Sunteți pe pagina 1din 124

MECANICA PAMANTULUI

1.STRUCTURA PAMANTULUI
1.1.Pamanturi necoezive
1.1.1.Structura granulara (sedimentare)
Fig.1.1.Formarea structurii granulare
min max
max
e e
e e
I
D

=
Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica (vezi
clasificare)
Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele
minerale.
L-L contacte intre particule cu suprafata mare
L-S-L contacte intre particule cu suprafata mica
L-S-V contacte passive
Fig.1.2 Tipuri de contacte intre particulele minerale
1.2.Pamanturi coezive
Fig.1.3.Fortele de legatura intre particulele fine
Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei
argiloase depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit:
1000 mp/g ; illit 100 mp/g ; caolinit 10mp/g,
nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g
Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere, particulele
argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza.
a). Ape dulci (concentratie de saruri redusa)- fortele predominante de
respingere (-), particulele sedimenteaza individual- contacte fata-fata
Fig.1.4
b).Ape sarate fortele predominante de atractie (+)
Fig.1.5.
c).Structura mixta- P+H+PF (<0.05mm)
Fig.1.6.Structura pamanturilor fine
Pamanturile argiloase (minerale anizotrope)-forma disc (a) , batoane (bete) (b)
Fig.1.7
2.COMPOZITIA GRANULOMETRICA
Cernere d mm
Sedimentare d mm
Fig.2.1.Analiza granulometrica
0.06 >
0.06 s
2.1.Clasificare Tabelul 1- Fractiuni granulometrice
Fractiuni ale
pamantului
Subdiviziuni Simboluri Marimea particulelor
( mm )
Pamant foarte grosier

Blocuri mari Lbo >630
Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pamant grosier Pietris Gr >2.0 pana la 63
Pietris mare CGr >20 pana la 63
Pietris mijlociu MGr >6.3 pana la 20
Pietris mic FGr >2.0 pana la 6.3
Nisip Sa >0.063 pana la 2.0
Nisip mare CSa >0.63 pana la 0.2
Nisip mijlociu MSa >0. 2 pana la 0.63
Nisip fin FSa >0.063 pana la 0.2
Pamant fin Praf Si >0.002 pana la 0.063
Praf mare CSi >0.02 pana la 0.063
Praf mijlociu MSi >0.0063 pana la 0.02
Praf fin FSi >0.002 pana la
0.0063
Argila CI 0.002

2.2.Paramentri
Curba granulometrica d10 diametru efectiv; d30, d50,d60.
Fig.2.2.Curba granulometrica
- coeficient de neuniformitate
- coeficient de curbura
10
60
d
d
c
u
=
60 10
2
30
d d
d
c
c

=
Daca a).Cu>6 si 1<Cc<3 pamantul are o buna gradatie (usor compactabil)
b).alte valori - pamantul are o gradatie pe domeniu mic
c).lipsa unor fractiuni granulometrice gradatie intermitenta
Fig.2.3.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi
2.3. Clasificarea formei particule din minerale tari (cuart)
Fig.2.4.
Influentat : - compozitia mineralogica
- drumul de transport si sedimentare
Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%;
procentaj particule 63mm
>10-15%;
3.COMPRESIBILITATEA
3.1.Notiuni
Deformabilitatea pamanturilor: cauze - reducerea porozitatii.:
-eliminarea apei din pori
-eliminare gaze din pori
Fig.3.1.Compresibilitatea pamantului
Relatia dintre tensiuni si deformatii legea constitutiva a materialului
Legea lui Hooke:
E- modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young)
-deformatia liniara specifica
Fig.3.8. Diagrama -
c o = E
c
o tg E =
) (
h
h A
Pe limita de proportionalitate
Es=
Micsorarea dimeniunii sectiunii transversale se apreciaza prin
-deformatia specifica transversala
Se constata experimental:
coeficient de deformatie transversala (coef.lui Poisson)
c
o
c
o
c
d
d
=
A
A
> A 0
lim
0
0
0
d
d d
d
d
t

=
A
= c
z t
c c =

0
h
h
z
A
= c
Curbe caracteristice schematizate
3.2.1.4.3. Legea lui Hooke generalizata
Stabilirea relatiilor de elasticitate (. )
3 2 1
, , o o o
;
1
'
1
E
o
c =
E
1
'
1
'
3
'
2
o
c c c = = =
;
2
'
2
E
o
c =
E
2
' '
3
' '
1
o
c c = =
E
3
' ' '
2
' ' '
1
o
c c = =
;
3
'
3
E
o
c =
Actiunea concomitenta
Rezolvand in raport cu tensiunile
) (
E
o
c =
| |; ) (
1
3 2 1 1
o o o c + =
E
| |; ) (
1
1 3 2 2
o o o c + =
E
| |; ) (
1
2 1 3 3
o o o c + =
E
| | ) (
1
x y z z
E
o o o c + =
| | ) (
1
x z y y
E
o o o c + =
| | ) (
1
z y x x
E
o o o c + =
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
3 2 1 1
c c c

o + +
+
=
E
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
3 1 2 2
c c c

o + +
+
=
E
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
1 2 3 3
c c c

o + +
+
=
E
Problema plana
Starea de eforturi unitare in pamant (STAREA DE EFORTURI SPATIALA)
) (
1
2 1 1
o o c =
E
) (
1
1 2 2
o o c =
E
) (
1
) (
2 1 2 1 3
c c

o o

c +

= + =
E
Legea lui Hooke generalizata (L H G)
(1)
(2)
| | ) (
1
z y x x
E
o o u o c A + A A =
| | ) (
1
z x y y
E
o o u o c A + A A =
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c A + A A =
) ( ) (
3 2 1
c c c c c c c + + = + + =
A
=
z y x
v
v
v
d
d
| | ) ( 2
1
z y x z y x v
E
o o o u o o o c A + A + A A + A + A =
) (
2 1
z y x v
E
o o o
u
c A + A + A

=
Introducand
- cresterea tensiunii octaedrice
3
0
z y x
o o o
o
A + A + A
= A
0
) 2 1 ( 3
o
u
c A

=
E
v
K
v
0
o
c
A
=
-unde
) 2 1 ( 2 u
=
E
K
modulul de deformatie volumica
3.2.Incercari de compresibilitate
3.2.1.Incercarea edometrica
Fig.3.2.Incercarea edometrica
3.2.1.1.Curba compresiune- tasare ( )
Fig.3.3.Curba compresiune-tasare
%
z z
c o
3.2.1.2.Curba de consolidare
Fig.3.4.Curba de consolidare
3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate
Fig.3.5.Curba compresiune-indicele porilor
n
n
e

=
1
s
p
V
V
e =
t
p
V
V
n =
i i i
e
e
A
A
h
h
V
V
+
+
= =
1
1
0 0
" "
1
0
LI
e
e
h
h
+
A
=
A
-indicele de compresiune
-indicele de descarcare
Skempton(1944)
-pamant nederanjat Cc=ae0-b
-pamant deranjat
c
c
s
c
(

A
+ =
) (
1 log
0
0
e
C e e
z
z
c
o
o
%) 10 ( 009 . 0 =
L c
w c
%) 10 ( 007 . 0 =
L c
w c
e
de
h
h d
d
+
=
A
=
1
) (
c
v
a
e
de
d
e E
+
= + =
1
) 1 (
'
o
0
1 e
e
h
h
+
A
=
A
z
z
d
d
E
c
o
'
=
av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)
o A
A
=
e
Legea indesarii
3.2.1.4.2 Curba de compresiune- tasare specifica
Fig.3.9 Curbe caracteristice schematizate
0
0
0
1
1 e
e e
h
h
i
+

=
A
= c
) 1 ( ) (
0 0
e
h
h
e e
pi
i
i
+
A
=
3.2.1.4.4. Curba de compresiunie-tasare a pamantului
Fig.3.12.Curba compresiune-tasare (sc.liniara)
-modulul de edeformatie edometric (M=Eoed)
M
- modulul de compresiune volumica ( )
O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959)
- modul tangent ; w,v= f(Teren)
Fig.3.10 Evaluarea modului de deformatie (tangent)
{ }
2
2
2
1 3 2
/ 3 ; / 2 cm daN cm daN
z z
= = =

o o
M
m
v
1
=
v
m
c
W
at
z
atm e s
v E ) (
'
o
o
o =
z
z
i i
tg M
c
o
o
A
A
= =
( -tasare specifica)
Fig.3.6. Curba compresiune-tasare specifica
c
) ( c o
Efectul deranjarii probei asupra legaturii
Fig.3.7.Influenta deranjarii probei (recoltare) asupra valorii lui
Cc(Mitchell,1956)
3.2.1.4. Caracteristici mecanice determinate din curba caracteristica a
materialelor (REZISTENTA MATERIALELOR)
e
z
o
Coeficientul presiunii laterale
Fig.3.11.Compresibilitatea cu deformatii laterale impiedicate
0
h
h
v
A
= c
Deformatia specifica a probei edometrice
-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)
s
z
z
E h
h o
c =
A
=
0
-legea lui Hooke (LH)
-incercare triaxiala (TE)
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c + =
-legea lui Hooke generalizata (LHG)
:
y x
o o = ) 2 (
1
x z z
E
uo o c =
) 2 (
1
x z
s
z
E E
uo o
o
=
) 2 1 (
z
x
s
E E
o
o
u =
) 2 1 (
0
K E E
s
u = ) 1 10 ( s s K
(1)
=> =
IT z IE z
) ( ) ( c c
-incercarea edometrica :
0 = =
y x
c c
| | 0 ) (
1
= + =
z y x x
E
o o u o c
:
y x
o o =
0 ) ( = +
z x x
o o u o
z x
uo u o = ) 1 (
u
u
o
o

= =
1
0
K
z
x
(2)
u
u u
u
u u
u
u

+
=

=
1
) 2 1 )( 1 (
)
1
2 1
( )
1
2
1 (
2 2
OED OED OED S
E E E E
0
M E E
OED S
= rezulta
) (
OED S
E E <
In realitate >Mo1 (vezi NP112/04)
Valoarea coeficientului presiunii laterale (INCERCARI EXPERIMENTALE)
-nisip NC (Jacky,1954)
-
' sin 1
0
0

o o
~
=
K
K
z x
n
NC OC
OCR K K =
, 0 , 0
-supraconsolidat (Lunne,1985)
n=0.45
65 . 0 = n -(Mayne /Kulhauy 1983)
Din relatia (1)
1
0
< M
65 . 0
, 0 , 0
OCR K K
NC OC
= (Mayne,2006)
OCR K ) ' sin 1 (
0
| =
(SR EN 1997/2006)
3.4.Argile normal si supraconsolidate (influenta istoriei asupra starii de tensiuni)
-presiune de preconsolidare
C
P
Fig.3.13.Procedura grafica de evaluare a presiunii de preconsilidare(pc)dupa
Casagrande(1936)
z
o
C
P
Raport de supraconsolidare
<1 pamant subconsolidat
=1 pamant normal consolidat
1.1...2 pamant usor consolidat
2.1...4 pamant moderat consolidat
>4 pamant supraconsolidat
( )
c
z
p
RSC OCR

o
=
z
z

o =
, c z t
p z o = =
0 , z a
t o o = =
0
1
C
p z
OCR
t

= = >

NORMAL CONSOLIDAT SUPRACONSOLIDAT


Fig.3.14.Starea pamantului
o = = z p
t z c ,
0 , z a
t o o = =
0
1
C
P z
OCR
t

= = <

IN CURS DE CONSOLIDARE
'
c Z
p = o
'
0 c X
p K = o
'
0 c Y
p K = o
Z c Z
p o o A + = '
Y c X
p K o o A + = '
0
X c Y
p K o o A + = '
0
3.5 Comportare tasare timp in aparatul edometric
Coeficientul de consolidare
% 90
2 2
85 . 0
4 4 t
h
t
T h KE
c
v
w
s
v
= = =

2 1
/ log t t
e
c
A
=
o !!
3.6.Factori care influenteaza curba CT
Fig.3.16 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.necoezive)
min max
max
n n
n n
D

=
s
m
c
e
E
K
o
u
) 1 (
) 2 1 (
0
+ =

=
s
m
c
e K
o
) 1 (
0
+ =
-modulul de deformatie volumic
Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM)
Pamant normal consolidat
3.8.Incercarea monoaxiala
Fig.3.21 Curba compresiune tasare libera
2
1
c
c
= m
m
1
= u
h
h A
=
1
c
}

=
0
0
2
d
d d
i
c
Fig.3.22.Curba compresiune monoaxiala si determinarea coef.lui Poisson
) (u
) 0 (
3
= o
Fig.3.23.Calculul modulului de deformatie liniara
- modul tangent:
-modul secant:
0 0
o ctg E =
s s
ctg E o =
Fig.3.24.Dependenta coef.lui Poisson de deformatie
NOTA:Se foloseste in special pentru determinarea modulului E la roci tari.Viteza
de incercare 0.05%/minut
1
2
c
c
u =
u
INCERCAREA TRIAXIALA
Aparat triaxial
Etape:
1). Tensorul sferic (consolidare)
3 2 1
o o o = =
2). Aplicare deviator (rupere)
1
o A
Tipuri incercari:
Consolidare izotropa: -actiunea numai a tensorului sferic
) (
'
3
o
K-modul de deformatie volumica (izotropie elastica)
v
K
c
o
A
A
=
'
V
V
v
A
= c
cu
)
1
1
(
3 ) 2 1 ( 3 u
u
u
+
=

=
s
E E
K
3 2 1
c c c c + + =
v
3 1
2c c c + =
v
(deformatia sp.de volum)
3 2
c c =
Consolidare anizotropa (incercarea triaxiala)
1.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU)
-creste
); (
3 1
o o .
3
const o
2.Incercarea consolidata-nedrenata (CU)
3.Incercarea consolidata-drenata (CD)
-drenare viteza mica de deformatie compresiune (k)
-v=0.001 mm/min -argile cu plasticitate mare
-v=0.01 mm/min -argile cu plasticitate redusa
-v=0.1 mm/min -nisip
modulul de deformatie initial (tangent)
modulul secant
modul tangent
modul secant final

i
E
) (
50 s
E E

ti
E

f
E
i i
tg E o =
% 50 % 50
o tg E =
ti ti
tg E o =
f f
tg E o =
Fig.3.25 Curba compresiune-tasare specifica
(
(

|
|
.
|

\
|

=
n
atm
i
atm ti
p
kp E
) (
3 1
o o
) (Ed tg E
u ul
o =
Pentru simularea comportarii pamantului, modelul cel mai folosit este
propus de Kondner (1963), Duncan si Chang (1970).Modelul pleaca de la
exprimarea relatiei efort-deformatie din incercarea triaxiala sub forma:
1 3
1 3
1
( )
i i
i
i
i
a b
E
c c
o o
c
c
o o
= =
+
+

1 ; ) ( ) (
3 1 3 1
< =
f u f r
R R o o o o
(


~ =
) (
) (
1
3 1
c
o o
o
d
d
tg E
t t
1 1
o tg E =
n
a
a
f
t
P
KP
R
E ) (
sin 2 cos 2
) )( sin 1 (
1
3
2
3
3 1
o
| o |
o o |

+

=
Pa- presiunea atmosferica (100KPa)
K-constanta modulului
n-exponent
Rf-parametru de corectie, care tine seama de faptul ca legea reala se
departeaza de hiperbola teoretica
Evaluarea coeficientilor K si n se determina din incercarea triaxiala, plecand
de la expresia:
n
a
a i
P
KP E ) (
3
o
=
Pe baza propunerilor date de D+C si K s-a propus modelul Hardening Soil
Model (HSM) in care se determina modulul de deformatie (folosit in
principal la calculul sprijinirilor)
ref
E
50
3
50 50
' cos ' ' sin '
( )
' cos ' sin '
m
ref f
ref
c
E E
c p
| o |
| |

=
+
Pentru pref=100 kPa
-
'
50
E E =
modulul MC (PIMC)
ur ur
E E =
modulul MC (REMNC)

ref
E
, 50
modul mobilizant la 50% din efortul de forfecare
(Brinkgrane,2006- Plaxis Manual)
g
f
q
q
E
E
|
|
.
|

\
|
=1
0
Modulul de deformatie la deformatii mici (HSs)
) 100 ( KPa p
ref
=
Stare de eforturi unitare. (FORFECARE)
(1)

= =
+ = =
o o o o o t
o o o o o
2 sin
2
1
cos sin
) 2 cos 1 (
2
1
cos
2
x x
x x
) max(o =>
; 0 = o
) 0 ( = t
; 0 = o
=>
t
t
t
stare monoaxiala
(2)
) max(t
=>
; 45 = o )
2
1
(
max x
o t =
Se ridica la patrat si se aduna, se elimina :
2 2 2
)
2
( )
2
(
x x
o
t
o
o = +
Cercul lui Mohr
(1)
(2)

=
=
o
o
t
o
o o
o
2 sin
2
2 cos
2 2
x
x x
t
t
Stare plana
Echilibru
) ( ) ( t o si
o o t o o o o o cos sin 2 sin cos
2 2
xy y x
+ + =
) cos (sin cos sin ) (
2 2
o o t o o o o t + =
xy y x
xy
t
xy
t
t
o t o
o o o o
o 2 sin 2 cos
2 2
xy
y x y x
+

+
+
=
=
2 1
,o o
2
1
o o = =>
0 = t
sin 2 cos 2 0
(2 ) 2
x y
xy
d
d
o o
o
o t o t
o

= + = =
y x
xy
tg
o o
t
o

= 2
2
2
2 , 1
4 ) (
2
1
2
xy y x
y x
t o o
o o
o +
+
=
Eforturi unitare principale
)
`

min
max
o
o
o
o o o o
o 2 cos
2 2
2 1 2 1

+
+
=
o
o o
t 2 sin
2
2 1

=
2
2 1 2
2
2 1
2 2
|
.
|

\
|

= +
|
.
|

\
|
+

o o
t
o o
o
cercul lui Mohr
0 = t
0 = t
t
a).Intindere sau compresiune simpla
0 =
y
o 0 =
xy
t
2 2
2 , 1
x x
o o
o =
=>
x
o o =
1
0
2
= o
x
o o o t
2
1
) (
2
1
2 1 2 , 1
=
xy
t
xy
t
4.REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR
4.1.Definitii
4.1.1.Pamanturi necoezive- afanat
max
e
A
P
= o
A
T
f
= t
Fenomenul de micsorare a volumului porilor pamanturilor afanate, prin
forfecare, poarta numele de CONTRACTANTA.
Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.
Parametri de baza sunt:
- unghiul frecarii interne
- coeficientul de frecare
c- coeziunea
{
}
Pamanturi coezive
Pamanturi necoezive
'
f
tg t o = => Legea lui Coulomb (1773)
'
f
tg t o =
4.1.2.Pamant necoeziv-indesat
min
e
Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare, poarta
numele de DILATANTA.
4.1.3.Pamanturi argiloase
PP- Legea lui Mohr (Mohr,1900)
(rez. la forfecare in miscare)
'
'
f e
tg t o =
unghi de frecare real (efectiv)
'
e

' '
f e
tg t o =
PLP-
f
t proportional cu
c
A si ' o
Aria de contact creste cu tensiunile
' o
si ramane constanta la descarcare
coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai
modifica decat odata cu modificarea umiditatii)
e e
K c o =
(rezistenta la forfecare statica)

e
o
presiunea echivalenta (ef.necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi
umiditate cu proba analizata)
K constanta
) (
p
I f
Rezulta :
) ( '
'
c e e f
c c tg + + = | o t
-Efortul intre particulele de pamant
(efortul efectiv )
-Presiunea apei din pori u
' u o o = +
PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE
P F uA = +
/ / P A F A u = +
' u o o = +
In termenii tensiunilor effective:
Deschis la t=0
4.2.Tipuri de incercari
INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA
Forfecare directa(DST)
Forfecare directa simpla(DSS)
4.2.2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului
t
I.Nisip afanat, argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2)
IIa.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii)
IIb.Argila supraconsolidata cu structura dispersa
' '
p cv
=
- unghi de dilatanta/contractanta
RELATIA EFORT DEFORMATIE LA DILATARE
CONCEPTUL DE STARE LIMITA
Pamant necoeziv:
Tipuri de incercare de forfecare
A. Incercarea UU -Neconsolidata Nedrenata
,
u u
c
Incercarea CU -Consolidata Nedrenata
d d
c ,
B. Incercarea CD -Consolidata Drenata
' , ' c
Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica
Pamanturilor indicii U,C,D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained,
consolidated, drained.
Pamanturi coezive:
A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata :
' ' '
f
tg c t o = +
B.Parametri de forfecare (drenat):
Parametri de forfecare reziduali si de varf
'
r

r
c'
si
'

' c
si
Factori de influenta Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI
Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)
Porozitate (ecr)
'
cr
| | =
(0.8 )
Efectul dilatantei asupra rezistentei la forfecare
'
( )
f cr
tg t o =
5 4 3 2 1
36 ' | | | | | A + A + A + A + A + =
= corectie pentru forma particulei
1
| A
= A 6
1
|
+ = A 2
1
|
pentru sfericitate mare si forma rotunda a particulei
pentru sfericitate mica si forma nerotunda (cu unghiuri) a
particulei
=corectie pentru marimea particulei
2
| A
pentru d>2.0mm (pietris)
pentru 2.0>d>0.6mm (nisip mare)
pentru 0.6>d>0.2mm (nisip )
pentru 0.2>d>0.06mm (nisip fin)
= A 11
2
|
= A 9
2
|
= A 4
2
|
0
2
= A|
=corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate) 3
| A
pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica)
= A 2
3
|
= A 1
3
|
0
3
= A|
pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie)
pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)
Efectul starii :
=corectie pentru gradul de indesare (ID)
pentru 0< ID <0.5 (indesare mica)
pentru 0.5< ID <0.75 (indesare medie)
pentru 0.75< ID <1.00 (indesare mare)
0
4
= A|
= A 1
4
|
+ = A 4
4
|
4
| A
=corectie pentru tipul de mineral
5
| A
pentru cuart
pentru feldspat, calcit
pentru muscovite mica
0
5
= A|
+ = A 4
5
|
+ = A 6
5
|
FA ID<15%
A 15 50
M 50 70
I 70 85
FI 85 100
Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare
a.Studiul stabilitatii versantilor
Tipul de argila si de
miscare
Tipul de
rupere
Deplasari la
rupere
Parametri rezultate
Argila moale scurta mari
c
Argila sensitive
-rupere initiala
-curgere a masei
scurta
f.Scurta
mari (5-15%)
f.Mari
0
0
Argila supraconsolidata
-alunecari primare
-intacta
-fisurata cu oglinzi de
frictiune
-alunecari secundare
-curgere lenta
scurta
lunga
scurt
lung
oricare
f.lung
mici
mari
mici
mari
oricare
f.mari
0
0
0
0
0

'
u
S
u
S
v
' |
vf v
S '
vf
' |
vf
' |
r
' |
r
' |
INCERCAREA TRIAXIALA
h
h A
=
1
c
0
0 0
;
i
v
V V V
V V
c
A
= =
Aparat triaxial:
NOTA: Se va reprezenta diagrama
|
.
|

\
| A
=
|
.
|

\
|
h
h
c
o o
2
3 1
si
|
.
|

\
|
A
=
|
.
|

\
|
A
h
h
V
V
c
pentru diferite valori a efortului de consolidare
3
o
kPa 100
3
= o
kPa 300
3
= o
kPa 600
3
= o
Se determina :
-Parametri de forfecare
-Caracteristica de dilatare
-Drumul de eforturi in sistemul q-p
-Determinarea modulului de deformatii la cresteri mici a
deformatiei specifice verticale
1 3
1
2
q
o o
c

=
1
c c
v
) ( ) (
3 0 1
o c E
Relatia q- si 1 v in incercarea triaxiala:
Starea limita este reprezentata prin:
- Incercare drenata:
Drumul de efort in sistemul p-q
TIPURI DE INCERCARI:
Incercare drenata (Incercarea de tip D- CD)
Etape:
Etapa1: Consolidarea probei in clopot, in general sub o presiune
(consolidare isotropa) prin eliminarea libera a apei din pori (drenare
libera).Se consemna de asemenea : deformatia verticala si variatia de
volum .
Se va adopta o viteza de incarcare (mica) 0.001-0.1mm/min.
Etapa2: Se creste valoarea presiunii verticale pana la rupere (la pamanturi
moi la )
La evaluarea lui se va lua in considerare si modifica suprafetele
de incarcare:
h h
V V
A
A
A +
=
0
0
2 . 0
1
= c
'
1
o
) % 20 ( h h > A
Incercarea de tip CD:
-Etapa 1 Consolidare :
- Etapa 2 Rupere
1 3
' ' o o =
1
' o >
La incercarea de tip CU (probe normal consolidate) :
AF-
AG-(Extensie triaxiala)
const =
1
o
<
3
o
const =
1
o >
3
o
Drum de Efort:
AB-
creste =
1
o
.
3
const = o
Incercare triaxiala pe probe drenate Relatia :

c
c
cos 1
sin 2
1

=
d
d
v
3 1 3 2 1
2 c c c c c c
u
+ = + + =

o
sin 1
sin 2
tan

=
1 v
c c
1
0
;
h
H
c
A
=
0
;
v
h
H
c
A
=
Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii
Daca cunoastem M* si c* putem determina si c '
* 6
* 3
arcsin '
M
M
+
=
' cos 6
' sin 3
* '


= c c
Determinarea unghiului de frecare interna -la Nisip '
In acest caz :`
~
+
= 42
7 . 1 6
7 . 1 * 3
arcsin ' ; c=0
Determinarea unghiului de dilatanta
|
.
|

\
|
+
=
d
d
2
arcsin

30 | =
Determinarea modulului de deformatie (incercarea triaxiala):
-Modulul de rigiditate initial Eo
-Modulul de incarcare-descarcare Eur
-Modulul de rigiditate secant la 50% din efortul deviator ultim (qf)
Determ.:
Determinarea modulului de deformatie in modelul Duncan-Chang (modul de rupere)
m
ref
ref
ur ur
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
3
| o
| o
m
ref
ref
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
3
50 50
| o
| o
m
ref
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
1
50 50
| o
| o
; INC.TRIAXIALA
; INC. MONOAXIALA
KPa
ref
100 = o
5 . 0 = m
Determinarea E50% pentru fiecare presiune de confinare .) (
3
const = o
u u
u
s c
~ 0 |
cu k
c c ~
'
'
k
k
c c

Domenii de folosire a parametrilor de forfecare


Tipul de
incercare
Parametri dreptei intrinseci Corespunde in practica la
situatiile:
UU
Inaltarea rapida a unei c-tii
sau lucrari de pamant pe un
teren neconsolidat,putin
permeabil
CIU
Supraetajarea unei cladiri
sau suprainaltarea unei c-tii
de pam.
Stabilitatea imediata a
taluzurilor sau versantilor.
CAKo-D
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si versantilor.
Realizarea in ritm lent a unor
c-tii sau lucrari de pamant pe
terenuri permeabile.
Reamorsarea unor alunecari
dupa suprafete formate
anterior
0 ' , ' =
r r
c |
', '
k k
c
,
' '
' '
', '
cu cu
cu k
cu k
k k
c
c c
c

~
~
,
' '
' '
', '
cu cu
cu k
cu k
k k
c
c c
c

~
~
cu
c
0 1 2 3 4
Lenta CID
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si
versantilor.Realizarea
in timp lent a unor c-tii
sau lucrari de pamant
in terenuri permeabile
CAKo-D
Forfecare simpla (pura)
CAKo-U
CAKo-D
Realizeaza o stare de
eforturi unitare pe tot
cuprinsul probei.
Forfecare in conditii de
deformare plana
CAKo-U Modeleaza mai corect
conditiile din: ramblee
lungi, a pamantului din
diguri, baraje sau din
spatele zidurilor de
sprijin
CAKo-D
Compresiune
monoaxiala
UU Valori orientative
Verificarea stabilitatii versantilor + taluzelor
Proiectarea geotehnica bazata pe
EurocodE 7
Eurocod 7 cuprinde 2 parti :
Eurocod 7-1 pentru proiectarea geotehnica :
- cuprinde reguli si principii generale de calcul pentru
proiectarea structurilor care intra in contact direct cu solul
(fundatii, piloti, ziduri de sprijin, etc.)
- defineste de asemnea abordarile de calcul si coeficientii
partiali de siguranta aferenti.
Eurocod 7-2 pentru investigarea si testarea pamantului
- reglementeaza regulile esentiale pentru echipamente
- incercari in-situ
- incercari in laborator
- obtinerea si prezentarea rezultatelor, interpretarea lor si
in final reguli esentiale pentru derivarea valorilor
parametrilor geotechnici pentru calcul.
Scopul proiectarii bazat pe Eurocode este de a preveni
SLU, care aduce structura intr-un stadiu de colaps sau intr-o
stare in care nu va mai putea fi utilizata.In plus fata de asta
starile limita de serviciu (SLS) trebuie indeplinite.
EC 7 defineste urmatoarele stari limita:
EQU- presupune pierderea echilibrului structurii sau a
terenului considerat ca un corp solid in care rezistentele
materialelor structurii si ale terenului nu aduc o constributie
importanta la asiguarea rezistentei
Principii pentru Stari limita ultime (SLU)
STR-cedarea interna sau deformatia excesiva a structurii
sau elementelor de structura, cum sunt de ex.talpile de
fundatie, pilotii sau peretii de subsol, in care rezistenta
materialelor structurii contribuie semnificativ la asigurarea
rezistentei
GEO-cedarea sau deformatia excesiva a terenului in care
rezistenta pamanturilor sau a rocilor contribuie in mod
semnificativ la asigurarea rezistentei ;
UPL-pierderea echilibrului structurii sau terenului provocata
de subpresiunea apei (presiunea arhimedica), sau de alte
actiuni verticale;
HYD-cedarea hidraulica a terenului, eroziunea interna
regresiva in teren, sub efectul gradientilor hidraulici;
Eurocode 7 defineste coeficineti partiali de siguranta si
modul in care acestia trebuie utilizati in diferitele stari limita
ultime.
In general in proiectare coeficinetii globali de siguranta au
fost adesea utilizati:Intr-o analiza era doar un coeficient de
siguranta.
Exemplu:
calculul lungimii necesare a unui perete de sustinere a unei
excavatii: presiunea activa precum si incarcarile au fost
utilizate cu valorile lor caracteristice = incarcarea de calcul
si presiunea pasiva au fost impartite cu un coeficient de
siguranta p = 1.50.
In proiectarea dupa Eurocode se aplica coeficienti de
siguranta atat incarcarilor precum si rezistentelor.
Astfel :
-valorile actiunilor (incarcarilor) se multiplica cu un factor de
siguranta >= 1.0
-valorile rezistentelor se divid cu un factor de siguranta >=
1.0
De asemenea valoarea actiunilor (incarcarilor) favorabile,
stabilizatoare se multiplica cu un coeficient de siguranta
>= 1.0.
Coeficientii partiali de siguranta se aplica:
Actiunilor (Incarcarilor)
Parametrilor materialelor (ex.pamantului)
Rezistentelor (ex. Presiunea pasiva a pamantului)
Valorile reale ale parametrilor (fara influenta coeficientilor de
siguranta) se numesc valori caracteristice si au indicele k
ex: Ek = valoarea caracteristica a incarcarilor, Rk = valorile
caracteristice a rezistentelor.
Valorile parametrilor carora li-i s-au aplicat coeficientii de
siguranta se numesc valori de calcul (sau valori de
proiectare) si au indicele d (design) ex: Ed = valorile de
calcul a incarcarilor, Rd = valorile de calcul a rezistentelor.
Cazuri de proiectare (abordari de calcul)
In diferite tari se foloseau de regula diferite cazuri de
proiectare ( cum, cand si unde trebuie folosit fiecare
coeficient de siguranta).Pentru Eurocod 7 diferitele tari nu
au reusit sa gaseasca o metoda comuna de abordare. Astfel
s-a decis asupra a trei cazuri de proiectare, fiecare tara
avand posibilitatea de a-si alege cazul de proiectare cu care
sa lucreze.In plus fiecare isi poate defini coeficinetii de
siguranta speciali care trebuie utilizati in fiecare caz de
proiectare.
Pentru starile limita ultime STR si GEO (cele mai
importante) trebuie ales unul din cele trei cazuri de
proiectare:
Cazul 1 de proiectare: (ales de Marea Britanie si Italia)
In acest caz de proiectare trebuie verificate doua combinatii:
Combinatia 1: -cu coeficienti de siguranta partiali pentru
actiuni, 1.0 pentru materiale si rezistente
Combinatia 2: - cu coeficienti de siguranta partiali pentru
materiale, 1.0 pentru actiuni (cu exceptia
actiunilor variabile) si rezistente.
Trebuie utilizata cea mai defavorabila combinatie!!!
Cazul 2 de proiectare: (ales de Germania,Elvetia si
Austria, cu exceptia calcului pentru stabilitatea taluzurilor)
- Se utilizeaza coeficienti partiali de siguranta pentru
actiuni si rezistente si 1.0 pentru materiale.
Cazul 3 de proiectare: (ales de Germania,Elvetia si
Austria, pentru stabilitatea taluzurilor)
- Se utilizeaza coeficienti partiali de siguranta pentru
materiale, 1.0 pentru incarcarile din pamant si rezistente.
( se utlizeaza coeficienti partiali de siguranta >1.0 pentru
incarcarile date de structura si care sunt independente de
caracteristicile solului.)
Cum utilizam acesti coeficienti partiali de siguranta?
Parametri utilizati in proiectarea geotehnica se impart in trei
categorii:
-actiuni (incarcari) , avand notatia A
-materiale ( parametri pamantului), avand notatia M
-rezistente ( presiunea pasiva a pamantului,rezistenta la
alunecare, capacitate portanta, etc.), avand notatia R
Eurocode 7 defineste diferite seturi de coeficienti partiali de
siguranta si diferitele cazuri de proiectare care
reglementeaza care set de coeficienti partiali de siguranta
trebuie utilizati in fiecare din cele 3 cazuri de proiectare.
Exista coeficientii partiali de siguranta propusi de Eurocode,
insa fiecare tara in parte are posibilitatea de a a-si defini
propriile valori pentru coeficientii de siguranta aferenti
cazului de proiectare selectat (Caz 1,Caz2 sau Caz3) in
Anexa Nationala(AN).
Urmatorul set de coeficienti de
siguranta sunt valabili pentru starile
limita ultima STR si GEO:
Actiuni (Incarcari)
A1 A2
Incarcari permanente , nefavorabile 1.35 1.00
Incarcari permanente, favorabile 1.00 1.00
Incarcari variabile, nefavorabile 1.50 1.30
Incarcari variabile, favorabile 0.00 0.00

Materiale M1 M2
Unghiul frecarii interne
tg()
1.00 1.25
Coeziunea c 1.00 1.25
Coeziunea (conditii
nedrenate) cu
1.00 1.40
Greutate volumica 1.00 1.00
Resistente R1 R2 R3 R4
Rezistenta la
alunecare
1.00 1.40 1.00
Capacitate portanta 1.00 1.10 1.00
Presiunea pasiva 1.00 1.40 1.00
Rezistenta pe varf
a pilotilor forati
1.25 1.10 1.00 1.60
Rezistenta la
frecare pe
supraf.laterala a
pilotilor forati,
compress.
1.00 1.10 1.00 1.30
Rezistenta la
frecare pe
supraf.laterala ,
intindere
1.25 1.15 1.10 1.60
Alte tipuri de piloti
Modul de aplicare pentru cazurile de proiectare
(abordari de calcul)
Cazul 1 de proiectare cu doua combinatii:
Combinatia 1: A1+ M1 (= 1) + R1 (= 1) - coeficienti de
siguranta pentru actiuni
Combinatia 2: A2 (= 1) + M2 + R1 (= 1) - coeficineti de
siguranta pentru materiale(pamant)
pentru piloti:
Combinatia 1: A1 + M1 (= 1) + R1 (= 1)
Combinatia 2: A2 (= 1) + (M1 (= 1) or M2) + R4
(M1 pentru capacitatea portanta a pilotilor,M2 pentru actiuni
nefavorabile cum ar fi frecarea negativa pe suprafata
laterala sau incarcarile transversale)
Cazul de proiectare 2:
A1 + M1 (= 1) + R2 - coeficineti de siguranta pentru
incarcari si rezistente
Cazul de proiectare 3:
A2 (= 1) + M2 + R3 (= 1)
(A1 pentru incarcari date de structura fara influenta
parametrilor pamantului)