MINISTERUL EDUCAIEI A REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN CAHUL BOGDAN PETRICEICU HASDEU FACULTATEA DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC

SPECIALITATEA DREPT

MUNTEANU SERGIU

TEZA DE LICEN
CU TEMA: Organele de conducere ale Societilor Comerciale

Studentul anului IV Specialitatea Drept Munteanu Sergiu_______

(semntura)

Coordonator tiinific: (gradul didactic) (numele prenumele)

Lector superior universitar,Bloenco Magda_______

(semntura)

Cahul 2011
CUPRINS: 3

INTRODUCERE..pag.3 CAPITOLUL

ORGANUL

SUPREM

DE

DECIZIE

AL

SOCIETILOR

COMERCIALE.pag.6 Seciunea1.1.Fondatorul(Guvernul )ca organ suprem de decizie in cadrul socieailor comerciale de stat (municipale)...pag.7 Seciunea 1.2.Adunarea Generala a asociailor(membrilor(comanditarilor) in cadrul societatilor comerciale in nume colectiv(in comandita) si cooperative....pag.7 Adunarea general a membrilor cooperativei...pag.8 Seciunea 1.3.Adunarea generala a acionarilor(asocialor) in cadrul Societilor Comerciale pe Aciuni i cu Rspundere Limitat.....pag.10 Consiliul societii.pag.22 CAPITOLUL II ORGANUL EXECUTIV I DE CONTROL AL SOCIETII COMERCIALE...pag.26 Seciunea 2.1.Organul executiv al Societilor Comerciale.pag.26 - Administrarea si reprezentarea diferitor forme de organizare juridic a activitii comerciale.pag.26 - Administrarea societilor comerciale din punct de vedere al conceptul guvernrii corporatiste.pag.33 Seciunea 2.2. Organul de control al Societailor comerciale...pag.46 - Modalitile de exercitare a controlului..pag.46 - Comisia de cenzori...pag.47 - Auditorul extern....pag.49 NCHEIERE.pag.53B IBLIOGRAFIE.

INTRODUCERE 4

Prin unire cresc lucrurile mici, Pri n dezbinare se prbuesc cele mai mari. (Conc ordia parvae res crescent,discordia maximae dilabuntur )SALLUSTIUS Evenimentele din ultimii ani au determinat multiple i profunde mutaii n toate sferele vieei sociale. Impactul acestora s-au produs, dup cum era i firesc, i asupra sistemului de drept, deoarece dreptul nu este altceva dect viaa social tiparele normelor juridice. Pornind de la ideea c: Piaa i efectivul unei societi sunt verigi principale ale lanului care constituie baza comercial,Organele societii comerciale sunt cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane i financiare pentru realizarea unor scopuri sociale. Transformrile profunde din viaa social-economic, politic n virtutea revoluiei tehnico-tiinifice, sunt expresia concret a necesitii de schimbare. n viiltorul acestor modificri eseniale i foarte complexe, rolul determinant l au centrele de decizie, n special interveniile manageriale profesioniste. Trecere la o societate democrat este condiionat n mare msur de schimbarea mentalitii, comportamentului, de noile atitudini, de introducerea i utilizarea unor noi metode i principii, ce sunt nsoite de noi forme de conducere a activitaii comerciale. Apariia de noi necesiti i de noi valori colective, determin creterea rolului factorului uman-colectiv, care devine un factor decisiv i, n acelai timp, unul strategic, din motivul c o societate comercial va putea activa eficient doar att timp ct potenialul uman-colectiv va fi plasat n top. Complexitatea actual a conducerei societaii comerciale pe plan comercial i structural, a activitilor i utilitilor acesteia, const n accelerarea schimbrilor, n apariia discontinuitilor, transferul de competen i responsabiliti, care au condus tot mai mult la apariia deficitului uman-colectiv, impunnd societailor comerciale la un comportament creativ i la o studiere mai profund a fenomenului de conducere ntr-o Societate Comerciala, care presupune adoptarea unor decizii, care s asigure combinarea optim a factorilor antrenai n activitile respective, n scopul ndeplinirii atribuiilor ce-i revin organelor de conducere a unei societai comerciale. Acum, mai mult ca oricnd se accentuiaz necesitatea desvririi, necondiionate, ca un imperativ al timpului, a celor care, n ansamblul lor, constituie organele de conducere a unei societati comerciale. Se simte o nevoie acut de noi principii,concepte pentru a fi implementate la baza organelor de conducere a societailor comerciale ca s aib parte de bun conducere a lor.

Actualitatea temei rezid din faptul c de activitatea societailor comerciale depinde n primul rnd calitatea guvernrii organelor de conducere a acestora i anume Adunarii Generale,Consiliului Societaii,Administratorului,Comisiei de cenzori i altele. Reiese cu certitudine, c de cei ce se ocup n mod nemijlocit de conducerea societii depinde bunstarea general. Aflndu-ne la o nou etapa de modernizare a guvernarii societii, apare tot mai des problema relaiilor de conlucrare a organelor de conducere in cadrul unei societi comerciale. Se necesit o revizuire i reorganizare a sistemului n general, fapt care poate fi posibil numai n urma unui studiu minuios. Dac e s facem o privire de ansamblu asupra problemei abordate i a amploarei cu care ea este studiat, se contureaz tendina de modificare a atitudinii i plasrii de noi accente pe organele de conducere din cadrul societilor comerciale. Noutatea tiinific. Dac n majoritatea lucrrilor cercettorilor din ar i de peste hotare se abordeaz conceptele teoretice ale unei guvernari colective in numele unor organe de conducere, n tez se ncearc a pune accentul pe modalitile de manifestare a organelor de conducere n societatea comercial i n special, rolul acestora n realizarea reformelor intr-o societate comercial. De asemenea se ncearc a evidenia necesitatea promovrii unei politici de guvernare adecvat procesului de integrare european. Scopul i obiectivele lucrrii. Scopul lucrrii este identificarea i analiza manifestrii organelor de conducere n contextul sistemului societailor comerciale. Pentru realizarea scopului au fost trasate urmtoarele obiective: s elucidm rolul organelor de conducere n societatea comerciala; s analizm evoluia conceptului, esena i funciile organelor de conducere; s cercetm coordonatele teoretice i practice ale organelor de conducere; s particularizm trsturile distincte ale organelor de conducere n societate comercial; s determinm organele ce necesit a fi reorganizate i perfecionate n cadrul conducerei activitaii comerciale; s elucidm rolul organelor de conducere n realizarea reformelor societailor comerciale. Baza metodologic a cercetrii tiinifice. Realizarea acestor obiective a fost posibil prin utilizarea n tot sau n parte a unor metode teoretice i practice de cercetare. n acest context am folosit metoda analizei comparate n tratarea comparat a particularitilor de manifestare a politicii de conducere a unei societai comerciale n diferite ri; metoda interdisciplinar, mbinnd aspectul economic, juridic, al dreptului comercial. 6

Structura lucrrii. Lucrarea este constituit din ntroducere, dou capitole, ncheiere i bibliografie. Denumirea Capitolelor fiind urmtoarea;Primul capitolOrganul suprem de decizie al Societii Comerciale i al doilea,,Organul executiv i de control al societii comerciale Acum voi relata o prezentare general i succint a ambelor capitole; Vointa societatii comerciale se manifesta prin organele sale care sunt;organul suprem de decizie, organul executiv sau de gestiune, si organul de control.Mai intai si intai vointa sociala se formeaza in organul de decizie, care de obicei este adunarea generala a asociatiilor, respectiv a actionarilor, in societatea pe actiuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din totalitatea asociatiilor.In al doilea rand, vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv, de gestiune, care este administratorul sau administratorii societatii.In sfarsit, controlul gestiunii administratorului se realizeaza de catre asociati sau, in anumite cazuri, de organ specializat, adica de cenzorii societatii.Ca atare organele oricarii societatii comerciale apar mai mult sau mai putin conturate, adica in dependenta de functia si de forma organizatorico-juridica a societatii comerciale. In cazul societatii in nume colectiv si al societatii in comandita, datorita numarului mic de asociati nu exista institutionalizata adunarea generala si cenzorii.In aceste situatii, adunarea generala se constituie de fapt si nu de drept. In ceea ce priveste controlul gestiunii a administratorului se realizeaza de catre asociati, nefiind necesari cenzorii societatii.In cazul societatii pe actiuni, care este forma cea mai evoluata, exista institutionalizae toate trei organe mentionate. Societatea cu raspundere limitata are aceleasi organe ca si societatea pe actiuni, dar cu unele particularitati.Deoarece formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative, asociatii nu pot deroga de la ele, cu execptia cazurilor prevazute de lege. Asociatii nu pot conveni, de exemplu, asupra existentei altor organe ale societatii decat cele prevazute de lege pentru forma juridica aleasa de societate.La fel, intrucat organele societatii au atributii diferite si prin urmare, puteri specifice, asociatii nu vor putea sa confere unui organ anumite atributii, cu incalcarea separatiei atributiilor reglementate de lege.

CAPITOLUL I ORGANUL SUPREM DE DECIZIE AL SOCIETILOR COMERCIALE.

Organul suprem de decizie este organul n drept s hotrasc soarta existenei sau inexistenei societii comerciale, creatorul i purttorul voinei acesteia. In funcie de forma de organizare juridic a agentului economic, organul suprem de decizie poate fi: a) fondatorul - ( Guvernul,autoritatea public local) - n cadrul societii comerciale de stat (municipale)), b) adunarea asociailor-n societatea n nume colectiv i n comandit; c) adunarea general a asociailor (acionarilor, membrilor) - n societatea cu rspundere limitat, pe aciuni i cooperativelor, ntruct societatea nu are o existen organic i deci nici o voin natural"1, voina ei este format fie direct de ctre fondator (n cazul societii unipersonale), fie n cadrul adunrii asociailor (n ntreprinderile societare), unde prin manifestarea voinei individuale ale asociailor se formeaz o voin colectiv care se consider a fi voina societii. Se cere de precizat c voina societii este altceva dect suma voinei individuale ale asociailor (acionarilor, membrilor), ea este o voin nou, specific societii,care se creeaz n cadrul adunrii asociailor (acionarilor, membrilor), prin sacrificarea minoritii, cu prezumia c voina majoritii echivaleaz cu voina social, n formarea voinei sociale, manifestarea voinei individuale sufer o dubl ngrdire: a) pe de o parte este ngrdit de interesul societii, iar b) pe de alt parte de voinele individuale ale celorlali asociai (membri). Faptul c voina individual este sacrificat n favoarea voinei colective nu reprezint o atingere adus dreptului de proprietate ci, mai degrab, un mod de exercitare a acestuia. Aceast subordonare a voinei individuale se justific pe considerente de bun funcionare i de ntrire a creditului societii i pe acceptarea asociatului (acionarului, membrului) nsui, care a aderat la regulile care guverneaz societatea . De aici rezult c voina colectiv nu este o voin contractual, ci una deliberativ, asociaii (acionarii, membrii) manifestndu-i voina nu n numele i contul lor, ci pentru contul societii, pentru a o obliga. In consecin, dreptul de vot nu este acordat n interesul personal al acestora, ci n interesul general al societii .2

1 2

St. D. Crpenaru, Drept comercial romn", Editura ALL, Bucureti, 1996, p. 188. St.D.Crpcnaru, C.Predoiu, S.David, GH. Piperca, Societile comerciale, Reglementare, doctrin, jurispruden", Editura ALL BECK, Bucureti, 2001, p. 234.

Seciunea 1.1.Fondatorul(Guvernul )ca organ suprem de decizie in cadrul societatilor comerciale de stat (municipale) Fondatorul i exercit drepturile de gestionar al societii comerciale prin intermediul managerului-sef (n continuare - manager) al societii, numit prin concurs sau al consiliului de administrare. Fondatorului i revin urmtoarele funcii: a) aprob statutul societii, modificrile i completrile acestuia; b) stabilete societii indicii economici; c) promoveaz o politic tehnic unic n cadrul ramurii; d) desemneaz, la propunerea ministerelor i departamentelor de ramur, a altor organe ale administrrii de stat, membrii consiliului de administrare i managerul i i elibereaz de ndatoriri; e) transmite bunurile i atribuiile sale n ceea ce privete desfurarea activitii de comerciant managerului, n baza contractului (acordului). Contractul (acordul) reglementeaz relaiile dintre fondator i manager, stabilete drepturile i obligaiile prilor, inclusiv restriciile la drepturile de folosin i de dispunere de patrimoniu, prevede modul i condiiile de remunerare a managerului i rspunderea material a prilor, condiiile de reziliere a contractului. Contractul-tip (acordul-tip) dintre fondator i manager se aprob de ctre Guvern. Fondatorul nu are dreptul s intervin n activitatea societii dup ncheierea contractului cu managerul, cu excepia cazurilor prevzute de legislaie i de contract.3 Seciunea 1.2.Adunarea General a asociatilor (membrilor i comanditarilor) in cadrul societatilor comerciale in nume colectiv(in comandita) si cooperativei. Conducerea societii n nume colectiv (n comandit) se exercit prin acordul tuturor membrilor (comanditarilor) exprimat n cadrul adunrii asociailor.Care va funciona pe baza regulilor de drept comun, respectiv cele aplicabile adunrii generale a societii pe aciuni (cu excepia c hotrrile se vor adopta cu unanimitatea voturilor). Fiecare membru al societii n nume colectiv (comanditat al societii n comandit) are un singur vot, dac actul de constituire nu prevede altfel. Prin actul de constituire pot fi prevzute cazurile n care adunarea asociailor adopt hotrrea cu majoritatea voturilor membrilor (comanditailor) (C.C., art. 123). Toi asociaii adopt n comun urmtoarele chestiuni: a) despre modificarea n actul de constituire, b) despre anularea dreptului de administrare i transmiterea lui altui asociat; c) despre anularea dreptului de reprezentare i transmiterea lui altui asociat; d) cu privire la primirea, excluderea sau retragerea membrului din cadrul societii, e) cu privire la aprobarea drii de seam anuale, a
3

Legea cu privire la ntreprinderea de stat, art. 6; Regulamentul - model al ntreprinderii municipale, capitolul

IV, pct. 16-22.

bilanului anual i la repartizarea venitului ctc. Comanditarii nu au dreptul s participe la conducerea i administrarea societii n comandit, s o reprezinte fr procur, s conteste aciunile comanditarilor n legtur cu administrarea sau cu reprezentarea societii exercitate n limitele activitii ei obinuite. In cazul n care aciunile depesc limitele activitii obinuite, este necesar acordul tuturor asociailor4. Adunarea general a membrilor cooperativei. Adunarea general poate fi: constitutiv, ordinar i extraordinar. Adunarea constitutiv: a) alege (desemneaz) organele de conducere ale cooperativei; b) desemneaz persoana care va ndeplini formalitile de nregistrare de stat a cooperativei, c) soluioneaz alte probleme legate de constituirea i nceputul activitii cooperativei. Dreptul de vot la adunarea constitutiv l au persoanele care au semnat statutul cooperativei (fondatorii), fiecare fondator avnd dreptul la un singur vot. Hotrrea adunrii constitutive este valabil dac pentru ea au votat cel puin 2/3 din numrul total al fondatorilor. Competena organelor de conducere ale cooperativei i modul de emitere a deciziilor se stabilesc de lege i de statutul cooperativei. De competena exclusiv a adunrii generale a cooperativei in: a) modificarea statutului; b) formarea consiliului de observatori i ridicarea mputernicirilor membrilor lui, atribuirea i ridicarea mputernicirilor organelor executive ale cooperativei, dac acest drept nu este atribuit prin statut consiliului de observatori; c) aprobarea drilor de seam anuale i a bilanului contabil anual, repartizarea pierderilor; d) deciderea asupra reorganizrii i lichidrii cooperativei (C.C., art. 175, alin.5). Legea i statutul pot prevedea i alte chestiuni ce in de competena exclusiv a adunrii generale. Astfel, de competena adunrii generale a cooperativei de producie in: a) aprobarea modificrilor i completrilor aduse statutului cooperativei, precum i a variantei noi a statutului; b) aprobarea direciilor prioritare i/sau a programului de activitate, precum i a bugetului cooperativei; c) aprobarea regulamentului adunrii generale, al consiliului cooperativei, al comisiei de revizie a cooperativei i a altor regulamente, completarea i modificarea acestora; d) alegerea i revocarea preedintelui consiliului cooperativei i a altor membri ai consiliului, ai comisiei de revizie, precum i desemnarea organizaiei de audit; c) stabilirea mrimii taxei de intrare i cotei de participare, a modului de depunere a lor; f) adoptarea sistemelor i modului de retribuire a muncii n cooperativ; g) adoptarea hotrrii privind primirea n cooperativ i excluderea din cooperativ; h) stabilirea surselor i sumelor anuale ale defalcrilor n rezervele (fondurile) cooperativei i a direciilor de utilizare a acestora; i) aprobarea normativelor de repartizare a profitului net al cooperativei; j) adoptarea hotrrii privind ncheierea tranzaciilor cu bunuri imobile; k) nfiinarea, vnzarea sau lichidarea ntreprinderilor afiliate sau vnzarea cotei de participare a cooperativei n ntreprinderile sale afiliate; 1) deschiderea i nchiderea
4

Codul Civil al Republicii Moldova.art.138.

10

filialelor si reprezentanelor, aprobarea regulamentelor lor, desemnarea i eliberarea din funcie a conductorilor acestor filiale i reprezentane; m) aderarea cooperativei la uniunile de cooperative i retragerea din acestea; n) aprobarea rapoartelor financiare ale cooperativei, a raportului consiliului cooperativei, al comisiei de revizie, precum i aprecierea activitii acestor organe de conducere; o) examinarea plngerilor membrilor cooperativei mpotriva deciziilor consiliului cooperativei sau preedintelui cooperativei; p) reorganizarea i lichidarea cooperativei; q) alte hotrri. Problemele a cror soluionare intr n competena exclusiv a adunrii generale sau a consiliului de observatori nu pot fi date n competena organelor executive ale cooperativei5. In cooperativa cu un numr de peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori (consiliul cooperativei), care va exercita controlul asupra activitii organelor ei executive, ns membrii consiliului de observatori nu au dreptul s activeze n numele cooperativei. Consiliul cooperativei se alege la adunarea general pentru un termen de pn la 3 ani, n componena a cel puin 3 persoane, care sunt membri ai cooperativei. Membrii consiliului nu pot fi membri ai comisiei de revizie. Consiliul cooperative se ntrunete n edine ordinare (nu mai rar de o dat pe trimestru) i n edine extraordinare, ce se convoac de preedintele consiliului: a) din iniiativ proprie, b) la cererea majoritii membrilor consiliului; c) la cererea comisiei de revizie; d) la cererea membrilor cooperativei care constituie cel puin 10% din numrul lor total. La edinele consiliului fiecare membru al acestuia are un vot, iar deciziile se adopt cu majoritatea voturilor. De competena exclusiv a consiliului cooperativei in: a) adoptarea deciziilor privind convocarea adunrii generale; b) adoptarea hotrrilor privind intrarea i retragerea din cooperativ, precum i prezentarea la adunarea general a propunerilor privind primirea n cooperativ i excluderea din ea; c) aprobarea valorii de pia a aporturilor n natur n contul cotelor de participare; d) naintarea la adunarea general a propunerilor privind distribuirea profitului net ntre membrii cooperativei; e) aprobarea normativelor de retribuire a muncii n cooperativ; f) prezentarea la adunarea general a propunerilor privind aderarea la uniunile de cooperative sau retragerea din ele; g) prezentarea la adunarea general a avizului su la raportul financiar anual al cooperativei6. Modul de convocare, ntiinare, desfurare, de adoptare a hotrrilor n cadrul adunrilor generale i a consiliului cooperativei, precum i alte chestiuni ce in de desfurarea activitii organelor de conducere ale cooperativei, cu unele excepii, sunt aceleai ca i pentru societatea pe aciuni.

5 6

Legea privind cooperativele de producie, art. 26. Ibidem.art. 34.

11

Seciunea 1.3Adunarea generala a acionarilor(asociailor) in cadrul Societilor Comerciale pe Aciuni i cu Rspundere Limitat. De menionat c, reglementarea adunrii generale a acionarilor se aplic drept lege general pentru toate societile comerciale7. Adunarea general reprezint ntrunirea acionarilor la o dat determinat, ntr-un loc determinat, pentru a lua hotrri n ce privete activitatea societii. In cadrul adunrii generale, acionarii apar ca pri alturate cu interese comune, dar intensitatea intereselor lor variaz n funcie de capitalul investit n societate. De principiu, reglementarea adunrii generale este imperativ i nu se poate deroga de la ea, deoarece se urmrete s se asigure o exprimare ct mai liber a voinei asociailor. Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub form mixt. Adunrile generale sunt de trei feluri: a) adunri generale constitutive; b) adunri generale ordinare i c) adunri generale extraordinare. Hotrrile adunrii generale a acionarilor n problemele ce in de atribuiile ei sunt obligatorii pentru persoanele cu funcii de rspundere si acionarii societii, n cazul n care numrul acionarilor societii nu este mai mare de unu, hotrrea adunrii generale se consider hotrrea unipersonal luat de acest acionar (fondator). A) Adunarea constitutiv nu este o ntrunire de acionari ci o adunare general a fondatorilor. Ea se ine n termenul prevzut n actul de constituire cu condiia vrsrii n ntregime de ctre fondatorii societii a mijloacelor bneti n contul achitrii aciunilor plasate la nfiinarea societii. Adunarea constitutiv este legal (are cvorum) dac la ea sunt prezeni toi fondatorii sau reprezentanii lor. n caz de lips a cvorumului, adunarea se convoac repetat. Dac i la adunarea constitutiv convocat repetat lipsete cvorumul, se consider c fondarea societii nu a avut loc, prin decizia fondatorilor i reprezentanilor lor prezeni. Aceast decizie se aduce la cunotina tuturor fondatorilor n termen de 7 zile de la data lurii ei. Dac adunarea constitutiv ntrunete cvorumul atunci ea: 1) aprob valoarea aporturilor nebneti ce urmeaz a fi fcute n contul achitrii aciunilor plasate la nfiinarea societii; 2) hotrte cu privire la fondarea societii i aprob statutul ei; 3) constituie organele de conducere ale societii, prevzute de lege i de statutul societii; 4) soluioneaz alte chestiuni referitoare la nfiinarea i nceputul funcionrii societii, care nu sunt n contradicie cu legislaia i cu documentele de constituire. La adunarea constitutiv, toate hotrrile se iau cu cel puin 3/4 din voturile reprezentate de aciunile plasate i se consemneaz ntr-un proces-verbal. In cazul neexccutrii de ctre fondatori a prevederilor indicate, se poate considera, potrivit hotrrii instanei judectoreti, c fondarea
7

Stanciu D. Crpcnaru, Ctlin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea, Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden". Editura ALL BECK S.A.,

12

societii nu a avut loc. Dreptul de a adresa instanei de judecat cerere n vederea considerrii c fondarea societii nu a avut loc l are orice fondator ori acionar al societii, precum i Comisia Naional a Valorilor Mobiliare8. Competenele adunrii generale a acionarilor includ n esen dreptul de a adopta hotrri la cel mai nalt nivel n orice chestiune care intereseaz societatea comercial n cauz, de a numi i controla celelalte organe ale societii. Astfel, adunarea general a societii pe aciuni are urmtoarele atribuii exclusive: a) aprob statutul societii n redacie nou sau modificrile i completrile aduse n statut, inclusiv cele ce in de schimbarea claselor i numrului de aciuni autorizate spre plasare, de convertirea, denominalizarea, consolidarea sau mprirea aciunilor societii, cu excepia modificrilor i completrilor ce in de competena consiliului societii; b) hotrte cu privire la modificarea capitalului social, cu excepia cazurilor ce in de competena consiliului societii; c) aprob regulamentul consiliului societii, alege membrii lui i nceteaz nainte de termen mputernicirile lor, stabilete cuantumul retribuiei muncii lor, remuneraiilor anuale i compensaiilor, precum i hotrte cu privire la tragerea la rspundere sau eliberarea de rspundere a membrilor consiliului societii; d) aprob regulamentul comisiei de cenzori, alege membrii ei i nceteaz nainte de termen mputernicirile lor, stabilete cuantumul retribuiei muncii lor i compensaiilor, precum i hotrte cu privire la tragerea la rspundere sau eliberarea de rspundere a membrilor comisiei de cenzori; e) confirm organizaia de audit i stabilete cuantumul retribuiei f) hotrte cu privire la ncheierea tranzaciilor de proporii ce nu sunt de competena consiliului societii; g) aprob clasele i numrul de obligaiuni autorizate spre plasare; h) examineaz darea de seam financiar anual a societii, aprob darea de seam anual a consiliului societii i darea de seam anual a comisiei de cenzori; i) aprob normativele de repartizare a profitului societii; j) hotrte cu privire la repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau la acoperirea pierderilor societii; k) hotrte cu privire la modificarea tipului reorganizarea sau lichidarea ei; l) aprob bilanul de divizare, bilanul consolidat sau bilanul de lichidare al societii; m) hotrte n orice alte probleme prevzute de lege. Chestiunile menionate nu pot fi transmise spre examinare altor organe de conducere a societii. Adunarea general a acionarilor, dac statutul societii nu prevede altfel, de asemenea aprob: a) direciile prioritare ale activitii societii; b) modul de ntiinare a acionarilor despre inerea adunrii generale, precum i modul de prezentare acionarilor a materialelor de pe ordinea de zi a adunrii generale pentru a se lua cunotin de ele; c) regulamentul organului executiv al societii i deciziile privind numirea conductorului acestuia sau ncetarea nainte de termen a mputernicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuiei muncii lui, remuneraiei i
8

Legea privind societile pe aciuni, art. 36.

13

compensaiilor, privind tragerea lui la rspundere sau eliberarea de rspundere; d) drile de seam trimestriale ale organului executiv al societii; e) hotrrile privind deschiderea, transformarea sau lichidarea filialelor i reprezentanelor, privind numirea i eliberarea din funcie a conductorilor lor. Aceste chestiuni pot fi transmise spre examinare numai consiliului societii n temeiul hotrrii adunrii generale a acionarilor. Adunarea general a acionarilor nu este n drept s hotrasc cu privire ia chestiuni care, conform legii sau statutului societii, nu in de atribuiile ei, cu excepia cazului cnd alte organe de conducere ale societii nu pot soluiona o chestiune ce ine de atribuiile lor i ele cer adunrii generale a acionarilor soluionarea acestei chestiuni. B) Adunarea general ordinar anual a acionarilor nu poate fi inut prin coresponden. Ea se ine nu mai devreme de o lun i nu mai trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut de lege 9. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii, inndu-se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii. Dac adunarea general ordinar anual se ine cu prezena acionarilor, acionarii ce dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot sunt n drept s prezinte: a) pn la data de 10 ianuarie a anului urmtor celui gestionar cerere cu privire la nscrierea n ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a cel mult dou chestiuni. Chestiunile propuse vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin; b) nu mai trziu de 20 de zile pn la data inerii adunrii generale ordinare anuale, cerere cu privire la propunerea de candidai pentru funciile de membri ai consiliului societii i ai comisiei de cenzori, al cror numr nu va depi componena numeric a acestor organe. Dac adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine n form mixt, acionarii menionai sunt n drept s prezinte cererile n cauz pn la data de 10 ianuarie a anului urmtor celui gestionar, n cazul prezentrii cererii de nscriere a candidailor n lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea general a acionarilor, inclusiv n cazul propunerii candidaturii proprii, se indic numele i prenumele candidailor, alte date despre ei, clasele i numrul de aciuni care le aparin, precum i numele i prenumele (denumirile) acionarilor care au prezentat cererea, clasele i numrul de aciuni care
9

Stanciu D.Carpenaru,Ctlin Predoiu,Sorin David,Gheorghe PipereaSocietile Comerciale Reglementare,doctrin,jurisprudenpag.205.;Edtura ALL Beck,Bucureti 2002.

14

le aparin10. La aceast cerere se anexeaz acordul n scris al fiecrui candidat, iar cererea menionat va fi semnat de toate persoanele care au prczentat-o. Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de l O ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze acionarilor decizia luat cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui gestionar. edina consiliului societii, la care se examineaz cererile acionarilor cu privire la propunerea de candidai pentru funciile de membri ai consiliului societii i ai comisiei de cenzori i se aprob listele candidailor pentru funciile de membri ai acestor organe ale societii, se ine nu mai trziu de 15 zile pn la data inerii adunrii generale ordinare anuale a acionarilor. Decizia luat cu privire la satisfacerea cererilor acionarilor sau la refuzul de a le satisface se expediaz acionarilor n termen de cel mult 3 zile de la data lurii ei. Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Numrul total de candidai pentru funcia de membru al consiliului societii sau al comisiei de cenzori, inclusiv rezerva lor, nscrii n lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea general a acionarilor, trebuie s depeasc componena numeric a acestor organe de conducere, dac statutul societii nu prevede altfel. Rezerva consiliului societii i a comisiei de cenzori se constituie cu scopul de a suplini membrii acestor organe care nu-i pot exercita funciile. Consiliul societii poate decide cu privire la refuzul de a nscrie chestiunea n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor sau candidaii n lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere ale societii numai n cazurile n care: a) chestiunea, propus pentru a fi nscris n ordinea de zi a adunrii generale, nu ine de competena adunrii generale; sau b) datele necesare nu au fost prezentate n volum deplin; sau c) acionarii care au fcut propunerea dispun de mai puin de 5% din aciunile cu drept de vot ale societii; sau d) termenul stabilit nu a fost respectat. Eschivarea de la luarea deciziei, precum i decizia consiliului societii cu privire la refuzul de a nscrie chestiunea n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor sau candidaii n lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere ale societii pot fi atacate n organele de conducere ale societii i/sau n Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, i/sau n justiie. Convocarea adunrii generale a acionarilor. Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii, n cazul n
10

Grigorie Florescu Drept Comercial Romn,pag.98.Universitatea Spiru Haret;Editura Fundaiei/Romnia de mine,2005.

15

care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire Ia inerea adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul prevzut n conformitate cu legea, aceasta se convoac ia decizia organului executiv al societii, luat: a) din iniiativa organului executiv; sau b) la cererea comisiei de cenzori a societii sau a organizaiei de audit, dac aceasta exercit mputernicirile comisiei de cenzori; sau c) la cererea oricrui acionar; sau d) n temeiul ncheierii i nstanei j udectoreti. C) Adunarea general extraordinar se ine n temeiul prevzut de lege, de statutul societii sau de adunarea general. Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de adunare. Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii, luate: a) din iniiativa consiliului societii; sau b) la cererea comisiei de cenzori a societii sau a organizaiei de audit, dac aceasta exercit mputernicirile comisiei de cenzori; sau c) la cererea acionarilor care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii ia data prezentrii cererii; sau d) n temeiul ncheierii instanei judectoreti, n cererea comisiei de cenzori (organizaiei de audit) privind convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor vor fi formulate chestiunile ce urmeaz a fi inscrise n ordinea de zi a adunrii generale, indicndu-sc motivele nscrierii lor i persoanele care au naintat aceast cerere. In cazul n care cererea este iniiat de acionari, ea va conine i numele i prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin. Cererea de convocare a adunrii generale extraordinare a acionarilor va fi semnat de toate persoanele care cer convocarea ei11. In decurs de 15 zile de la data primirii cererii de convocare a adunrii generale extraordinare a acionarilor, consiliul societii: a) va decide cu privire la convocarea adunrii generale i va asigura informarea acionarilor despre aceasta; sau b) va decide cu privire la refuzul de a convoca adunarea general i va expedia aceast decizie persoanelor care cer convocarea ci. n decizia cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor se va indica: a) organul de conducere care a decis cu privire la convocarea adunrii generale sau alte persoane care convoac adunarea general; b) data, ora i locul inerii adunrii generale, precum i ora nregistrrii participanilor la ea; c) sub ce form se va ine adunarea general; d) ordinea de zi; e) data la care trebuie sa fie ntocmit lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general; f) termenele, ora i locul familiarizrii acionarilor cu materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale; g) modul i termenul de comunicare acionarilor a rezultatului votului prin
11

Stanciu D.CarpenaruDrept Comercial Romn Ediia a-III-apag.204,;Editura ALL Beck.

16

coresponden sau sub form mixt; h) modul de ntiinare a acionarilor despre inerea adunrii generale; i) textul buletinului de vot, dac se va hotr ca procedura votrii la adunarea general se va efectua cu ntrebuinarea buletinelor. Consiliul societii nu este n drept s modifice forma propus de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor. Decizia cu privire la refuzul de a convoca adunarea general extraordinar a acionarilor poate fi luat n cazurile n care: a) chestiunile propuse spre a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale nu in de competena ei; sau b) nu a fost respectat modul de prezentare a cererilor de convocare a adunrii generale. Dac, n termenul prevzut, consiliul societii nu a luat decizia cu privire la convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor ori a luat decizia cu privire la refuzul de a o convoca, comisia de cenzori sau acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot la data prezentrii cererii sunt n drept: a) s convoace adunarea general n modul stabilit pentru consiliul societii; i/sau b) s atace n justiie eschivarea consiliului societii de a lua decizie sau refuzul de a convoca adunarea general. Persoana care ine registrul acionarilor societii va prezenta persoanelor care convoac adunarea general extraordinar lista acionarilor care au dreptul s participe la aceast adunare. Dac adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de comisia de cenzori sau de acionarii ce dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot, suport cheltuielile pentru pregtirea i inerea adunrii generale. Dac adunarea general extraordinar a acionarilor recunoate convocarea acestei adunri ntemeiat, cheltuielile menionate se compenseaz din contul societii12. Lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general se ntocmete de persoana care ine registrul acionarilor societii la data fixat de consiliul societii. Data la care se ntocmete lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general nu poate preceda data lurii deciziei de convocare a adunrii generale ordinare a acionarilor i nu poate depi termenul de 45 de zile nainte de inerea ei. Lista acionarilor va cuprinde: a) data la care a fost ntocmit lista; b) numele i prenumele (denumirile) acionarilor, domiciliul (sediul) lor; c) datele despre reprezentanii legali ai acionarilor sau despre deintorii nominali de aciuni; d) clasele i numrul de aciuni care aparin acionarilor sau deintorilor nominali; e) denumirea ntreag a persoanei care ine registrul acionarilor societii; f) semntura persoanei care a ntocmit lista acionarilor societii; g) imprimatul sigiliului persoanei juridice care ine registrul acionarilor societii. Deintorul nominal al aciunilor, nregistrat n registrul acionarilor societii, este obligat s prezinte persoanei care ine registrul acionarilor date despre acionari sau despre ali deintori nominali de aciuni, valabile la data la care trebuia s fie ntocmit lista acionarilor
12

Romul Petru Vonica;Conf.univ.,judector la Curtea Constituional,Dreptul Societilor Comerciale ediia a-IIIa revzut i completatpag109,Editura Lumina Lex ,2000.

17

care au dreptul s participe la adunarea general. Lista acionarilor poate fi modificat numai n cazurile: a) restabilirii, potrivit hotrrii instanei judectoreti, a drepturilor acionarilor care nu au fost nscrii n lista dat; b) corectrii greelilor comise la ntocmirea listei; c) nstrinrii aciunilor de ctre persoanele nscrise n list pn la inerea adunrii generale a acionarilor. Alte cerine fa de ntocmirea listei acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general se stabilesc de legislaia cu privire la valorile mobiliare. Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena acestora va fi expediat, sub form de aviz, fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de aciuni pe adresa indicat n lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i va fi publicat de dou ori, cu un interval de 10 zile, n organul de pres indicat n statutul societii. Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form mixt: a) se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul de vot; i b) se public n organul de pres indicat n statutul societii. Societatea este n drept s informeze suplimentar acionarii despre inerea adunrii generale. Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i sediul societii, precum i alte date prevzute n decizia de convocare a adunrii. Termenul de expediere a avizelor fiecrui acionar i de publicare a informaiei despre inerea adunrii generale a acionarilor se stabilete n statutul societii, ns nu poate fi mai devreme de 25 de zile de la ncheierea anului financiar i mai trziu de 30 de zile nainte de inerea adunrii generale ordinare13. Deintorul nominal de aciuni, primind avizul despre inerea adunrii generale a acionarilor, este obligat s ntiineze despre aceasta acionarii sau reprezentanii lor legali sau ali deintori nominali de aciuni nregistrai n documentaia de eviden a deintorului nominal, dac contractele cu acetia nu prevd altfel. Materiale pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Societatea este obligat s dea acionarilor posibilitatea de a lua cunotin de toate materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor cu cel puin 10 zile nainte de inerea ei. Potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor, materialele menionate pot fi de asemenea expediate fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni. Materialele ce urmeaz a fi prezentate acionarilor n cadrul pregtirii adunrii generale anuale a acionarilor sunt: a) lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general anual a acionarilor; b) darea de seam financiar anual a societii, darea de seam anual a consiliului societii i darea de scam anual a comisiei de cenzori a societii; c) raportul comisiei de cenzori a
13

Silvia Cristea,Camelia Stoica,Drept Comercialpag114,;Editura Lumina Lex,Bucureti 2002.

18

societii i/sau actul de control i raportul organizaiei de audit, precum i actele de control i deciziile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activitii societii n anul gestionar; d) datele despre candidaii pentru funciile de membru al consiliului societii i de membru al comisiei de cenzori a societii; e) propunerile pentru modificarea i completarea statutului societii sau proiectul statutului n redacie nou, precum i proiectele altor documente ce urmeaz a fi aprobate de adunarea general; f) datele despre proporiile i preurile medii ale tranzaciilor nregistrate n registrul deintorilor valorilor mobiliare ale societii pe fiecare lun a anului gestionar. In conformitate cu legislaia cu privire la valorile mobiliare sau cu statutul societii, n lista prevzut pol fi incluse materiale suplimentare. Dac adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac la cererea comisiei de cenzori sau a acionarilor ce dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot, materialele pentru ordinea de zi vor fi prezentate de ctre aceste persoane. Folosirea listei acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general a acionarilor n scopul achiziionrii sau vnzrii de aciuni ale societii nu se admite. nregistrarea participanilor la adunarea general a acionarilor. Pentru a participa nemijlocit la adunarea general care se ine eu prezena acionarilor sau sub fonti mixt, acionarii societii sau reprezentanii lor, sau deintorii nominali de aciuni sunt obligai s se nregistreze contra semntur la secretarul societii sau la comisia de nregistrare. Participanii la adunarea general a acionarilor societii deschise se nregistreaz de comisia de nregistrare care se desemneaz: a) de consiliul societii; sau b) de organul executiv al societii; sau c) de persoanele care au convocat adunarea general a acionarilor. Consiliul societii este in drept s delege mputernicirile comisiei de nregistrare ctre registratorul societii. Reprezentantul acionarului sau deintorul nominal de aciuni este n drept s se nregistreze i s participe la adunarea general a acionarilor numai n baza actului legislativ, mandatului, contractului sau a actului administrativ14. Mandatul de participare la adunarea general poate fi autentificat de notar sau de administraia organizaiei de la locul de munc, de studii sau de trai al acionarului, iar pentru pensionari, de organul de asisten social de la locul de trai. Dac persoana nscris n lista acionarilor care au dreptul s participe ia adunarea general care s-a hotrt c se va ine prin coresponden sau sub form mixt a nstrinat aciunile societii pn la inerea adunrii generale, ea va transmite achizitorului acestor aciuni buletinul de vot sau copia lui. Aceast cerin se extinde asupra fiecrui caz ulterior de nstrinare a aciunilor pn la inerea adunrii generale a acionarilor. Persoana care ine registrul acionarilor este obligat, n cazurile amintite, s ntocmeasc lista modificrilor operate n lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general n modul prevzut de legislaia cu privire ia valorile mobiliare. Lista
14

Sergiu MmligaSocietile pe aciunipag294.,Editura Museum.

19

acionarilor care particip la adunarea general va fi semnat de secretarul societii sau de membrii comisiei de nregistrare, autentificat de comisia de cenzori i transmis comisiei de numrare a voturilor. Cvorumul i convocarea repetat a adunrii generale a acionarilor. Adunarea general a acionarilor are cvorum dac, la momentul ncheierii nregistrrii, au fost nregistrai i particip la ea acionarii care dein mai mult de jumtate din aciunile cu drept de vot ale societii, sub condiia c statutul societii nu prevede un cvorum mai mare. In cazul n care acionarilor li se expediaz buletine de vot, la stabilirea cvorumului i totahzarea rezultatului votului se ine cont de voturile exprimate prin buletinele primite de societate (de registratorul societii) cu cel puin 3 zile nainte de inerea adunrii generale a acionarilor. Dac adunarea general a acionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoac repetat. Data convocrii repetate a adunrii generale se stabilete de consiliul societii i va fi nu mai devreme de 20 de zile i nu mai trziu de 60 de zile de la data la care a fost fixat convocarea precedent. Despre inerea adunrii generale convocate repetat acionarii vor fi informai n modul prevzut de lege, cel mai trziu cu 10 zile nainte de inerea adunrii generale15. La adunarea general a acionarilor convocat repetat au dreptul s participe acionarii nscrii n lista acionarilor care au avut dreptul s participe la convocarea precedent. Lista modificrilor operate n aceast list se ntocmete de ctre registratorul acionarilor. Adunarea general a acionarilor convocat repetat este deliberativ: a) dac la adunare particip acionari care dein cel puin 1/3 din aciunile cu drept de vot ale societii, la inerea adunrii generale anuale; b) dac la adunare particip acionari care dein cel puin 50% din aciunile cu drept de vot ale societii i dac hotrrile sunt adoptate cu votul acionarilor care dein cel puin 1/3 din aciunile cu drept de vot, la inerea adunrii generale extraordinare, n cazul n care adunarea general a acionarilor se convoac repetat, modificarea ordinii de zi nu se admite16. Modul de desfurare a adunrii generale a acionarilor se stabilete de lege, de statutul societii i de regulamentul adunrii generale a acionarilor, dac acesta este prevzut de statutul societii. De regul, adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o alt persoan aleas de adunarea general. Atribuiile secretarului adunrii generale a acionarilor le exercit secretarul consiliului societii sau o alt persoan aleas (numit) de adunarea general. Adunarea general a acionarilor este n drept s modifice i s completeze ordinea de zi aprobat numai n cazul n care: a) toi acionarii care dein aciuni cu drept de vot sunt prezeni la adunarea general i au votat unanim pentru modificarea i
15

Radu N.CatanDreptul Societilor Comerciale :probleme actuale privind societile pe aciunipag.85,Editura Sfera juridic,Cluj Napoca ,2007. 16 Ibidem.pag.86.

20

completarea ordinii de zi; sau b) completarea ordinii de zi este condiionat de tragerea la rspundere sau eliberarea de rspundere a persoanelor cu funcii de rspundere ale societii i propunerea privind completarea menionat a fost adoptat cu majoritatea voturilor reprezentate la adunarea general. Hotrrea luat de adunarea general a acionarilor contrar cerinelor legale sau ale statutului societii poate fi atacat injustiie de oricare dintre acionari sau de o alt persoan mputernicit dac: a) acionarul nu a fost ntiinat, n modul stabilit de lege, despre data, ora i locul inerii adunrii generale; sau b) acionarul nu a fost admis la adunarea general fr temei legal; sau c) adunarea general s-a inut fr cvorumul necesar; sau d) hotrrea a fost luat asupra unei chestiuni care nu figura n ordinea de zi a adunrii generale sau cu nclcarea cotelor de voturi; sau e) acionarul a votat contra lurii hotrrii ce i lezeaz drepturile i interesele legitime; sau f) drepturile i interesele legitime ale acionarului au fost grav nclcate n alt mod17. Comisia de numrare a voturilor. Dac la adunarea general a acionarilor particip peste 50 de persoane cu drept de vot, se constituie o comisie de numrare a voturilor a crei componen numeric i nominal se aprob de adunarea general. Comisia de numrare a voturilor va fi compus din cel puin 3 persoane. Din comisia de numrare a voturilor nu pot face parte membrii consiliului societii, ai organului executiv i ai comisiei de cenzori ale societii i nici candidaii propui pentru aceste funcii. Adunarea general este n drept s delege registratorului societii mputernicirile comisiei de numrare a voturilor. Comisia de numrare a voturilor stabilete prezena cvorumului adunrii generale a acionarilor, explic ordinea votrii, numr voturile, ntocmete procesul-verbal privind rezultatul votului i i anun, sigileaz buletinele de vot i le depune la arhiva societii. In cazul operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor, inclusiv n legtur cu transformarea societii deschise n societate nchis, efecturii de ctre societate a unor tranzacii de proporii sau reorganizrii societii, comisia de numrare a voturilor ntocmete lista acionarilor care au dreptul s cear rscumprarea aciunilor ce le aparin18. Exercitarea dreptului de vot. La adunarea general a acionarilor, votul poate fi deschis sau secret. La adunrile generale inute prin coresponden sau sub form mixt, votul va fi numai deschis. Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu 2/3 din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu majoritatea de voturi reprezentate la adunare. Hotrrile cu privire la modificarea capitalului social al societii se adopt cu cel puin 3/4 din voturile reprezentate la
17

Doina UdrescuDrept Comercial,Universitatea Dunrea de jos din Galai.Facultatea de Economie i Administraia afacerilor.pag.106.Editura Europlus,Galai 2010. 18 Ibidem.pag.107.

21

adunare. Pentru luarea hotrrilor asupra unor chestiuni referitoare la activitatea societii, statutul acesteia poate prevedea cote mai mari de voturi. La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul "o aciune cu drept de vot - un vot"', cu excepia cazurilor prevzute de lege. Acionarul are dreptul s voteze numai cu acel numr de aciuni care nu depete limita stabilit de Legea privind societile pe aciuni, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de alt legislaie. Persoanele cu funcii de rspundere ale societii care dein aciunile ei i/sau reprezint ali acionari ai societii sunt n drept s participe la adunarea general a acionarilor personal i/sau n calitate de reprezentani ai acionarilor, cnd la vot se pun urmtoarele chestiuni: a) stabilirea cuantumului retribuiei muncii acestor persoane cu funcii de rspundere, remuneraiilor i compensrilor lor; b) tragerea la rspundere sau eliberarea de rspundere a acestor persoane; c) alegerea (numirea) membrilor comisiei de cenzori a societii. Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, ei arc dreptul s-i exprime opinia separat care se va anexa la proccsul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el. Buletinul de vot. Votul la adunarea general a acionarilor inut prin coresponden i sub form mixt, precum i votul secret se efectueaz cu ntrebuinarea buletinelor. Buletinul de vot va cuprinde: a) denumirea ntreaga a societii, tipul i sediul ei; b) denumirea documentului "Buletin de vot"; c) dala, ora i locul inerii adunrii generale; d) formularea fiecrei chestiuni puse la vot i succesiunea ei; e) datele despre fiecare candidat pentru funcia de membru al consiliului societii i de membru al comisiei de cenzori, numele i prenumele acestora; f) variantele votului asupra fiecrei chestiuni puse la vot, exprimate prin cuvintele "pentru", "contra", "abinere"; g) modul de completare a buletinului, Ia votul cumulativ; h) numele i prenumele (denumirea) acionarului, la votul deschis; i) clasele i numrul aciunilor cu drept de vot ce aparin acionarului sau deintorului nominal de aciuni; j) termenul de restituire a buletinului. La completarea buletinului de vot, acionarul sau reprezentantul lui, sau deintorul nominal de aciuni n dreptul fiecrei chestiuni puse la vot va las doar una din variantele votului. Dac votul este deschis, buletinul va fi semnat de acionar sau de reprezentantul lui, sau de deintorul nominal de aciuni. Dac voiul este dat prin coresponden, semntura acionarului sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni de pe buletin va fi autentificat de notar, sau de administraia organizaiei de la locul de munc, de studii sau de trai a acionarului, iar pentru pensionari - de organul asisten social de la locul de trai. La numrarea voturilor date cu ntrebuinarea buletinelor se iau n considerare voturile exprimate asupra acelor chestiuni, n dreptul crora votantul a lsat n buletin numai una din variantele posibile de vot. Dac adunarea general a acionarilor se ine sub form mixt, buletinele de vot vor fi prezentate nu mai trziu 22

de termenul indicat n buletin sau n timpul votrii cu prezena acionarilor. Alte cerine fa de buletinul de vot pot fi stabilite de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de regulamentul adunrii generale a acionarilor, dac acesta este prevzut de statutul societii. Procesul-verb al privind rezultatul votului. Rezultatul votului la adunarea general a acionarilor se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de numrare a voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a acionarilor intr n vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac legea, alte acte normative sau hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei n vigoare. Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor se ntocmete n termen de 10 zile de la nchiderea adunrii generale, n cel puin dou exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de secretarul adunrii generale. Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde: a) data, ora i locul inerii adunrii generale; b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii; c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general; d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale; e) ordinea de zi; f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i prenumelor vorbitorilor; g) rezultatul votului i hotrrile luate; h) anexele la procesul-verbal. La procesulverbal al adunrii generale a acionarilor se anexeaz: a) decizia consiliului societii privind convocarea adunrii generale; b) lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i care au participat la ea; c) lista acionarilor care au dreptul s cear rscumprarea aciunilor ce le aparin; d) textul informaiei despre inerea adunrii generale aduse la cunotina acionarilor i textul buletinului de vot; e) lista materialelor pentru ordinea de zi a adunrii generale; f) procesul-verbal privind rezultatul votului; g) textele cuvntrilor i opiniile separate ale acionarilor, la cererea acestora; h) alte documente prevzute de hotrrea adunrii generale a acionarilor. Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor, potrivit hotrrii adunrii generale, se autentific de comisia de cenzori sau de notar. Consiliul societii. Consiliul societii reprezint interesele acionarilor n perioada dintre adunrile generale i, n limitele atribuiilor sale, exercit conducerea general i controlul asupra activitii societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a acionarilor si are urmtoarele atribuii exclusive: a) decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor; b) aprob valoarea 23

de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de proporii; c) decide cu privire la ncheierea tranzaciilor de proporii; d) ncheie contracte cu organizaia gestionar a societii; e) confirm registratorul societii i stabilete cuantumul retribuiei serviciilor lui; f) decide cu privire la mrirea capitalului social, precum i modific n legtur cu aceasta statutul societii; g) aprob prospectul de emisiune suplimentar de aciuni, rezultatele emiterii suplimentare de aciuni, precum i modific n legtur cu aceasta statutul societii; h) decide, n cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profilului net, la folosirea capitalului de rezerv i a celui suplimentar, precum i a mijloacelor fondurilor speciale ale societii; i) face, la adunarea general a acionarilor, propuneri cu privire !a plata dividendelor anuale i decide cu privire la plata dividendelor intermediare; j) aprob fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii; k) decide cu privire la aderarea societii la asociaie sau la o alt uniune; 1) decide n orice alte probleme prevzute de lege i de statutul societii. La atribuiile consiliului societii se refer, de asemenea, soluionarea altor chestiuni, dac statutul societii sau hotrrea adunrii generale a acionarilor prevede aceasta. Chestiunile ce in de competenta consiliului societii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societii, cu excepia cazului cnd consiliul societii nu a fost nfiinat sau mputernicirile lui au ncetat. Consiliul societii prezint adunrii generale a acionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa i la funcionarea societii, ntocmit n conformitate cu legislaia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societii si cu regulamentul consiliului societii, precum i informaia privind remunerarea persoanelor cu funcii de rspundere, mputernicirile consiliului societii nu pot fi delegate altei persoane. Dac consiliul societii nu se nfiineaz sau mputernicirile lui au ncetat, mputernicirile consiliului, cu excepia celor de pregtire si desfurare a adunrii generale a acionarilor, le exercit adunarea general19. Alegerea consiliului societii i ncetarea mputernicirilor lui. Membrii consiliului societii se aleg de adunarea general a acionarilor pe un termen de un an. Aceleai persoane pot fi realese un numr nelimitat de ori. Componena numeric a consiliului societii se stabilete n regulamentul consiliului societii sau n hotrrea adunrii generale a acionarilor i va fi nu mai mic de 3 persoane, n societatea cu un numr de acionari i deintori nominali de aciuni de peste 50, consiliul societii va fi compus din cel puin 5 membri, n consiliul societii, acionarii societii trebuie s constituie majoritatea, dac statutul nu prevede altfel. Unul i acelai reprezentant al statului poate fi ales n consiliul unei singure societi. Membrii organului executiv i ali angajai ai societii pot fi alei n consiliul societii, dar ei nu pot constitui n el majoritatea. Membru al consiliului societii nu poate fi persoana care: a)
19

Raul PetrescuConstituirea,Funcionarea i Modificarea societilor comercialepag 75,Editura OSCAR Print,Bucureti,1999.

24

este declarat incapabil sau este condamnat pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni i care nu iau ispii definitiv pedeapsa. Persoana deja aleas va fi revocat din funcie; b) este membru a cinci consilii ale altor societi nregistrate n Republica Moldova; c) din oficiu reprezint o societate care fa de societatea dat este ntreprindere afiliat sau societate dependent; d) este membru al comisiei de cenzori a societii date; precum i e) o alt persoan a crei calitate de membru al consiliului societii este limitat de lege sau de statutul societii20. n societatea cu un numr de acionari i deintori nominali de aciuni de peste 50, consiliul societii se alege prin vot cumulativ. Statutul societii poate s prevad vot cumulativ la alegerea consiliului societii i n cazul n care societatea arc un numr mai mic de acionari i deintori nominali de aciuni ale societii. La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un numr de voturi egal cu numrul total al membrilor consiliului societii care se aleg. Acionarul este n drept: a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai pentru funcia de membru al consiliului societii, n cazul n care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sunt respectate prevederile indicate, acesta se consider nul i nu va fi luat n considerare la calcularea voturilor. Se consider alei n consiliul societii candidaii care la adunarea general a acionarilor au ntrunit cel mai mare numr de voturi. Statutul societii poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societii pentru completarea componenei de baz a consiliului societii n cazul retragerii membrilor lui. Rezerva se alege n modul stabilit pentru alegerea consiliului societii. Subrogarea membrilor consiliului societii retrai se efectueaz de ctre consiliul societii. Prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, mputernicirile oricrui membru al consiliului societii pot nceta nainte de termen, n cazul alegerii membrilor consiliului prin vot cumulativ, hotrrea adunrii generale privind ncetarea nainte de termen a mputernicirilor poate fi luat numai referitor la toi membrii consiliului societii, mputernicirile consiliului societii nceteaz din ziua: a) anunrii hotrrii adunrii generale a acionarilor cu privire la alegerea noii componene a consiliului societii; sau b) anunrii hotrrii adunrii generale a acionarilor cu privire la ncetarea nainte de termen a mputernicirilor componenei precedente a consiliului societii, n cazul n care o nou componen nu a fost aleas; sau c) expirrii termenului stabilit, dac in decursul acestui termen nu s-a inut adunarea general anual a acionarilor; sau d) reducerii componenei consiliului societii cu mai mult de jumtate, dac totodat rezerva consiliului societii a fost epuizat, n cazul reducerii componenei, consiliul societii este n drept s
20

Ibidem.pag 86-87.

25

convoace adunarea general extraordinar sau ordinar a acionarilor pentru alegerea noii componene a consiliului, nefiind n drept s ia alte hotrri. Preedintele consiliului societii se alege de adunarea general a acionarilor, dac statutul nu prevede alegerea acestuia de ctre consiliul societii. Preedintele consiliului societii: a) convoac edinele consiliului societii; b) ncheie, n conformitate cu legislaia muncii i cu Legea privind societile pe aciuni, acorduri cu membrii consiliului societii, precum i cu conductorul organului executiv, dac consiliul societii este locul lor de munc de baz; c) exercit alte atribuii prevzute de regulamentul consiliului societii, n absena preedintelui consiliului societii, atribuiile acestuia le exercit vicepreedintele sau unul dintre membrii consiliului societii. Preedinte al consiliului societii nu poate fi conductorul organului executiv sau un reprezentant al organizaiei gestionare a societii. Modul, termenele de convocare i de inere a edinelor consiliului societii se stabilesc de lege, de statutul societii i de regulamentul consiliului societii. edinele consiliului societii pot fi ordinare si extraordinare i inute cu prezena membrilor si, prin coresponden sau sub form mixt. edinele ordinare ale consiliului societii se in nu mai rar de o data pe trimestru. edinele extraordinare ale consiliului societii se convoac de preedintele consiliului societii: a) din iniiativa lui; b) la cererea unuia dintre membrii consiliului; c) la cererea acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii; d) la cererea comisiei de cenzori sau a organizaiei de audit a societii; e) la propunerea organului executiv al societii. Cvorumul necesar pentru inerea edinei consiliului societii se stabilete n statutul societii sau n regulamentul consiliului societii i va constitui nu mai puin de jumtate din membrii alei ai consiliului. La edinele consiliului societii, fiecare membru al lui deine un vot. Transmiterea votului de ctre un membru al consiliului societii altui membru al consiliului sau altei persoane nu se admite. Deciziile consiliului societii se iau cu votul majoritii membrilor consiliului prezeni la edin, dac statutul societii sau regulamentul consiliului societii nu prevede o cot mai mare de voturi, n caz de paritate de voturi, votul preedintelui consiliului societii este decisiv21. Procesul-verbal al edinei consiliului societii se ntocmete n termen de 5 zile de la data inerii edinei, n cel puin doua exemplare, i va cuprinde: a) data i locul inerii edinei; b) numele i prenumele persoanelor care au participat la edin, inclusiv ale preedintelui i secretarului edinei; c) ordinea de zi; d) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelui i prenumelui vorbitorilor; e) rezultatul votului i deciziile luate; f) anexele la procesul-verbal. Fiecare exemplar al procesului-verbal al edinei consiliului societii
21

Legea privind societile cu rspundere limitat:nr. 135-XVI din 14.06.2007,art.67.

26

va fi semnat de preedintele sau, n cazurile absenei preedintelui, de vicepreedintele consiliului i de secretarul edinei, precum i de un membru al consiliului societii.

CAPITOLUL

II

ORGANUL EXECUTIV I DE CONTROL AL SOCIETILOR

COMERCIALE. Seciunea 2.1. Organul executiv al Societilor Comerciale. Organul executiv al societii comerciale este ales sau numit de ctre organul suprem de decizie i are menirea de a organiza desfurarea activitii acesteia ct i ele a exprima voina ntreprinderii n raport cu terii. Deci, n activitatea de gestiune a societii se presupune exercitarea a dou funcii: a) funcia de administrare (gerare) i b) funcia de reprezentare, n general, funcia de administrare (gerare) este ndeplinit de ctre administratori, sub controlul si n colaborare cu celelalte organe de conducere, n timp ce funcia de reprezentare este atribuit 27

exclusiv administratorilor. Organul executiv poate fi format att dintr-o singur persoan (manager, administrator, director executiv etc.) care i reprezint societatea n raport cu terii, ct i din mai multe persoane (comitet de conducere, consiliu de administraie, consiliu director etc.). Dac organul executiv este colegial, atunci acesta va alege din rndurile lui un preedinte (director, manager) care va reprezenta societatea n raport cu terii.22 Conform legislaiei n vigoare administrarea i reprezentarea diferitor forme de organizare juridic a activitii comerciale se realizeaz n modul urmtor. Administrarea si reprezentarea diferitor forme de organizare juridic a activitii comerciale. a) In societatea n nume colectiv (sau n comandit) Fiecare membru al societii are dreptul de a aciona n numele societii dac actul de constituire nu prevede c toi membrii administreaz societatea n comun sau c administrarea este delegat unor anumii membri sau unor teri. De regul, mputernicirile administratorului se limiteaz la domeniul de activitate al societii. Pentru svrirea actelor ce depesc aceste limite este necesar acordul tuturor asociailor, n cazul administrrii n comun deciziile trebuie luate n unanimitate. Dac administrarea societii se deleag unei sau mai multor persoane, ceilali membri, pentru a ncheia acte juridice n numele societii, trebuie s aib procur de la primii, despre ce trebuie s fie informai terii. Fiecare membru al societii n nume colectiv are dreptul s ea cunotin personal sau asistat de un expert de toat documentaia privind administrarea. Dreptul i obligaia de a reprezenta societatea n nume colectiv l au toi membrii ei dac actul de constituire nu prevede altfel. Dac dreptul de reprezentare aparine mai multor membri fiecare are dreptul s acioneze de sine stttor. In cazul desemnrii administratorilor dintre teri, dreptul de a reprezenta societatea trebuie stipulat n actul de constituire. Persoanele care au dreptul de a reprezenta societatea n nume colectiv sunt obligate s notifice despre desemnarea lor organul de stat unde este nregistrat. Dac exist motive ntemeiate, la cererea oricrui membru, instana de judecat poate priva o persoan de dreptul de a administra i a reprezenta societatea. Motive ntemeiate sunt nclcarea grav a obligaiilor i imposibilitatea exercitrii atribuiilor. Fiecare membru poate renuna n orice moment la dreptul de a administra i reprezenta societatea printr-o declaraie adresat persoanelor cu drept de administrare i reprezentare.
22

Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi,nr. 845-XII din 03.01.92 ,art.4.

28

b) Organul executiv al societii cu rspundere limitat i societii pe aciuni. De competena organului executiv in toate chestiunile de conducere a activitii curente a societii, cu excepia chestiunilor ce in de competena adunrii generale a acionarilor sau ale consiliului societii. Organul executiv al societii asigur ndeplinirea hotrrilor adunrii generale a acionarilor, deciziilor consiliului societii i este subordonat: a) consiliului societii; i b) adunrii generale a acionarilor, dac aceasta este prevzut de statutul societii. Dac consiliul societii nu a fost nfiinat sau mputernicirile lui au ncetat, mputernicirile de pregtire i inere a adunrii generale a acionarilor le exercit organul executiv al societii. Organul executiv al societii poate fi colegial (comitet de conducere, direcie) sau unipersonal (director general, director). Din organul executiv al societii nu pot face parte persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin orice forme, precum i pentru alte infraciuni i care nu iau ispit definitiv pedeapsa. Persoanele deja alese (numite) vor fi revocate din funcie. Statutul societii poate prevedea existena concomitent a dou organe executive, n acest caz, organul executiv unipersonal ndeplinete i funcia de conductor al organului executiv colegial. Activitatea organului executiv al societii. Organul executiv al societii funcioneaz n baza legislaiei, statutului societii i regulamentului organului executiv al societii. Conductorul organului executiv al societii este n drept, n limitele atribuiilor sale, s acioneze n numele societii fr mandat, inclusiv s efectueze tranzacii, s aprobe statul de personal, s emit ordine i dispoziii. edinele organului executiv colegial al societii se convoac de conductorul acestuia. La edinele organului executiv colegial al societii se ncheie proces-verbal, care va fi semnat de conductorul acestui organ i prezentat, dup caz, consiliului societii, comisiei de cenzori i organizaiei de audit ale societii. Organul executiv al societii va prezenta trimestrial consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor darea de seam asupra rezultatelor activitii sale. mputernicirile organului executiv al societii pot fi delegate organizaiei gestionare n temeiul hotrrii adunrii generale a acionarilor i contractului de administrare fiduciar. Organizaia gestionar a societii nu poate fi persoan afiliat a societii, a registratorului sau a organizaiei de audit a societii. Organizaia gestionar a societii nu este n drept s ncheie cu societatea alte contracte, n afar de contractul de administrare fiduciar. Administrarea pachetelor de aciuni ale statului n societi pe aciuni cu cot de stat. Se efectueaz n conformitate cu Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 privind societile pe aciuni, Legea nr.121-XVI din 4.05.2007 privind administrarea i deetatizarea proprietii publice, Statutul societii pe aciuni i alte acte normative. 29

Autoritatea administraiei publice centrale i exercit drepturile de gestionar al pachetului de aciuni al statului n temeiul Contractului de cesionare (transmitere) a exercitrii drepturilor de acionar i de administrare a proprietii de stat, ncheiat cu Agenia Proprietii Publice, prin intermediul reprezentantului statului, consiliului societii i al administratorului societii (organul executiv). Potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului nr.109 din 02.02.1999 cu privire la reprezentarea statului n societile economice, delegarea mputernicirilor reprezentantului statului n societile pe aciuni, precum i suspendarea acestora se efectueaz prin Ordinul autoritii care administreaz pachetul de aciuni statului.Termenul mputernicirilor se indic n ordin i nu va depi 3 ani23. Pentru confirmarea mputernicirilor sale, reprezentantul statului prezint consiliului i organului executiv al societii economice copia ordinului prin care i s-au delegat atare mputerniciri. Reprezentantul statului particip i voteaz cu ntreg pachetul aciunilor statului asupra chestiunilor din cadrul adunrilor generale ale societilor pe aciuni, i poate fi ales membru al consiliului societii sau al comisiei acesteia de cenzori. Reprezentantul statului i exercit funciile i n societatea pe aciuni privat, care are n gestiune economic patrimoniu de stat. Una i aceiai persoan nu poate fi desemnat n calitate de reprezentant al statului n mai mult de o societate pe aciuni. Potrivit art. 25 al Legii nr.1134-XIII privind societile pe aciuni, statul poate avea doar un singur reprezentant ntr-o societate. Principalele funcii ale reprezentantului statului sunt: controlul asupra mrimii cotei de participaie a statului n capitalul social al societii controlul asupra integritii i folosirii potrivit destinaiei a obiectelor patrimoniului acordarea ajutorului metodologic n instituirea administrrii corporative a societii economice; de stat, atribuite n procesul privatizrii societii n cauz cu drept de gestiune economic; economice (participarea la elaborarea regulamentelor interne, planurilor-business, , programelor de restructurare financiar, a msurilor de optimizare a evidenei contabile etc.), precum i n fundamentarea retehnologizrii produciei;

23

Hotrrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 cu privire la reprezentarea statului n societile economice.

30

verificarea corectitudinii calculrii i transferrii integrale i n termen a plilor

obligatorii la bugetul de stat i a dividendelor pentru aciunile statului (cotele lui de participaie) n capitalul social al societii comerciale; aciuni; informarea operativ a autoritii de stat abilitate despre alegerea (realegerea) sa n prezentarea raportului privind exercitarea funciilor de reprezentant al statului. n ordinul de delegare a mputernicirilor, reprezentantului statului i se pot pune n seam, i alte competene ce nu contravin legislaiei n vigoare i documentelor constitutive ale societii n cauz24. De asemenea, potrivit prevederilor actelor normative ce in de domeniul administrrii proprietii publice, n societile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, reprezentantul statului se include n mod obligatoriu n componena comisiei de casare a bunurilor uzate, comisiei de licitaie pentru comercializarea activelor neutilizate ale societii, precum i n comisia de negocieri la darea n locaiune a bunurilor neutilizate. Reprezentantul statului este obligat s coreleze n scris cu autoritatea de stat abilitat proiectele de hotrri ale structurilor de conducere ale societii comerciale, precum i caracterul votrii pe urmtoarele chestiuni: 1) determinarea registratorului independent, naintarea persoanelor n structurile de conducere ale societii economice sau revocarea acestora (eliberarea din funcie); 2) modificarea n orice mod a capitalului social, a principalelor genuri de activitate ale societii economice, precum i operarea n documentele ei de constituire a modificrilor i completrilor, prin care s-ar prejudicia drepturile i interesele legale ale statului; 3) emiterea mprumuturilor obligaionale i contractarea creditelor, procurarea, nstrinarea sau grevarea terenurilor pe care este amplasat societatea economic, procurarea, vnzarea sau nstrinarea n alt mod, precum i transmiterea n locaiune pe termen lung sau n gaj a bunurilor imobile i a mijloacelor de transport, ale cror valoare depete plafonul stabilit de statutul societii, depire ce comport aprobarea tranzaciei n cauz (totalitii de tranzacii conexe) de ctre adunarea general a acionarilor (participanilor) societii; 4) participarea societii economice prin cote de participaie la constituirea altor ntreprinderi, inclusiv afiliate i mixte; 5) reorganizarea sau dizolvarea societii economice. structurile de conducere ale societii economice sau despre revocarea sau nealegerea sa; participarea la ntocmirea contractului cu registratorul independent al societii pe

24

Legea nr.1134-XIII privind societile pe aciuni,art.25.

31

Surse pentru remunerarea reprezentantului statului i compensarea cheltuielilor acestuia se acumuleaz din remunerarea cuvenit membrilor consiliilor, structurilor executive sau a comisiei de cenzori ale societilor comerciale, n cuantumurile stabilite de adunrile generale25. c) Organul executiv al cooperativei Organul executiv al cooperativei poate fi colegial - comitet de conducere sau unipersonal preedintele cooperativei. Preedintele cooperativei se alege de adunarea general din rndul membrilor acesteia pe un termen de 3 ani, dac statutul cooperative nu prevede un termen mai mic. El activeaz n conformitate cu legislaia, statutul i regulamentul cooperativei, avnd urmtoarea competen: a) asigur ndeplinirea hotrrilor adunrii generale i a deciziilor consiliului cooperativei; b) asigur inerea evidenei contabile a activitii economico-fmanciare a cooperativei, c) ncheie i reziliaz, n numele cooperativei, contractele individuale de munc cu membrii i salariaii cooperativei n conformitate cu legislaia muncii; d) ncheie i reziliaz, n numele cooperativei, contracte de arend i alte contracte civile; e) reprezint, fr procur, cooperativa n relaiile cu persoanele fizice i juridice i autoritile publice; f) efectueaz alte atribuii legate de gestionarea operativ a activitii cooperativei, cu excepia chestiunilor ce in de competena adunrii generale i a consiliului cooperativei. Preedintele cooperativei nu poate fi concomitent membru (preedinte) al consiliului cooperativei. El prezint trimestrial consiliului cooperativei raportul privind activitatea sa i activitatea cooperativei26. d)Managerul ca purtator de drepturi de gestiune al societatilor comerciale de stat si municipal. Drepturile de gestionar al societii comerciale de stat i municipale sunt exercitate prin intermediul managerului - eful societii, numit prin concurs sau al consiliului de administrare. Managerul societii: a) conduce activitatea societii i asigur funcionarea ci eficient; b) acioneaz fr procur n numele societii; c) reprezint interesele societii n relaiile cu persoanele fizice i juridice precum i cu organele de justiie, acordnd astfel de mputerniciri n unele probleme i altor lucrtori ai societii; d) asigur executarea deciziilor fondatorului i consiliului de administraie; e) ncheie contracte, elibereaz procuri, deschide conturi n bnci; f) prezint fondatorului (consiliului de administraie) propuneri privind schimbarea componenei, reconstrucia, lrgirea, reutilarea tehnic a bunurilor transmise n gestiunea operativ a societii; g) asigur folosirea eficient i reproducerea bunurilor primite n gestiune operativ; h) poart rspundere material pentru neexecutarea sau executarea necalitativ a obligaiunilor stabilite n contract27.
25 26

Legea nr.121-XVI din 4.05.2007 privind administrarea i deetatizarea proprietii publice,art.34; Legea privind cooperativele de producie, art. 37. 27 Legea cu privire la ntreprinderea de stat, art. 8.

32

n caz de necesitate, n structura administrativ a societii comerciale municipale poate fi inclus consiliul-director. Principiile de instituire i funcionare a consiliului-director n aceste cazuri se definesc n regulamentul cu privire la activitatea consiliului-director al societii, care se aprob de ctre fondator28. Statutul societii comerciale de stat poate prevedea constituirea consiliului de administraie, care este organul colegial de administrare a societii, care activeaz n baza Regulamentului consiliului de administraie a societii comerciale de stat adoptat de Guvern, n componena consiliului de administraie, n mod obligatoriu, intr managerul, reprezentani ai fondatorului i ai colectivului de munc, pot fi inclui i lucrtori ai ministerelor, departamentelor, altor organizaii, specialiti n domeniul de activitate al societii, n economie i drept. Preedintele Consiliului de administraie i membrii lui, n afar de reprezentanii colectivului de munc, sunt confirmai de ctre fondator. Cu excepia managerului, membrii consiliului de administraie particip la activitatea acestuia prin cumul. Membrii consiliului de administraie, n conformitate cu legislaia, rspund solidar fa de societate pentru prejudiciile rezultate din ndeplinirea hotrrilor adoptate de ei cu abateri de la legislaie, statutul societaii i Regulamentul consiliului de administraie. Membrul consiliului de administraie care a votat mpotriva unei astfel de hotrri este scutit de repararea prejudiciilor dac n procesul-verbal al edinei este consemnat protestul lui. Este absolvit de rspundere i membrul consiliului care nu a participat la edin, dac n decursul a 7 zile dup ce a aflat, sau trebuia s afle despre o asemenea hotrre, el a nmnat preedintelui consiliului un protest n scris. Membrul consiliului de administrare poate fi scutit de repararea prejudiciilor cauzate de ci n timpul ndeplinirii obligaiilor sale, dac a acionat conform documentelor societii sau unei alte informaii, a cror autenticitate nu a putut fi pus la ndoial, sau a acionat n limitele unui risc normal de producie sau de gestiune. Demisia sau destituirea membrului consiliului nu-1 scutete de obligaia de a repara prejudiciile cauzate din vina sa. Membrul consiliului de administraie se elibereaz de ndatoririle sale (se revoc) de ctre organul care 1-a ales sau confirmat n caz de: nclcare a legislaiei, expirare a termenului mputernicirilor (alegerii), lichidare a societii; alte cazuri prevzute de lege. Atribuiile Consiliului de administraie sunt prevzute n Statutul ntreprinderii de stat i /sau n Regulamentul acestuia. Consiliul: aprob direciile prioritare i planurile anuale de dezvoltare ale societii; asigur integritatea i folosirea eficient a bunurilor societii; aprob devizul anual de venituri i cheltuieli, raportul financiar anual i profitul

(pierderea) perioadei de gestiune;

28

Regulamentul-tip al ntreprinderii municipale, Capitolul IV, pct. 16.

33

aprob drile de seam trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele activitii aprob, la propunerea Administratorului, n conformitate cu legislaia, structura

economico-financiare ales ; organizaional-economic, statele de personal, fondul de salarizare sau normativele de retribuire a muncii angajailor; decide cu privire la oportunitatea efecturii auditului societii; aprob, la propunerea administratorului, regulamentele interne ale societii; aprob regulamentele filialelor i ale reprezentanelor societii, adopt decizii privind

numirea sau eliberarea conductorilor acestora, privind stabilirea cuantumului retribuiei muncii lor, al recompenselor i compensaiilor, aprob raporturile trimestriale i anuale ale filialelor i reprezentanelor29; Atribuii ce in de domeniul relaiilor Consiliului de administraie cu Fondatorul i anume: prezint Fondatorului raport cu privire la activitatea economico-financiar a societii, adopt decizii cu privire la obinerea, acordarea i folosirea creditelor n mrimea stabilit prezint Fondatorului propuneri privind modificarea i completarea statutului societii, selecteaz prin concurs i propune Fondatorului candidatura administratorului societii aprob, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al societii i examineaz i prezint Fondatorului spre coordonare i aprobare materialele ce in de: darea n locaiune (arend), depunerea n gaj a bunurilor societii, comercializarea activelor neutilizate n procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea fondurilor fixe i altor active; precum i rezultatele auditului activitii economico-financiare, dup caz; de Fondator; reorganizarea sau lichidarea ei; i, dup caz, eliberarea lui din funcie; informeaz Fondatorul;

examineaz i informeaz Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului social;

29

Ghid informativ pentru reprezentanii administraiei publice centrale in cadrul ntreprinderilor de stat si societilor pe aciuni cu cota statului Ediia 2010.pag.1-2.

34

soluioneaz, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea societii In statutul societii pot fi prevazute si alte atributii ale consiliului de administratie care nu

n asociaii i alte uniuni i ieirea ei din ele30. vin in contradictie cu legislatia. Consiliul de administraie nu are dreptul s intervin n

activitatea desfurat de ctre manager, conform contractului31. Conflict de interese ntre administrator si societate Cnd un administrator are ntr-o anumita operatiune, fie direct, fie indirect, interese contrare intereselor societatii comerciale, trebuie sa nstiinteze despre aceasta situatie pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni, pentru a nu lua parte la nicio deliberare legata de acea operatiune. Regimul juridic va fi identic n cazul n care ntr-o anumita operatiune sunt interesate sotul/sotia sa, rudele sau afinii sai pna la gradul IV inclusiv. Interdictia nu functioneaza, daca n actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru ipotezele n care obiectul votului l constituie fie oferirea spre subscriere catre administratorul n cauza sau a persoanelor considerate rudele lui, de actiuni sau obligatiuni ale societatii, fie acordarea de catre administratorul n cauza sau rudele sale, a unui mprumut (sau constituirea unei garantii) n folosul societatii comerciale. Administrarea societilor comerciale din punct de vedere al conceptul guvernrii corporatiste. Principiile de guvernare corporatista insista asupra diferentei inerente dintre interesele societatii in ansamblu si interesele tuturor actionarilor. Actionarii si managerii trebuie sa cunoasca si sa recunoasca faptul ca societatea este o entitate separata de fiecare dintre ei. Asa cum actionarii sunt parti, cu drepturi si obligatii, intr-un contract de societate, si managerii sunt parti intr-un contract de mandat cu societatea sau cu actionarii acesteia. Actionarii, in special cei institutionali, care doresc sa se implice in viata societatii, ca si membrii consiliului au un obiectiv comun, acela de a promova si sustine continua prosperitatea companiei lor. Actionarii societatilor cotate tind sa-si mareasca numarul si sa-si micsoreze pachetul de actiuni. Aparitia societatilor cotate cu numar mare de actiuni a implicat separarea intereselor actionarilor de cele ale managerilor. Managerul (administratorul) exprima, exercita si executa vointa colectiva. Totusi, de cele mai multe ori, administratorii societatilor mari elaboreaza ei insisi "vointa colectiva", care devine
30 31

Ibidem,pag.3. Legea cu privire la ntreprinderea de stat, art. 7.

35

vointa societatii, cei putin datorita faptului ca, in cadru atributiilor lor de convocare si organizare a adunarilor generale ale actionarilor, elaboreaza atat documente contabile, strategii, politici economice, cai si uneori procesul-verbal constatator al deciziei adunarii generale, actionarii nefacand decat sa le confirme. Practic, se observa o tendinta accentuata de trecere de la adunarea generala a actionarilor la consiliile de administratie, a atributiilor ce tin de orientarea economica si de piata a societatii, dat fiind faptul ca mediul afacerilor devine tot mai profesionalizat si mai dinamic, pentru aceasta fiind necesar ca deciziile de factura economica si comerciala sa fie concentrate in cat mai putine maini, pentru a fi cat mai dinamice. Separarea functiilor de proprietate (actionari) de cele de decizie (managerii) este generatoare de conflicte potentiale. Astfel, daca proprietarul, care angajeaza fonduri personale in intreprindere si care isi asuma riscul pierderii fondurilor sale proprii, cauta sa obtina din plasamentul sau un profit maxim, managerul neactionar, din contra, va cauta sa maximizeze functia sa proprie de utilitate. El va cauta de exemplu, sa obtina cea mai mare remuneratie posibila si sa realizeze prin functia sa maximizarea avantajelor in natura. Aceste obiective, contradictorii celor vizate de actionari, reprezinta, in fapt, surse de conflicte si potentiale divergente de interese, ce pot deveni o sursa de ineficienta a intreprinderii. Managerii ne-actionari nu sunt interesati sa depuna eforturi de care ar beneficia doaractionarii. De asemenea, asimetria de informatii de care dispune managerul in raport cu actionarul ii permite managerului sa transmita informatii care ar putea fi partiale sau incomplete. Separarea managementului de actionariat in cazul intreprinderii manageriale tinde, de aceea, sa atenueze eficacitatea drepturilor de proprietate asupra actiunilor. Actionarii isi distribuie portofoliile intr-o gama larga de societati si forme de investitie. Investitia managerilor (capitalul lor de munca) si interesele lor patrimoniale se concentreaza insa in compania pe care o conduc. Comportamentul managerilor va fi, deci, mult diferit de cel al actionarilor, datorita gradului inalt de dependenta a statutului lor de firma pe care o conduc. Daca actionarii sunt interesati doar de rentabilitatea financiara a companiei, managerii sunt influentati de o serie de consideratii si conjuncturi, cum ar fi: marimea companiei, gradul de libertate in alocarea resurselor, nivelul remuneratiei, etc. Se observa, ca interesele celor doua parti nu sunt identice si nici egale, ci mai degraba contrare, uneori chiar conflictuale. Actionarul este tentat sa prefere investitiile pe termen lung. Dimpotriva, managerul, care poate fi in orice moment revocat de proprietarul firmei, va fi tentat sa aleaga doar investitii pe termen scurt. In cazul in care actionariatul este relativ concentrat si stabil, este posibil ca proprietarii sa intretina relatii eficiente cu managerii pe o perioada de timp relativ lunga. Din contra, o structura actionariala foarte dispersata nu favorizeaza atasamentul actionarilor fata de manageri. 36

De obicei managerii sunt desemnati in baza unei decizii a adunarii generale a actionarilor, care se inteleg intre ei sa confere unei persoane actionar sau ne-actionar mandatul de manager. Ne aflam in fata unei duble conventii: intre actionari, pe de o parte, si intre actionari si manageri, pe de alta parte. Din punct de vedere practic, este util ca in toate cazurile sa se incheie un contract, care sa specifice drepturile, obligatiile siatributiile managerului. Obiective si responsabilitati ale consiliului de administratie. Conform standardelor guvernarii corporatiste, consiliul de administratie este o interfata intre actionariat si management, menita in principal sa controleze si sa supravegheze managementul, dar si sa stabileasca strategia societatii si sa aprobe sau sa ratifice unele decizii majore ale managementului. Consiliul de administratie este si veriga de legatura intre management si toate celelalte persoane sau institutii interesate in activitatea societatii. Delegarea catre manageri a acestor functii esentiale ale consiliului de administratie este inadmisibila.Spre exemplu, decizia privind remunerarea membrilor comitetului de directie si cuantumul acesteia apartine exclusiv consiliului de administratie. In legislatia noastra, in cazul in care surna necesara remunerarii membrilor comitetului de directie nu a fost stabilita prin actul constitutiv sau suma stabilita de consiliul ele administratie depaseste cuantumul stabilit in actul constitutiv, decizia consiliului cu privire la remuneratie va trebui ratificata de adunarea generala. In legislatia germana consiliul de administratie clasic a fost inlocuit cu un consiliu de supraveghere, care nu se mai implica in gestiunea societatii si reprezentarea acesteia in relatiile cu tertii (aceste atributii sunt date in sarcina directoratului), ci are sarcina de a controla pe directorii membri ai directoratului si a le supraveghea activitatea, fiind o interfata intre acestia si adunarea generala. Sistemul, cu unele diferente nespecifice, este practicat si in legislatiile de tip anglo-saxon (Marea Britanie, SUA, Canada), in cazul carora, desi consiliul de administratie este organizat unitar, administratia societatii este, totusi, structurata pe doua paliere: consiliul de supraveghere cu atributii de supraveghere si control si directoratul, cu atributii de gestiune si reprezentare. In Germania, sarcina primordiala a consiliilor consta in promovarea bunastarii pe termen lung a societatii. In acest scop, consiliile sunt obligate prin lege sa identifice si sa armonizeze interesele tuturor celor ce au legaturi importante cu societatea, in particular a actionarilor si angajatilor. In Statele Unite responsabilitatea primordiala a consiliului consta in protejarea intereselor actionarilor si maximizarea profitului lor. Consiliile de administratie trebuie sa actioneze in interesul companiei si sa trateze toti actionarii intr-o maniera onesta si echitabila. Membrii consiliilor, trebuie sa fie loiali companiei si actionarilor acesteia. Ei nu trebuie sa reprezinte anumiti actionari in cadrul conciliului. Indiferent de cine i-a propus, ales sau a influentat alegerea lor, membrii consiliului au datoria sa reprezinte interesele tuturor actionarilor si 37

investitorilor. Una din datoriile principale ale consiliului este sa respecte prevederile din actul constitutiv al companiei sau din statut si sa nu faca nimic in afara cadrului acestui document, ori sa exceada limitarilor prevazute pentru puterea de decizie a consiliului. Functiile principale ale consiliului sunt asigurarea ghidarii strategice a companiei, numirea si monitorizarea managementului si asigurarea responsabilitatii lor fata de actionari. Indeplinirea acestor sarcini este facilitata de existenta unui plan de lucru sau a unui document de referinta care sa defineasca principalele functii ale consiliului si sa descrie procedurile de aplicare pentru indeplinirea acestor functii. Principalele elemente ale acestor proceduri ar trebui aduse la cunostinta actionarilor. Sisteme de administrare in guvernarea corporatista Sistemele de administrare a societatilor pe actiuni definesc modul in care sunt impartite functiile consiliului de administratie si ale managementului societatii. Din punctul de vedere al atributiilor membrilor sai, consiliile de administratie pot unitare sau dubluetajate. 1.Consiliile unitare alatura membrii cu functii executive de cei fara functii executive. In societateexista, deci, un singur board, responsabil cu formularea si aplicarea strategiei societatii. Acest board formuleaza obiectivele strategice ale societatii, desemneaza persoanele cu functii executive insarcinate cu aplicarea lor, supravegheaza si controleaza activitatea acestor persoane cu functii executive, informeaza actionarii cu privire la modul de administrare a patrimoniului societatii. Conform principiilor consiliului unitar, firma nu poate fi disociata de investitorii sai. Responsabilitatea administratiei firmei este de a promova interesele actionarilor. Un consiliu pe doua niveluri nu ar face decat sa stanjeneasca activitatea firmei. Directorul general este reprezentantul actionarilor si nu poate fi asistat de catre membrii consiliului fara functii executive care nu se pot manifesta independent de cei cu functii executive. Consiliul unitar este specific SUA si Marii Britanii. Legea americana stipuleaza ca afacerile unei societati pe actiuni vor fi administrate de un singur consiliu de administratie. Legea nu delimiteaza functiile executive ale membrilor consiliului, legea insarcineaza intreg consiliul sa conduca societatea. Calitatea de membru al consiliului cu functii executive sau fara functii executive este lasata la latitudinea actionarilor. Din punct de vedere numeric, consiliile de administratie americane sunt dominate de membri fara functii executive, avand noua membri fara functii executive dintr-un consliu obisnuit de doisprezece. Consiliul are intotdeauna un director general al societatii care, in cele mai multe cazuri, este si presedintele consiliului. 38

Manifestand reticenta in a separa functiile execuitive de cele neexecutive ale membrilor consiliului, legea nu indica rolul precis al fiecarui membru in parte. Cu sau fara functii executive, membrii consiliului trebuie sa fie loiali societatii si actionarilor sai. In legislatia Marii Britanii administratorul unei societati (director) poate fi si o persoana juridica. Atributiile directorului nu sunt conferite de lege, ci de dispozitii specifice din actele constitutive. Acestea dispun, in general, ca atributiile de gestiune care nu sunt rezervate in mod specific adunarii generale a actionarilor apartin administratorilor(directorilor). 2. Intr-un consiliu dublu etajat, persoanele cu functii executive au responsabilitatile unui consiliu managerial si includ numai manageri. Functiile fara rol executiv sunt preluate de un consiliu de supraveghere care se intruneste independent de consiliul managerial. Rolul de supraveghere a administrarii si conducerii societatii pe actiuni este, prin urmare, asumat independent de administratia firmei. Spre deosebire de sistemui unitar, modelul dublu etajat se bazeaza pe principiul ca o firma nu este numai masina de bani a actionarilor, care nu sunt singurii interesati in activitatea si rentabilitatea societatii. Rolul consiliului de supraveghere este de a apropia aceste obiective antagonice si de a stabili o politica a societatii care sa combine interesele partilor. Consiliul managerial aplica apoi politica stabilita. In majoritatea cazurilor, rezultatul consta, de fapt, in cresterea libertatii consiliului managerial, care elaboreaza politica pe care consiliul de supraveghere o ratifica formal. Totusi, acolo unde apar conflicte intre diversele interese (de exemplu, cand se impune o disponibilizare temporara a personalului), consiliul de supraveghere constituie un for important pentru solutionarea lor. Sistemul dublu etajat este specific Germaniei (fiind legiferat si in Franta, dar avand aici o aplicabilitate practica foarte redusa). Spre deosebire de sistemul american, consiliile de administratie ale societatilor germane sunt compuse din doua organisme: un consiliu de supraveghere, alcatuit in intregime din membri fara functii executive, si un consiliu directorial, compus in intregime din membri cu functii executive. Aceasta structura nu ar trebui considerata ca o simpla varianta dublu etajata a consiliului unitar, se bazeaza pe o separare clara a functiilor executive, cele doua consilii avand responsabilitati si puteri legale categoric diferite. Legea face distinctie clara intre administratie si supraveghere. Atributiile si responsabilitatile administrative (manageriale) sunt de competenta oficialilor companiei cu functii executive. Consiliul directorial este un organism decizional, caruia i se confera o mare libertate in conducerea afacerii si i se garanteaza puterea. Pentru siguranta, consiliul directorial este raspunzator in fata consiliului de supraveghere pentru folosirea adecvata a acestei puteri, dar in sistemul german, consiliul directorial propune, iar consiliul supervizor dispune. Functia de supraveghere este exercitata de membrii fara atributii 39

executive, independent de cele administrative, obiectivul primordial al consiliului de supraveghere este asigurarea administrarii competente a societatii. Componenta membrilor consiliului de supraveghere depinde de marimea companiei.Cu cat societatea este mai mare, cu atat mai mare este proportia de membri ai consiliului de supraveghere alesi dintre angajati. Ceilalti membri sunt numiti de actionari pe o perioada de patru ani, care poate fi reannoita Consiliul de supraveghere are doua misiuni principale: desemnarea si revocarea membrilor directoratului si controlul permanent al gestiunii societatii. In ce priveste atributia de control consiliul de supraveghere are un drept la informatie.Astfel, directoratul este tinut sa elaboreze rapoarte, in special asupra politicii intreprinderii, a rentabilitatii acesteia, asupra pietei si cifrei de afaceri si asupra situatiei financiare a societatii; rapoartele pot fi semestriale sau anuale si, in cazuri exceptionale, de fiecare data cand natura situatiei o cere, consiliul poate cere directoratului rapoarte suplimentare. Daca, in exercitarea dreptului sau de control, consiliul de supraveghere constata iregularitati, el poate incerca sa le rezolve pe cale amiabila sau, in caz extrem, sa revoce directorii, individual sau in bloc, in schimb, consiliului ii este interzis sa se amestece in administratia societatii, aceasta neputand da ordine directoratului. Adunarea generala a actionarilor are competente reduse in dreptul german. Sunt, totusi, de competenta adunarii, numirea sau revocarea membrilor consiliului de supraveghere, numirea cenzorilor, distribuirea beneficiilor sub forma de dividende, descarcarea de gestiune a directoratului si a consiliului de supraveghere, modificarea actelor constitutive. De asemenea, adunarea generala decide si asupra problemelor pe care directoratul decide sa le supuna direct examinarii adunarii. In dreptul francez comitetul de directie este o creatie a practicii, acest organism social nefiind prevazut in lege.Presedintele consiliului de administratie, care este, in majoritatea cazurilor si director general al societatii este desemnat de catre consiliul de administratie si nu de adunarea generala a asociatilor. El este in mod necesar o persoana fizica, nu are calitatea de comerciant dar, in caz de faliment a societatii, este supus unor sanctiuni pecuniare, nu este salariat, dar pe plan fiscal si social beneficiaza de aceleasi avantaje ca si salariatii, el poate cumula calitatea de administrator cu cea de salariat in conditiile legii. Cand insa directorul general al societatii este altcineva decat presedintele consiliului de administratie, acest director general este un mandatar al societatii, cu puteri delegate de consiliul de administratie. El angajeaza societatea fata de terti, prin semnatura sa, dar are si responsabilitatea gestiunii interne a societatii (fiind seful intreprinderii). Presedintele consiliului de administratie are, in aceasta situatie, doar atributia de a prezida sedintele consiliului de administratie. 40

In societatile cu directorat si consiliu de supraveghere, adunarea generala a actionarilor are un rol de arbitru in caz de conflict intre directorat si consiliul de supraveghere. Revocarea membrilor directoratului este libera, dar daca este facuta fara just motiv, cel revocat poate cere daune-interese. O astfel de solutie este menita sa asigure independenta directoratului. Structuri organizatorice si functionale ale consiliuliu de administratie recomandate de guvernarea corporatista. Avand in vedere complexitatea sporita a activitatii societatilor mari cotate,responsabilitatile specifice pietei de capital care incumba administratorilor acestor societati, necesitatea partajarii raspunderii membrilor consiliilor de administratie in functie de culpa si de gradul de implicare, consiliile de administratie trebuie sa fie structurate pa comitete specializate. Comitetele specializate constituite in interiorul structurii consiliului au avantajul principal de a utiliza la maximum importanta unora dintre functiile specifice ale consiliilor. Un alt avantaj este de a structura in mod clar functiile consiliului, in ideea de a exclude conflictele de interese si de a identifica membrii consiliului care au abilitatile si experienta de a indeplini sarcinile specifice ale consiliului. Structurarea consiliului pe comitete specializate face posibila existenta unei rezerve suficiente de timp pentru a indeplini aceste functii. Existenta comitetelor specializate asigura ca functiile cheie ale consiliului sa fie in mod mai relaxat si adecvat tratate si duse la indeplinire. Caracteristica principala a acestor comitete este ca ele nu substituie atributiile consiliului, ele raporteaza intregului consiliu, acesta avand intotdeauna ultimul cuvant, iar intregul consiliu poarta raspunderea oricarei actiuni recomandate de vreun comitet. Desi din punct de vedere tehnic sunt alcatuite din experti, comitetele au o enorma influenta. Toate au un avantaj in plus, ofera membrilor sai o imagine mai profunda asupra afacerii decat ar dobandi-o pe alta cale. Pe langa aceasta, importanta lor se rasfrange, in principal, in trei domenii: a) asigurarea persoanelor din afara companiei, de caracterul desavarsit si de obiectivitatea mecanismelor consiliului (comitetul de audit, in legatura cu datele financiare; comitetul de remunerare, in privinta indemnizarii directorilor; comitetul de numire cand sunt cautati candidatii potriviti pentru consiliul de administratie); b) imbunatatirea calitatii misiunii incredintate; c) rezolvarea conflictelor de interese. Comitetele consiliului pot aplana aceste conflicte intr-o maniera adecvata si le pot face mai usor de solutionat. Bursele de valori americane impun tuturor consiliilor sa aiba un comitet de audit alcatuit in intregime din membrii externi ai consiliilor. Acest comitet este insarcinat cu auditul contabilitatii societatii, pentru a se asigura ca societatea este sanatoasa din punct de vedere financiar. Majoritatea consiliilor au de asemenea un comitet de indemnizare, care recomanda si aproba salariile personalului de conducere si ale membrilor consiliului de administratie si un comitet de numire, care se ocupa de selectia membrilor consiliului. 41

Legile si reglementarile romanesti in domeniu specifica structura consiliului, componenta si modul de functionare sau, uneori, cerintele legale privind prezenta in consiliu a membrilor; independenti sau a comisiilor specializate. Unele caracteristici importante ale consiliilor pot totusi sa fie reglementate in statutele companiilor. Functiile membrilor consiliului de administratie nu sunt, clar departajate de cele ale managementului (in Romania, ca si in majoritatea tarilor sud-est europene). Consiliile de administratie sunt destinate fie sa exercite numai sarcini procedurale, fie doar sa reprezinte actionarii care controleaza compania. In cele mai multe cazuri le lipseste independenta fata de actionarii care controleaza compania. Ln cele mai multe cazuri le lipseste independenta fata de actionarii majoritari sau cu pozitia de control si fata de management. Prezenta unor membri cu adevarat independenti in consiliu este inca o exceptie. Consiliile au in general putere scazuta din punct de vedere al autoritatii resurselor si responsabilitatilor. Notiunea de independenta presupune capacitatea de a judeca in mod obiectiv afacerile corporatiei si dea nu fi subordonat vreunui interes anume, in special celor legate de conducere, actionari semnificativi sau partide politice. A fi independent este mai mult o chestiune de caracter personal si atitudine personala, care nu pot fi usor descrise in legi. Fata de abilitatile generale si experienta ceruta tuturor membrilor, calitatile personale principale si atitudinile necesare unui membru independent al consiliuiui ar trebui sa fie integritatea si taria de caracter.Un membru independent al consiliului nu ar trebui oprit direct sau indirect sa interpeleze sau sa chestioneze membrii executivi ai consiliului in legatura cu chestiuni delicate sau de amploare, ridicand probleme specifice sau atacand decizii ale consiliului, atata timp cat ar putea avea dubii in legatura cu relevanta, adevarul sau necesitatea unei tranzactii, a unei evaluari sau a oricarei informatii publicate. In locul formarii de comitete specializate, in multe companii romanesti sunt alesi in consiliul de administratie chiar membrii conducerii executive a companiei. Desi se interzice administratorilor cu exceptia directorului general, care poate fi si presedintele consiliului de administratie sa fie alesi administratori, lipsa unor sanctiuni clare face posibila incalcarea acestor prevederi. Existenta mai multor manageri in consiliul de administratie, pe langa faptul ca este ilegala, determina cresterea influentei si puterii mangementului in fata celorlalti membri ai consiliului. Comitetele specializate ar trebui sa fie compuse in majoritate din membri non-executivi ai consiliului si, daca este posibil, din membri independenti. Aceasta este o cerinta necesara pentru o functionare afectiva, mai ales, daca sarcina principala este monitorizarea conflictelor de interese. Data fiind complexitatea publicarii informatiilor in contextul tranzitiei si slaba performanta in acest sens a multor companii din SEE, comitetului de audit ar trebui sa i se corde o atentie sporita. Acesta ar trebui sa fie compus din membrii non-executivi si independenti cu 42

abilitatile cele mai dezvoltate in domeniile financiar si de audit. Rolurile comitetului de audit sunt de a revedea procesul de raportare financiara, sistemul de control intern si de a face legatura intre auditorii interni si externi. Rolul cenzorilor sau al auditorilor interni trebuie revizuit in lumina performantelor trecute, a competentei membrilor, aautoritatii si independentei lor. Companiile germane rezerva adeseori locuri in consiliu pentru o banca, un client sau furnizor important si institutiilor publice. Implicarea bancilor in sistemul do administrare si conducere este o trasatura distinctiva a sistemului german, la fel ca si participarea angajatilor. Bancile sunt un instrument de captare a tuturor celorlalte surse, deoarece manevreaza majoritatea emisiunilor de valori mobiliare si asigura serviciul bursier si de consultanta pentru garantarea imprumuturilor nebancare, straine si guvernamentale. Cei mai puternici agenti de cursa din sistemul german sunt bancile, in ambele calitati de actionari si creditori concomitenti, bancile au multe de oferit: angajamente pe termen lung cu societatea, experienta considerabila, retea de legaturi de mare valoare etc. Eficientizarea raporturilor dintre consiliile de administratie si management Eficienta consiliilor de administratie are un impact critic asupra succesului unei companii. Consiliul de administratie se afla in centrul sistemului de guvernare corporatista al unei companii, intrucat reprezinta legatura intre actionari, intre actionari si manager, precum si intre companie si exterior. Sarcina principala a consiliului este de a cauta sa asigure prosperitatea companiei. Asa cum s-a vazut, consiliul stabileste telurile si obiectivele companiei, furnizand orientari strategice si se asigura ca aceste obiective sunt atinse prin numirea, controlul si supravegherea managerului. Consiliul de administratie supravegheaza informarea investitorilor si modul in care se realizeaza deseminarea informatiilor si monitorizeaza riscurile care pot apare pentru companie si actionari, avand datoria sa raspunda problemelor ridicate de actionari. Functionarea si rolul efectiv al consiliilor depinde, in mare masura, de calitatile membrilor sai si de cele ale directorului general. Presedintele consiliului care este, de obicei, si director general, are sarcina dificila de a conduce consiliul, de a administra sedintele si procedurile acestuia si de a imbunatati operativitatea consiliului ca grup de lucru. Presedintele este responsabil de implementarea, in cooperare cu boardul, de proceduri care sa clarifice distinctia dintre puterile si responsabilitatile consiliului de administratie si cele ale executivului (managementului. Eficienta consiliului de administratie nu poate fi lasata pe seama unor calitati personale sau ale unor conjuncturi. Principiile de guvernare corporatista recomanda structuri functionale si proceduri optime pentru a pune in valoare aceste calitati personale si conjuncturi. Este important sa nu existe confuzie sau ambiguitate in ceea ce priveste responsabilitatile consiliului si cele ale 43

managementului, indiferent de experienta respectiva sau in alte companii in conexiune cu aceasta. Consiliul decide strategia companiei, in timp ce managementul decide asupra modalitatilor de implementare a acestei strategii, fiind sub monitorizarea consiliului in aplicarea acesteia. Fata de reglementarile legale, uneori incomplete, companiile ar trebui sa clarifice in statut principalele functii si responsabilitati ale consiliilor. Recomandarile Comitetului Cadbury. Pentru eficientizarea raporturilor dintre consiliul ele administratie si management sunt urmatoarele: Consiliul de administratie ar trebui sa se intruneasca regulat, sa pastreze controlul total si efectiv asupra societatii si sa supravegheze directorii. Ar trebui sa existe o delimitare clar acceptata a responsabilitatilor conducatorului societatii, care va asigura un echilibru intre putere si autoritate, astfel incat nici o persoana sa nu detina o putere de decizie neangradita. In cazul in care presedintele este si director general, este esentiala existenta unui grup puternic de membri independenti in consiliu, cu un lider recunoscut. Consiliul ar trebui sa includa membri fara functii executive, cu suficienta greutate si indeajuns de numerosi pentru ca opiniile lor sa conteze cand consiliul adopta lucrari. Consiliul ar trebui sa aiba un program oficial al chestiunilor care ii sunt special rezervate pentru a fi hotarate, cu scopul de a se asigura ca directia si controlul societatii sunt ferme in mainile sale. Ar trebui sa existe o procedura convenita pentru ca membrii consiliului sa beneficieze, daca se impune, de consultatii profesionale independente, pe cheltuiala firmei, in ideea indeplinirii obligatiilor ce le revin. Toti membrii consiliului ar trebui sa aiba acces la sfaturile si serviciile secretarului societatii care este raspunzator in fata consiliului de garantare a respectarii procedurilor si a obligativitatii regulilor si reglementarilor aplicabile. Orice problema legata de inlocuirea secretarului ar trebui sa fie de competenta intregului consiliu. Membrii fara functii executive ai consiliului ar trebui sa contribuie cu o judecata independenta la rezolvarea aspectelor strategiei, activitatii, resurselor societatii, incluslv prin numiri in posturi cheie si instituirea unor standarde de conduita. Majoritatea lor ar trebui sa fie independenti fata de administratie si eliberati de orice alte afaceri sau ai gen de relatii care le-ar putea influenta, din punct de vedere material, discernamantul independent, altfel decat prin retributii si detinere de actiuni. Indemnizatiile lor ar trebui sa oglindeasca timpul pe care il dedica societatii. Membrii fara functii executive ar trebui sa fie numiti pe termene precise, iar reconfirmarea nu ar trebui sa fie automata. Membrii fara functii executiva ar trebui selectionati in urma unui proces oficial care, impreuna cu numirea, ar trebui sa fie de competenta intregului consiliu. 44

Durata mandatului membrilor cu functii executive consiliului nu ar trebui facute publice

in totalitate. Ar trebui sa se ofere cifre separate pentru salariu si elementele legate de activitate si ar trebui explicate fundamentele pe baza carora este evaluata activitatea fiecarui membru in consiliu. Plata directorilor generali ar trebui sa faca obiectul recomandarii unui comitet de indemnizare alcatuit in intregime sau in majoritate din membrii consiliului fara functii executive. Prezentarea unei evaluari echilibrate inteligibile a situatiei societatii este sarcina consiliului de administratie. Consiliui ar trebui sa asigure mentinerea unei relatii obiective si profesionale cu auditorii. Consiliul ar trebui sa infiinteze un comitetde audit alcatuit din cel putin trei din membri sai fara functii executive, cu atributii scrise privind autoritatea si sarcinile. Membrii consiliului ar trebui sa isi justifice responsabilitatile in legatura cu pregatirea darilor de seama imediat dupa expunerea auditorilor privind raspunderea lor in alcatuirea rapoartelor. Membrii consiliului ar trebui sa dea socoteala de faptul ca afacerea este o preocupare continua, folosind toate argumentele necesare. Recomandarile Corporale govemance Workshop. Pentru eficientizarea raporturilor dintre consiliul ele administratie si management sunt urmatoarele: Consiliul de administratie ar trebui sa evalueze activitatea directorului general, in mod regulat, in comparatie cu obiectivele si strategiile stabilite. Aceasta activitate trebuie apreciata in comparatie cu obiectivele si strategiile la care concura consiliul si directorul general. Indemnizatia directoruiu executiv ar trebui sa depinda de activitatea sa. Aceasta evaluare ar trebui efectuata de catre membrii "externi". Pentru a fi "extern", un membru al consiliului trebuie sa indeplineasca standarde adecvae de independenta si nu trebuie sa fie angajat al societatii si sa nu aiba nici o relatie semnificativa de natura economica cu societatea. Bancherul firmei, avocatul, furnizorul sau clientul nu pot fi considerati membri externi. De asemenea, orice ruda apropiata a unui membru extern sau o unui director pensionat. Toti membrii externi ar trebui sa se intruneasca separat, cel putin o data pe an, sub coordonarea unui lider, pentru a evalua activitatea directorului general, precum si activitatea si procesele din cadrul consiliului de administratie si fluxul informational de la ei spre consiliu, directori si actionari. Membrii consiliului ar trebui sa stabileasca conditiile prealabile adecvate calitatii de membru in consiliu si sa li se comunice clar actionarilor. Este vorba de o serie de calificari strict necesare si durata contractului, o politica acecvata privitoare la marimea consiliului, care sa tina cont de faptu ca este nevoie de un numar minim de membri pentru completarea cu cadre a comitetelor, dar si ca prea multi membri vor produce disfunctionalitati. 45

Membrii externi ar trebui sa examineze si sa recomande candidatii pe baza calificarilor

stabilite de consiliu. Pentru acest scop este necesar un comitet de numire avand cel putin o majoritate formata din membri externi si un presedinte extern. Stabilirea unor consilii eficiente este baza reformei de guvernare corporatiste in tarile foste comuniste, inclusiv Romania. In economiile socialiste, ministerele de resort sau colectivele de oameni ai muncii aveau sarcina orientarii strategice si a supraveghei managementului. Aceste doua functii trebuie acum indeplinite de consiliile de administratii in tarile din sud-estui Europei, consiliile de administratie trebuie sa reprezinte principalul mijloc de monitorizare a managementului intr-un mediu de afaceri in care managerii au acumulat o putere semnificativa asupra companiilor si sunt in repetate randuri acuzati de abuzuri si externalizari frauduloase de active. Consiliile de administratie, deasemenea, au un rol crucial in monitorizarea conflictelor de interese, care au creat cele mai severe si intinse abuzuri in perioada de tranzitie. In fine, rolul consiliilor de administratie in protectia drepturilor actionarilor minoritari este esential.Consiliile de administratie trebuie sa determine cresterea transparentei si eficientei pietei de capital, ele purtand raspunderea raspandirii informatiilor, asigurandu-se ca societatea in cauza furnizeaza pietei si publicului larg informat relevante despre operatiunile si rezultatele sale si punand in practica aplicarea noilor standard de contabilitate a intreprinderilor. Lipsa unui numar suficient de mare de membri competenti si calificati constituie un obstacol major in imbunatatirea practicilor consiliilor de administratie in sud-estul Europei. Actualii membri reflecta profilul cu precadere tehnic al structurii manageriale in precedentul sistem economic adica predominanta inginerilor. Membrii boardului au insa nevoie de un spectru mai larg de abilitati si competente, cu precadere in contabilitate si raportari financiare, cat si in planificare strategica, resurse umane, managementul riscului etc. In ciuda unor progrese semnificativ din ultimii ani, exista inca lipsa de calificari adecvate de membri cu formatie de busines. Mai mult, trebuie sa se dezvolte abilitati si calitati legate direct de calitatea de membru de consiliu de administratie atat pentru membrii existenti, cat si pentru cei in devenire. Raspunderea administratorilor Functia de administrator este periculoasa. Pentru puterile oferite de actionari, fie la infiintarea societatii, prin actul constitutiv, fie pe parcursul vietii companiei, in baza hotararii adunarii generale a actionarilor, administratorii unei societati isi asuma multe obligatii a caror nerespectare poate avea consecinte grave pentru patrimoniul lor sau chiar, in cazuri exceptionale, pentru libertatea lor. In principu, conform Legislaiei n vigoare administratorii raspund pentru toate obligatiile prevazute in dispozitiile legale sau in actul constitutiv. In esenta, administratorii au calitatea de mandatari ai actionarilor, acestia din urma neputand, datorita formei de organizare a societatii, sa exercite singuri actele de comert din obiectul de activitate al companiei. 46

Conditiile angajarii raspunderii administratorilor Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la atributiilor lor, precum si pentru nerespectarea obligatiilor care le-au revenit in baza mandatului incredintat de catre actionari, prin actul constitutiv sau prin intermediul adunarii generale. In esenta conditiile angajarii raspunderii administratorilor sunt urmatoarele: -Incalcarea unei dispozitii legale, a unei prevederi a actului constitutiv sau a adunarii generale a actionarilor. Raspunderea administratorilor este angajata ori de cate ori suntem in prezenta unei fapte care incalca o norma legala sau contractuala. Aceasta viziune este preluata din dreptul francez care a inspirat pana la crearea institutiilor europene sistemul de drept romanesc .Fapta care atrage raspunderea administratorului poate fi si o inactiune (spre exemplu, neefectuarea unor acte care sa stopeze pierderile societatii). -Existenta unui prejudiciu. Pentru a putea fi angajata raspunderea administratorului fata de societate va trebui dovedita si vatamarea suferita de aceasta ca urmare a actelor savarsite. In consecinta, nu este suficienta simpla incalcare a unei dispozitii legale sau statutare, ci este nevoie de producerea unei pagube in patrimoniul societatii. -Existenta unei culpe a administratorului. Raspunderea administratorului este angajata in orice situatie in care contractul de mandat sau o dispozitie legala este incalcata printr-o fapta culpabila.Tinand cont de caracterul dual al raspunderii administratorului este de discutat daca se prezuma sau nu culpa administratorului. Culpa administratorului, avand in vedere caracterul remunerat al mandatului comercial, se apreciaza dupa tipul abstractculpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent. Din aceste motive este evident ca ne aflam in fata unei culpe prezumate, de aici rezultand obligativitatea administratorului de rasturna prezumtia de culpa, sarcina probei apartinandu-i. Seciunea 2.2. Organul de control al Societailor comerciale. Modalitile de exercitare a controlului. Controlul asupra unei persoane fizice sau juridice societate comercial se consider posibilitatea oricrei alte persoane de a determina hotrrile luate de persoana fizic sau juridic societate comercial dat ori de a influena considerabil asupra lurii acestor hotrri, ntruct ntreprinztorul individual exercit singur funcia de control asupra gestiunii patrimoniului propriu, modul de exercitare a controlului o determin nsui ntreprinztorul. Controlul asupra 47

persoanei juridice societate comercial se poate exercita att din interior, ct si din exterior. Controlul interior poate fi exercitat att n temeiul participrii patrimoniale a persoanei care exercit controlul la capitalul acestei persoane juridice societate comercial, ct i n temeiul deciziei organului suprem de conducere de a institui un organ de control comisia de cenzori. Controlul din exterior poate fi exercitat att n baza unui contract (de audit, de administrare fiduciar) ncheiat ntre persoana ce are dreptul de a exercita controlul, conform licenei obinute n conformitate cu legislaia i persoana juridic societate comercial n cauz, ct i control exercitat din partea autoritilor administraiei publice centrale i locale abilitate cu aceast funcie n temeiul legii. a) Controlul din partea acionarilor ce dein pachetul majoritar de aciuni. Acionar este persoana care a devenit proprietar al unei sau a mai multor aciuni n modul stabilit de lege, iar aciuni sunt prile n care este divizat capitalul social al societii pe aciuni n conformitate cu acrul de constituire i care atest dreptul acionarului de a participa la conducerea societii, de a primi dividende sau o alt parte din valoarea bunurilor societii n cazul lichidrii acesteia, precum i alte drepturi prevzute de lege sau de actul de constituire, printre care i dreptul de control asupra societii. Fiind foarte numeroi i deinnd pachete de aciuni mici, majoritatea acionarilor practic nu particip la administrarea societii. De regul, n fiecare societate de aciuni exist unul, doi i mai muli acionari, care dein de la 5% pn la 25% din aciuni. Pentru aceti acionari legislaia prevede drepturi suplimentare. Astfel, acionarii care dein 5% i mai mult din aciunile cu drept de vot au suplimentar urmtoarele drepturi: s fac propuneri pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor; s propun candidai n consiliul societii i pentru funcia de cenzori; s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii; s cear instanei de judecat desemnarea membrilor consiliului societii, dac acetia nu sunt alei pe parcursul a 2 adunri generale ale acionarilor. Acionarii care dein 10% de aciuni, pe lng drepturile indicate mai au dreptul s cear efectuarea unor controale extraordinare asupra societii; s cear determinarea costului plasrii aciunilor din emisiunea suplimentar, dac cererea c bazat pe concluzia unui auditor, s cear, in nume\e socieXii, repararea prejudiciului cauzat acesteia de membrii organelor ei. Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile stipulate anterior mai au suplimentar dreptul de a cere convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor32. Practic, n majoritatea societilor pe aciuni din republic exist acionari care dein de la 25% la 50% din pachetul de aciuni, precum i cte un acionar care posed peste 50% din aciunile societii i practic, in sub control activitatea acesteia. Conform legislaiei, orice persoan care posed nu mai puin de 25% clin aciunile cu drept de vot ale persoanei juridice societate comercial se consider c
32

Legea privind societile pe aciuni, ari. 26.

48

exercit controlul asupra acestei persoane juridice, dac persoana care posed numrul menionat de aciuni nu demonstreaz contrariul33. Persoana care deine mai puin de 25% din aciunile cu drept de vot a societii pe aciuni, se consider c nu exercit controlul asupra acesteia, dac organul de stat care exercit reglementarea antimo-nopolist sau Comisia Naional a Valorilor Mobiliare nu a demonstrat contrariul34. De regul, deintorii pachetelor de aciuni de control n societile pe aciuni cu perspective de dezvoltare nu sunt cointeresai n vnzarea acestora, i nici n atragerea investiiilor prin emisii suplimentare, deoarece nu vor s piard controlul asupra societii comerciale. Comisia ele cenzori. Mandatarii societii comerciale pentru a veghea la buna ei administrare sunt cenzorii. Posibilitatea controlului prin cenzori este prevzut expres de legislaie numai pentru societile de capital (inclusiv societatea cu rspundere limitat) i cooperative. Aceasta din considerente c n societile de persoane asociaii se cunosc ntre ei i au ncredere unul n altul, fiecare rspunznd solidar i nelimitat pentru datoriile sociale cu lot patrimoniul lor, fapt ce i determin pe asociai s-i coordoneze aciunile, ceea ce presupune nu numai o ncredere ci i un control reciproc, n acest sens textul legii stipuleaz doar urmtoarele: asociatul care a acionat n interesul societii n nume colectiv fr mputernicire are dreptul, dac societatea nu a acceptat actele juridice ncheiate de el, s-i cear compensarea cheltuielilor suportate, n limita beneficiului sau a economiilor obinute de societate ca rezultat al aciunilor iui. (Codul civil, art. 127, alin. 2.) Prin urmare, aciunile fiecrui asociat sunt controlate de ctre societate, n lipsa unei stipulaii exprese, se prezum c, dac n urma aciunilor amintite mai sus, societatea va suporta pierderi, acestea ar urma s fie restituite de ctre cel care le-a provocat. Nimic, ns, nu mpiedic numirea cenzorilor i n societile de persoane n cazul n care regimul lor juridic permite acest lucru. Raiunea de a institui organul de control intern - comisia de cenzori, n societile pe aciuni se justific prin aceea, c acionarii, datorit numrului mare i al dispersrii lor geografice, nu pot exercita un control efectiv i direct asupra administratorilor. Totodat, ar fi inoportun pentru afacerile societii ca fiecare acionar s aib dreptul s terorizeze societatea cercetnd registrele, cernd lmuriri administratorilor i funcionarilor, n plus, adunarea general se ntrunete destul de rar i nu are posibilitatea unui studiu aprofundat a gestiunii sociale. Drept urmare, adunarea general deleag puterea de supraveghere unui numr redus de persoane - cenzorii, care trebuie s vegheze asupra gestiunii curente a societii. Funciile cenzorilor de control contabil i control

33
34

Legea cu privire la fondurile de investiii, art.4, alin. 3. Legea cu privire la fondurile de investiii, art. 4, alin. 4.

49

de fond - necesit cunotine de specialitate, o activitate zilnic i o nelegere comercial a activitii societii. Comisia de cenzori a societii exercit controlul activitii economico-financiare a societii i se subordoneaz numai adunrii generale a asociailor (acionarilor, membrilor). Atribuiile, componena numeric, modul de formare i de funcionare a comisiei de cenzori a societii se stabilesc de lege, de statutul societii i de regulamentul comisiei de cenzori. Numrul cenzorilor trebuie s fie impar, n cazul n care statul deine cel puin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finanelor. Membri ai comisiei de cenzori pot fi att asociaii (acionarii, membrii) societii, ct i alte persoane. Cel puin unul dintre membrii comisiei de cenzori trebuie s fie contabil autorizat n condiiile legii sau contabil-expert. Membri ai comisiei de cenzori a societii nu pot fi: a) persoanele declarate incapabile sau cele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din averea proprietarului prin orice form, alte infraciuni i care nu i-au ispit deplin pedeapsa; b) membrii consiliului societii; c) lucratorii organului executiv sau ai contabilitii societii;d) gestionarul societii comerciale; e) persoanele necaliilcate n contabilitate, finane sau economie; f) alte persoane, dac legea sau statutul societii limiteaz calitatea lor de membru n cadrul comisiei de cenzori. Comisia de cenzori se alege (se numete) pe un termen de la 2 la 5 ani. Statutul societii poate prevedea alegerea (numirea) unei rezerve a comisiei de cenzori, din care se completeaz componena de baz a comisiei n cazul retragerii membrilor ei. Rezerva se alege (se numete) n modul stabilit pentru alegerea membrilor comisiei de cenzori. Subrogarea membrilor comisiei retrai se face de ctre comisia de cenzori. Majoritatea membrilor comisiei de cenzori i majoritatea persoanelor din rezerva ei vor ii ceteni ai Republicii Moldova, n societile pe aciuni cenzorii trebuie sa fi c acionari, cu excepia contabililor-experi. Comisia de cenzori a societii exercit controlul ordinar obligatoriu al activitii economicofmanciare a societii timp de un an. Controalele extraordinare ale activitii economicofmanciare a societii se efectueaz de comisia de cenzori: a) din iniiativa ei; b) la cererea acionarilor care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii (la cererea a cel puin 10% din numrul total de membri); c) la hotrrea adunrii generale sau a deciziei consiliului societii. Persoanele cu funcii de rspundere ale societii sunt obligate s prezinte comisiei de cenzori toate documentele necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv s dea explicaii orale i scrise, n baza rezultatelor controlului, comisia de cenzori ntocmete un raport care va cuprinde: a) numele i prenumele membrilor comisiei de cenzori care au participat la control; b) motivele i scopurile controlului; c) termenele n care s-a efectuat controlul; d) aprecierea plenitudinii i autenticitii datelor reflectate n documentele primare, registrele 50

contabile i drile de seam ale societii; e) aprecierea conformitii inerii evidenei contabile i ntocmirii drilor de seam cu cerinele legislaiei; f) informaia despre fapte de nclcare a cerinelor legislaiei, statutului i regulamentelor societii de ctre persoanele cu funcii de rspundere ale societii, precum i despre prejudiciul cauzat de aceste persoane; g) date despre circumstanele care au mpiedicat efectuarea controlului; h) recomandri pe marginea rezultatelor controlului; i) anexe. Raportul se semneaz de toi membrii comisiei de cenzori a societii care au participat la control. Dac cineva dintre membrii comisiei nu este de acord cu raportul acesteia, el va expune opinia sa separat care se va anexa la raport. Rapoartele comisiei de cenzori a societii se remit organului executiv i consiliului societii, precum i persoanelor care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii (persoanelor care au cerut controlul, 10% din numrul total de membri). Raportul de activitate al comisiei se prezint adunrii generale a asociailor (acionarilor, membrilor). Comisia de cenzori este n drept: a) s cear convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor (asociailor, membrilor) n cazul descoperirii unor abuzuri din partea persoanelor cu funcii de rspundere ale societii; b) s participe, cu drept de vot consultativ, la edinele organului executiv i ale consiliului societii, la adunarea general a acionarilor (asociailor, membrilor), mputernicirile comisiei de cenzori a societii pot fi delegate organizaiei de audit n baza hotrrii adunrii generale a acionarilor sau contractului de audit35. Auditorul extern. In unele societi comerciale (n primul rnd, n cele al cror patrimoniu n majoritate l constituie valorile mobiliare), precum n unele cooperative pentru a preveni lipsa de independen a cenzorilor interni i potenialul conflict ntre acetia i administratori, s-a considerat oportun a institui i un control extern, exercitat de persoane specializate, neutre n raport cu asociaii (acionarii) i cu societate. In legislaia naional regimul juridic al cenzorului extern independent- auditorului independent, este reglementat prin Legea cu privire la audit, n conformitate cu care audit este un gen de activitate de ntreprinztor de efectuare independent a verificrii i certificrii evidenei contabile i bilanului contabil (financiar) pentru a se constata autenticitatea acestora i conformitatea operaiunilor economico-financiare cu actele legislative i cu alte acte normative, precum i de acordare a asistenei de audit cu caracter nematerial. Auditul se exercit distinct de controlul financiar de stat. Auditor poate fi att persoana fizic specialist independent cu studii superioare financiare, economice i de drept, titular al unui certificat de calificare ce i confer dreptul de a verifica i certifica evidena contabil i bilanurile contabile (financiare) ale agenilor economici, ct i organizaie de audit ntreprindere independent, cu orice form de organizare juridic, creat de o persoan fizic (de
35

Legea cu privire la societile pe aciuni, art. 72; Legea privind cooperativele de producie, art. 39.

51

un grup de persoane fizice) sau de o persoan juridic, inclusiv strin, sau mpreun cu ea care dispune de licen pentru activitate de audit. Dac organizaia de audit se nregistreaz sub form de societate pe aciuni, auditorii dein cel puin 51 la sut din aciunile cu drept de vot 36. n activitatea lor, auditorii i contabilii din Moldova se conduc de principiile stabilite prin normele juridice prevzute de Codul privind conduita profesional a auditorilor i contabililor din Republica Moldova, elaborat n baza Codului privind Etica Contabililor Profesioniti, aprobat de Federaia Internaional a Contabililor: onestitate; obiectivitate; competen profesional i contiinciozitate; confidenialitate; respectarea standardelor profesionale tehnice, a legislaiei n vigoare, a Standardelor Naionale de Audit (SNA) sau, n lipsa anumitor SNA, Standardelor Internaionale de Audit (S1A), altor regulamente i norme aprobate de organele de audit37. Codul n cauz conine i recomandri privind aplicarea scopurilor i principiilor fundamentale n situaiile tipice care apar n activitatea practic a auditorilor i contabililor. Organizaia de audit poate acorda agenilor economici asisten privind organizarea, restabilirea i inerea evidenei contabile, ntocmirea bilanurilor contabile i a declaraiei fiscale, estimarea situaiei financiare, analiza activitii economico-financiarc, organizarea evidenei computerizate, evaluarea patrimoniului, impozitarea i gestiunea, precum i asistena juridic n problemele de activitate economico-financier. Exist urmtoarele genuri de audit: a) auditul agenilor economici (auditul general); b) auditul instituiilor financiare; c) auditul companiilor de asigurare; d) auditul participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare. Auditorul general poate fi exercitat att la iniiativa agentului economic ct i din oficiu. Auditul din iniiativa agentului economic se efectueaz n baz de contract ncheiat ntre acesta i organizaia de audit, n limitele i n problemele stabilite de agent, n acest caz, agentul economic este obligat: a) s creeze condiii pentru realizarea unui audit oportun i perfect, s prezinte ntreaga documentaie solicitat i s dea auditorului explicaii orale i scrise; b) s nlture orice impediment aprut n efectuarea auditului. Agentului economic i se interzice s modifice cadrul de probleme audi-labile. Auditul din oficiu se efectueaz n conformitate cu legislaia n vigoare. Din oficiu se verific contabilitatea agenilor economici supui autorizrii, supravegherii sau controlului Bncii Naionale, Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurrilor i Fondurilor Nestatale de Pensii, n particular: 1) Banca trebuie s ncheie contract de audit cu o firm de audit independent acceptat de Banca Naional care: a) i acord asisten n inerea evidenei contabile n conformitate cu principiile stabilite de Banca Naional; b) ntocmete un raport despre activitatea ei anual i un
Legea cu privire la activitatea de audit, art. l i 2. Monitorul Oficial al R.M., nr. 29-30 din 15.03.2001, Ordinul Ministerului Finanelor, nr. 29 din 01.03.2001 cu privire la aprobarea i punerea n aplicarea codului privind conduita profesional a auditorilor i contabililor din Republica Moldova, pct.16.
37

36

52

aviz despre veridicitatea cu care drile de seam reflect starea ei financiar; c) controleaz corectitudinea metodelor i procedeelor de audit i de control intern i face recomandri de remediere; d) informeaz Banca Naional despre orice aciune frauduloas comis de funcionarii bncii sau al filialelor ei, precum i despre orice neregul din administrarea i din efectuarea operaiunilor care ar putea conduce la pierderi materiale pentru banc sau filiala sa. n banca ale crei active nu depesc suma stabilit de Banca Naional, funciile de audit pot fi exercitate de un expert contabil sau de un contabil autorizat din banc, aprobat de Banca Naional38; 2) Bilanul activitii fondului de investiii se supune controlului de audit obligatoriu anual, iar activitatea investiional a fondului controlului de audit obligatoriu trimestrial, n cadrul controlului activitii fondului de investiii timp de un an, auditorul fondului va verifica i va confirma prin avizul su: a) darea de seam financiar a fondului; b) documentaia evidenei analitice a valorilor mobiliare aparinnd fondului i aflate n posesiunea nominativ a depozitarului; c) calcului valorii activelor nete ale fondului, al preurilor de plasare i de rscumprare a aciunilor fondului, al cuantumului remuneraiei pltite managerului fiduciar, depozitarului i registratorului fondului; d) drile de seam specializate ale fondului; e) proiectul drii de seam a fondului, care se d publicitii; f) alt documentaie contabil prevzut de legislaie sau de contractul de audit. Dac auditorul depisteaz cazuri de nclcare de ctre fondul de investiii, de ctre manager, depozitar sau registrator a prevederilor legislaiei, statutului, regulamentelor fondului, prospectului de emisiune a aciunilor fondului ori a clauzelor contractelor ncheiate de fond cu managerul, cu depozitarul sau cu registratorul sau depisteaz prejudicii cauzate fondului, el este obligat, n termen de cel mult 5 zile de la data neheierii controlului, s informeze n scris despre aceasta fondul de investiii, managerul fiduciar i Comisia Naional a Valorilor Mobiliare39. Fa de activitatea auditorului fondului de investiii sunt naintate anumite restricii: a) auditorul fondului nu poate fi o persoan afiliat fondului, managerului fiduciar, depozitarului, registratorului fondului sau unui membru al consiliului fondului; b) nu poate s dein nici un fel de drepturi asupra patrimoniului fondului, managerului fiduciar, depozitarului, registratorului fondului sau persoanelor afiliate lor ageni economici i persoanelor afiliate membrilor consiliului fondului ageni economici; nu poate s ncheie cu fondul, managerul fiduciar, depozitarul, registratorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate acestora alte contracte dect cele prevzute de lege. Se consider persoane afiliate ale persoanei fizice sau juridice: a) persoanele care exercit controlul asupra persoanei fizice sau juridice agent economic; b) persoanele aflate sub controlul persoanei fizice saujuridicc; c) persoana care n comun cu persoana fizic sau juridic agent economic se afl sub
38
39

Legea instituiilor financiare, art. 34. Legea cu privire la fondurile de investiii, art. 25.

53

controlul unei tere persoane; d) persoanele care acioneaz n numele i/sau din contul persoanei fizice sau juridice agent economic pe baz de mandat, contract sau act administrativ; e) persoanele n numele i/ sau din contul crora acioneaz persoana fizic sau juridic agent economic pe ba/ de mandat, contract sau act administrativ; f) membrii consiliului observatorilor, consiliului directorilor, comitetului de conducere, comisiei de cenzori, altor organe de conducere similare ale persoanei fizice sau juridice agent economic; g) tata, mama, fiul, fiica, fratele, sora sau soul (soia) uneia din persoanele cu funcii de rspundere. De precizat c, cenzorul extern independent nu desfoar activiti curente de control contabil i cu att mai puin, activiti de control al gestiunii societii. Roiul lor este de a oferi administratorilor i acionarilor o opinie neutr, profesional, cu privire la modul n care este inut gestiunea societii n raport cu reglementrile financiar-contabilc. Investitorii, creditorii, patronii i ali reprezentani ai comunitii de afaceri, precum i organele de stat i publicul n general, conteaz pe auditori i contabili n ceea ce privete corectitudinea inerii contabilitii i ntocmirii rapoartelor financiare, eficiena managementului financiar i competena privind problemele activitii economice i fiscalitii.

NCHEIERE

Tranziia spre economia de pia a Republicii Moldova genereaz pe plan juridic o renovare a cadrului legislativ, astfel este benefic ca s fie adoptate mult mai multe i mai sigure acte normative eseniale unei bune desfurri a activitilor comerciale n ara noastr.A sosit deja momentul cnd rile axate pe o economie liber au de ctigat competiia n lupt i spre un progres, care ct de greu va fi s ajungem la mal totdeauna se vor ntreprinde msuri care va facilita micarea aceast cu un trend mai rapid. 54

Organele de Conducere n societatea comercial se prezint ca o strategie conceptual de lucru cu cadrele, bazat pe principii tiinifice-comerciale n care cuprinde un spectru foarte larg de activiti: planificarea resurselor umane, analiza posturilor, recrutarea i selectarea personalului, salarizarea i motivarea, formarea i perfecionarea, evaluarea i gestionarea carierei i finaliznd cu concedierea persoanelor. Fiecare din aceste etape de lucru cu cadrele presupune anumite criterii i cerine, care trebuie respectate, pentru a forma un organ de conducere profesionist, asigurnd n aa mod succesul unei societai comerciale. Pentru o mai mare reusita n comer,organele de conducere a societatilor comerciale trebuie sa asigure o gestiune ct mai eficienta a resurselor, ct si o prezentare ct mai fidela a rezultatelor obtinute, astfel facnd ca importanta lor sa creasc. Organele sunt nainte de toate constituite din oameni. In cadrul grupurilor bine organizate educarea si formarea personalului constituie o prioritate absolut deoarece prin aceasta se urmreste obtinerea unor stri de spirit, coeziuni si vointe comune ale personalului de pe urma crora grupul nu are dect de cstigat. Societate Comercial din Republica Moldova nu dispune nc de un sistem bine definit al organelor de conducere. Cel care exist la momentul actual conine foarte multe deficiene, goluri, cauzate de anumii factori ca legislaia neadecvat, incompetena, lipsa unui mecanism de punere n aplicare a principiilor tiinifice, corupia i subiectivismul. Societatea comercial este o persoan juridic subiect de drepturi i obligaii i particip n relaiile comerciale n nume proprii, dar toate actele, faptele licite i ilicite prin care societatea se manifest ca subiect de drept sunt realizate de ctre organele de conducere, de administrare. Funcionarea n condiii corespunztoare a unei societi comerciale de orice fel i sub orice form dintre cele permise de lege implic o mare responsabilitate i o bun cunoatere a legilor de ctre fondator, organele de conducere i de administrare a societilor comerciale. Se poate afirma c Legislaia naional privind societile comerciale, asigur n prezent cadrul legal pentru funcionarea societilor comerciale din Republica Moldova, cu posibiliti de perfecionare continu n funcie de evoluia reformei i a dezvoltrii economico-sociale a Republicii Moldova. Desfurarea unei activiti comerciale prezint aspecte largi, i pentru o bun evoluie a ei trebuie avute n vedere i celelalte norme care au un caracter comercial, deoarece n desfurarea activitii sale un comerciant intr n interaciune cu legislaia civil, penal, legislaii care, la rndul lor sunt modificate, actualizate, fapt care duce la un adevrat complex de norme ce trebuie asimilate, sistematizate, aplicate corect.Aceste neajunsuri pot fi eliminate doar n cazul cnd vor fi luate msurile de rigoare i politica de conducere a societaii va fi ndreptat spre o nou direcie, cea a realizrii sarcinilor generale i a celor personale. 55

Eficiena i eficacitatea modernizrii, n perspectiv european, a societailor comerciale depind de calitatea i competena profesional a organelor de conducere in cadrul unei societai comerciale, precum i de felul n care el va promova ideile de integrare european. Pentru a fi eficieni n ndeplinirea sarcinilor i atribuiilor ce le revin, organele trebuie s posede competene necesare, s-i evalueze continuu necesitile de instruire i s le adapteze mereu la schimbrile permanente din societate. n aceste condiii formarea modern o organelor de conducere la nivel att teoretic, ct i practic, capabili s asigure derularea eficient a procesului de formare modern, devine de o actualitate deosebit. n urma celor menionate anterior, vedem c sistemul organelor societailor comerciale din Republica Moldova se confrunt cu un ir de probleme n ceea ce ine de conducerea i conlucrarea organelor in interiorul societaii comerciale, probleme care servesc ca impedimente ntru prosperarea societii n ansamblu. De aceea, n scopul lichidrii acestora, se impun a fi aplicate un ir de msuri, care ar aplana situaia existent i ar duce la eficientizarea activitii organelor de conducere ale societilor comerciale: Efectivul organelor de conducere s fie selectate prin intermediul concursurilor obiective i impariale. Reexaminarea sistemului existent de salarizare ntru asigurarea efectivului organelor de conducere cu salarii competitive, pentru a nu lsa motive de implicare a coruptivitii. Implementarea programelor de instruire continu a efectivului, pentru a permite acestuia s fie n pas cu noile tehnologii. Eliminarea conflictului de interese prin adoptarea i implementarea Codului Etic al Comerciantului n societi , care ar include reguli cu privire la conflictul de interese i cerinele cu privire la dezvluirea cu regularitate a intereselor financiare, bunurilor materiale, cadourilor i operaiunilor financiare. Ar fi mult mai eficient dac comercianii ar semna codul etic n timpul semnrii contractului de angajare la serviciu, codul fiind ridicat la nivel de act oficial. O msur foarte important, credem, ar fi depolitizarea comercianilor din cadrul organelor de conducere i deci angajarea i promovarea lor s fie fcut pe baz de performan i competen, pe baze de merit. Astfel vom reduce comercianii ce nu face fa cerinelor posturilor respective, vom asigura un mecanism eficient de lucru n sistemul organelor de conducere al societilor comerciale. 56

Legislaia comercial moldoveneasc este departe de a fi perfect, dar avnd n vedere noile raporturi i valori spre care tinde ara noastr, sperm ca aceasta s fie revizuit n sensul mbuntirii i modernizrii ei.Modernizarea organelor societii comerciale constituie un prim pas pe care trebuie s-l fac Republica Moldova n procesul de aderare la Uniunea European i poate fi realizat doar cu efectiv temeinic pregtit pentru aceasta.

BIBLIOGRAFIE. I.ACTE NORMATIVE. 1. Constituia RM adoptat la 29 iulie 1994, n vigoare de la 27 august 1994; 2. Codul civil al RM, adoptat la 06 iunie 2002; 3. Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi:nr. 845-XII din 03.01.92; 4. Legea privind societile pe aciuni :nr.1134-XIII din 02.04.97; 5. Legea cu privire la ntreprinderea de stat:nr. 146-XIII din 16.06.94; 57

6. Legea privind cooperativele de producie:nr. 1007-XV din 25.04.2002; 7. Legea privind societile cu rspundere limitat:nr. 135-XVI din 14.06.2007; 8. Legea cu privire la fondurile de investiii. nr. 1204-XIII din 05.06.97; 9. Legea nr.121-XVI din 4.05.2007 privind administrarea i deetatizarea proprietii publice; 10.Legea institutiilor financiare.Nr.550-XIII din 21.07.95; 11.Hotrrea Guvernului Nr. 387 din 06.06.1994 cu privire la aprobarea Regulamentuluimodel ntreprinderii municipal; 12.Hotrrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 cu privire la reprezentarea statului n societile economice; II.MONOGRAFII,MANUALE. 13. Doina UdrescuDrept Comercial,Universitatea Dunrea de jos din Galai.Facultatea de Economie i Administraia afacerilor.Editura Europlus,Galai 2010; 14. Ghid informativ pentru reprezentanii administraiei publice centrale in cadrul ntreprinderilor de stat si societilor pe aciuni cu cota statului ; Ediia 2010; 15. Grigorie Florescu Drept Comercial Romn,Universitatea Spiru Haret;Editura

Fundaiei/Romnia de mine,2005; 16. Monitorul Oficial al R.M., nr. 29-30 din 15.03.2001, Ordinul Ministerului Finanelor, nr. 29 din 01.03.2001 cu privire la aprobarea i punerea n aplicarea codului privind conduita profesional a auditorilor i contabililor din Republica Moldova; 17. Romul Petru Vonica;Conf.univ.,judector la Curtea Constituional,Dreptul Societilor Comerciale ediia a-III-a revzut i completat,Editura Lumina Lex ,2000; 18. Raul PetrescuConstituirea,Funcionarea i Modificarea societilor comerciale,Editura OSCAR Print,Bucureti,1999; 19. Radu N.CatanDreptul Societilor Comerciale :probleme actuale privind societile pe aciuni,Editura Sfera juridic,Cluj Napoca ,2007; 20. Sergiu MmligaSocietile pe aciuni,Editura Museum; 21. Stanciu D.CarpenaruDrept Comercial Romn Ediia a-III-a;Editura ALL Beck; 22. St. D. Crpenaru, Drept comercial romn", Editura ALL Beck, Bucureti, 1996; 23.Stanciu D.Carpenaru,Ctlin Predoiu,Sorin David,Gheorghe PipereaSocietile Comerciale Reglementare,doctrin,jurispruden;Edtura ALL Beck,Bucureti 2002; 24. Silvia Cristea,Camelia Stoica,Drept Comercial;Editura Lumina Lex,Bucureti 2002;

58

Pagini web: 25. http://www.businessportal.md/ 26. http://www.anre.md/ 27. http://mec.gov.md/

59