Sunteți pe pagina 1din 5

www.referat.

ro

Romania, tara carpatica, dunareana, pontica si central europeana


Teritoriul actual al Romniei mai este numit si spatiul carpato-danubiano-pontic, deoarece Romnia se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dup forma cercului Carpatilor Romnesti si a regiunilor limitrofe impuse si subordonate complementar Carpatilor, fiind mrginit n partea de sud de fluviul Dunrea, iar n partea de est de Marea Neagr. Pe Glob, Romnia este situat n emisfera nordic, la intersectia paralelei 45 latitudine nordic si meridianului de 25 longitudine estic, iar n Europa n partea central sud-estic la distante aproximativ egale fat de extremittile continentului european. Romnia se nvecineaz la nord cu Ucraina, granita de sud este format cu Bulgaria (o mare parte fiind frontier acvatic, cu Dunrea), n vest cu Ungaria, n sud-vest cu Serbia, iar n est cu Republica Moldova (format n totalitate de Prut). Frontierele Romniei se ntind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, n 2007, granite ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova si Ucraina), n timp ce cu Marea Neagr, granita format are o lungime de 194 km pe platforma continental (245 km de trm). Suprafata Romniei este de 238 391 km, la care se adaug 23 700 km din platforma Mrii Negre. Relief Relieful Romniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proportionalitate, complementaritate si dispunere simetric, dat fiind numrul mare de forme de relief, repartitia aproximativ egal a principalelor unitti de relief (35% munti, 35% dealuri si podisuri si 30% cmpii) si gruparea reliefului. Carpatii Romnesti se extind ca un inel, ce nchide o mare depresiune n centrul trii, cea a Transilvaniei. Sunt munti cu altitudine mijlocie, fragmentati, cu un etaj alpin, psuni alpine si ntinse suprafete de eroziune, a cror altitudine maxim se atinge n vrful Moldoveanu (din Muntii Fgras), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romniei, Muntii Carpati au o lungime de 910 km.[106] La exterior Muntilor Carpati se afl un inel de dealuri Subcarpatii si Dealurile de Vest locurile cele mai populate, datorit bogatelor resurse de subsol (petrol, crbuni, sare) si conditiilor favorabile culturii vitei-de-vie si pomilor fructiferi. n est si sud se extind trei mari podisuri (Moldovei, Dobrogei si Getic), dar si Podisul Mehedinti, n timp ce n sud si vest se ntind dou mari cmpii, Cmpia Romn (ngustat spre est) si Cmpia de Vest. Delta Dunrii este cea mai joas regiune a trii, sub 10 m altitudine, cu ntinderi de mlastini, lacuri si stuf. Ceva mai nltate sunt grindurile fluviale si maritime (Letea, Caraorman, Srturile) pe care se grupeaz satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numerosi oameni de stiint ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Btrn. Delta Dunrii a fost introdus n lista patrimoniului mondial al UNESCO n 1991 ca rezervatie natural a biosferei.

Romnia beneficiaz de toate tipurile de unitti acvatice: fluvii si ruri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularittile hidrografice si hidrologice ale Romniei sunt determinate, n principal, de pozitia geografic a trii n zona climatului temperatcontinental si de prezenta arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificri ale acestor particularitti.

Faun si flor Pe teritoriul Romniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care pn n prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disprute, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de vegetatie n Romnia sunt zona alpin, zona de pdure si zona de step. Vegetatia este distribuit etajat, n concordant cu caracteristicile de sol si clim, dar si n functie de altitudine, astfel: stejarul, grnita, teiul, frasinul (n zonele de step si dealuri joase); fagul, gorunul (ntre 500 si 1200 de metri); molidul, bradul, pinul (ntre 1200 si 1800 de metri); ienuprul, jneapnul si arborii pitici (ntr 1800 si 2000 de metri); pajistile alpine formate din ierburi mrunte (peste 2000 de metri). n largul vilor mari, datorit umezelii persistente, apare o vegetatie specific de lunc, cu stuf, papur, rogoz si adesea cu plcuri de slcii, plopi si arini. n Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin. Fauna Romniei este n special repartizat n functie de vegetatie. Astfel, pentru etajul stepei si silvostepei sunt specifice urmtoarele specii: iepurele, hrciogul,

popndul, fazanul, dropia, prepelita, crapul, carasul, stiuca, salul, somnul; pentru etajul pdurilor de foioase (stejar si fag): mistretul, lupul, vulpea, mreanul, ciocnitoarea, cinteza; pentru etajul pdurilor de conifere: pstrvul, lostrita, rsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre si vulturii plesuvi. n particular, Delta Dunrii este slasul a sute de specii de psri, incluznd pelicani, lebede, gste slbatice si psri flamingo, protejate de lege (asa cum sunt de altfel si porcii slbatici si lincsii). De asemenea Delta reprezint un popas sezonal pentru psrile migratorii. Cteva dintre speciile rare de psri aflate n zona Dobrogei sunt pelicanul cret, cormoranul mic, loptarul, gsca cu piept rosu si grlita mare, dar si lebda de iarn. Clim Clima Romniei este determinat n primul rnd de pozitia sa pe glob, precum si de pozitia sa geografic pe continentul european. Aceste particularitti confer climei un caracter temperat continental cu nuante de tranzitie. Extinderea teritoriului trii pe aproape 5 de latitudine impune diferentieri mai mari ntre sudul si nordul trii n ceea ce priveste temperatura dect extinderea pe circa 10 C de longitudine, astfel dac temperatura medie anual n sudul trii se ridic la circa 11 C, n nordul trii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborte cu circa 3 C. ntre extremitatea vestic si cea estic a teritoriului national, diferenta termic se reduce la 1 C (10 C n vest, 9 C n est). Relieful trii are un rol esential n delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaz o barier care separ climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic si adriatic. n concluzie, clima Romniei este una de tip temperatcontinental, cu patru anotimpuri si este marcat de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pstrndu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian. Precipitatiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm n Cmpia Romn si pn la 600 mm n cea de Vest. Odat cu altitudinea, precipitatiile cresc, depsind pe alocuri 1000 mm pe an. Economie Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei si de 18.791 lei pe cap de locuitor n 2007, Romnia este o tar cu un venit mediu-superior. Produsul intern brut al Romniei a urcat n ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, tempernd cresterea pe ntregul an la 7,1%. Valoarea PIB n 2008 a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro). Dup cderea regimului comunist, tara a cunoscut un deceniu de instabilitate si profund declin economic, consecinte provocate de o administrare defectuoas si corupt si de lipsa unor reale reforme structurale. De la nceputul mileniului, economia Romniei s-a transformat ntr-o economie relativ stabil, caracterizat de o crestere vizibil, dublat de reducerea somajului si a inflatiei. n 2006, conform Institutului National de Statistic, PIB-ul a cunoscut o crestere n termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa si a egalat PIB pe locuitor realizat de Romnia n 1988. Somajul n Romnia a

fost de 3,9% n septembrie 2007, un procent sczut dac se compar cu cel al altor tri mijlocii si mari din Europa precum Polonia, Franta, Germania si Spania. Principalele industrii ale Romniei sunt cea textil si de ncltminte, industria metalurgic, de masini usoare si de asamblare de masini, minier, de prelucrare a lemnului, a materialelor de constructii, chimic, alimentar si cea de rafinare a petrolului. O important secundar o au industriile farmaceutic, a masinilor grele si a aparatelor electrocasnice. n prezent, industria constructoare de masini este foarte dinamic, fiind sustinuta n principal de productorul de autovehicule Dacia. Industria romneasc de IT cunoaste de asemenea o crestere anual constant. n general, Romnia ntretine un comert intens cu tri din Uniunea European, n special cu Germania si Italia, care sunt unii dintre cei mai importanti parteneri comerciali ai Romniei. Turism Traversat de apele Dunrii, Romnia are un relief variat, incluznd mpduritii Munti Carpati, coasta Mrii Negre si Delta Dunrii, cea mai bine pstrat delt european. Satele romnesti pstreaz n general un mod de viat traditional. Romnia se bucur de o abundent a arhitecturii religioase si pstreaz cteva orase medievale si castele. Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale si a istoriei sale bogate, avnd de asemenea o contributie important la economia trii. n 2006, turismul intern si international a asigurat 4,8% din PIB si aproximativ o jumtate de milion de locuri de munc (5,8% din totalul locurilor de munc). Dup comert, turismul este cea de-a doua ramur important din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale Romniei, turismul este unul dinamic si n curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potential de extindere. Dup estimrile World Travel and Tourism Council, Romnia ocup locul 4 n topul trilor care cunosc o dezvoltare rapid a turismului, cu o crestere anual a potentialului turistic de 8% din 2007 pn n 2016. Numrul turistilor a crescut de la 4,8 milioane n 2002, la 6,6 milioane n 2004. De asemenea, n 2005, turismul romnesc a atras investitii de 400 milioane de euro. Prin functiile sale complexe, prin pozitia n cadrul trii si prin numeroasele obiective cu valoare istoric, arhitectonic si de alt natur, Bucurestiul reprezint unul dintre principalele centre turistice ale Romniei. Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucuresti se numr: Ateneul Romn, Arcul de Triumf, Palatul Bncii Nationale, Teatrul National, Universitatea Bucuresti, Parcul Cismigiu, Grdina Botanic, Parcul Herstru, Muzeul Satului, Muzeul National de Art al Romniei, Muzeul National de Istorie al Romniei, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate