S-A SPUS c numrul adolescentelor nsrcinate atinge proportii epidemice.

ns nu ne putem
da cu adevrat seama de amploarea acestui Ienomen dac nu lum n considerare impactul pe
care l are sarcina asupra adolescentei. n cel mai bun caz, viata ei va Ii supus unor schimbri
majore, care o vor marca pe ea si pe cei dragi ai ei.

Tinerii trec printr-o perioad pe care Biblia o numeste ,Iloarea tineretii', cnd dorintele
sexuale sunt, de obicei, extrem de puternice. ns, dac am privi problema sarcinii la
adolescente doar din perspectiva contraceptiei, am trata superIicial lucrurile. Faptele arat c,
ntr-o asemenea situatie, sunt implicati o serie de Iactori sociali si aIectivi de mare
complexitate.

Factori-cheie

Cnd prin(ii se despart, creyte riscul sarcinii la adolescente

Cercetrile arat c multe mame adolescente provin din Iamilii cu probleme. ,Toat viata mi-
am dorit s am o Iamilie adevrat!' Acestea sunt cuvintele pe care le rostesc multe
adolescente nsrcinate. ntr-adevr, Iamiliile destrmate reprezint un Iactor care Iavorizeaz
sarcina n rndul adolescentelor. Printr-un program de ajutorare a mamelor adolescente s-a
observat c adesea ,relatiile acestora cu mamele lor sunt subrede, iar cu tatii, inexistente'.
Anita, care la 18 ani a dat nastere unui copil, si aminteste c mama ei muncea din greu ca s
i satisIac necesittile materiale, dar golul interior pe care i-l lsase absenta tatlui continua
s existe.

Alte Iete necstorite ajung mame n urma unui viol. Se pare c pentru unele dintre ele trauma
suIerit atrage dup sine durere aIectiv, care, mai trziu, rbuIneste sub Iorma unui
comportament autodistructiv. Jasmine, de exemplu, a Iost violat cnd avea 15 ani. ,Dup
aceea am nceput s-mi Iac ru singur. La 19 ani am rmas nsrcinat', si aminteste ea.
Abuzul sexual poate genera si sentimente de inutilitate. ,ntotdeauna m-am simtit Ir
valoare', se plnge Jasmine. Anita a trit acelasi cosmar: ,Cnd aveam ntre 7 si 11 ani, am
Iost molestat de un adolescent. M uram si m nvinuiam'. Ea a rmas nsrcinat la 17 ani.

Se pare c unii tineri nu vd legtura dintre sex yi sarcin

Exist si tinere care cad prad curiozittii sau ncrederii exagerate n propria persoan. Nicole,
ale crei cuvinte au Iost mentionate n articolul precedent, recunoaste: ,Credeam c le stiu pe
toate, c pot Iace orice. Din neIericire, am putut Iace si un copil'. Carol, care a devenit si ea
mam la o vrst destul de Iraged, si-a nceput viata sexual din curiozitate. Ea spune: ,M
simteam privat de unele lucruri'.

Un alt Iactor este ignorarea consecintelor relatiilor sexuale. n opinia sociologilor Karen
Rowlingson si Stephen McKay, n Marea Britanie unii tineri ,nu prea stiu ce vor . . . de la o
relatie si nici ce presupune Iaptul de a rmne nsrcinat'. Se pare c unii tineri pur si simplu
nu vd legtura dintre sex si sarcin. n urma unui sondaj s-a observat c ,majoritatea
mamelor adolescente, desi nu Iolosiser nici o metod contraceptiv, au Iost socate sau luate
prin surprindere cnd au aIlat c sunt nsrcinate'.

Dar, indiIerent cum ar sta lucrurile, atitudinea schimbtoare a societtii Iat de sex contribuie
n cea mai mare msur la cresterea numrului de adolescente nsrcinate. Cercettorii
australieni Ailsa Burns si Cath Scott aIirm c ,sanctiunile de ordin social, religios si
economic care ar putea descuraja relatiile sexuale n aIara cstoriei sunt tot mai putine'. Un
copil nscut n aIara cstoriei nu mai este o rusine pentru mam. Ba mai mult, n unele zone,
adolescentele chiar consider copilasul o realizare personal sau o dovad a popularittii de
care se bucur!

Consecin(e pe plan afectiv

Realitatea de care se lovesc mamele adolescente este complet diIerit de Ianteziile tineretii.
Cnd Ietele aIl c au rmas nsrcinate, ncepe zbuciumul suIletesc. Multe recunosc c au
Iost de-a dreptul socate. ,Printre reactiile obisnuite se numr Iuria, sentimentul de vinovtie
si reIuzul de a accepta realitatea', se spune n American Academy of Child and Adolescent
Psychiatry. Negarea realittii are n unele cazuri urmri grave, deoarece poate determina
adolescenta s nu se prezinte la medic si astIel s nu beneIicieze de ngrijire medical.

,M-am speriat', spune Elvenia vorbind despre reactia ei n momentul n care a aIlat
rezultatele ,aventurii' sale sexuale. Multe adolescente nsrcinate nu au pe nimeni apropiat
cruia s i se conIeseze ori se simt stnjenite s vorbeasc despre situatia lor. Atunci nu e de
mirare de ce unele sunt coplesite de sentimente de vinovtie si de team. Multe dintre ele
suIer si de depresie grav. ,Nu mai ddeam doi bani pe viat si nu-mi psa dac muream',
spune Jasmine.

Oricare i-ar Ii reactia la nceput, o tnr trebuie n cele din urm s ia o serie de decizii pe
termen lung n privinta ei si a copilului ei. n urmtorul articol se va arta cum pot tinerele s
ia decizii ntelepte n acest sens.


ame adolescente - statistici yocante

Desi urmtoarele statistici prezint situatia din Statele Unite, ele reIlect si problemele pe
care le ntmpin adolescentele nsrcinate din lumea ntreag.

Patru Iete din zece rmn nsrcinate nainte de a mplini 20 de ani peste 900 000 anual.

Circa 40 dintre mamele adolescente au sub 18 ani.

Copiii printilor adolescenti sunt mai expusi abuzurilor si mai neglijati dect ceilalti copii.

Doar patru mame din zece, care au sub 18 ani, termin liceul.

Aproximativ 80 dintre tati nu se cstoresc cu mama adolescent a copilului lor.

Doar 30 dintre mamele adolescente, care se cstoresc dup ce copilul lor se naste, nu
divorteaz. Probabilitatea ca doi soti cstoriti n adolescent s se despart este de dou ori
mai mare dect n cazul cuplurilor n care sotia are cel putin 25 de ani.

n cazul copiilor adolescentelor, riscul de a veni pe lume prematur sau de a Ii subponderali
la nastere este mai mare dect n cazul copiilor nscuti de mame ce au trecut de vrsta
adolescentei. n plus, probabilitatea ca Itul s moar la nastere, s vin pe lume orb, surd, cu
probleme cronice de respiratie, retardat mintal, cu boli psihice, cu paralizie cerebral, cu
dislexie sau s Iie hiperactiv este mai mare dect n cazul celorlalti copii.
http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/Articole/Stiri/1671/Mame-adolescente---o-problema-
mondiala
http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/Articole/Stiri/1671/Mame-adolescente---o-problema-
mondiala
ame adolescente - date din lumea ntreag

BRAZILIA: Se pare c ,n 1998, prin sprijinul Sistemului de sntate brazilian, 698 439 de
adolescente sub 19 ani au dat nastere unui copil. . . . 31 857 dintre ele au vrsta cuprins ntre
10 si 14 ani, vrst la care, trebuie s recunoasteti, este absurd s aduci pe lume copii'.
Folha de S. Paulo, 25 august 1999.

AREA BRITANIE: ,n Marea Britanie se nregistreaz cele mai multe nasteri n rndul
adolescentelor din Europa de Vest. . . . n 1997, n Anglia s-au nregistrat aproximativ 90 000
de cazuri de adolescente nsrcinate. Circa trei din cinci (56 000) au nscut; dintre acestea,
90 (cam 50 000) nu erau cstorite.' Lone Parent Families, 2002.

ALAYSIA: ,Din 1998 a crescut numrul copiilor nscuti n aIara cstoriei, majoritatea
mamelor aIlndu-se n ultimii ani ai adolescentei.' New Straits Times -Management
Times, 1 aprilie 2002.

RUSIA: ,Potrivit statisticilor guvernamentale, mamele a o treime din copiii nscuti anul
trecut n Rusia nu sunt cstorite; ciIra este de dou ori mai mare dect cea nregistrat acum
zece ani, Iapt nemaintlnit de la cel de-al doilea rzboi mondial ncoace. Peste 40 dintre
acesti copii au Iost nscuti de adolescente.' The Moscow Times, 29 noiembrie 2001.

STATELE UNITE: ,Desi numrul adolescentelor nsrcinate a sczut n ultimul timp,
patru din zece Iete rmn nsrcinate cel putin o dat nainte de a mplini 20 de ani.'
Whatever Happened to Childhood? The Problem oI Teen Pregnancy in the United States,
1997.

Sursa. Not Just Another Single Issue. Teen Pregnancy Preventions Link to Other Critical
Social Issues, Campania national de prevenire a sarcinilor la adolescente, februarie 2002



http://www.nou-nascuti.ro/ghidul-parintilor/mame-adolescente.html

CaLe dlnLre nol lsl mal amlnLesc de varsLa adolescenLel?
Lra vremea marllor lnLrebarl a lndolelllor legaLe de vllLor a planurllor sl speranLelor vremea
cerLurllor cu parlnLll a dorlnLel de a fl lndependenL llber era vremea marllor lublrl sl a marllor
dezamaglrl

LsLe o vreme ln care adolescenLele au nevole de Llmp penLru slne penLru a se cunoasLe a se
descoperl asl forma personallLaLea LsLe o vreme a schlmbarllor flzlce sl pslhlce ln care se formeaza
lmaglnea de slne

Ce se lnLampla lnsa daca prlnLrun concurs de lmpre[urarl adolescenLa devlne mama? SLaLlsLlclle
curenLe araLa o raLa desLul de rldlcaLa a sarclnllor ln perloada adolescenLel

Ma[orlLaLea Llnerelor care raman lnsarclnaLe la varsLa adolescenLel dlspun de o lnsuflclenLa educaLle
sexuala nu cunosc sau nu folosesc ml[loace conLracepLlve sau sunL pur sl slmplu vlcLlme ale unel
llberLaLl sexuale prosLlnLelese

unele dlnLre sarclnlle survenlLe la adolescenLa se sfarsesc prlnLro lnLrerupere AlLele lnsa sunL duse
la bun sfarslL fle dln Leama Llnerel de a vorbl cu clneva (de mulLe orl adolescenLele ascund parlnLllor
fapLul ca sunL lnsarclnaLe) fle dln necunoasLerea semnelor caz ln care faLa descopera prea Larzlu ca
esLe lnsarclnaLa fle pur sl slmplu mal rar lnLradevardln dorlnLa feLel de a avea un copll cu un
barbaL pe care ll lubesLe
ln cele mal mulLe dlnLre cazurl sarclna esLe resplnsa de caLre mama La aflarea vesLll ca esLe
lnsarclnaLa prlma reacLle esLe ln general de re[ecLle uln sLarL copllul esLe resplns nedorlL
lnoporLun nu vom sLudla lnsa ln acesL caz care sunL efecLele pe care aceasLa slLuaLle le are asupra
copllulul cl ne vom ocupa de efecLele pslhologlce ale sarclnll sl aducerll pe lume a unul copll asupra
mamel

lmpacLul esLe dublu ln prlmul rand adolescenLa Lrebule sa faca faLa unel nol slLuaLll penLru care nu
esLe pregaLlLa nlcl flzlc sl cu aLaL mal puLln pslhlc ln al dollea rand un lucru exLrem de lmporLanL
esLe reacLla famlllel arlnLll feLel lsl vad proprllle vlse legaLe de vllLorul acesLela spulberaLe sl de
mulLe orl sunL lncapablll sa faca faLa unel asemenea vesLl sa ofere susLlnere sl lnLelegere vllLoarea
mama adolescenLa se afla asLfel lnLrun dublu confllcL cu slne cu Lemerlle proprll legaLe de vllLor sl
cu persoanele aproplaLe fllnd nevolLa sa faca faLa reprosurllor musLrarllor supararll acesLora

lnLraga vlaLa a feLel se schlmba dln acel momenL ConLlnuarea sLudlllor devlne dlflclla sau chlar
lmposlblla faLa aflanduse asLfel ln lmposlblllLaLe fle sl Lemporara de asl conLlnua educaLla Cele
mal mulLe dlnLre acesLe Llnere renunLa la scoala sl nu lsl mal relau nlclodaLa sLudllle fapL care
prevesLesLe esecul profeslonal de mal Larzlu sl senLlmenLul raLarll personale

C alLa problema care lnLervlne esLe dlflculLaLea dobandlrll proprlel lndependenLe AdolescenLa esLe o
eLapa ln slne caLre auLonomle care ln acesL caz esLe lnLrerupLa de venlrea pe lume a unul copll laLa
se afla brusc ln faLa unor responsablllLaLl urlase pe care Lrebule sa sl le asume Calea caLre slne esLe
lnLrerupLa de grl[a pe care o sollclLa copllul uln acesL moLlv de mulLe orl mamele lsl prolecLeaza
senLlmenLele de osLlllLaLe asupra acesLula a[ungand chlar sal consldere vlnovaL de fapLul ca nu mal
au llberLaLea pe care o doresc SunL dependenLe de sprl[lnul famlllel fllnd lncapablle sa se lnLreLlna
pe slne sl copllul mal ales ln cazul ln care LaLal nu lsl asuma responsablllLaLea care ll revlne

ln plus se produce o confuzle a rolurllor leslLa de curand dln perloada copllarlel sl a puberLaLll
adolescenLa se vede slLuaLa dlrecL ln rolul de mama penLru care nu esLe pregaLlLa deoarece lnca nu
se slmLe femele cu LoaLe aLrlbuLele sl callLaLlle femlnlLaLll rln urmare esLe dlflcll sa lsl asume rolul
de mama deoarece ll llpsesLe maLurlLaLea necesara sl echlllbrul afecLlv

C alLa schlmbare care se produce esLe ln planul vleLll soclale laLa lsl plerde grupul de prleLenl
prlorlLaLlle sale schlmbanduse lnLro perloada ln care grupul de prleLenl esLe exLrem de lmporLanL
penLru un adolescenL de cele mal mulLe orl aceasLa ramane slngura reocuparlle sale nu mal sunL
aceleasl cu ale anLura[ulul nu mal dlspune de Llmp sl dlspozlLle penLru preocuparlle commune
adolescenLllor Se vede brusc pusa ln slLuaLla de a se adapLa unul nou sLll de vlaLa responsabll aLaL
faLa de slne caL sl faLa de mlca fllnLa aflaLa lnLro LoLala dependenLa de mama

nu sunL de negll[aL nlcl schlmbarlle flzlce care lnLervln sl care desLrucLureaza lmaglnea de slne care
lnca nu esLe formaLa afecLand sLlma de slne a feLel sl relaLla cu proprlul corp ln sensul neaccepLarll
acesLula CunoasLem cu LoLll dlflculLaLlle pe care le au adolescenLll socleLaLll acLuale ln a se accepLa
ca lmaglne ln condlLllle ln care modelele" medlaLlzaLe promoveaza un anumlL sLll (flzlc
vesLlmenLar) care esLe preluaL nedlgeraL de caLre Llnerl A nu fl ln pas cu Lrendul esLe penLru Llnerll
de asLazl aproape o drama cu aLaL mal grava penLru adolescenLele care devln mame sl sunL nevolLe
sa faca faLa schlmbarllor flzlce lmpllcaLe de acesL evenlmenL

1oaLe acesLea creeaza dln pacaLe o slLuaLle de rlsc cu care 8omanla se confrunLa dln ce ln ce mal
mulL ln ulLlmll anl abandonul coplllor uln acesL moLlv exlsLa soluLll oferlLe de programele de
conslllere sl sprl[ln dln cadrul servlclllor penLru proLecLla copllulul care lnLlnd o mana de a[uLor
mamelor adolescenLe aflaLe ln slLuaLll de rlsc

Conslllerea sl sprl[lnul mamel aflaLa ln aceasLa slLuaLle se poaLe desfasura pe LoaLa perloada sarclnll
sl mal ales dupa nasLere ln vederea adapLarll la noul sLll de vlaLa sl susLlnerll ln plan flnanclar pslhlc
sl moral sl a prevenlrll abandonulul ln paralel sl famllla feLel poaLe beneflcla de conslllere sl sprl[ln
de speclallLaLe ln cazul ln care opLeaza penLru acesLea penLru a lnvaLa sa accepLe slLuaLla sl sa
acorde susLlnere mamel
venlrea pe lume a unul copll esLe ln orlce slLuaLle o mlnune sl daca nu esLe LralLa ca aLare efecLele
poL fl lremedlablle

hLLp//wwwevzro/deLalll/sLlrl/romanlaadouadlneuropacumameadolescenLe822006hLml

Romnia, a doua din Europa cu mame
adolescente
Autor: Alina Vtman
Un raport al Uniunii Europene situeaz tara noastr pe pozitia doi n Europa, dup Marea
Britanie, n care adolescente cu vrste cuprinse ntre 15 si 19 ani devin mame.

"n Romnia, n 2005 s-au nregistrat 28.536 de nateri la adolescente ntre 15 si 19 ani, 527
dintre acestea au aparinut unor mame sub 15 ani. Aceste date plaseaz Romnia pe locul doi
n Europa, conIorm unui raport al Uniunii Europene, dup Marea Britanie, unde au Iost
ntregistrate, n acelasi an, 50.160 nasteri", se arat ntr-un comunicat al Societtii de Educatie
Contraceptiv si Sexual (SECS).
Potrivit aceluiasi raport, o adolescent din 50 Iace avort anual, iar una din 23 devine mam.
18.000 de tinere cu vrste 15 si 19 ani si-au ntrerupt sarcina n mod legal n timpul anului
2005, ciIra reprezentnd aproximativ 10 din totalul avorturilor din acel an, se speciIic n
raport.
'Anual, n jur de 29.000 de Iete tinere, pn n 19 ani, devin mame n Romnia. Li se rpesc
ultimii ani ai adolescentei, sunt ncrcate de o povar prea grea pentru umerii lor si sunt
expuse la diverse Iorme de discriminare. Alte aproape 18.000 au avut un avort. Anul acesta,
de Ziua Mondial a Contraceptiei, vrem s le atragem tinerilor atentia c pot gsi rspunsuri
despre viata sexual i contracepie modern, n pres, pe internet, si mai ales la cabinetele
medicale care le stau la dispozitie, a spus directorul executiv al Societtii de Educatie
Contraceptiv si Sexual, Borbala Koo.

Vineri, de Ziua Mondial a Contraceptiei, SECS va derula o campanie de inIormare a tinerilor
cu privire la contraceptie, cu mottoul 'Triete-i viaa nainte s i-o complici.

Sursa.Mediafax

Cititi mai mult: Romnia, a doua din Europa cu mame adolescente ~ EVZ.ro
http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-a-doua-din-europa-cu-mame-adolescente-
822006.html#ixzz1INiZUKhA
EVZ.ro




fRTURIA UNEI TINERE AE
CARE A REFUZAT Sf FACf AVORT
03 Feb


http://cezarsalahor.wordpress.com/2008/02/03/marturia-unei-tinere-mame-care-a-reIuzat-sa-
Iaca-avort/



Am scris aceste rnduri pentru toate Ietele care, ntr-o zi
poate vor avea decizia vietii n inima: ,Sa pastrez
copilul acesta sau nu?Se spune ca Dumnezeu ne
vorbeste prin cai pe care nu le banuim, ca El, ntr-un
mod indirect comunica spiritului, constiintei noastre. n
mod sigur, indiIerent de religia n care ne-am nascut sau
la care am aderat, Dumnezeu este alauri de noi printr-o
iubire parinteasca, pura, inIinita.
E ceea ce am nvatat singura, e ceea ce am descoperit n
inima mea, e ceea ce m-a salvat nu doar pe mine ci pe
cea mai minunata Iiinta din viata mea, copilul meu.
Femeile care Iac avorturi sunt si ele victime nedocumentate despre gravitatea acestor Iapte
oribile, sunt mintite ca nu exista nici un copil, ca totul este doar o adunatura de snge sau mai
grav nici nu vor sa stie ce se petrece cu adevarat n interiorul lor spernd ca aceasta le va ajuta
sa nu se simta vinovate. Dar oare este indiIerenta att de puternica nct sa vindece o rana a
suIletului?
Scopul acestei marturisiri nu este de a aproIunda rana celor care nainte de a Iace un avort, nu
au stiut ce nseamna cu adevarat acest lucru. Rana lor ramne oricum deschisa, poate pentru
tot restul vietii. Nu le judecati, ajutati-le! Ele au nevoie de ajutor, pentru a putea ntelege ce li
s-a ntmplat, pentru a nu mai repeta asemenea acte disperate. Eu cred ca sunt n masura sa le
nteleg pentru ca, marturisesc cu sinceritate, n ncercarea mea de a repara o gresela
ireparabila am Iost ntr-adevar la un pas de cea mai mare greseala din viata mea, aceea de a-
mi ucide copilul nenascut.
***
Am 22 de ani, nu peste mult timp 23. Parca doar ieri eram copil. Ma gndesc la mama
ntotdeauna cu drag. Desi att de imperIecta n perIectiunea ei, pentru mine e cea mai
minunata Iiinta de pe pamnt. Nu as putea spune ca mi-a lipsit vreodata iubirea parinteasca,
ba dimpotriva a Iost mai mult dect meritam. Am Iost un ,copil
Ioarte iubit, cred ca mai sunt nca, desi n prea marea-mi curiozitate,
am Iacut multe din greselile unui om care, vorba aceea, crede ca pielea
lui e mai piele dect a celorlalti. Acum nu as mai lua asta n gluma. Nu
e mai bine sa traiesti totul pe pielea ta, credeti-ma! Fiti destepte,
nvatati din greselile celorlalti ca altIel s-ar putea sa ramneti Iara voi
nsiva, Iara ceea ce sunteti, acel ceva care va Iace sa sperati, sa credeti,
sa existati, sa vreti sa traiti.
Se stie ca n zilele noastre, sexul nu mai este un subiect tabu, e relativ simplu sa-ti gasesti un
,partener de joaca si putini se vor simti oIensati de aIlarea vreunui detaliu ntmplator despre
cum, cnd si unde s-a ntmplat. Este evident ca societatea nostra a ,progresat. Totul e o
masca, un monstru care se Iardeaza excesiv, pentru a-si masca imperIectiunile att de
evidente. Si eu si voi avem destule prietene care, de la vrste Iragede nca, au experimentat
cele mai deocheate pozitii ori practici sexuale. Si ce?. Mare-i gradina ta Doamne. dar de
ce mai nou, toti sar gardul. aIara din ea?
,Stii as avea ceva sa-ti spun.am mai Iacut un avort.nu e
mare lucru.as mai Iace-o nca o data doar pentru anestezie,
ce Iaina senzatie a Iost.
E cea mai socanta dezvaluire pe care am auzit-o n viata mea.
E marturisirea unei Ioste colege de liceu care la doar 16 ani
avea deja doua avorturi la bord. ,L-am Iacut si pe asta
marinar, saracul se conIesa aprinzndu-si tigara. Ce gluma
proasta. ce inima mpietrita! Comentariile sunt de prisos.
Sa lasam judecata n minile lui Dumnezeu. Ce poate un
copil sa nteleaga dintr-un avort? Avea n clasa mai multe
colege care trecusera prin experienta ei si devenise deja un ,secret din acelea care se
mpartasesc n mare taina, tuturor care vor sa-l aIle. Oribil, mie nu mi se va ntmpla!. si ma
gndeam n sinea mea. daca eu as Ii Iost n locul ei, ce as Ii Iacut.
ntotdeauna am iubit copiii, creaturile acelea micute, pline de viata, care te Iac sa zmbesti
att de des, mereu puri si veseli, att de dragalasi si nevinovati. i iubeam att de mult si de
vizibil nct mama mi spunea cnd n gluma cnd n serios: ,Mai lasa-i ncolo si pe copii, ca
nu-i bine sa-ti Iie asa de dragi. Se spune ca Iemeile care iubesc prea mult copiii nu-i pot
avea. Gndul acesta ma speria de moarte, pur si simplu nu puteam sa-mi nchipui viata Iara
copii si mi spuneam n sinea mea, .mai bine moarta dect stearpa!
Saraca mama.de unde era sa stie ea?
,.la urma urmei nu e dect un cheag de snge., mi spunea ea la ctiva ani dupa aceasta,
ncercnd disperata sa ma Iaca sa renunt la ceea ce pentru mine era cel mai mare paradox. Cel
mai Irumos vis se mplinea n cel mai nepotrivit moment din viata mea si mi se parea ca
traiesc un cosmar din care trebuia sa ies. Trebuia sa existe o modalitate.. .
***
Aveam 21 de ani, eram anul 3 la Iacultate, o tnara cu sperante si o gramada de vise, iubeam
ca un copil si ma distram nebuneste, uneori mai mergeam pe la biserica. simteam un
gol.dar nu avea prea mare importanta. Am descoperit ntmplator ca eram gravida n prima
luna. O sperietura prea mare, prea devreme. O prietena de-a mea, patita deja, a insistat sa Iac
un test de sarcina cnd i-am spus ca-mi ntrziase ciclul cteva zile. ,Niciodata nu am avut
cicluri regulate nu cred ca am de ce sa ma sperii., i-am spus calma.
Dar atunci de ce simteam ca se ntmpla ceva n interiorul meu. Era un sentiment ciudat, era
ceva acolo, ceva ce nca nu simteam dar care se chinuia sa transmita trupului meu semnale
disperate. ,Bine.hai sa Iac testul, de dragul tau.i-am spus rznd ,.si dupa, o sa te cert
ca m-ai speriat degeaba. Se putea citi n ochii ei incertitudine, ea avea deja o Ietita, se
casatorise gravida si cu toate ca nu avea un sot perIect era att de ndragostita de Ietita ei nct
restul erau detalii nesemniIicative.
Testul care indica doua liniute rosii m-a lasat muta. Am cazut n baie si singurele cuvinte care
mi treceau prin minte erau: Nu e adevarat.nu poate Ii adevarat! Curnd a aIlat si prietenul
meu. Ma sustinea orice decizie as Ii luat; eram un caz ,norocos. Pentru mine nsa asta era
prea putin semniIicativ, conta cel mai mult reactia parintilor mei. Nu puteam sa-i pierd pe
ei.pe ei care si pusesera toate sperantele, toata ncrederea, toata iubirea n mine.
Mai am un Irate. Parintii ne iubeau la Iel de mult. De ce tocmai eu? Nu puteam sa-i
dezamagesc. Erau att de buni, att de iertatori dar cu siguranta nu m-ar Ii putut ierta pentru
asa ceva, era peste putinta. Am repetat testul, tot pozitiv. Am Iost la medic, sarcina era prea
mica pentru a Ii detectabila la ecograI de orice Iel. Se punea problema unei sarcini
extrauterine. n disperarea mea speram sa Iie asa desi asta ar Ii implicat o posibila operatie de
extirpare a trompei n care era localizata sarcina dar atunci decizia nu mai era n totalitate a
mea, eram oarecum obligata la o singura decizie.
I-am spus mamei. Soc. disperare, plns. Ea a Iost cea care m-a ndrumat sa merg la al
doilea medic. Era convinsa ca voi Iace avort. Asa ceva nu trebuia sa se ntmple, aveam de
terminat o scoala, eram necasatorita si ,prea tnara ca sa ma leg la cap. Eram speriata si
aveam nevoie de cineva care sa ma ajute sa decid. cnd de Iapt decizia era luata deja.
Prietena mea, se ruga de mine insistent sa nu renunt la copil, ea stia ce nseamna sa treci prin
asta. Era disperata si se ruga pentru mine la Dumnezeu sa ma ajute sa nu Iac avort. Mai aveam
nca doua bune prietene care mi-au spus ca se vor ruga pentru mine si copilasul meu. La
sugestia uneia dintre ele, am acceptat sa vorbesc cu un preot nainte de a merge la medic
pentru ca duceam o lupta inIernala cu mine nsami, erau momente de cosmar.
ntotdeauna mi-am dorit copii si Dumnezeu tocmai mi Iacuse unul cadou nsa era ca o crja
data unui om sanatos. Mi-am adus aminte atunci de una dintre rugaciunile Iacute la disperare:
,Doamne, dect sa ma pierzi pentru totdeauna mai bine da-mi o palma!. Fraza aceasta, tin
minte, am scris-o si am sters-o de mai multe ori nainte sa o rescriu deIinitiv. Si azi mai tin
caietul n care am scris-o. Mi se parea greu sa ma rog si de aceea o Iaceam de cele mai multe
ori n scris. Asa reuseam sa ma apropii mai usor de Dumnezeu.
Am discutat cu preotul care desigur a protestat vehement mpotriva avortului, ma asteptasem
la asta desigur. M-a surprins nsa si m-a marcat cel mai proIund dintre ndemnuri si cred ca
sunt datoare sa o spun tuturor Iemeilor:
,Nu ti cladi Iericirea pe mormntul copilasului tau!!! Desi e mic, are viata si simte durere.
Spune ntotdeauna DA pentru viata, pentru ca viata e numai de Dumnezeu data si doar El are
dreptul sa o ia !!! E ceea ce a nclinat balanta, ceea ce l-a salvat pe copilasul meu.
Am decis atunci ca nu voi consemna n mod voit la uciderea propriului meu copil, nu voi
deveni o criminala, voi deveni mama.
Cnd am mers la medic, soarta copilului meu era deja hotarta, nici mama, nici tata si nici
Iratele meu, nici nimeni, nu ar mai Ii putut sa spuna ceva care sa ma Iaca sa renunt la
copilasul meu. Desi au sperat pna n ultimul moment cnd deja era prea trziu pentru vreo
interventie. .. ce cuvnt simplu Iolosesc oamenii pentru o crima att de monstruoasa, copilasul
meu s-a nascut. Are 1 an si doua luni n prezent, e baietel si nu cred ca-i voi putea multumi
vreodata suIicient de mult lui Dumnezeu pentru ,palmaaceasta att de ,dureros de dulce pe
care mi-a aplicat-o. Parintii, Iratele meu, sotul, toata lumea l adora de-a dreptul si pe buna
dreptate; e un istet, un copil cum nu mi-as Ii putut nchipui ca voi avea. O minune de omulet,
att de disperat dupa mine, mama care i-a dat sansa de a trai. Acum realizez ca iubirea este
nelimitata, inIinita.
***
E minunat sa Iii mama. Va doresc din tot suIletul meu sa Iiti mame, atunci cnd Dumnezeu va
hotar pentru voi. Un copilas nu va Ii niciodata motiv de suparare, el nu poate aduce dect
Iericire.
Credeti pe cuvnt o mama Iericita. Nu uitati ndemnul de mai sus !!! Mi-aduc si acum aminte
de un vis pe care l-am avut cu mult timp n urma, un vis n care salvam un bebelus de la nec
si SInta Mama a lui Isus mi punea pe mna o bratara de aur. Am nteles visul doar dupa ce
mi-am revenit din socul trait, dupa ce deja mi salvasem propriul copil de la moarte.
Dumnezeu ne vorbeste n inimile noastre, ne avertizeza, ntr-un Iel sau altul, trebuie doar sa
constientizam asta. Nu demult am vazut documentarul ,Strigatul mut. l gasiti usor pe
GOOGLE. Nu va Iie Irica sa l vizionati nainte sa luati o decizie. Daca nu va e Irica sa va
condamnati propriul copil la moarte nu ar trebui sa va Iie Irica sa vedeti cum va muri. NU VA
UCIDETI COPIII!!! Cred ca restul cuvintelor sunt de prisos.
Daca nu va este indiIerenta salvarea unor oameni de la moarte sau daca deja ati trecut printr-o
asemenea experienta distrugatoare, constientizati si regretati cele Iacute trimiteti aceasta
marturie tuturor Iemeilor pe care le cunosteti, prietenilor vostri, cunostintelor si chiar daca o
singura viata nevinovata va Ii salvata, daca o singura mama va decide pentru viata copilului
ei, cu siguranta Dumnezeu si va aminti de noi.
Ancuta C.