Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Transilvania din Brasov Faculatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor Marketing, grupa 8193

ANALIZA COSTURILOR LA S.C. CLUJANA S.R.L.


Autor: VELEA IRINA FLORENTINA

BRASOV, 2011

Introducere
Contabilul deine un rol important in cadrul unei companii deoarece lui i sunt ncredinate informaiile cu privire la mijloacele i resursele ntreprinderii i ofer o imagine complet i fidel asupra situaiei firmei. Un contabil trebuie s fie competent n funcia pe care o deine, s respecte confidenialitatea informaiei, s rmn integru i s transmit informaiile obiectiv. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Profesionistii contabili joaca un rol social important; atitudinea si comportamentul acestora n legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperitatii economice a colectivitatii si a ntregii tari.Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de clenti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public, n general. Specialistul n contabilitate are rolul de a verifica corectitudinea i eficacitatea metodelor i mijloacelor adoptate pentru asigurarea siguranei n funcionare a sistemelor, asigurarea calitaii i confidenialitaii datelor i rezultatelor oferite utilizatorilor. Un alt rol important al contabilului este de a transpune n mod corect i complet miscarile patrimoniale n informaii ce vor fi furnizate organelor fiscale, informaii ce trebuie furnizate corect, complet si la timp organelor fiscale.Profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite n timpul ndeplinirii serviciilor profesionale i nu trebuie s utilizeze sau s divulge aceste informaii fr autorizare sau numai dac exist un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru. Un profesionist contabil trebuie s fie sincer i corect n realizarea serviciilor profesionale.El trebuie s fie imparial i nu trebuie s admit prejudeci sau abateri, conflicte de interese sau influenarea sa de ctre alii n privina nclcrii obiectivitii. Un profesionist contabil trebuie s-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grij i abilitate instruciunile clientului, n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independena. n plus, ei trebuie s se conformeze normelor profesionale i tehnice emise Contabilul de gestiune determin costul unitar i total utiliznd procedee i metode de calculaie specifice activitii desfurate, are un rol important n planificarea i prognozarea activitii, n ntocmirea bugetului cheltuielilor de producie, ca parte component a bugetului de venituri i cheltuieli al unitii. Rolul contabililor a evoluat o dat cu evoluia contabilitii. Odata cu avansul tehnologic, o foarte mare parte din munca unui contabil a fost preluata de programele informatice. Acest lucru a scazut timpul de munca al contabililor, oferindu-le posibilitatea de a nu mai fi simpli "socotitori", ci printre cei mai importanti in structura unei organizatii.

Contabilul nu mai este cel care aduna pur si simplu cifre, el are o viziune asupra companiei si reuseste sa citeasca intr-o balanta investitiile pe care le-a facut compania. Un contabil-sef stie, de obicei, macar pe sectorul sau, sa adune informatiile necesare unei eventuale dezvoltari, intocmind astfel o strategie a firmei si fiind activ in organizatie, In prezent contabilul a devenit persoana care are puterea de a influenta deciziile la nivelul intregii companii. Contabilul nu mai este un simplu inregistrator de facturi. Acum tehnologia face acest lucru in locul lui. Rolul contabilului s-a schimbat la nivelul intreprinderii si la nivel macroeconomic. Aproape ca nu mai exista decizie care sa nu se foloseasca de informatiile furnizate de el. Nu poti incheia o tranzactie fara sa stii care este piata, care sunt costurile. Astfel, contabilul tinde sa devina un ax important in companie, in jurul caruia graviteaza deciziile de business. n concluzie, putem spune ca profesionalistul contabil are un rol indispensabil n cadrul oricarei companii, informaiile furnizate de ctre acetia fiind eseniale pentru cei care conduc o afacere.

Prezentarea societatii comerciale

S.C. CLUJANA S.R.L. este nfiinat ca societate pe aciuni n conformitate cu legislaia romn aplicabil i cu dispoziiile Actului Constitutiv. Are sediul in orasul ClujNapoca. Piata 1 Mai, Nr.4-5. Principalii acionari ai societii sunt: Consiliul Judeean Cluj, care deine 93,16% din aciuni fiind actionar majoritar si 6,83% din aciuni fiind deinute de ali acionari. Societatea are un capital social de 10.742.570 lei Societatea este nregistrat la Oficiul Registrului Comertului cu : J J12/18/1991, avnd cod fiscal RO 199206 i dezvoltnd relaii de colaborare cu BANCA TRANSILVANIA Sucursala Cluj-Napoca, Cod IBAN:RO90 BTRL 0130 1202 9682 85XX .

Situata in centrul Transilvaniei, intr-o regiune cu mare potential de dezvoltare, societatea a avut in perioada de aproape un secol de la infiintare mai multe denumiri. Fabrica a fost nfiinat n anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de Fabrica de Piele Fraii Renner & Co. Dup primul rzboi mondial a devenit societate pe aciuni, schimbndui denumirea n "Dermata" i devenind cea mai mare fabric de nclminte din Romnia. A fost confiscat de guvernul comunist n 1948 i redenumit n "Fabrica de nclminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielrie i nclminte Cluj", iar n final "SC Clujana SA". n 1948 a fost naionalizat de guvernul comunist. n anii 80 fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajai, cu secii proprii de tbcrie, fabrici de tlpi, de nclminte, i articole din cauciuc. Ca urmare a managementului neadecvat, dup revoluie fabrica decade, ajungnd s fie declarat falimentar n 1999 i nchis. La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori. Ulterior n 2004 se redeschide o secie a fabricii cu doar 35 de angajai, secie care se extinde de-a lungul anilor, ajungnd n 2009 la peste 300 de angajai. 90% din producia actual este exportat.

Din anul 2003 noii acionari hotrsc reluarea activitii. n 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de aciuni majoritar n proprietatea judeului Cluj i administrarea Consiliului Judeean. Datoria de 5 milioane de euro fa de stat a fost convertit n aciuni n 2004, AVAS devenind acionar majoritar, cu 80% din aciuni. Administrarea companiei a fost cedat apoi de ctre AVAS ctre Consiliul Judeean Cluj, care deine 93,16% din aciuni, 6,83% din aciuni fiind deinute de ali acionari.
Societatea a depasit momentele dificile cu care s-a confruntat de-a lungul indelungatei sale experiente.Hotarata sa isi onoreze traditia, S.C. CLUJANA S.A. paseste cu indrazneala catre modernitate.

Un brand ca si Clujana are nevoie de o identitate vizuala care sa sudeze mostenirea trecutului cu spiritul modern. Aceasta sigla aduce in actualitate vechea identitate vizuala, imprimandu-i un caracter dinamic si contemporan.Cocosul a fost complet restilizat, conferindu-i-se un caracter robust si o orientare ascensionala, ce transmite un brand care priveste spre viitor. Fontul a fost special creat pentru acest logo, dandu-i un caracter corporate cu o usoara nota informala.

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societatii este productia de incaltaminte si marochinarie si diverse echipamente din piele naturala. In prezent, compania ofera o gama larg de produse care satisfac o gama larga de preferinte datorita materialelor de inalta calitate pe care aceasta societate le foloseste in procesul tehnologic. Gama de produse cuprinde:

incaltaminte din piele naturala pentru femei, barbati inclusiv copii; incaltaminte de lucru si de protectie ( incaltaminte pentru personal de paza si protectie, politie -port pistol, portcatuse, portincarcatoare);

echipament de vanatoare si pescuit (portarme, tolbe), rucsacuri. In prezent, peste 60% din producie este exportat, produsele fiind apreciate i

solicitate de importanti importatori din Germania, SUA, Italia, MareaBritanie. Domeniul principal de activitate : Cod CAEN 1930 fabricarea incaltamintei Cod CAEN 1910 fabricarea articolelor de protectie Cod CAEN 1920 fabricarea articolelor de voiaj

Analiza costurilor inregistrate la S.C. CLUJANA S.A.

S.C. CLUJANA S.A. este structurata pe doua sectii principale de productie si un atelier de intretinere si reparatii (AIR) respectiv: - sectia 1 (S1) productia de sandale dama - secia 2 (S2) productia de pantofi de barbat Aceasta societate fabrica, in cele doua sectii principale mai multe tipuri de produse amintite mai sus, insa noi vom analiza costurile inregistrate numai pentru doua dintre ele si anume: sandale dama si pantofi de barbat care parcurg fluxul tehnologic al celor 2 sectii de baza. Pentru a simplifica scrierea acestor produse in inregistrarile ce vom urma, vom stabili o notatie a celor acestora astfel: - sandale dama va fi notata cu Sa, - pantofi de barbat cu Pb. Cheltuielile directe inregistrate de aceasta societate sunt: pentru sandale dama de 40.000 lei, iar pentru pantofii de barbat de 60.000 lei. Cheltuielile indirecte de productie inregistrate la sectia 1 sunt de 20.000 lei, iar la sectia 2 sunt de 30.000 lei. Mai trebuie precizat ca in AIR in perioada analizata se realizeaza: comanda 1 (C1), o reparatie la sectia principala de productie S2 comanda 2 (C2), o reparatie capitala la sediul administrativ Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca la inceputul perioadei luate in calcul exista in stoc o productie in curs de executie in valoare de 15.000 lei la pantofi de barbat.

Calculatia costurilor

Etapele de calculatie a costurilor sunt: 1. Colectarea cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile sunt repartizate astfel: - materii prime total 50.000 lei din care pentru: Sectia 1: Sa 15.000 lei Pb 25.000 lei Sectia 2: Sa 10.000 lei AIR: comanda 2: 9.000 lei Sector desfacere: 7000 - materiale consumabile total 8.000 lei din care pentru: Sectia 1: 8.000 lei

% = 901 921S1 Sa Pb Sa S2 922 925 923


AIR C2

74.000 15.000 25.000 10.000 9.000 7.000 8.000 40.000 10.000 9.000 7.000 8.000

S1

2. colectarea cheltuielilor cu salariile repartizate astfel: - salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza total 75.000 lei din care pentru: Sectia 1: Sa 20.000 lei Pb 15.000 lei Sectia 2: Sa 35.000 lei Pb 20.000 lei - salariile muncitorilor direct productivi din AIR total 25.000 lei din care pentru: Comanda 1: 7.000 lei Comanda 2: 5.000 lei - salariile personalului indirect productiv din AIR total 10.000 lei - salariile personalului indirect productiv din sectiile principale de productie total 28.000 lei din care pentru: Sectia 1: 20.000 lei Sectia 2: 15.000 lei - salariile personalului administrativ si de conducere a sociatatii: 9.000 lei - salariile personalului sectorului de desfacere: 6.000 lei

% = 901 921S1 Sa 921S2 Sa


Pb Pb

188.000 20.000 15.000 35.000 20.000 7.000 5.000 10.000 20.000 15.000 9.000 6.000 12.000 10.000 35.000 9.000 6.000 55.000 35.000

922AIR C1 922AIR 923S1 924 925


S2

C2

Cheltuieli comune

3. inregistrarea contributiilor la asigurarile sociale si protctia sociala % = 901 921S1 Sa


Pb

218.000 6.000 7.000 11.000 15.000 4.500 6.500 2.000 3.500 2.500 4.000 3.000 110.000 2.000 60.000 4.000 3.000 26.000 13.000

921S2 Sa
Pb

922AIR C1 922AIR 923S1 924 925


S2

C2

Cheltuieli comune

4. colectarea cheltuielilor cu apa si energia la: Sectia 1 in valoare de 2.000 lei Sectia 2 in valoare de 1.500 lei AIR 1.000 Sectorul administrativ 700

% = 901 923S1
S2

5.200 2.000 1.500


1.000

922

AIR

CH COMUNE

924

700

5. colectarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate repartizate astfel: - la sectiile principale de productie: 18.000 lei din care la: Sectia 1: 10.000 lei Sectia 2: 8.000 lei - la AIR: 5.000 lei - la sectorul administrativ: 3.000 lei % = 901 923S1 932AIR
Cheltuieli comune S2

26.000 10.000 8.000 5.000 3.000 18.000 5.000 3.000

924

6. inregistrarea cheltuielilor in curs de executie in suma de 16.000 lei la painea alba la inceputul perioadei: 921Sa = 933Pb 16.000

7. inregistrarea productie obtinute in cursul lunii la pretul prestabilit astfel: Sa: 300.000 lei Pb: 250.000 lei % = 902 931Sa
Pb

550.000 300.000 250.000

8. repartizarea cheltuielilor comune aferente AIR asupra comenzilor luand ca baza de repartizare salariile directe:

922AIR cheltuieli comune

2) 10.000 3) 2.000 5) 5.000 RD: 15.000 Specificatie C1 C2 TOTAL Kr =

15.000 RD: 15.000 Baza de repartizare 7.000 5.000 12.000 = 15.000 12.000 Kr 1,25 1,25 Cheltuieli de repartizare 8750 6250 15.000

15.000 7.000 + 5.000

= 1,25

% = 922AIR 922AIR C1
Cheltuieli comune

15.000 8750

C2

6250

9. repartizarea cheltuielilor AIR aferente celor doua comenzi activitatilor carora apartin: D 922AIR C1 C D 922AIRC2 C (2) 7.000 (3) 4.500 (8) 8750 RD: 20.250 20.250 (1) 9.000 (3) 6.500 (8) 5.000 6250 RD: 26.750 924 = 922AIRC2 51875

RC: 20.250

RC: 26.750 26.750

923S2 = 922AIRC1

20.250

10. repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra activitatii de baza luand ca baza de repartizare salariile directe: D 923S2 C (1) 8.000 (2) 20.400 43.900 (3) 3.500 (5) 10.000 (4) 2.000 RD: 43.900 RC: 43.900 D 923S1 C (2) 15.000 (3) 2.500 68.250 (9) 20.250 (5) 8.000 RD: 68.250 RC: 68.250

10

Kr1 =

43.900 15.000 + 25.000

43.900 70.000

= 0,62

Cheltuieli pentru: Sa = 15.000*0,62 = 24193 Pb = 25.000*0,62 = 40322 68.250 35000 + 15000 68.250 50.000

Kr2 =

= 1,36

Cheltuieli pentru: Sa = 35.000 *1,36 = 47600 Pb = 15.000 *1,36 = 11029

11. repartizarea cheltuielilor aferente activitatii administrativ gospodaresti asupra activitatii de baza luand ca baza de repartizare costul de sectie: D (2) 9.000 (3) 4.000 (5) 3.000 (10) 68.250 RD: 84.250 924 84.250 C

RC: 84.250

D 921Sa C (1) 25.000 (1)35.000 (2) 3.5000 (3) 20.000 (3) 3.5000 131.500 (2) 6.000 (1) 1.500 RD: 13.1500 RC: 131.500

921Pb

(2) 15.000 (2) 25.000 (3) 1.5000 (4) 7.500 (10) 4.500 RD:67.000

Kr =

84.250 131.500 + 67.000

84.250 198.500

= 0,42

Cheltuieli pentru: Sa =131.500*0,42 = 55230 Pb =67.000*0,42 = 28140 921 = 924 84.250


11

Pb

Sa

55230 28140

12. repartizarea cheltuielilor activitatii de desfacere asupra activitatii de baza avand ca baza de repartizare costul productiei determinat la aest moment: D 8000 2400 RD: 10400 Cheltuieli pentru: Sa = 226812*0,02 = 4536,24 Pb = 153688*00,2 = 5863,76 921Sa = 925
Pb

925

Kr =

10400 226812 + 153688 10400 Kr= 380500

= 0.02

10400 4536,24 5863,76

13. decontarea contului efectiv realizat asupra productiei obtinute: D 226812 4536,24 RD: 231348,24 921Sa C D 153688 5863,76 RD: 159551,76 921Pb C

902Sa = 921
Pb

390900 231348,24 159551,76

14. determinarea si inregistrarea diferentelor de pret aferente celor doua produse: D 902Sa C D 902Pb C 231348,24 RD: 231348,24 20.0000 RC: 20.0000 159551,76 RD: 159551,76 150000 RC:150000

SFD: 211348,24

SFD: 9551,76

903Sa = 902
Pb

220900 211348,24 9551,76

12

15. corelatia intre cost productie si cheltuielile ocazionate (inchiderea conturilor ramase deschise): 4 901 = % 390900 D 901 C 120.000 931 350.000 188.000 903 220.900 390.900 56.400 2.500 11.000 13.000 RD:390.900 RC: 390.900

D 14.000

933 14.000 =

D 25.000 =

931 25.000

903

224711
=

224711

13

CONCLUZIE
Costul de producie este un indicator economic important pentru firmeleproductoare cu o sfer larg de utilizare. La baza obinerii unui bun, stau resursele.Acestea sunt limitate, imprimnd acelai caracter i bunurilor economice produse. Dinacest motiv, bunurile economice, ca i resursele, se achiziioneaz n schimbul unui pre.Decizia de a produce un bun economic presupune renunarea la utilizarea unor resursentr-un scop alternativ. Din acest considerent, toate costurile sunt costuri de oportunitate.Acesta reprezint principala restricie a firmelor productoare n maximizarea profitului Calculaia costului reprezint un calcul complex de agregare a cheltuielilor, bazatpe un set de calcule economico-matematice, n scopul determinrii costului unui anumittip de producie, att unitar, ct i total. Competitivitatea este o stare de performan, cecaracterizeaz desfurarea activitii economice sau producerea unui bun economic, princosturi mici i calitate nalt, n comparaie cu perioada precedent; n comparaie cuproductorul-lider din domeniul dat. In cele aratate mai sus se observa ca firma S.C.CLUJANA S.A. produce cele doua produse ale sale la un pret favorabil aceasta concluzie reiesind din cele calculate la punctul 14. Costurile ocazionate la nivelul oricarei firme sunt foarte importante pentru managerul firmei, dar si pentru alti angajati interesati direct de acest aspect. Cunoasterea acestor costuri are o utilitate ridicata mai ales in planificarea, controlul si luarea unor decizii. Pentru a planifica corespunzator anumite proiecte de dezvoltare, de lansare de noi produse/servicii sau de promovare managerul firmei trebuie sa cunoasca costurile ocazionate de produsele sau serviciile sale pentru a cunoaste ce buget aloca fiecarei planificari in parte sau daca pretul de vanzare a produsului/servicului firmei acopera costurile ocazionate de producerea/prestarea unor produse/servicii. Cu ajutorul determinarii costurilor, managerul poate sa controleze activitatea unei firme in ceea ce priveste realizarea unui profit cat mai mare, rezonabil pentru firma respectiva. Intotdeauna raportul dintre costurile de productie si pretul de vanzare trebuie sa fie favorabil firmei si controlat cu regularitate. In concluzie, utilitatea costurilor in cadrul unei firme are un rol important atunci cand se impune luarea unor decizii la nivelul firmei si controlul financiar al acesteia.

Bibliografie:
Oprea C. Ristea M. Bazele contabilitatii Editura didactica si pedagogica R.A. Bucuresti 2004 Kerbalek, I. ,,Economia ntreprinderii, Ed. Tibo , Bucuresti 2002. www.clujana.ro

14

CUPRINS:

Introducere................................................................................................................pag. 1 Prezentarea societatii.............................................................................................pag.3 Obiectul de activitate al societatii......................................................................pag.4 Analiza costurilor inregistrate la S.C. CLUJANA S.A....................................pag.5 Calcularea costurilor...............................................................................................pag.6 Concluzie....................................................................................................................pag.13 Bibliografie...............................................................................................................pag.13

15