Sunteți pe pagina 1din 4
MBTI - instrument de diagnoza psihologică elaborat de Myers Briggs, Isabel şi Briggs Katherine Chestionarul

MBTI - instrument de diagnoza psihologică elaborat de Myers Briggs, Isabel şi Briggs Katherine

Chestionarul M.B.T.I. vizează noţiunea de tip de personalitate şi porneşte de la teoria elaborată de Jung. La cele 3 dimensiuni ale lui Jung: Extravertit - Introvertit, Senzaţie - Intuiţie, Gândire - Afect, cele 2 cercetătoare americane Isabel Briggs Myers, împreună cu mama ei Katarina Briggs au adăugat şi dimensiunea Judecată - Percepţie. Deşi noţiunea de tip pe care o foloseşte Jung are un mai mare grad de generalitate decât cea de factor de personalitate, întâlnită în chestionarele multidimensionale ca C.P.I., BigFive, F.P.I., 16P.F. Cu toate acestea valoarea sa este recunoscută pe plan mondial, unde se foloseşte în domeniul organizaţional, în consiliere şi orientare profesională, team building, dezvoltare personală, în educaţie şi în domeniul clinic.

Teoria şi metoda Myers-Briggs prezintă un model al personalităţii bazat pe patru dimensiuni, ele fiind redate în tabelul 1.

Tabel 1. Dimensiunile metodei Myers-Briggs

1.

direcţia orientării

2.

modalităţi de cunoaştere

Extraversiunea - tipul extravertit (E)

Senzaţie-tipul senzorial (S)

Introversiunea - tipul introvertit (I)

Intuiţia - tipul intuitiv (N)

3.

luarea de decizii

4.

relaţia cu mediul

Gândire - tipul raţional (T)

Evaluare-tipul evaluator (J)

Sentiment - tipul senzitiv (F)

Percepţie-tipul perceptiv (P)

Caracteristicile celor 4 nivele bipolare sunt:

1. Modul în care primesc şi folosesc energia

Extrovert (E) - îşi direcţionează energiile spre exterior, se focalizează pe activităţi, indivizi. Introvert (I) - îşi direcţionează energiile spre interior, se focalizează pe idei, impresii, emoţii personale.

2. Modul în care culeg şi absorb informaţii

Sensibilitate (S) - preferinţa pentru obţinerea de informaţii prin intermediul celor 5 simţuri,

prin observarea situaţiei concrete. Intuiţie (N) - preferinţa pentru obţinerea de informaţii prin intermediul celui de al „6-lea simţ", prin luarea în considerare a unor posibile „versiuni de viitor".

3. Mecanismul de luare a deciziilor

Gândire (T) - preferinţa pentru organizarea şi structurarea informaţiei în vederea optării pentru o soluţie obiectivă, logică. Simţire (F) - preferinţa pentru organizarea şi structurarea informaţiei în vederea optării pentru

o soluţie obiectivă, logică.

4. Stilul de viaţă adoptat de individ

Judecata (J) - preferinţa pentru viaţa organizată şi riguros planificată. Percepţie (P) - preferinţa pentru spontaneitate şi flexibilitate în viaţa de zi cu zi.

Cele patru preferinţe pe care un individ le bifează - câte una de fiecare nivel - se combină în ceea ce numim tipul de personalitate. Din combinaţia acestor 8 modalităţi de func psihică ajungem la 16 tipuri de personalitate codate prin litere, de la prescurtările modalităţilor.

de func psihică ajungem la 16 tipuri de personalitate codate prin litere, de la prescurtările modalităţilor.
Descrierea funcţiilor Extraversiunea (E)   Introversiunea (I)   Îi stimulează prezenţa altor oameni.

Descrierea funcţiilor

Extraversiunea (E)

 

Introversiunea (I)

 

Îi stimulează prezenţa altor oameni.

Ii

stimulează singurătatea.

 

Le place să fie în centrul atenţiei.

 

Evită să fie în centrul atenţiei.

 

Acţionează, apoi gândesc.

 

Gândesc, apoi acţionează.

 

Au tendinţa să gândească cu voce tare.

Mai întâi trec totul prin minte.

 

Sunt mai uşor „de citit" şi cunoscut:

Sunt mai rezervaţi; preferă să împartă informaţiile intime cu câ apropiaţi.

împart fără ezitare informaţiile intime

Mai mult vorbesc, decât ascultă.

 

Mai mult ascultă decât vorbesc.

 

Sunt entuziaşti în comunicare.

 

îşi păstrează entuziasmul pentru ei.

 

Răspund imediat, le place ritmul rapid.

Răspund după ce gândesc bine.

 

Preferă lărgimea în locul profunzimii.

Preferă profunzimea în locul lărgimii.

 

Senzaţie (S)

 

Intuiţie (N)

 

Se încred în ceea ce este sigur şi corect.

Se încred în inspiraţie şi în intuiţie.

 

Le plac ideile noi, doar dacă acestea au aplicaţii practice.

Le plac ideile şi conceptele noi, pur şi simplu de dragul noutăţii.

Apreciază

realismul

şi

judecata

Apreciază imaginaţia şi inovaţia.

 

sănătoasă.

   

Le place să utilizeze şi să desăvârşească tehnicile deprinse.

Le place să înveţe noi tehnici, se plictisesc uşor după ce stăpânesc o tehnică.

 

Au tendinţa de a fi specifici şi literali, oferă descrieri detaliate.

Au tendinţa de a fi generali şi figurativi, folosesc metaforele şi analogiile.

Prezintă informaţiile într-o manieră pas cu pas.

Prezintă informaţiile în salturi, într-o manieri haotici.

 

Sunt orientaţi spre prezent.

 

Sunt orientaţi spre viitor.

 

Gândire (T)

 

Sentiment (F)

 

Fac un pas înapoi; analizează obiectiv probi.

Fac un pas înainte, judecă asupra altora.

efectele ac

Apreciază raţiunea, justiţia, dreptatea:

Apreciază empatia şi armonia, văd excepţia de la regulă.

aplică acelaşi standard pt. toţi.

 

în mod natural văd defectele şi manifestă o tendinţă critică.

în

mod natural, doresc să placă altora, îşi arată cu

uşurinţă aprecierea.

 

Pot

fi

consideraţi

lipsiţi

de

suflet,

Pot fi consideraţi hiperemotivi, iraţionali şi slabi.

insensibili.

 

Consideră că este mai

imp.

să spună

Consideră că tactul e la fel de important ca şi adevărul.

 

adevărul decât să aibă tact.

Cred că sentimentele sunt realiste, doar dacă sunt logice.

Cred că orice sentiment este realist, chiar dacă pare lipsit de sens.

Sunt motivaţi din dorinţa de reuşită.

Sunt motivaţi din dorinţa de a fi apreciaţi.

 

Judecată (T)

 

Percepţie (P)

 

Sunt cei mai fericiţi după ce s-au luat decizii.

Sunt cei

mai

fericiţi

când

îşi

Iasă

opţiunile

deschise.

 

Au o etică a muncii: întâi munca, apoi distracţia

Au o etică a distracţiei: întâi distracţia, munca mai târziu

îşi stabilesc obiectivele şi se străduiesc să le îndeplinească la timp.

îşi schimbă obiectivele, pe măsură ce noi informaţii devin disponibile.

Preferă să ştie ce-i aşteaptă.

 

Le place să se adapteze situaţiilor noi.

 

Sunt orientaţi spre produs, îndeplinirea sarcinii.

Sunt orientaţi pe proces, pe felul în îndeplinită munca.

care

e

Satisfacţia rezultă din terminarea proiectelor.

 

Satisfacţia rezultă din începerea proiectelor.

 

Consideră timpul o resursă finită şi privesc termenele finale cu toată seriozitatea.

Consideră timpul o resursă ce se poate reînnoi şi privesc termenele finale ca fiind elastice.

Interpretarea MBTI

1. Se calculează scorurile obţinute la cele 8 dimensiuni prin calcularea sumei: răspunsurilor

cu A pentru Extraversiune, Senzaţie, Gândire şi Judecată - primii 30 de itemi, următorii 30, şi aşa mai departe şi a răspunsurilor B pentru Introversiune; Intuiţie, Sentimente şi Percepţie - primii 30 itemi, următorii 30 şi aşa mai departe.

2. Se trec rezultatele în tabel şi se trece dimensiunea care are scorul cel mai mare dintre cele

2 dimensiuni bipolare: cel mai mare dintre extraversiune / introversiune; senzaţie / intuiţie;

gândire / percepţie, judecată / percepţie.

/ intuiţie; gândire / percepţie, judecată / percepţie. Tip Nr. Tip Nr. răspunsuri răspunsuri

Tip

Nr.

Tip

Nr.

răspunsuri

răspunsuri

Extraversiunea (E)

 

Introversiunea (I)

 

Senzaţie (S)|

 

Intuiţie (N)

 

Gândire (T)

 

Sentimente (F)

 

Judecată (J)

 

Percepţie (P)

 

Scorurile cele mai mari desemnează tipul psihologic.

Interpretarea tipurilor psihologice

Tipurile psihologice pot fi adaptate ca tipuri manageriale, ce trebuie considerate în calitatea lor de cadre generale de descriere a personalităţii oamenilor cu poziţii de conducere. Tipurile manageriale au suscitat şi determinarea punctelor slabe şi a celor forte, considerate ca fiind specifice managerilor, în sensul nu al susţinerii unor tipuri bune şi al respingerii altora lipsite de valoare, ci al posibilităţii de identificare şi cunoaştere a unor eventuale calităţi, pentru a le valoriza la maximum şi a unor eventuale slăbiciuni, pentru a le neutraliza sau elimina. Szentgyorgy (2002) afirmă că având în vedere studiile anterioare în domeniul personalităţii managerilor, MBTI relevă o structură de personalitate de tipul STJ (Senzaţie-gândire- Evaluare) la managerii de succes, care se potriveşte cel mai mult ca tipologie cu rolul de manager şi cu cerinţele specifice realităţii româneşti. Tipuri de personalitate obţinute sunt ISTJ şi ESTJ; rezultatele obţinute de Walck (1996) se confirmă pe eşantionul românesc.

Cunoaşterea propriului tip de personalitate este utilă în realizarea dezvoltării eficienţei personale, a capacităţilor şi competenţelor în muncă prin identificarea punctelor tari şi folosirea acestora la maxim, acceptarea şi identificarea punctelor slabe şi identificarea resurselor şi instrumentelor, inclusiv persoanele, care pot să îmbunătăţească capacităţile şi să controleze zonele mai slabe (Kummerov, Barger & Kirby, 2002).

Organizaţiile trebuie să realizeze că procesul calităţii trebuie efectuat de către oameni şi fiecare tip psihologic poate avea o contribuţie importantă asupra calităţii. Programele calitative implică alegerea omului potrivit pentru sarcina potrivită sau traducerea sarcinilor într-un limbaj acceptabil stilului sau tipului care se ocupă de sarcina respectivă, dar care nu este orientat în mod natural spre ea. în acest mod, tipurile psihologice au fost extinse şi particularizate şi la funcţia şi poziţia de manager, realizându-se caracterizări corespunzătoare ale acestora, obţinute prin aplicarea testului MBTI şi prin investigarea amănunţită a subiecţilor în cadrul proceselor de consultanţă şi evaluare psihologică.