat i Catedrala Mitropolitan.

2. Obiect / domeniu de activitate Consiliul local, n frunte cu primarul sunt autoriti ale administraiei publice locale i au ca scop principal funcionarea, soluionarea i gestionarea, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, a treburilor publice, n condiiile legii. Primaria Municipiului Iasi, ca membr a Asociatiei Muncipalitatilor din Romania are ca viziune satisfacia permanent a clienilor (persoane fizice si juridice), a angajailor, apreciai ca i colaboratori i a societii civile, urmrind s devin un lider regional si national. Obiectivele urmresc 4 perspective:

PERSPECTIVA FINANCIAR cu obiectivul optimizrii utilizrii resurselor financiare avind la baz taxele si impozitele locale si de furnizare de servicii, clar definite i asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiii necesare mbuntirii acestora. PERSPECTIVA CLIENTULUI cu obiectivul de a exista permanent n preajma clientului actual i potenial, cu perceperea dorinelor, necesitilor lui i creterea gradului de responsabilitate/ promptitudine vis--vis de CLIENT.

o o o

Responsabilitate / promptitudine; Parteneriatul cu clientul (cetatenii si agentii economici); Satisfacerea ateptrilor clientului.

PERSPECTIVA PROCESELOR INTERNE o Sunt integrai in cadrul administratiei publice, mai precis n domeniul administratiei publice locale, i folosesc permanent efectul sinergetic. o Coopereaz n sistem de parteneriat cu clientii (persoane publice si juridice), ncercnd s obin avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligena serviciilor acestora. o Acioneaz in cadrul unui sistem de management, bazat pe standarde internaionale, pe care l implementeaza si il mbuntesc continuu. n domeniul calitii, sunt decii s implementeze sistemul de management actual pe baza ISO 9001: 2000 i s obin certificarea acestuia. o Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor i deplin contieni de aciunile lor. o Urmresc maximizarea competitivitii lor. o Managementul de vrf elaboreaz i pune la dispoziie POLITICA DE MANAGEMENT A PRIMARIEI MUNICIPIULUI IASI. o Aprecierea aportului personalului se face conform realizrii obiectivelor proprii stabilite. o Managementul i stabilete propriile obiective utiliznd politica CONTRIBUABILILOR.

PERSPECTIVA NVRII-DEZVOLTRII Primaria a demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare i de responsabilizare a personalului municipalitatii, n ideea atragerii lor permanente spre interesele societii. Doresc s mreasc autoresponsabilizarea acestora, favoriznd astfel reaciile din cadrul organizaiei i uurarea modului de aplicare n practic, trecnd de la modul de lucru prin subordonare la cooperare i colaborare intern. CONSIDER MOTIVAREA, INITIATIVA, SPECIALIZAREA SI CALIFICAREA personalului ca DETERMINANTE n cadrul politicii organizaionale. o Calificarea i specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri atractive, gen training activ. o Compararea permanent a performanelor noastre cu cele ale altor institutii, cu acelasi specific, din administratia publica locala o mbuntirea continu a comunicrii interne i externe. o Urmrirea pstrrii echilibrului ntre tinereea i experiena personalului.

3. Organizarea intern

Aparatul propriu al Primriei Municipiului Iai este organizat n conformitate cu dispoziiile Legi inr.215/2001 privind administraia public local i este structurat astfel : Atributiile primarului: asigura respectarea prevederilor Constitutiei,precum i punerea naplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;

dispune masurile necesare i acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu

caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor publice centrale, precum i a hotarailor consiliului judetean; asigura aducerea la ndeplinire a hotararilor consiliului local; ntocmete proiectul bugetului local si contul de ncheiere aexercitiului bugetar si le exercit functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere, raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public i ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, supune spre aprobare consiliului local; ncasarea i cheltuirea sumelor din bugetul local i comunica de ndata consiliului local cele constatate; domeniului privat al comunei ; epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele de specialitate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutii publice din comuna pentru a aplica masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre ; asigura ordinea publica si linistea cetatenilor, prin intermediul politiei jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; contractuale ; asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local, in situatia in care considera propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele ca hotararea este ilegala in trei zile de la adoptare sesizeaza prefectura locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultatii in conditiile legii Atributii ale viceprimarului - exercita atributiunile Primarului n lipsa acestuia din localitate, cu exceptia celor ce nu pot fi delegate; - asigura elaborarea Regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, le prezinta spre aprobare Consiliului local, potrivit prevederilor legale, iar dupa aprobare urmareste realizarea acestora; - solutioneaza operativ, n spiritul legii, constatarile Corpului de control a disciplinei n constructii, cat si eliberarea autorizatiilor de constructii, n conformitate cu planul urbanistic si amenajarea teritoriului; indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

- vegheaza la respectarea normelor de protectia mediului si a ecosistemului din teritoriul administrat de municipiu, conform legii si specificului local; - urmareste tinerea la zi a bancii de date privind amenajarea teritoriului si lucrarilor de cadastru imobiliar; - indeplineste functia de Ofiter de stare civila; - controleaza activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizarilor si cererilor cetatenilor n domeniul sau de activitate; Viceprimarul coordoneaza si controleaza activitatea directiilor, serviciilor si birourilor de specialitate care i-au fost ncredintate prin organigrama aprobata de Consiliul local la propunerea primarului si anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul Cadastru, Birou Mediu si Dezvoltare Regionala, Direcia de Investitii, Directia Servicii Publice, Directia de Administrare a Patrimoniului. Indeplineste si alte atributii delegate de Primar n conditiile legii; Secretarul, in calitate de functionar public de conducere,are urmatoarele atributii principale conform Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale: Comunica in scris consilierilor invitatia la sedinta asigurind convocarea consiliului local, Pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local Aduce la cunostinta publica ordinea de zi a sedintei consiliului local Participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local si efectueaza lucrarile de Intocmeste pontajul prezentei consilierilor la sedinta; Semneaza impreuna cu presedintele de sedinta procesul verbal; Pune la dispozitie consilierilor in timp util procesul verbal al sedintei anterioare, pe care Intocmeste un dosar special pentru fiecare sedinta de consiliu care va fi numerotat, Colaboreaza la redactarea proiectelor de hotariri si le avizeaza pentru legalitate Contrasemneaza pentru legalitate hotaririle consiliului local Comunica hotaririle consiliului local primarului si prefectului, de indata,dar nu mai tirziu in termenul stabilit de lege

secretariat Intocmeste procesul verbal al sedintei consiliului local;

ulterior il va supune spre prezentare consiliului local semnat si sigilat, impreuna cu consilierul care conduce sedinta

de 3 zile de la data adoptarii

 catre prefect

Inregistreaza comunicarile efectuate intr-un registru special destinat acestui scop .Aduce

la cunostinta publica hotaririle cu caracter normativ in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale de Pune la dispozitia consilierilor, la cererea acestora, in termen de cel mult 20 de zile, Aduce la cunostinta publica rapoartele de activitate ale consilierilor si viceprimarului Avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului Urmareste rezolvarea corespondentei in termen legal Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise Rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si

informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului de catre primari

de consiliul local sau primar, in termen de cel mult 10 zile,daca legea nu prevede altfel artibitiilor ce in revin potrivit legii, pina la constituirea noului consiliu local, in caz de dizolvare, in absenta primarului si viceprimarului Indeplineste atributii de ofiter de stare civila daca acestea I s-au delegat de catre primar Elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu Legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea Coordoneaza si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate, stabilite de primar.

caracter secret, stabilit legii copiilor cu acte originale, in conditiile legii;

Avnd n vedere observatiile si recomandarile controlorilor financiari ai Curtii de Conturi, privind modul de organizare al decontarii sumelor prezentate de compartimentele de specialitate, ct si delimitarea atributiilor ntre cele 3 servicii care asigura executia cheltuielilor: serviciul buget, serviciul contabilitate si serviciul financiar. Directia de Comunicare

Direcia de Comunicare este subordonat Primarului. Desfoar urmtoarele activiti: - implementeaz i gestioneaz strategiile, programele i tehnicile de comunicare cu diverse grupuri de audient (ceteni, instituii publice, ageni economici, asociaii, organizaii .a.) la Primria Municipiului Iai la nivel interdepartamental i la nivel extern (local, naional i internaional); - coordoneaz aplicarea strategiei Guvernului Romniei privind reforma relaiei dintre administraie i cetean i pentru instituionalizarea transparenei;

- gestioneaz capitalul de imagine al instituiei i al oraului, n ar i n strintate, asigur consultan pe acest domeniu, prin departamentele pe care le are n componen, pentru alte departamente ale municipalitii; - coordoneaz toate activitile prevzute de lege, care organizeaz activitatea de relaii publice n administraia public local; Direcia de Comunicare are n componen urmtoarele departamente: CENTRUL DE INFORMAII PENTRU CETENI BIROUL DE DEMOCRAIE PARTICIPATIV LOCAL SERVICIUL DE RELAII INTERNAIONALE I PARTENERIATE EUROPENE BIROUL DE ORGANIZARE EVENIMENTE SPECIALE BIROUL DE COMUNICARE COMPARTIMENT AUDIENTE COMPARTIMENT RELATII CU PUBLICUL .

Directia de Programe si Servicii pentru Comunitare Este subordonat Primarului i are n componen urmtoarele servicii: - SERVICIUL MANAGEMENTUL PROIECTELOR - SERVICIUL DE IMPLEMENTARE PROGRAME - SERVICIUL DE DOCUMENTARE ADMINISTRATIV - BIROUL DE PROMOVARE TURISTIC
Serviciul Resurse Umane Atributii: - elaboreaz proiectul de organigram, statul de funcii i regulamentul de organizare i funcionare i le supune spre aprobare consiliului local; - ntocmete i actualizeaz statele de funcii pentru aparatul de specialitate al primarului; - calculeaz drepturile salariale ale salariailor pn la total brut; - execut lucrri privind evidena i micarea personalului, ntocmete, completeaz i pstreaz carnetele de munc ale personalului din aparatul de specialitate din administraia public local; - ntocmete registrul electronic de eviden a salariailor i l nainteaz Inspectoratului Teritorial de Munc; - ntocmete documentele necesare la ncadrarea n munc (contracte de munc, dispoziii de angajare, adrese de transfer, etc.); - verific i vizeaz foile zilnice de prezen ale tuturor compartimentelor, n vederea stabilirii drepturilor salariale lunare; - asigur parcurgerea tuturor etapelor prevzute n cadrul procedurilor de desfurare a concursurilor de ocupare a posturilor vacante, conform H.G. nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din

unitile bugetare, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, i H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea i dezvoltarea carierei funcionarilor publici; - verific i completeaz dosarele de personal pentru ntreg personalul administraiei publice; - ntocmete dosarele profesionale ale funcionarilor publici din cadrul instituiei, conform cu H.G. nr. 432/2004; - ntocmete dispoziii privind ncadrarea, detaarea, transferul, promovarea, sancionarea, pensionarea i definitivarea personalului din cadrul aparatului de specialitate; - ine evidena i elibereaz legitimaii de mputernicit al primarului i legitimaii de serviciu pentru salariai; - calculeaz fondul de premiere conform prevederilor legale; - ntocmete programarea concediilor de odihn i ine evidena efecturii acestora; - ine evidena concediilor medicale ale salariailor; - urmrete ntocmirea de ctre efii serviciilor de specialitate a fielor de post pentru toi salariaii din cadrul aparatului de specialitate i asigur gestionarea acestora; - ntocmete Planul anual de formare i perfecionare profesional; - coordoneaz evaluarea funcionarilor publici conform H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea i dezvoltarea carierei funcionarilor publici i a personalului contractual conform H.G. nr. 775/1998, modificat i completat prin H.G. nr. 157/1999; - elaboreaz Planul anual de ocupare a functiilor publice i l nainteaz spre aprobare Consiliului Local, transmindu-l apoi Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici; - ntocmete i nainteaz lucrri statistice lunare, trimestriale, semestriale i anuale ctre Direcia Judeean de Statistic, Direcia General a Finanelor Publice; - ntocmete lucrri/situaii cu privire la funcionarii publici din cadrul aparatului de specialitate; - ine evidena funcionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate; - colaboreaz cu Agenia Naional a Funcionarilor Publici.

a. Relaii interne

Relatiile in cadrul institutiei publice, sunt relatii interne intre compartimente si intre functii diferite. Potrivit criteriilor de constituire in sistem a sarcinilor publice corespunzator tipurilor de servicii cinoscute se pot identifica, in cadrul aceleeasi institutii, relatii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relatii facutative. Ca relatii interne se pot identifica : relatiile dintre agentul agricol si compartimentul impozite si taxe, ca urmare a datelor care se

furnizeaza din registrul agricol despre fiecare contribuabil si despre averea acestuia (cladiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor si taxelor ; relatiile dintre compartimentul impozite si taxe si compartimentul cheltuieli, ca urmare a datelor furnizate de primii necesare in fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli ;

relatiile dintre compartimentul asistenta sociala si compartimentul cheltuieli, ca urmare a datelor

furnizate despre dosarele intocmite pentru ajutorul minim garantat, pentru sustinerea persoanelor cu handicap si protectie a copilului ; relatiile dintre compartimentul urbanism si compartimentul impozite si taxe. Relatii intre consiliul local si primar sunt relatii de autoritate deoarece primarul este autoritate executiva iar consiliul local deliberativa. In acelasi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autoritati sunt constituite prin votul cetatenitlo, ceea ce le confera in egala masura legitimitate, deosebirea intre ele fiind de natura juridica. Se poate vorbi de existenta in primul rand, de existenta unor relatii de cooperare si control prin delegare, atat Consiliul Local avand competente de control asupra primarului cat si acesta, la randul sau asupra Consiliului Local prin competentele pe care le are in virtutea dublului sau rol de autoritate locala si in acelasi timp agent al statului (controlul de legimitate si dreptul de a sesiza prefectul) Fluxuri informaionale interne

1. Serviciul juridic, reprezentat la nivel de comuna de secretar, avizeaza dosarele intocmite de serviciul buget contabilitate privind insolvabilitatea unor platitori. Serviciul buget contabilitate Serviciul juridic

2. Serviciul social intocmeste dosarele pentru ajutorul minim garantat care va fi vizat de serviciul buget contabilitate

Serviciul buget contabilitate

Serviciul social

3. Serviciul buget contabilitate intocmeste statele de plata care vor fi avizate de catre primar ca bun de plata

Serviciul buget contabilitate

Primar

4. Serviciul administrativ intocmeste ordin de plat ape baza facturii primite in vederea achitarii ei si il preda serviciului buget contabilitate pentru viza de control financiar preventiv.

Serviciul buget contabilitate

Serviciul administrativ

Relaii externe

Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice locale sunt extrem de variate si complexe, ele manifestandu-se ca relatii de autoritate ierarhica cu institutiile superioare. Relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice sunt de relatii de autoritate ierarhica, generate de competenta generala pe care o are guvernul de a conduce administratia publica locala la nivel national. Expresia acestui tip de relatii de autoritate este dreptul de control al legalitatii pe care il are prefectul, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, precum si dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autoritati locale. Autoritatea guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitata strict in limitele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestora, principiul autonomiei administrative si al descentralizarii serviciilor publice fiind inscrise in Constitutie. Autoritatile administratiei publice locale au relatii externe cu urmatoarele institutii : - cu Directia Generala a Finantelor Publice a judetului din care face parte institutia respectiva, cu privire la darile de seama contabile (trimestriale si anuale), a contului de executie ; - cu Consiliul Judetean, in legatura cu transferul si subventiile de credite bugetare de la aceasta institutie catre administratiile publice locale ;

- cu Trezoreria Finantelor publice referitor la aprobarea de catre aceasta a deschiderii de credite bugetate conform bugetului de venituri si cheltuieli, a efectuarii de plati conform deschiderii facute, a efectuarii de incasari in contul institutiei publice locale de la diferite institutii publice si de la contribuabili ; - cu alte institutii publice (directia de sanatate publica, casa judeteana de pensii, bugetul de stat) in calitate de contribuabil ; - cu contribuabilii (agentii economici, institutii publice si persoane fizice) cu privire la incasarea impozitelor, taxelor ,contributiilor la bugetul local - cu furnizorii de bunuri si servicii. De asemenea administratia publica locala are relatii externe si cu contribuabilii. Aceste relatii pot fi : - relatii de cooperare (colaborare), relatii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate de catre administratie pentru cetateni), relatii de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice locale. Relatiile de colaborare intre autoritatile administratiei publice locale si cetateni trebuie sa ocupe rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii cat si al valorii continutului. Relatiile de colaborare a administratiei publice locale cu cetatenii sunt o expresie al accesului participativ al populatiei la realizarea treburilor publice. Aceste relatii subliniaza sprijinul acordat de catre cetateni administratiei publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia. Aceste relatii pot fi : relatii de colaborare directa sau indirecta si relatii de prestari servicii. Relatiile de colaborare directa vizeaza actiunile cetatenilor, care participa la realizarea unui interes general al comunitatii locale impreuna cu structurile administratiei publice locale. Relatiile de colaborare indirecta apar in cazul in cetatenii sprijina actiunea autoritatilor publice locale fara sa participe direct. Relatiile de prestari servicii vizeaza organizarea de catre autoiritatile publice locale a unor servicii publice care sa presteze activitati in beneficiul cetatenilor. Acest aspect de serviciilor de servire a cetatenilor este mai evident la administratia publica locala dar si la serviciile descentralizate ale administratiei publice locale. Serviciile aduse cetatenilor de catre administratia publica locala au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor oferite de catre administratiile locale cetatenilor lezeaza interesele acestor si ale statului. Din punct de vedere juridic relatiile dintre administratia publica locala si cetateni poate fi : relatii care au la baza normele de drept administrativ si relatiile care au la baza normele de drept civil.

Relatiile de tip administrativ au la baza norma juridica sau actul normativ care stabileste competentele autoritatilor administratiei publice locale. In aceasta situatie cetateanul are dretul, in temeiul unui act normativ, sa se adreseze administratiei publice locale pentru a-si rezolva probleme personale. Administratia publica locala va rezolva problema cetateanului numai daca solicitarea acestuia indeplineste anumite conditii prevazute de actul normativ Relatiile de tip civil au la baza normele de drept civil, si apa in situatia in care cetateanul utilizeaza servicii publice precum transport in comun, telefon etc, in baza unor contracte incheiate intre prestatorii acestor servicii si beneficiarii lor Relatiile de autoritate, de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice locale vizeaza hotarari luate in mod unilateral de care autoritati, pe care cetateanul este obigat sa le respecte. Din punct de vedere juridic relatiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative.

Fluxuri informaionale externe

1. Primarul impreuna cu comparimentul buget contabilitate intocmeste darile de seama contabile (trimestriale si anuale) si le depune la D.G.F.P.C.F.S. unde sunt verificate si centralizate la nivelul intregului judet pentru a fi transmise Ministerului Finantelor Publice la termene stabilite de acesta.

Autoritatile publice locale

D.G.F.P.C.F.S.

M.F.P.

2. Compartimentul impozite si taxe efectueaza controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, dupa care se efectueaza confruntul cu compartimentul buget contabilitate pentru a se intocmi contul de executie al bugetului de venituri si cheltuieli si pentru a-l depune la D.G.F.P.C.F.S.

La nivelul D.G.F.P.C.F.S. se efectueaza verificarea si controlul contului de executie al bugetelor locale pe ansamblul judetului bacau pentru a fi depus la M.F.P.. La nivelul M.F.P. se elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului de stat si al bugetelor locale pentru a fi inaintat Guvernului, care analizeaza executia bugetara si prezinta contul general de executie al bugetului de stat Parlamentului, pana la 1 iunie. La nivelul Parlamentului se aproba contul general de executie al bugetului de stat.

Compartiment impozite si taxe

Parlament

D.G.F.P.C.F.S.

Guvern

Compartiment buget contabilitate

M.F.P.

3. Autoritatile administratiei publice locale inainteaza trezoreriei cererea de deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat . Creditele se deschid pe capitole si destinatii. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectueaza incasari si plati in functie de deschiderea facuta si disponibilul in cont, si se transmite serviciului buget contabilitate situatia conturilor la fiecare operatiune, adica credite utilizate si disponibil.

Autoritatile administatiei publice locale

Trezoreria

Serviciul buget contabilitate

4. Autoritatile administratiei publice locale incaseaza prin caseria proprie venituri provenind de la persoane juridice si persoane fizice sub forma de impozite si taxe locale. Casieria depune la trezorerie incasarile in limita plafonului de casa stabilit si ridica cu cecnumerar pentru efectuarea platilor. Persoane fizice Casierie Trezorerie

Persoane juridice

5. Repartizarea creditelor bugetare intre institutiile publice. La nivelul ordonatorilor tertiari de credite se intocmesc pe baza de calcule si fundamentari, bugete proprii de venituri si cheltuieli. La nivelul institutiilor ierarhic superioare adica ordonatori secundari de credite se compara calculele proprii cu cele ale institutiilor subordonate si se decide asupra datelor de inscris in bugetul centralizator de venituri si cheltuieli. La nivelul ordonatorilor principali de credite se intocmesc bugete centralizatoare de venituri si cheltuieli prin compararea calculelor proprii cu cele ale ardonatorilor secundari si tertiari. La nivel de judete se iau in calcul in bugetele centralizatoare sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale. La nivelul consiliului judetean se intocmeste bugetul centralizator ca va fi inaintat Ministerului Finantelor. Pe baza acestor informatii Ministerul Finantelor se implica astfel :

- intocmeste lucrari pregatitoare privind bugetul de stat ; - avizeaza metodologic lucrarile privind proiectele de buget pentru asigurarile sociale, asigurarile de sanatate si fondurile speciale ; - intocmeste lucrari pregatitoare privind contul de incheiere a exercitiului bugetar ; - intocmeste proiectele de buget care sunt inaintate guvernului.

Ministerul finantelor publice

Trezorerie

Consiliul judetean

O.P.C

O.S.C.

O.T.C.

6. Directiile de transmitere a informatiilor pe baza carora se deruleaza operatiile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare

 operative

Ministerul Finantelor preia in sarcina executarea prevederilor legi bugetare anuale. Deschiderea de credite bugetare si transmiterea repartizarilor pe categorii de ordonatori de credite Incasarea veniturilor proprii de catre institutiile publice Pastrarea disponibilitatilor banesti ale trazoreriei in contul corespondent la Banca Nationala si Raporturile de corespondenta intre, Trezoreria Centrala, Trezoreriile judetene si trezoreriile Circuitul documentelor privind incasarea veniturilor la buget de la agenti economici prin Incasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice

pana la institutiile publice

utilizarea acestora

intermediul contului corespondent la B.N. catre trezorerie

MINISTERUL FINANTELOR DIRECTIA GENERALA A TREZORERIEI

SEDIILE GENERALE ALE FINANTLOR PUBLICE SI CONTROLUL FINANCIAR DE STAT DIRECTII JUDETENE DE TREZORERIE

ADMINISTRATII FINANCIARE ALE MUNICIPIILOR TREZORERII MUNICIPALE

CIRCUMSCRIPTII FINANCIARE ALE ORASELOR

SERVICII DE TREZORERIE

PERCEPTII FISCALE RURALE COMUNALE BIROURI DE TREZORERIE

Funcionalitatea instituiei publice

Organizare, funcionare i reglementare privind autoritile administraiei publice locale In art. 3 alin. (3) din Constituia Romaniei se prevede c teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, n comune, orae i judee. Acestea sunt uniti administrativ-teritoriale n care se exercit autonomia local i n care se organizeaz i funcioneaz autoriti ale administraiei publice locale. Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv a autoritilor administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii. Autonomia local este numai administrativ i financiar, fiind exercitat pe baza i n limitele prevzute de lege, i privete organizarea, funcionarea, competenele i atribuiile autoritilor administraiei publice locale, precum i gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparin comunei, oraului sau judeului, dup caz. In procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crerii de noi servicii publice, autoritile administraiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabiliti autoritilor administraiei publice locale, fr asigurarea mijloacelor financiare corespunztoare pentru realizarea respectivelor responsabiliti. Consiliile locale i primarii, precum i consiliile judeene i preedinii consiliilor judeene sunt autoriti ale administraiei publice locale care soluioneaz i gestioneaz, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii. Aceste autoriti sunt autonome, n sensul c n relaiile dintre autoritile publice locale i consiliul judeean, pe de o parte, precum i ntre consiliul local i primar, pe de alt parte, nu exist raporturi de subordonare. Comunele, oraele i judeele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au organe proprii de conducere i un patrimoniu distinct, ce le asigur realizarea obiectivului propus la nfiinare. Resursele proprii ale comunelor, oraelor i judeelor sunt gestionate de autoritile administraiei publice locale, potrivit atribuiilor ce le revin. In scopul asigurrii autonomiei locale, autoritile administraiei publice locale au dreptul s instituie i s perceap impozite i taxe locale, s elaboreze i s aprobe bugetele de venituri i cheltuieli ale comunelor, oraelor i judeelor, n condiiile legii.

Acestea au, de asemenea, dreptul ca, n limitele competenelor lor, s coopereze i s se asocieze cu alte autoriti ale administraiei publice locale din ar sau din strintate, s ncheie acorduri ntre ele, s participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniierea i la dezvoltarea unor programe de dezvoltare regional, n condiiile legii, s administreze sau, dup caz, s dispun de resursele financiare, precum i de bunurile proprietate public sau privat ale comunelor, oraelor i judeelor, n conformitate cu principiul autonomiei locale. Consiliile locale sunt compuse din consilieri alei n condiiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Dupa constituire, consiliul local i organizeaz comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate (agricultur , activiti economico-financiare , activiti social-culturale i culte , nvmnt, sntate i familie , amenajarea teritoriului i urbanism , munc i protecie social , protecie copii , protecie mediu i turism , juridic i de disciplina etc). Comisiile de specialitate analizeaz i avizeaz proiectele de hotrri ale consiliului local din domeniul lor de activitate, se pronun asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare, ndeplinesc orice alte atribuii care au legatur cu activitatea lor. Serviciile publice nfiinate de ctre consiliul local activeaz n principalele domenii de activiti, potrivit specificului i nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale n limita mijloacelor financiare de care dispune. Serviciile publice nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au calitatea de subiect de drept, ntruct nu posed capacitate juridic proprie i deci nu particip n nume propriu n raporturile de drept administrativ, ci n numele autoritii respective Aceste autoriti au initiativ i hotrsc, n condiiile legii, n toate problemele de interes local, cu excepia celor care sunt date prin lege n competena altor autoriti publice, locale sau centrale. Actele juridice adoptate de consiliile locale poart denumirea de hotrri. Atribuii, competene i sarcini ale consiliului local Consiliul local are urmatoarele atribuii principale: consiliului; alege din rndul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabilete, n limitele aprob statutul comunei sau al oraului, precum i regulamentul de organizare i funcionare a

normelor legale, numrul de personal din aparatul propriu;

avizeaz sau aprob, dup caz, studii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social, de

organizare i amenajare a teritoriului, documentaii de amenajare a teritoriului i urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal i de cooperare transfrontaliera, n condiiile legii; aprob bugetul local, mprumuturile, virrile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exerciiului bugetar; stabilete impozite i taxe locale, precum i taxe speciale, n condiiile legii; aprob, la propunerea primarului, n condiiile legii, organigrama, statul de funcii, numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituiilor i serviciilor publice, precum i ale regiilor autonome de interes local; administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau oraului; hotrte darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate public a hotrte vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate privat a comunei sau nfiineaz instituii publice, societi comerciale i servicii publice de interes local; urmrete,

comunei sau oraului, dup caz, precum i a serviciilor publice de interes local, n condiiile legii; oraului, dup caz, n condiiile legii; controleaz i analizeaz activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare i funcionare pentru instituiile i serviciile publice de interes local; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, conductorii serviciilor publice de interes local, precum i pe cei ai instituiilor publice din subordinea sa; aplic sanciuni disciplinare, n condiiile legii, persoanelor pe care le-a numit; hotrte asupra nfiinrii i reorganizrii regiilor autonome de interes local; exercit, n numele unitii administrativ-teritoriale, toate drepturile acionarului la societile comerciale pe care le-a nfiinat; hotrte asupra privatizrii acestor societi comerciale; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, membrii consiliilor de administraie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; analizeaz i aprob, n condiiile legii, documentaiile de amenajare a teritoriului i urbanism ale localitilor, stabilind mijloacele materiale i financiare necesare n vederea realizrii acestora; aprob alocarea de fonduri din bugetul local pentru aciuni de aprare mpotriva inundaiilor, incendiilor, dezastrelor i fenomenelor meteorologice periculoase; stabilete msurile necesare pentru construirea, ntreinerea i modernizarea drumurilor, aprob, n limitele competenelor sale, documentaiile tehnico-economice pentru lucrrile de asigur, potrivit competenelor sale, condiiile materiale i financiare necesare pentru buna podurilor, precum i a ntregii infrastructuri aparinnd cilor de comunicaii de interes local; investiii de interes local i asigur condiiile necesare n vederea realizrii acestora; funcionare a instituiilor i serviciilor publice de educaie, sntate, cultur, tineret i sport, aprarea ordinii

publice, aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil, de sub autoritatea sa; urmrete i controleaz activitatea acestora; hotrte, n localitile cu medici sau cu personal sanitar n numr insuficient, acordarea de stimulente n natur i n bani, precum i de alte facilitti, potrivit legii, n scopul asigurrii serviciilor medicale pentru populaie; asemenea facilitti pot fi acordate i personalului didactic; contribuie la organizarea de activiti tiinifice, culturale, artistice, sportive i de agrement; hotrte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaz activitatea gardienilor publici,

poliiei, jandarmeriei, pompierilor i a formaiunilor de protecie civil, n condiiile legii, i propune msuri de mbuntire a activitii acestora; acioneaz pentru protecia i refacerea mediului nconjurtor, n scopul creterii calitii vieii; contribuie la protecia, conservarea, restaurarea i punerea n valoare a monumentelor istorice i de arhitectur, a parcurilor i rezervaiilor naturale, n condiiile legii; contribuie la realizarea msurilor de protecie i asisten social; asigur protecia drepturilor copilului, potrivit legislaiei n vigoare; aprob criteriile pentru repartizarea locuinelor sociale; nfiineaz i asigur funcionarea unor instituii de binefacere de interes local; public local; confer persoanelor fizice romne sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetean de onoare al hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne sau straine, cu comunei sau al oraului; organizaii neguvernamentale i cu ali parteneri sociali, n vederea finanrii i realizrii n comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public local; hotrte nfrirea comunei sau oraului cu uniti administrativ-teritoriale similare din alte ri; sprijin, n condiiile legii, activitatea cultelor religioase; asigur libertatea comerului i ncurajeaz libera iniiativ, n condiiile legii. nfiineaz i organizeaz trguri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracie, baze sportive i atribuie sau schimb, n condiiile legii, denumiri de strzi, de piee i de obiective de interes asigur buna funcionare a acestora;

Funcionarea consiliului local

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organic, n caz de razboi sau catastrof. Consiliul local i exercit mandatul de la data constituirii pn la data declarrii ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se ntrunete n edinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate ntruni i n edine extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numrul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face n scris, prin intermediul secretarului unitii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile naintea edinelor ordinare sau cu cel putin 3 zile nainte de edinele extraordinare. Ordinea de zi a edinei consiliului local se aduce la cunotina locuitorilor comunei sau ai oraului prin massmedia sau prin orice alt mijloc de publicitate. Sedinele consiliului local sunt legal constituite dac este prezent majoritatea consilierilor n funcie. Prezena consilierilor la edin este obligatorie. Cazurile n care se consider c absena este motivat se vor stabili prin regulamentul de organizare i funcionare a consiliului local. In situaia n care un consilier absenteaz de doua ori consecutiv, fr motive temeinice, el poate fi sancionat n condiiile regulamentului de organizare i funcionare a consiliului local. Sedinele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales ca preedinte de edin prin votul tuturor consilierilor, pe o perioada de trei luni. Sedinele consiliului local sunt publice, cu excepia cazurilor n care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea s se desfoare cu uile nchise. Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public i privat al comunei sau al oraului, participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal sau de cooperare transfrontalier, organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teritoriului, precum i cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, organizaii neguvernamentale, persoane juridice romne sau straine se vor discuta ntotdeauna n edin public. In legtur cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetenilor prin referendum, n condiiile legii. Dezbaterile din edinele consiliului local, precum i modul n care i-a exercitat votul fiecare consilier se consemneaz ntr-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce edinele de consiliu i de secretarul unitii administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce edinele de consiliu, mpreun cu secretarul unitii administrativ-teritoriale i asum, prin semntur, responsabilitatea veridicitii celor consemnate.

Ordinea de zi a edinelor se aprob de consiliul local, la propunerea celui care a cerut ntrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente i numai cu votul majoritii consilierilor prezeni. Problemele nscrise pe ordinea de zi a edinei consiliului local nu pot fi dezbtute dac nu sunt nsoite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritii administraiei publice locale, care va fi elaborat n termen de 30 de zile de la solicitarea iniiatorului, precum i de avizul comisiei de specialitate a consiliului. In exercitarea atribuiilor ce ii revin consiliul local adopt hotrri, cu votul majoritii membrilor prezeni, n afar de cazurile n care legea sau regulamentul de organizare i funcionare a consiliului cere o alt majoritate. Hotrrile privind contractarea de mprumuturi, n condiiile legii, administrarea domeniului public i privat al comunei sau al oraului, participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal sau de cooperare transfrontalier, organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teritoriului, precum i cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, cu organizaii neguvernamentale, cu persoane juridice romne sau strine se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul consilierilor n funcie. Hotrrile privind bugetul local, precum i cele prin care se stabilesc impozite i taxe locale se adopt cu votul majoritii consilierilor n funcie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa dou edine consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfura pe baza bugetului anului precedent pn la adoptarea noului buget local, dar nu mai trziu de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a legii bugetului de stat. Consiliul local poate stabili ca unele hotrri s fie luate prin vot secret. Hotrile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate ntotdeauna prin vot secret, cu excepiile prevzute de lege. Proiectele de hotrre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului i al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritii administraiei publice locale. Hotrrile consiliului local se semneaz de consilierul care conduce edinele de consiliu i se contrasemneaz, pentru legalitate, de ctre secretar. In cazul n care consilierul ales ca preedinte de edin lipsete sau refuz s semneze, hotrrea consiliului local se semneaz de 3-5 consilieri. Secretarul nu va contrasemna hotrrea n cazul n care consider c aceasta este ilegal sau c depete competenele ce revin, potrivit legii, consiliului local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivat, care va fi consemnat n procesul-

verbal al edinei. Secretarul va comunica hotrrile consiliului local primarului i prefectului, de ndat, dar nu mai trziu de 3 zile de la data adoptrii. Hotrrile cu caracter normativ devin obligatorii i produc efecte de la data aducerii lor la cunostin public, iar cele individuale, de la data comunicrii. Aducerea la cunosin public a hotrrilor cu caracter normativ se face n termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale ctre prefect. In exercitarea mandatului consilierii sunt n serviciul colectivitii locale. Fiecare consilier, precum i viceprimarul sunt obligai s prezinte un raport anual de activitate, care va fi fcut public prin grija secretarului. Pentru participarea la edinele consiliului local i ale comisiilor de specialitate consilierul primete o indemnizaie stabilit n condiiile legii. Consilierii rspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupa caz, n nume propriu, pentru activitatea desfurat n exercitarea mandatului, precum i pentru hotrrile pe care le-au votat. Dup constituire consiliul local i organizeaz comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepia viceprimarului. Comisiile de specialitate i aleg cate un preedinte i un secretar. Comisiile de specialitate analizeaz i avizeaz proiectele de hotrre din domeniul lor de activitate i lucreaz n plen i iau hotrri cu votul majoritii membrilor lor. Organizarea, funcionarea i atribuiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare i funcionare a consiliului local.

Capitolul 2 Principii de organizare a instituiei publice

4

Administratia publica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si consultarea cetatenilor in probleme de interes local. 2.1. Principiul autonomiei locale Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva pentru activitatile locale sa reglementeze si sa administreze in cadrul legii, sub propria lor raspundere si in favoarea populatiei respective, o parte importanta din treburile publice. Dreptul si capacitatea de a reglementa si a administra treburile publice locale se exercita, in cadrul legii, respectiv tinand seama de prevederile Constitutiei si ale altor legi. Autonomia locala, in calitate de principiu de organizare si functionare al autoritatilor administratiei publice locale se poate manifesta numai in limitele prevederilor din Constitutia statului si altor reglementari fundamentale. Reglementarea si administrarea unei parti importante din treburile piblice se realizeaza sub propria raspundere si in beneficiul populatiei. Aceasta trasatura a autonomiei locale reflecta raspunderea autoritatilor administratiei publice locale de a reglementa si a administra o parte importanta din treburile publice. In acelasi timp, reglementarea si administrarea treburilor publice are drept obiectiv principal satisfacerea cerintelor populatiei. Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca in limitele legii sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date, in mod expres in competenta altor autoritati publice. 2.2. Principiul descentralizarii serviciilor publice Serviciile publice care se manifesta ca activitate a autoritatilor publice pentru satisfacerea unei nevoi de interes general, datorita importantei lor, trebuie sa functionze in mod regulat si continuu. Rolul acestor servicii este tocmai de a concepe si a asigura strategia guvernului in acel sector de activitate careia I se subsumeaza activitatile practice concrete realizate la niveluri inferioare. 2.3. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale In constituia Romaniei se prevede numai ca primarii, consiliile locale sunt alese in conditiile legii. Menirea lor este numai de a administra treburile unitatilor administrativ teritoriale in care sunt alesi in interesul locuitorilor.

2.4. Principiul legalitatii Aplicat in administratia publica locala, acest principiul imbraca toate aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste administratia publica in unitatile administrativ teritoriale Deciziile si hotarare care le i-au autoritatile administratiei publice locale pot viza urmatoarele domenii de interes local: organizarea elaborarii, administarii si executarii bugetului local ; infiintarea de activitati economice si de aparare a dreptului omului; efectuarea de investitii si executarea de lucrari publice. O trasatura a institutii lor publice este cea a producerii si distribuirii, in mod gratuit de bunuri si sercivii pentru populatie. Producerea acestor bunuri este de regula , obiectul de activitate al unei institutii publice. Institutiile publice pot produce bunuri publice, avand la baza legea bugetara anuala, in urmatoarele domenii : actiuni social culturale : invatamant, sanatate, cultura si religie, asistenta sociala, actiuni sportive si de tineret, sistemul de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap, actiuni privind ordinea publica alte actiuni economice.