Sunteți pe pagina 1din 30

EXEMPLUL NR. 1

6.3.2.1. Calculul forţelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii

6.3.2.1.1. Metoda forţelor seismice statice echivalente

Clădire din zidărie cu P + 2E (n niv = 3).

Toate nivelurile au aceiaşi greutate G i = 240 tone şi aceiaşi înălţime.

Clădirea este amplasată în zona seismică a g = 0.24g

Greutatea totală a clădirii este G = 3 x 240 = 720 tone

Se determină forţa tăietoare de bază (F b ), forţele seismice de nivel (F i ) şi forţele tăietoare de nivel (V E,i ) în următoarele ipoteze:

1.

Structură din zidărie nearmată (ZNA), cu regularitate în elevaţie:

Forţa tăietoare de bază se calculează cu valorile c s (tabelul A.2)

Pentru a g = 0.24g c s = 0.256 F b = 0.256 x 720 = 184.3 tone

Forţele seismice de nivel se calculează cu valorile k F,i (tabelul A.9)

F 3 = 0.500 x 184.2 = 92.1 tone

F 2 = 0.333 x 184.2 = 61.3 tone

F 1 = 0.166 x 184.2 = 30.6 tone

Forţa tăietoare de nivel se calculează cu valorile k V,i (tabelul A.10) pentru n niv = 3

V E,3 = 0.500 x 184.2 = 92.1 tone

V E,2 = 0.833 x 184.2 = 153.4 tone

V E,1 F b = 184.2 tone

2.

Structura din zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR), fără regularitate în elevaţie:

Forţa tăietoare de bază se calculează cu valorile c s (tabelul A.6)

Pentru a g = 0.24g c s = 0.176 F b = 0.176 x 720 = 126.7tone

Valorile forţelor seismice de nivel şi ale forţelor tăietoare de nivel se obţin cu aceiaşi coeficienţi ca şi în cazul ZNA

F 3 = 0.500 x 126.7 = 63.4 tone

F 2 = 0.333 x 126.7 = 42.2 tone

F 1 = 0.166 x 126.7 = 21.0 tone

V E,3 = 0.500 x 126.7 = 63.4 tone

V E,2 = 0.833 x 126.7 = 105.5 tone

V E,1 F b = 126.7 tone

1

EXEMPLUL NR. 2

6.3.2. Metode de calcul la forţe orizontale

6.3.2.1.1. Metoda forţelor seismice statice echivalente

6.3.2.1.1. Metoda for ţ elor seismice statice echivalente 2.1. Distribu ţ ia for ţ ei t

2.1. Distribuţia forţei tăietoare la pereţii structurali. Pereţii structurali pe cele două direcţii sunt reprezentaţi în fig.Ex.2.1 a şi b

direc ţ ii sunt reprezenta ţ i în fig.Ex.2.1 a ş i b (a) (b) Figura

(a)

(b)

Figura Ex.2.1

(a) Pereţi transversali - paraleli cu axa OY (b) Pereţi longitudinali - paraleli cu axa OX

Înălţimea nivelului h et = 300 cm Cordonatele centrului de greutate al planşeului (CG) :

x CG = 4.20 m

2

y CG = 5.25 m

2.2 Calculul rigidităţii laterale şi al centrului de rigiditate

Rigiditatea relativă de nivel a peretelui (rigiditatea geometrică K g = K/E z )

K

g

unde

=

t

p

(

3

+

2

p

)

-

=

p

h

et

l

w

- t

- x i ,y i

factorul de formă (pentru un nivel)

grosimea peretelui

coordonatele centrului de greutate al peretelui în raport cu sistemul de axe

de greutate al peretelui în raport cu sistemul de axe Figura Ex.2.2.Nota ţ ii pentru determinarea

Figura Ex.2.2.Notaţii pentru determinarea centrului de rigiditate

Transversal (pereţii paraleli cu axa OY)

Tabel Ex.2.1

Elem.

t

l

w

λ

p

K

g

x

i

x

i K g

(m)

(m)

(m)

(m)

(m

2 )

T

1

0.30

4.050

0.740

0.1143

0.15

0.0171

T

2

0.30

1.625

1.846

0.0254

0.15

0.0038

T

3

0.30

2.025

1.481

0.0390

0.15

0.0059

T

4

0.25

3.925

0.764

0.0913

4.05

0.3697

T

5

0.25

1.250

2.400

0.0119

4.05

0.0482

T

6

0.25

3.325

0.902

0.0727

4.05

0.2944

T

7

0.30

2.425

1.237

0.0560

8.25

0.4620

T

8

0.30

2.250

1.333

0.0471

8.25

0.3886

T

9

0.30

2.825

1.061

0.0438

8.25

0.3614

K g (T) = 0.502 m

 

x i K g (T)

= 1.951 m 2

 

poziţia centrului de rigiditate

x CR =

x K

i

g

(T )

=

1.951

K

g

(T )

 

0.502

= 3.887m

Longitudinal (pereţii paraleli cu axa OX)

Tabel Ex.2.2.

Elem.

t

l

w

λ

p

K

g

y

i

y

i K g

(m)

(m)

(m)

(m)

(m

2 )

L

1

0.30

1.350

2.222

0.0170

0.15

0.0026

L

2

0.30

2.400

1.250

0.0526

0.15

0.0079

L

3

0.30

1.350

2.222

0.0170

0.15

0.0026

L

4

0.25

2.425

1.237

0.0446

5.55

0.2475

3

L

5

0.25

4.975

0.603

0.1233

5.55

0.6843

L

6

0.30

1.350

2.222

0.0170

10.35

0.1760

L

7

0.30

2.400

1.250

0.0526

10.35

0.5444

L

8

0.30

1.350

2.222

0.0170

10.35

0.1760

y i K g (L) = 1.841m 2

K g (L) = 0.336 m

 

poziţia centrului de rigiditate

y CR =

y

i

K

g

( L )

=

1.841

K

g

( L )

 

0.336

= 5.480m

2.3. Calculul rigidităţii la torsiune

Rigiditatea la torsiune a structurii se calculează cu relaţia

KJ

R

= [

9

1

K

gi

( T )

( x

CR

x )

i

2 +

8

1

K

gi

( L )

( y

CR

y

i

)

2 ]

Din tabelele Ex.2.1. şi Ex.2.2. poziţia centrului de rigiditate are coordonatele:

x CR = 3.887 m

y CR = 5.480 m

Tabelul Ex.2.3.

 

K

g (T)

 

|x CR -x i |

K

g

(T)

 

K

g (L)

       

|y CR -y i |

K

g

(L)

Elem.

x

i

(x

CR -x i ) 2

Elem.

y

i

(y

CR -y i ) 2

m

m

 

m

m

3

m

m

     

m

 

m

3

T

1

0.1143

   

1.596

 

L

1

0.0170

         

0.483

 

T

2

0.0254

0.15

 

3.737

0.355

 

L

2

0.0526

 

0.15

   

5.33

1.494

 

T

3

0.0390

 

0.545

 

L

3

0.0170

     

0.483

 

T

4

0.0913

   

0.002

 

L

4

0.0446

 

5.55

   

0.07

0.001

 

T

5

0.0119

4.05

 

0.163

0.001

 

L

5

0.1233

     

0.001

 

T

6

0.0727

 

0.002

 

L

6

0.0170

         

0.403

 

T

7

0.0560

   

1.066

 

L

7

0.0526

 

10.35

   

4.87

1.248

 

T

8

0.0471

8.25

 

4.363

0.897

 

L

8

0.0170

     

0.403

 

T

9

0.0438

 

0.834

   

0.336

 

4.516 m 3

 

50.2

5.298 m 3

 
 

K

i,x

K

1,x

K

i ,x

( x

F

b

CR

x )

i

M

F b = 100.0 tone

F

i,y

( tr ) =

K

i,y

K

1,y

F

F

b

K

i ,y

( y

CR

 

y

i

)

M

 

KJ

R

t,x

 

i,y

( rot ) =

 

KJ

R

t ,y

 

4

KJ R = (5.298 + 4.516) = 9.81 m 3

2.4.

Distribuţia forţei tăietoare de bază

Forţa tăietoare de bază:

Componenta translaţie

F i,x

F i,x

( tr ) =

Componenta rotaţie

( rot ) =

Excentricitatea structurală

- excentricităţile centrului de rigiditate

e 0x = |x CR – x CG | = |3.89 - 4.20 | e 0y = |y CR – y CG | = |5.41 - 5.25|

e 0 x = |x C R – x C G | = |3.89 - 4.20

0.30 m

0.15 m

Excentricitatea accidentală

e ax = ± 0.05

-

- e ay = ± 0.05

8.40 = ± 0.42 m

10.50 = ± 0.525 m

Excentricităţi totale

- e x,max = e 0x + e ax = 0.300 + 0.420 = 0.720 m

- e x,min = e 0x - e ax = 0.300 - 0.420 = -0.120 m

- e y,max = e 0y + e ay = 0.150 + 0.525 = 0.675 m

- e y,min = e 0y - e ay = 0.150 - 0.525

= - 0.375 m

Momente de torsiune

- Forţa seismică pe direcţia y (M tr = F b × e x )

* M tx , max = 100.0 0.72 = 72.0 tm

* M tx,min = 100.0 (- 0.120) = -12.0 tm

- Forţa seismică pe direcţia x M tr = F b × e y )

* M ty,max = 100.0 0.675 = 67.5 tm

* M ty,min = - 100.0 0.375 = - 37.5 tm

Forţe tăietoare pe direcţia y

Tabelul Ex.2.4

 

K

g (T)

K

g (T)/

F i (tr)

 

(x CR -x i )

×

Fi

F

i

Elem.

 

K g (T)

x

CR -x i

K

g (T)

(rot)

(tot)

m

 

tone

m

m

2

tone

tone

T

1

0.1143

0.227

22.7

 

0.4223

 

3.10

25.80

T

2

0.0254

0.050

5.0

3.695

0.0944

 

0.68

5.68

T

3

0.0390

0.077

7.7

0.1441

 

1.05

8.75

T

4

0.0913

0.181

18.1

 

-0.0187

 

-0.14

17.96

T

5

0.0119

0.023

2.3

-0.205

-0.0024

 

-0.01

2.29

T

6

0.0727

0.144

14.4

-0.0149

 

-0.10

14.30

T

7

0.0560

0.111

11.1

 

-0.2468

 

-1.81

9.29

T

8

0.0471

0.093

9.3

-

4.405

-0.2075

 

-1.52

7.78

T

9

0.0438

0.094

9.4

 

-0.1927

 

-1.41

7.99

 

Tabelul Ex.2.5

 
 

K

g (L)

K

g (L)/

F i (tr)

 

(x CR -x i )

×

Fi

F

i

Elem.

 

K g (L)

y

CR -y i

K

g (L)

(rot)

(tot)

m

 

tone

m

m

2

tone

tone

L

1

0.0170

0.050

5.0

 

0.0893

 

0.61

5.61

L

2

0.0526

0.154

15.4

5.25

0.2762

 

1.90

17.3

L

3

0.0170

0.050

5.0

0.0893

 

0.61

5.61

L

4

0.0446

0.131

13.1

-0.15

-0.0047

 

-0.05

13.05

L

5

0.1233

0.362

36.1

-0.0185

 

-0.13

35.97

L

6

0.0170

0.050

5.0

 

-0.0842

 

-0.58

4.42

L

7

0.0526

0.154

15.4

-4.95

-0.2604

 

-1.79

13.61

L

8

0.0170

0.050

5.0

-0.0842

 

-0.58

4.42

Forţe tăietoare pe direcţia x

5

EXEMPLUL NR. 3

6.3.2. Metode de calcul la forţe orizontale

6.3.2.1.1. Metoda forţelor seismice statice echivalente

Se verifică posibilitatea utilizării calculului cu două modele plane în cazul clădirii din figura Ex.3.1 cu următoarele caracteristici:

înălţimea P+2E < 10.0 m;

planşee din beton armat;

structura identică la toate nivelurile.

beton armat; ∑ structura identic ă la toate nivelurile. Pere ţ ii activi pe cele dou

Pereţii activi pe cele două direcţii sunt arătaţi în fig.Ex3.2a şi 2b

ă direc ţ ii sunt ar ă ta ţ i în fig.Ex3.2a ş i 2b Figura

Figura Ex.3.2

3.1. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de regularitate în plan date la 6.3.2.1.1.(3).

Structura clădirii ortogonale

Configuraţia în plan este compactă, fără retrageri (dreptunghiulară)

este

aproximativ

simetrică faţă de

cele două axe

6

principale

Raportul dimensiunilor în plan este

=

L max

10.50

=

L min

8.70

=

1.21

<

4.0

3.2. Calculul rigidităţii laterale şi al poziţiei centrului de rigiditate Transversal (pereţii paraleli cu axa OY)

Tabelul Ex.3.1

Elem.

t

L

zid

λ

p

K

gM

x

i

x

i K gM

(m)

(m)

(m)

(m)

(m

2 )

T

1

0.30

4.050

0.741

0.1140

0.15

0.0171

T

2

0.30

1.925

1.558

0.0355

0.15

0.0053

T

3

0.30

1.725

1.739

0.0286

0.15

0.0043

T

4

0.25

3.925

0.764

0.0913

3.75

0.3424

T

5

0.25

1.250

2.400

0.0119

3.75

0.0446

T

6

0.25

3.025

0.992

0.0633

3.75

0.2372

T

7

0.30

2.125

1.412

0.0425

8.55

0.3637

T

8

0.30

1.650

1.818

0.0262

8.55

0.2238

T

9

0.30

1.925

1.558

0.0355

8.55

0.3034

 

K gM (T) = 0.448 m x i K gM (T) = 1.542 m 2

 

poziţia centrului de rigiditate x CR = 1.542/0.448 =3.442 m

excentricitatea centrului de rigiditate e 0x = x CG - x CR = 4.350 - 3.442 = 0.908 m

excentricitatea relativă a centrului de rigiditate e 0x /L x = 0.908/ 8.70 = 0.104 > 0.10

Longitudinal (pereţii paraleli cu axa OX)

Tabelul Ex.3.2

Elem.

t

L

zid

λ

p

K

gM

y

i

y

i K gM

(m)

(m)

(m)

(m)

(m

2 )

L

1

0.30

1.650

1.818

0.0263

0.15

0.0039

L

2

0.30

1.500

2.000

0.0214

0.15

0.0032

L

3

0.30

1.350

2.222

0.0170

0.15

0.0026

L

4

0.25

2.125

1.412

0.0355

5.85

0.2074

L

5

0.25

5.375

0.558

0.1353

5.85

0.79.14

L

6

0.375

1.350

2.222

0.0213

10.35

0.2203

L

7

0.375

2.700

0.909

0.1078

10.35

1.1157

L

8

0.375

1.650

1.818

0.0327

10.35

0.3386

 

K gM (L) = 0.380 m y i K gM (L) = 2.683m 2

 

poziţia centrului de rigiditate y R = 2.683/0.380=7.06 m

excentricitatea centrului de rigiditate e 0y = y CG - y CR = |5.25 - 7.06| = 1.81 m

excentricitatea relativă a centrului de rigiditate e 0y /L y = 1.81 / 10.50 = 0.172 > 0.1

3.3. Calculul rigidităţii la torsiune

Tabelul Ex.3.3.

 

K

gM (T)

 

|x CR -x i |

K

gM

(T)

 

K

gM (L)

 

|y CR -y i |

K

gM

(L)

Elem.

10 2

x

i

(x

CR -x i ) 2

Elem.

y

i

(y

CR -y i ) 2

m

m

m

m

3

m

m

m

m

3

7

T

1

0.1140

   

1.235

L

1

0.026

   

1.241

T

2

0.0355

0.15

3.292

0.385

L

2

0.021

0.15

6.91

1.003

T

3

0.0286

0.310

L

3

0.017

0.812

T

4

0.0913

   

0.001

L

4

0.035

5.85

1.21

0.051

T

5

0.0119

3.75

0.308

0.001

L

5

0.135

0.198

T

6

0.0633

0.001

L

6

0.021

   

0.227

T

7

0.0425

   

1.110

L

7

0.108

10.35

3.29

1.169

T

8

0.0262

8.55

5.108

0.683

L

8

0.033

0.357

T

9

0.0355

0.926

 

0.380

 

5.087

 
 

0.449

4.665

 

KJ R = (4.665 + 5.087)= 9.75 m 3

3.4. Razele de torsiune (relaţiile 6.7)

r

0 x

=

KJ 9.75 R = ∑ K x 0.449
KJ
9.75
R
=
K
x 0.449

=

4.66m

r

0 y

=

KJ 9.75 R = ∑ K 0.380 y
KJ
9.75
R =
∑ K
0.380
y

= 5.07m

3.5.Verificarea regularităţii în plan - relaţiile (4.1a) şi (4.1b) din P100-1

Transversal e 0x = 4.35 - 3.44 =0.91 m < 0.3 × 4.66 = 1.39 m OK!

Longitudinal e 0y = 7.06 - 5.25 = 1.81 m > 0.3 × 5.07 = 1.52 m

Condiţia de regularitate în plan nu este satisfăcută !!!

3.6. Conditii suplimentare - verificarea relaţiilor (6.4a) şi (6.4b) din CR6

raza de giraţie a masei planşeului dreptunghiular se determină cu relaţia (6.5)

2 2 2 2 D L + L 10.50 + 8.70 max min = =
2
2
2
2
D
L
+
L
10.50
+ 8.70
max
min
=
=
=
l pl
12
12
12
∑ Excentricitatea centrului de rigiditate

- transversal :

= 3.94 m

* excentricitatea e 0x = 0.908 m şi r 0x = 4.52 m

- longitudinal

* excentricitatea e 0L = 1.18 m şi r 0y = 5.02 m

(6.4a) transversal

2

0 x

r

= 4.52

2

= 20.43 > l

2

pl

+ e

2

0

x

= 3.94 + 0.91 = 16.35m

2

2

2

(6.4b) longitudinal

2

0 y

r

= 5.02

2

= 25.2 > l

2

pl

+ e

2

0

y

= 3.94 + 1.81 = 18.79m

2

2

2

Relaţiile sunt îndeplinite majorării eforturilor cu 1.25.

Se acceptă efectuarea calculului pe modele plane cu condiţia

8

EXEMPLUL NR. 4

6.3.2. Metode de calcul la forţe orizontale

6.3.2.1.1. Metoda forţelor seismice statice echivalente

Calculul momentului de inerţie polar şi a razei de giraţie pentru un planşeu cu formă neregulată

Se calculează momentul de inerţie polar şi raza de giraţie a masei planşeului cu forma şi dimensiunile din figura Ex.4.1

plan ş eului cu forma ş i dimensiunile din figura Ex.4.1 Figura Ex.4.1 - Forma ş

Figura Ex.4.1 - Forma şi dimensiunile planşeului

4.1. Aria planşeului

A pl = 12.00 x 10.00 - 4.00 x 4.00 - 2.00 x 2.00 = 100.0 m 2

4.2.Centrul de greutate al planşeului raportat la originea axelor

x

y

G

G

=

=

12.00x10.00x0.5x12.00

2.00x2.00x0.5x2.00

4.00x4.00x( 8.00

+

0.5x4.00 )

100.00

= 5.56m

12.00x10.00x0.5x10.00

2.00x2.00x0.5x2.00

4.00x4.00x( 6.00

+

0.5x4.00 )

100.00

= 4.68m

4.3. Momentele de inerţie ale ariei planşeului faţă de sistemul de axe GX I Y I , paralele cu

cele ale sistemului OXY, care trece prin centrul de greutate G cu coordonatele x G ,y G (se

foloseşte teorema lui Steiner pentru momentele de inerţie).

I

x

( pl ) =

12.0x10.0

3

12

+

2.0x2.0x( 4.68

1.00 )

2

12.0x10.0x( 4.68

5.00 )

2

4.0x4.0

3

12

4.0x4.0x( 4.68

2.0x2.0

3

12

8.00 )

2

=

759.10 m

4

I

y

( pl ) =

10.0x12.0

3

12

+

2.0x2.0x( 5.56

1.00 )

2

12.0 x10.0x( 5.56

6.00 )

2

4.0x4.0

3

12

4.0x4.0x( 5.56

2.0x2.0

3

12

10.0 )

2

=

1042.00 m

4

4.4. Momentul de inerţie polar al ariei planşeului (relaţia 6.6)

I p,pl = I x (pl) + I y (pl) = 759.1 + 1042.00 = 1801.10 m 4

4.5 Raza de giraţie a masei planşeului (relaţia 6.5)

l pl =

1801.1 I p ,pl = 100.00 A pl
1801.1
I p ,pl
=
100.00
A pl

= 4.24 m

9

EXEMPLUL NR.5.

6.2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale

6.2.2.1.Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali

for ţ elor axiale de compresiune în pere ţ ii structurali Figura Ex.5.1. Calculul greut ăţ

Figura Ex.5.1. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel

5.1. Calculul greutăţii proprii a etajului

Înălţimea etajului h et = 3.00 m Aria nivelului A niv = 10.30 × 10.30 = 106.09 m 2 Aria zidurilor structurale A zid = 11.33 m 2

5.2.Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel)

Zidărie cu grosimea t = 30 cm

= 27.65 m 2 = 23.90 m 2

- Ax 1 (10.30-0.60)x3.00 - 2.00x2.00 - 2.50x2.00 = 20.10 m 2

- Ax C 10.30x3.00 - 2.00x2.00 - 1.50x2.00

- Ax A 10.30x3.00 - 1.50x1.50 - 1.00x1.00

- Ax 3 (10.30-0.60)x3.00 - 1.50x1.50 - 2.00x2.00 = 22.85 m 2

Total

= 94.50 m 2

Zidărie cu grosimea t = 25 cm

- Ax B (10.30 -0.60) x3.00 - 1.50x2.40 - 1.00x2.10

- Ax 2 (10.30-0.85)x3.00 - 1.00x2.10 - 1.50x2.40

= 23.40 m 2 = 22.65 m 2

Total

= 46.05 m 2

5.3. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel

Calculul este făcut în patru variante de alcătuire a zidăriei:

i. Elemente ceramice (cărămizi) pline

ii. Elemente ceramice cu 25% goluri

iii. Elemente ceramice cu 45% goluri

iv. Elemente din BCA cu densitatea de 600 kg/m 3 (corespunde zidăriei cu densitate în

stare uscată 500 kg/m 2 majorată cu 20% pentru umiditatea medie reală!) S-au considerat greutăţile zidăriei (elemente + mortar) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.0 cm pe ambele feţe.

10

Tabelul Ex.5,1

 

Grosime t = 30 cm

Grosime t = 25 cm

Total greutate

Elemente

A

zid

g

zid

G

zid

A

zid

g

zid

G

zid

G zid

G

zid /A etaj

m

2

t/m 2

tone

m

2

t/m 2

tone

tone

tone/m 2

Pline

 

0.620

58.6

 

0.520

23.9

82.5

0.778

Gol 25%

94.5

0.510

48.2

46.05

0.440

20.3

68.5

0.646

Gol 45%

0.430

40.6

0.370

17.0

57.6

0.543

BCA

 

0.250

23.6

 

0.220

10.1

33.7

0.318

5.4. Calculul greutăţii planşeului

Aria planşeului (între pereţi)

-

-

-

-

A-B/2-3 B-C/1-2 B-C/2-3
A-B/2-3
B-C/1-2
B-C/2-3

A-B/1-2 (5.50 - 0.15 - 0.125)x(6.00 - 0.15 - 0.125) = 29.91 m 2

(5.50 - 0.15 - 0.125)x(4.00 - 0.15 - 0.125) = 19.46 m 2

(4.50 - 0.15 - 0.125)x(6.00 - 0.15 - 0.125) = 24.19 m 2

(4.50 - 0.15 - 0.125)x(4.00 - 0.15 - 0.125) = 15.74 m 2

= 89.30 m 2

Total

Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.0 m 2 )

- placa de beton armat 16 cm grosime

- tencuiala la intrados

- pardoseala (inclusiv şapa)

- pereţi despărţitori uşori

- încărcare utilă (locuinţă) 0.3 x 150 daN/m 2

400 daN/m 2 40 daN/m 2 135 daN.m 2 80 daN/m 2 45 daN/m 2

700 daN/m 2

5.5.

Greutatea planşeului

89.30 x 700 = 62500 daN 62.5 tone

Greutatea totală a nivelului

Tabelul Ex.5,2

Elemente

G zid

G

pl

G

tot,et

G

tot,et /A etaj

G

tot,et /A etaj

tone

tone

tone

tone/m 2

 

%

Pline

82.5

 

145.0

 

1.37

 

100

Gol 25%

68.5

62.5

131.0

 

1.23

 

89

Gol 45%

57.6

120.1

 

1.13

 

82

BCA

33.7

 

96.2

 

0.91

 

66

1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

Greut.totala

Pline 25%gol 45%gol BCA
Pline
25%gol
45%gol
BCA

5.6.

Întreaga masă a etajului (zidărie + planşeu) este concentrată la nivelul planşeului.

Calculul maselor de etaj

Masa etajului

M

i

=

G

tot et

,

g

11

Masa totală a clădirii

M =

n

niv

G

tot ,et

g

Greutatea totală supusă acţiunii seismice are valorile din tabelul următor.

Tabelul Ex.5.3

Elemente

Înălţimea clădirii (numărul de niveluri)

 

n

niv =1

n

niv =2

n

niv =3

n

niv =4

n niv = 5

Pline

145.0

290.0

436.0

580.0

725.0

Gol 25%

131.0

262.0

393.0

524.0

655.0

Gol 45%

120.0

240.0

360.0

480.0

600.0

BCA

96.0

192.0

288.0

384.0

----

5.7. Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii

1. Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p 1 şi p 2 ) cu relaţiile

p 1 =

q

l

tot 1

4

p

2

=

p

1

2

l

1

l

2

tot 1 4 p 2 = p 1     2 l 1 l

Figura Ex.5.2. Încărcări verticale pe pereţi din greutatea planşeului

Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.5.3b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).

ăţ imea fiec ă rui gol adiacent plinului de zid ă rie). (a) (b) Figura Ex.5.3.

(a)

(b)

Figura Ex.5.3. Calculul forţelor axiale pe pereţi

2. Se detemină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărie zone (Z1 ÷

Z9). Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înăltimea etajului),

zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare).

12

Tabel Ex.5.4

 

G

planşeu

G zidărie (tone)

 

Forţa axială (tone)

 

(tone)

El.pline

25% gol

45% gol

BCA

El.pline

25% gol

45% gol

BCA

Z1

6.2

10.6

8.7

7.4

4.3

16.8

14.9

13.6 10.5

 

Z2

8.2

9.3

7.7

6.5

3.8

17.5

15.9

14.7 12.0

 

Z3

4.7

7.9

6.5

5.5

3.2

12.6

11.2

10.2

7.9

Z4

5.2

7.5

6.2

5.3

3.1

12.7

11.4

10.5

8.3

Z5

18.7

10.6

12.3