Sunteți pe pagina 1din 7

EBuna ziua azi va voi prezenta un exemplu de plan de afaceri si anume o ferma de vaci.

Structura planului de afaceri cuprinde urmatoarele capitole: I CUPRINS II DESCRIEREA AFACERI III PRODUSE SI SERVICII IV PLAN DE MARKETING V PLAN OPERATIONAL VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE VII COSTURI AFACERE VIII PLAN FINANCIAR II DESCRIEREA GENERALA A AFACERII Luam ca firma SC Ferma SRL (denumirea este luata fictiv) este inregistrata in judetul Constanta si are un capital de 200 lei obiectivul acestei firme il reprezinta cresterea vacilor si procesarea laptelui.Obiectivul general al firmei este acela de a reailza o productie totala de lapte anuala de 500 000 litri,amortizarea investitiei in primul an.Urmand ca in al doilea an sa se mareasc numarul de vaci la 100. III PRODUSE SI SERVICII Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca ,va voi prezenta cateva din caracteristicile laptelui de vaca.Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara a maniferelor care se caracterizeaza printr-o structura si compozitie complexa.Laptele de vaca se afla pe primul loc in alimentatia omului se aseamana cel mai mult cu laptele matern .Din punct de vedere al continutului in substanta uscata .Calitatea laptelui trebuie verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilor.Laptele este un sistem polidispers, ale carui parti componente se afla in diferite grade de dispersie: In solutie: lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine hidrosolubile In dispersie: substantele proteice; In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile. Proprietetile fizico-chimice care caracterizeaza in principal laptele ca materie prima in industria branzeturilor sunt densitatea si aciditaea totala si activa. Densitatea: este variabila, fiind la 20C cuprinsa intre 1,029 - 1,033g/cm. Densitatea este conditionata de continutul in extract sec total si de raportul care exista intre partea grasa si negrasa. Densitatea creste cu cat continutul in extract sec este mai mare, dar este micsorata printr-un continut mare de grasime, deoarece aceasta are o densitate mai mica decat 1. Cunoasterea densitatii prezinta importanta pentru stabilirea eventualelor fabricari prin diluare a laptelui, dar si pentru a putea determina prin calcul substanta uscata. PH-ul (aciditatea activa).pH-ul arata concentratia de ioni de hidrogen a laptelui, adica aciditatea activa a mediului respectiv. Laptele normal se prezinta ca un lichid slab acid, pH-ul osciland intre 6,3-6,9. Laptele prezinta proprietati amfotere-tampon, datorita substantelor proteice si a anumitor saruri minerale (fosfati, citrati), Atat in prezenta acizilor cat si a bazelor, actiunea componentilor respectivi impiedica o variatie brusca a pH-ului, tamponand mediul permit dezvoltarea bacteriilor lactice, fara a tine seama de aciditatea titrabila ridicata. Aciditatea totala (titrabila) se determina prin titrare cu solutie alcalina de NaOH, in prezenta fenolftaleinei ca indicator si se exprima in grade de aciditate. Determinarea aciditatii se poate face prin mai multe metode, utilizand concentratii diferite de solutie de NaOH: n/10- grade Thorner n/4 - grade Soxhlet-Henkel n/9 - grade Dornic. In Romania, aciditatea laptelui se determina prin metoda Thorner si se exprima in zecimi de mililitri folositi la titrare, fiecare zecime reprezentand un grad Thorner. Laptele proaspat muls are o aciditate de 16-18T, din care partii proteice ii revin 4-5T, gazelor 1-2T, iar restul de 10-11T revin sarurilor acide, in special fofatilor. Aciditatea laptelui creste, in timpul pastrarii, odata cu cresterea numarului de microorganisme. Ea se datoreste in special acidului lactic, care se formeaza prin fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice.

IV PLAN DE MARKETING Clienti In mod normal clienti nostri sunt persoanele de orice varsta care consuma lapt eproaspat de vaca .Dintre clienti nostri importanti amintim o fabrica de inghetata si una de paine caruia firma noastra ii livreaza laptele pentru o perioada de 2 ani.Urmand ca din anul 3 firma noastra sa isi realizeze si propriile unitati de desfacere. Concurenta Este acerba exista multi fermieri in raza judetului Constanta ,existand competitori gen Agro Minca SRL,si multe altele.Avantajul fata de competitori este acela ca dispunem de contracte semante cu 2 clienti(fabrica de lapte si ceea de inghetata) ceea ce ne asigura o piata de desfacere V PLAN OPERATIONAL Structura de personal al firmei este urmatoarea: un administrator un economist 1 veterinar 10 ingrijitori Programul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul care este si actionarul firmei se ocupa de bunul mers al firmei,reprezinta societatea in fata institutiilor publice(Casa de asigurari sociale,Casa de asigurari de sanatate,Inspectoratul teritorial de munca).Economistul se ocupa de evidentele contabile(bilant,cont de profit si pierderi,balante),inregistraza orice intrare si iesire,intocmeste actele necesare,Veterinarul supravegheaza bovinele din ferma Firma Sc Ferma SRL este o firma inregistrata in judetul Constanta ,are un singur actionar care est si administrator.Obiectul principal de activitate al firmei este cresterea bovinelor de lapte.Din structura de personal al firmei dupa cum am spus mai devreme fac parte: 1 economist,10 ingrijitori,1 veterinar.Terenul este amplasat in apropierea orasului Constanta si anume Poarta Alba.Are o suprafata de 2000 de m si esteproprietatea administratorului.Pentru a construi grajdul trebuie sa avem in vedere conditiile cresterilor animalelor dupa standardele europene Condiiile necesare pentru ca ntr-o ferm de bovine, s se obin produse ecologice sunt stipulate n Reglementarea UE 2092/1991 i caietele de sarcini elaborate n diferite ri. n Romnia producia ecologic este reglementat prin OUG nr 34/17.04.2000. Animalele trebuie s provin din ferme ecologice. Introducerea din exploataiile convenionale nu poate depi 10% din efectiv. Conversia fermei convenionale la ferma ecologic se face n doi ani pentru pajiti i culturi furajere, 12 luni pentru bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte. Animalele folosite n fermele zootehnice ecologice trebuie s fie de preferin, din rasele autohtone cu rezisten crescut la factorii naturali de mediu, pretabile la creterea extensiv sau semiintensiv, cu constituie robust, indici de reproducie foarte buni, fecunditate i prolificitate ridicat,o bun viabilitate i vitalitate a nou nscuilor. Reproducia animalelor n zootehnia ecologic este, de regul, cea natural dirijat prin folosirea celor mai valoroi reproductori din ras. Principalele rase de bovine: Bltata romneasc; Bruna de Maramure; Pinzgau de Transilvania; Charolaise;

Limousine; Blonde dAquitane.

Creterea animalelor n ferme ecologice se realizeaz n sistem extensiv, cu acces obligatoriu la psune, ntreinere n sistem liber. Mrimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate admite o ncrctur mai mare de 2 UVM/ha. n procesul de cretere i exploatare a bovinelor n condiii ecologice se disting dou faze: 1. faza de conversie; 2. faza propriu-zis de producie ecologic. n faza de conversie intreinerea animalelor se face n adposturile existente, prin trecerea de la sistemul legat la ntreinerea n sistem liber. Adposturile trebuie s corespund cerinelor fiziologice, igienice i de producie. Se vor respecta normele de suprafa astfel: 6mp/cap la vaci; 1,5-5mp/cap la tineret ; 10mp/cap la tauri; norme de volum de aer: 25mc/cap de animal; indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseal). Animalele trebuie s aib acces liber n padoc iar priponitul la pune este interzis. Pardoseala s fie ntreag, cu aternut bogat dar se admite i pardosea din gratr, dar pe zone limitate de depunere a dejeciilor. Microclimatul adposturilor trebuie s asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%, cureni de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive n limitele admise: doxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil ntre 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maxim 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durat maxim de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Venilatia natural trebuie s asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vac/or. La pune animalele trebuie ferite de insolaii, ploi reci cu vnt puternic i grindin. n faza de producie ecologic este obligatorie respectarea riguroas a condiiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel: spaiu corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr nici o restricie; cldirea, prin structura i construcia ei, trebuie s asigure parametri optimi corespunztori; acolo, unde condiiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fr adpost, cu condiia s fie asigurat suprafaa necesar de pune pentru ntregul efectiv. Trebuie asigurat suprafaa necesar pentru punat, adic 0,5 ha./cap de vac, care, n mod obligatoriu se tarlalizeaz i se utilizeaz raional: deparazitarea spaiului i eliminarea roztoarelor, dar numai cu substane i metode aprobate de legile n vigoare. Spaiul corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr restricii l constituie grajdul nchis n trei pri, deschis spre sud, cu aternut abundent. Adpostul trebuie s aib legtur cu spaiile de hrnire acoperite i s fie legat cu un coridor cu pavaj solid de pune sau padocul pentru plimbare. n adpost trebuie s funcioneze adptori automate, care nu nghea iarna, n numr corespunztor cu efectivul de animale. Evacuarea dejeciilor, este indicat s se fac direct n bazinele colectoare, iar la locurile de odihn s se asigure aternut suficient.

Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenionale se poate face cu maxim 10% din raia furajer. Furajele folosite sunt: amestec uruial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora; furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac, cartofi administrai n ntregime sau preparate; furaje fibroase formate din: fn natural i de legumoinoase de bun calitate; produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl, coceni de porumb, paie de cereale. Elementele din care este alcatuit grajdul: separatoare cusete autocapturi Porti divizoare si garduri adaptoare saltele pluguri racolare dejectii perii tava dezinfectare picioare prelate covoare din cauciuc iesle fan ventilatoare si pulverizatoare Domeniul de activitae: Principalul domeniu de activitate al companiei este cresterea vacilor de lapte ,principali nostri clienti fiind o fabrica de in ghetata si una de paine..Avand in vedere ca piata din Constanta este mare nu ne facem griji cu privire la segemntul de piata care poate asigura cerintele consumatorului. Obiectivele firmei: Obiectivul principal al firmei este amortizarea investitiei in primul an,realizarea unei productii anuale de 500 000 litri de lapte.Urmand ca din al doilea an sa creasca efectivul de vaci de lapte de la 50-100.

VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE Managementul firmei este asigurat de Popescu Marius in varsta de 34 de ani,este absolvent al Academiei De Stiinte Economice Bucuresti.El se ocupa de reprezentarea societatii in fata institutiilor publice,terti,furnizori,efectueaza toate actele de gestiune ale societatii,contracte Organizare: Programul de lucru este de 8 ore/zi ,structura de personal al firmei cuprinde: un administrator un contabil 1 medic veterinar 10 ingrijitori Dana Popa este contabilul firmei are o experienta de peste 10 ani in contabilitatea financiara este absolventa al Academiei de Stiinte Economice profil contabilitate financiara.Stroe Petre este medicul veterinar al firmei fiind absolvent al facultatii de agronomie.

VII COSTURI AFACERE Valoarea investitiei aproximativ 140 000 euro Din aceasta suma el contribuie cu 60 000euro restul proiectului de 80 000 este accesat din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana

Valoarea totala a investitiei Contributie proprie 33% Fonduri nerambursabile UE 66%


Structura investitiei:

140 000 euro

60 000 euro 80 000 euro 70 000 euro 50 000 euro 20 000 euro

Constructia si dotarea cu utilaje a fermei Achzitie 50 de vaci de lapte Hollstein Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli
Previzionarea productie lapte:

1 vaca 50 vaci

Cantitate lapte/zi 30 l 1500 l

Cantitate lapte/luna 900 l 45 000 l

Cantitate lapte /an 10 800 l 540 000 l

De aici reise ca cantitatea totala de lapte previzionata pentru primu an este de 540 000l/lapte VIII PLAN FINANCIAR Previzionarea veniturilor lunare:

Productie lapte/luna Pret litru lapte Venituri lunare Previzionarea veniturilor anuale: Productie lapte/an Pret litru lapte Venituri anuale Previzionarea cheltuielilor: Cheltuielile cu salariile: Categoria de personal economist veterinar Ingrijitori Total cheltuieli lunare Total cheltuieli anuale Cheltuieli aisgurari sociale TOTAL CHELTUIELI SALARIALE Salariul brut lunar 1000 ron 1500 ron 800 ron 540 000 litri 2,5 ron 1350 000 ron

45000 l 2,5 ron/litru


112 500 ron

Numar de persoane 1 1 10

Costurile cu salariile 1000 ron 1500 ron 8000 ron 10 500 ron 126 000 ron 35 973 161 973 RON

Cheltuieli cu furajele: Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in principal de capacitatea rumenului si de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in rumen.Aceasta cantitate il intereseaza pe nutritionist deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si substantele nutritive necesare dezvoltari animalului.Din aceasta cauza in ratiile de furaje care se intocmesc s-a introdus un indicator de normare a acesei cantitati care se exprima in substanta uscata ingerata kg SU.orientativ acest indicator se poate stabilim si daca socotim :
1-1,5 kg SU/100 kg greutatea corporala 0,4-0,5 kg SU /litru pe lapte

Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri trebuie sa asiguram un consum zilnic de 17 kg furaje SU Furajarea vacilor: 360 zile*50 vaci*17kg/zi=306 000 kg furaj 306 000*0,8ron/kg/furaj=244 800 ron cheltuieli furaje anuale Total cheltuieli furaje anuale 244 800 ron Cheeltuieli cu intretinerea fermei:
Cheltuieli lunare cu apa Cheltuieli cu energia electrica Total cheltuieli utilitati lunare Total cheltuieli utilitati anuale 700 ron 400 ron 1100 ron 13 200 ron

TOTAL CHELTUIELI ANUALE:


Cheltuieli salariale anuale Cheltuieli furaje anuale Cheltuieli utilitati anuale lTotal cheltuieli anuale 161 973 ron 244 800 ron 13 500 ron 420 273 ron

Total venituri:1 350 000 ron Total cheltuieli :840 273 ron (este inclusa si valoarea investitiei) Profit brut:1 350 000 ron-840 273 ron =509 727

Profit net=profit brut-impozit pe profit=509 727 ron-81 556,32=428 170,68 ron Concluzii:Dupa cum se observa planul este fezabil investitia este recuperata in primul an si se obtine si profit.D retinut acesta este un mic exemplu proiectul poate sa varieze in functie de marime si costuri