Sunteți pe pagina 1din 30

10/19/2011

DEMOGRAFIE cadru, concepte, tendine ale principalelor fenomene demografice

Disciplina sanatate publica si management Curs pentru studentii de anul V, Facultatea de Medicina

Demografia
tiina care are ca obiect de studiu populaiile

umane i evidenierea legilor de dezvoltare ale

acestora
( numr, repartiie geografica, structura dup caracteristici

personale-gen, varsta, socio-economice, analiza evoluiei lor)

10/19/2011

Importanta studiului demografiei pentru SP


Obiectul SP =studiul starii de sanatate a populatiei Starea de sanatate a populatiei = influentata de factori ca str pop

pe MR, GV, genx etc Indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate au la numitor populatia Interventiile care vizeaza imbunatatirea starii de sanatate trebuie sa aiba in vedere caracteristicile populatiei Sursa primara pentru evenimentele demografice este medicul

Concepte
Evenimentul demografic = cazul individual, purttor de informatie

demografic (ex.: natere, deces, cstorie, divor, etc.). Fenomenul demografic = intensitatea apariiei evenimentelor demografice de un anumit tip, ntr-o populaie i ntr-o perioad de timp i se msoar cu ajutorul ratelor Eveniment Nscutul viu Nscutul mort Decesul Cstoria Divorul

Fenomenul Natalitatea Mortinatalitatea Mortalitatea Nupialitatea Divorialitatea

10/19/2011

Componentele demografiei

Statica populaiei (studiaz numrul, structura i distribuia populaiei) Dinamica (micarea populaiei): a) natural = reproducerea b) mecanic = micarea generat de factori economici, sociali, politici (mobilitatea socioprofesional, migraia)

Statica populatiei

10/19/2011

Studiaza:
Nr. Densitatea Structura pe:
grupe de varsta, genuri, medii de rezidenta

Numrul populaiei
Surse: Recensmntul populaiei - nregistrarea global transversal a populaiei la un moment dat. Actualizarea recensmntului prin date nregistrate la oficiile de stare civil. Biroul de eviden a populaiei. Anchete demografice care aprofundeaz elemente de structur i dinamic a populaiei. Estimarea numrului populaiei prin interpretarea rezultatelor ntre dou recensminte.

10/19/2011

Evoluia numrului populaiei n Romnia 19482008


1 iul. 200930000000

21 469 959
22810035

- 34 000 fata de 2008


21680974

numar absolut

19103163
20000000

15872624 17489450

21559910

10000000

Anul 2050: mai putin de 16 milioane de locuitori?

1948

1956

1966 ani

1977

1992

2002

Densitatea populaiei
msoar gradul de mprtiere a populaiei n colectiviti

constituite (orae, sate) i se calculeaz raportnd numrul de locuitori pe km2 96 locuitori\Km Importan
Epidemiologic n proiectarea serviciilor de sntate

10

10/19/2011

Structura populaiei
grupe de varsta gen medii de rezidenta

Depinde de: dezvoltarea economic i de politicile de dezvoltare Mediul de via i pune amprenta asupra modelului de morbiditate i mortalitate precum i asupra organizarii serviciilor de sntate
Importana structurii: n funcie de gen pentru cunoaterea riscurilor i a frecvenei bolilor la populaia masculin fa de cea feminin n funcie de grupele de vrst pentru descrierea tabloului morbiditii i mortalitii care difer de la o grup de vrst la alta
Piramida vrstelor cel mai recomandat tip de grafic pentru reprezentarea structurii

populatiei pe grupe de vrsta


11

Piramida varstelor histograma (reprezentare grafica indicata


pt. variabile cantitative continue, coloane a caror suprafata este proportionala cu frecventa) Masculin Grupe de Varsta

feminin

2 mil

1,5 mil

1 mil 0,5 mil

0,5 mil 1 mil 1,5 mil,

2 mil

Nr. Pop/frecventa
12

10/19/2011

Etapele tranzitiei demografice


I.

Triunghi - cu baza larg i un vrf ascuit, caracteristic pentru populaiile tinere; b) clopot/stog - populaii cu o fertilitate ridicat i un proces de mbtrnire mediu; c) urn - populaiile cu fertilitate sczut i cu un proces de mbtrnire accentuat; d ) trefl - populaie mbtrnit care cunoate n ultima perioad o puternic ntinerire ca urmare a creterii fertilitii

II.

III.

IV.

12

13

Demographical transition

14

10/19/2011

males

80-

70-

60-

50n o o f m a le s (th o u s a n d s )

40-

30-

20-

10-

0-

0 0,0 200,0 400,0 600,0 800,0 1000,0 1200,0

15

Structura pe grupe de varsta


100% 8.5 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 1970 16 1980 1990 1995 2000 2005 2009 25.9 26.6 23.6 20.5 18.2 15.6 15.1 65.6 63 66.1 10.4 10.3 11.8 13.4 14.8 14.9

67.7

68.4

69.6

70

65 + 15 - 64 ani 0 - 14 ani

10/19/2011

Ponderea populatiei de 65 ani si peste, UE, 2008


Irlanda Slo vacia Cipru P o lo nia M alta Luxemburg Republica Ceha Olanda Ro mania Danemarc a Lituania A nglia Ungaria Slo venia Franta Finlanda Spania A ustria B elgia EU (27 tari) Leto nia Esto nia B ulgaria P o rtugalia Suedia Grecia Italia

17

Germania 0 5 1 0 1 5 pr o c e nt d in t o t a lul po p ula t ie i 20 25

Dinamica populatie varstnica


Ponderea populatiei de 65 ani si peste, Romania, 2000-2009
% din populatia totala 18 16 14 12 10 8
EU (27 tari)

6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 2004 ani 2005 2006 2007

Romania

2008

2009

18

10/19/2011

Structura populaiei pe sexe


Fig 2: Romania's population by gender, 1959 - 2002 100% 80%
% by gender

60% 40% 20% 0%


59 962 19 1 65 968 971 974 977 980 983 986 989 19 1 1 1 1 1 1 1 1 year 92 995 998 001 19 1 1 2

males
19

females

Dinamica repartitiei populatiei pe medii de rezidenta in perioada 1930 -2003, Romania


100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 1930 1950 1970 1990 2000 2003

45.7 79.4 75.3 63.1

45.4

46.8

54.3 20.6 24.7 36.9

54.6

53.2

urban rural
20

10

10/19/2011

Fenomenul de mbtrnire demografic -

implicaii pentru sntatea public


scderea populaiei active (Indice dependenta) creterea sarcinilor care i revin - ntreinerea unui

numr mai mare de locuitori inactivi Asigurarile sociale de sntate / de pensii

21

DINAMICA POPULATIEI

22

11

10/19/2011

Dinamica populatiei
1mecanic generat de factori economici, sociali, politici

mobilitatea socio-profesional (imigraie i emigraie). 2. natural (reproducerea populaiei) fenomenul de rennoire permanent a populaiei datorit intrrii unei generaii n fiecare an i a ieirii,n medie a unei generaii, prin deces.

23

Reproducerea populaiei
Fenomenul de rennoire permanent, prin naterea unei

generaii noi n fiecare an i prin ieirea, n medie, a unei generaii, prin deces In sens restrns: natalitate + fertilitate In sens larg: natalitate + mortalitate

24

12

10/19/2011

Reproducerea
Sens restrans: componenta pozitiva = Natalitate +

Fertilitate
Sens larg: componenta pozitiva (Natalitate) si

componenta negativa (Mortalitate)

25

Sens restrans:
Natalitatea: fenomenul demografic al aparitiei nscuilor vii nregistrai ntr-o

populaie definit, ntr-o perioad dat de timp


Fertilitatea: fenomenul demografic al aparitiei nscuilor vii nregistrai n

populaia de femei fertile (15 49 ani), ntr-o perioad dat de timp


Unitatea statistic de observare: nscutul viu Documentele purttoare de informaii : - certificatul medical constatator al naterii - buletinul statistic de natere

26

13

10/19/2011

Natalitatea - masurare

Intensitatea fenomenului este msurat cu rata brut de natalitate care exprim frecvena nscuilor vii la 1000 de locuitori pentru perioada calendaristic considerat (an, semestru, trimestru, lun).

N 1000 P

27

Natalitatea , Romania vs. UE, evolutie 1950 - 2010

28

14

10/19/2011

Rata bruta de natalitate, UE, 2009


Germania A ust ria P o rtugalia It alia Ungaria Let o nia M alta Ro mania Grecia Slo venia B ulgaria EU (27 tari) Spania P o lo nia Lituania Olanda F inlanda Slo vacia Luxemburg Republica Ceha Danemarca B elgia Est o nia Suedia Cipru Franta A nglia Irlanda 0 2 4 6 8 1 0 1 2 nr. na s t e ri l a 10 0 0 l o c . 1 4 1 6 1 8

29

Factorii care influeneaz natalitatea:


Cauze medicale:

afeciuni endocrine afeciuni ginecologice

Cauze fiziologice:

sterilitatea masculin i feminin avortul spontan

Rolul nupialitii, al uniunilor consensuale juvenile i al divorialitii:

numrul cstoriilor scade de la an la an, la fel i indicele de nupialitate Influena mediului socio-cultural: diferena de nivel socio-cultural determin diferen de fertilitate ntre mediul rural i zonele puternic industrializate.
Rolul mijloacelor pentru limitarea naterilor: avortul i contracepia
30

15

10/19/2011

Evoluia natalitii n Romnia pe medii


Miscarea naturala a populatiei pe medii -nscui vii la 1000 locuitori
16 14 12 10 8 6 4 2 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Urban Rural

Anul

31

Fertilitatea- abordare transversala


1.Rata general de fertilitate (RGF)
exprim frecvena nscuilor vii la 1000 de femei de vrst fertil (15-49

de ani).

2.Rate specifice pe vrst, medii de rezidenta, nivel educational

3. Rata total de fertilitate (RTF) = numrul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie, in viata ei fertila, potrivit modelului de fertilitate din populatia careia ii apartine)

4. Indicele brut de reproducere -reprezint numrul mediu de fete pe care l-ar nate o femeie.. potrivit modelului de fertilitate din populatia careia ii apartine si neluand in calcul riscul de mortalitate

..
32

16

10/19/2011

Total fertility rate


3

2.5

Romania EU

1.5

33 1
1970 1980 1990 2000 2010 2020

Total fertility rate

<= 4 <= 3.4 <= 2.8 <= 2.2

Last available
34

European Region 1.66

<= 1.6 No data Min = 1

17

10/19/2011

Schimbarea modelului de fertilitate: curba fertilitii specifice pe grupe de vrst Romnia, 1997 comparativ cu 2002
110 100
nasuti vii la 1000 femei

100.7 81.5 72.6 40.8 33.9 32.7 11.2 15-19 20-24 25-29 30-34 grupe de varsta 1997 2002 35-39 15 3 2.9 40-44 0.2 0.2 45-49 77.6

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

38.3

35

Factori care influeneaz fertilitatea II


Migraia populaiei Factori legislativi - Prevederile Codului muncii i Codului familiei - Sistemul de alocaii pentru copii - Programe de protecie materno-infantil - Politica de planificare familial

Factori subiectivi: inclui n noiunea de planificare familial (atitudinea contient a cuplului fa de reproducerea sa) - Nr. de copii dorii, realizai - Metode i mijloace contraceptive Factori locali-tradiionali:obiceiuri locale, religie
36

18

10/19/2011

Factori care influeneaz fertilitatea I


Factori demografici:
- Structura populaiei, n special a populaiei feminine Distribuia pe

gen
- pe grupe de vrst - Nupialitatea i divorialitatea

Factori medico-biologici:
- Sterilitatea feminin/masculin - Patologia genital - Igiena sexual

Factori sociali:
- Prelungirea colarizrii - Gradul de angajare al femeilor n activitile socio-economice - Apartenena la o anumit categorie social
37

Factori principali ai scderii fertilitii


Factori principali ai scderii fertilitii

Emanciparea femeii Creterea duratei i a nivelului educaional Scderea influenelor normelor culturale Costul copilului Reducerea funciei economice a copilului Apariia mijloacelor contraceptive moderne Factori economici: degradarea nivelului de trai, omajul, stresul.

38

19

10/19/2011

39

Componenta negativa - Mortalitatea Importanta


implicatii in cresterea numerica a populatiei si in structura pe

grupe de varsta a populatiei utilizat in masurarea starii de sanatate a unei populatii identificarea , ierarhizareaproblemelor de sanatate, si stabilirea priorittilor in actiunile de sanatate Stabilirea de obiective in cadrul programelor de sanatate planificare sanitara evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii sanitare.

40

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

20

10/19/2011

Analiza transversal
indicatori intensivi/de frecven - msoar frecventa

deceselor in populatie (rate)


Rate brute Rate specifice

indicatori extensivi/de structur Ponderi =letaliti = mortaliti proportionale


Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100

41

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Evoluia mortalitii generale n Romnia i UE


SDR all causes, all ages, per 100000
1300

1200

1100

1000 Romania EU 900

800

700

42

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

600 1970

1980

1990

2000

2010

2020

21

10/19/2011

Former Yugoslav Republic of Macedonia, the Bulgaria Lithuania Romania Latvia Hungary Slovakia Estonia Croatia Poland Czech Republic Denmark Belgium Slovenia Portugal European Union (27 countries) Ireland Finland Greece Germany (including former GDR from 1991) Malta United Kingdom Austria Netherlands Luxembourg European Union (15 countries) Norway Cyprus Sweden France Iceland Spain Italy Switzerland

965.2 965.1 964.0 959.4 951.3 914.7 864.9 839.8 816.5 809.2 744.6 643.8 635.3 625.5 611.6 600.6 587.4 580.0 577.4 575.6 572.0 563.0 562.7 549.1 544.8 540.1 537.0 531.6 520.4 517.5 507.3 504.3 502.9 489.7 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0

Catedra de Sanatate Publica si 0.0 200.0 SMR, 43 2009Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

44

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

22

10/19/2011

Boli ap. circ.


1% 1% 1% 5% 6% 5% 0% 0% 0% 1% 1% 0% 0%

Tumori Boli ap. dig. Boli ap. resp. Accid., otrv., traum. Tulburari mentale Boli endocrine

19%

Boli org. genito. Simpt. anormale Tuberculoza Boli infectioase si parazitare


60%

Cauze mort. perin. Anomalii cong. Boli piele

45

Structura mortalitate pe cauze de Catedradeces - Romania, 2009 de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Comp. sarcina

Tabela de mortalitate
Indicatori = funcii biometrice Numrul de supravieuitori lx sau Sx Numrul de decese dx nr.de decese nregistrate n generaia fictiv de 100 000, dac aceast generaie ar fi fost supus riscurilor de deces din modelul de mortalitate nregistrat n anul de calcul Probabilitile de deces qx probabilitile de supravieuire px Sperana de via la diferite vrste - ex

46

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

23

10/19/2011

Sperana de via la natere


Durata medie a vieii - e0 Indicator sintetic al mortalitii i al strii de sntate Nr.mediu de ani pe care o persoan sper s-l triasc n

condiiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de vrst a populaiei din care provine persoana, pentru un anumit an pentru care s-a fcut tabela de mortalitate.

47

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Liechtenstein Switzerland Italy European Free Trade Association Iceland France Spain Sweden Norway Cyprus Austria Netherlands Luxembourg Ireland Germany (including former GDR) Malta United Kingdom European Economic Area (EU-25 plus IS, LI, NO) Greece Finland Belgium European Economic Area (EU-27 plus IS, LI, NO) European Union (27 countries) Portugal Slovenia Denmark Czech Republic Croatia Poland Montenegro Georgia Slovakia Former Yugoslav Republic of Macedonia, the Estonia Hungary Azerbaijan Armenia Serbia Romania Bulgaria Latvia Lithuania Moldova Ukraine Russia

81.9 81.7 81.2 81.0 80.8 80.7 80.7 80.5 80.1 80.1 79.9 79.8 79.8 79.5 79.5 79.4 79.3 79.2 79.2 79.1 79.1 78.8 78.8 78.6 78.3 78.1 76.6 75.4 75.1 75.0 74.4 74.4 74.2 73.7 73.6 73.5 73.4 73.4 73.2 73.0 72.0 71.3 69.2 67.7 67.5 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0

48 Management, LE, 2008, Eurostat UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate0.0 Publica10.0 si

24

10/19/2011

Life expectancy at birth, in years, male


80

75

Romania EU

70

49 65
1970 1980 1990 2000 2010 2020

Life expectancy at birth, in years, male

<= 80 <= 76 <= 72 <= 68

Last available
50

European Region 72.41

<= 64 No data Min = 60

25

10/19/2011

Life expectancy at birth, in years, female


85

80

Romania EU

75

51 70
1970 1980 1990 2000 2010 2020

Life expectancy at birth, in years, female

<= 85 <= 81 <= 77 <= 73

Last available
52

European Region 79.8

<= 69 No data Min = 65

26

10/19/2011

Factori care influeneaz mortalitatea


Factori economici Venitul naional brut Structura pe grupe de vrst a populaiei Calitatea mediului Stocul de cunotine i tehnologii

53

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Caracteristicile generale ale mortalitatii pe plan mondial


Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea mortalitatii si cresterea

longevitatii si a calitatii vietii. Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate =corelatie de

tip direct dintre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a vietii
O corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru

sanatate din venitul national si speranta de viata la nastere. In ultimii 10 ani s-a observat: scaderea mortalitatii prin boli cardio-vasculare, scadere care nu a fost anticipata; scaderea mortalitatii infantile sub nivelul asteptat in tarile dezvoltate (niveluri sub 8); cresterea riscului de deces la barbati, datorita unui stil de viata specific; inechitati in distributia mortalitatii pe zone geografice sau pe categorii socioprofesionale.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

54

27

10/19/2011

Caracteristicile generale ale mortalitatii in Romania


Trendul - in scadere fata de valorile postbelice,Apoi cunoaste o scadere

marcata, ajungand la nivelul de 10 in anul 1956. Urmeaza apoi o perioada de evolutie stationara (in jurul valorii de 10) pana in anul 1975, cand se inregistreaza o tendinta de crestere usoara, urmare a schimbarilor survenite in structura pe grupe de varsta a populatiei (creste ponderea varstnicilor). In ultimii 10 ani, evolutia sa este relativ stationara (cu limite intre 10,4 si11,6). Rata standardizata a mortalitatii situeaza Romania printre tarile europene cu cea mai mare mortalitate. Romania se situeaza pe ultimul loc din Europa ( exceptand Rusia, Ukraina si Moldova), privind cheltuielile totale pentru sanatate pe locuitor. Sperana de via la natere n Romnia se nscrie pe o curb uor cresctoare, n anul 2005 avnd valoarea de 72,25 ani n rndul populaiei generale. Populaia feminin (in anul 2000) prezenta o speran de via mai mare (75 ani) fa de cea masculin (69 ani ).

Se inregistreaza o supramortalitate masculina.

55

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

MBTRNIREA POPULAIEI

Un mare triumf al umanitii O mare provocare


56 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

28

10/19/2011

MBTRNIREA ACTIV

procesul de optimizare a oportunitilor pentru sntate, a participarii i securitatii n scopul de a mbunti calitatea vieii oamenilor ce nainteaz n vrst. (Second World Assembly on Ageing, Madrid 2002) Conceptul de mbtrnire activ consider drept int meninerea autonomiei i independenei persoanelor vrstnice.

57

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

MBTRNIREA ACTIV pilonii cadrului politic


Aciunile trebuie s fie multisectoriale i s urmeze cei trei piloni ai conceptului de mbtrnire activ: Participarea la viata sociala Sntatea:
Prevenirea i reducerea excesului de incapacitate, a bolilor cronice i a

morii premature.
Reducerea factorilor de risc asociai bolilor majore, creterea factorilor de

protecie a sntii, pe tot parcursul vieii.


Dezvoltarea continu de servicii sociale i de sntate

accesibile, permisive, de nalt calitate.


Asigurarea educaiei i nvmntului continuu pentru personalul implicat

n ngrijirile sociale i de sntate


Securitatea

58

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

29

10/19/2011

Politica din Romania


Marcata de pensionarile precoce, ca alternativa pentru concediere Rezultat = un numar foarte mare de persoane care trebuie sustinute social Aprox. 7 milioane de pensionari, din care circa 6 milioane cu venit <

venitul mediu/ec Piata saraca de locuri de munca, in care varstnicii nu isi gasesc locul Un cadru normativ putin flexibil, care permite, totusi, cumulul cu pensia Nu exista facilitati pentru varstnici (institutii rezidentiale, camine de zi) Nu exista institutii care sa mijloceasca integrarea sociala a varstnicului

59

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

30