Sunteți pe pagina 1din 60

DREPT URBANISTIC SI GESTIUNEA LOCALITATILOR

22.02.2002 CURS 1 Norme de drept obligatorii (acte normative) neobligatorii (se refera la probleme morale;nu sunt scrise) indivizi cu moralitate impecabila / discutabila DREPT concept foarte general . Are doua explicatii : drept obiectiv totalitatea normelor (regulilor) reglementeaza, guverneaza raporturile dintre oameni obligatorii care

- principii ale dreptului obiectiv : 1. dreptul reglementeaza faptele si activitatea oamenilor 2. dreptul reglementeaza numai manifestarile externe ale oamenilor 3. regulile de drept se aplica numai in caz de conflict (ciocnire de interese) 4. legea actioneaza numai in viitor (sau prezent) si nu in trecut o lege nu poate fi retroactiva.O lege este o ordine prestabilita.Incepe in momentul in care apare legea 5. legea functioneaza din ziua in care a fost publicata in Monitorul Oficial din acel moment nimeni nu mai poate invoca necunoasterea legii dreptul subiectiv posibilitatea sau facultatea unei persoane de a face un anumit lucru,posibilitate care este recunoscuta de lege - dreptul subiectiv este format din sfera de drepturi personale pe care individul le are protejate juridic si la care poate face apel atunci cand doreste (dreptul de proprietate,de autor,de a practica o meserie aleasa) omul este subiect de drept - Dreptul pozitiv totalitatea normelor existente la un moment dat intr-o societate 1. Dreptul public totalitatea reglementarilor care se aplica raporturilor dintre stat si particular a. dreptul constitutional totalitatea reglementarilor pentru organizarea statului si institutiilor lui si care reglementeaza drepturile si indatoririle cetatenilor b. dreptul administrativ totalitatea reglementarilor pentru modul de functionare a institutiilor statului (organele administrative) ,al serviciilor publice si modul de functionare a altor grupari de oameni (sindicate,partide,biserici) 2. Dreptul privat totalitatea regulilor care se aplica raporturilor dintre particulari a. dreptul civil reglementeaza raporturile dintre oameni in legatura cu viata lor particulara raporturile dintre oameni si bunurile lor intre bunurile pe care le poseda oamenii

b. dreptul comercial c. dreptul international privat Dreptul urbanistic : -este in formare -se formeaza din parti ale dreptului administrativ+dreptul civil+actele normative din practica de proiectare si construire+ documentatia de urbanism (ca instrumente juridice inpun anumite lucruri) - pana in 1990 unele din regulile de drept erau inlocuite cu hotarari,acte de vointa Gestiunea localitatilor - gestiune administrarea bunurilor unei persoane si raspunderea pentru pastrarea bunurilor persoanelor - obiectul gestiunii ansamblul deciziilor si hotararilor care se iau pentru pastrarea bunurilor - gestiunea localitatilor ansamblul de hotarari si decizii luate pentru administrarea tuturor bunurilor aflate intr-o localitate - gestiunea se decide (exercita) de fiecare proprietar in parte de administratia publica care este aleasa intr-un teritoriu tocmai pentru a-i gestiona bunurile Impartirea administrativa a tarii - administrator (administratie) este persoana angajata de un proprietar pentru a-i ingriji un bun - teritoriu administrativ teritoriu in care administratorii isi exercita atributiunile - din Constitutie Art.3 : teritoriul tarii este organizat sub aspect administrativ in comune,orase,judete ; in conditiile legii unele orase se pot declara municipii. FORMELE DE ASEZARI UMANE SI UNITATI ADMINISTRATIV - TERITORIALE Forme de asezari umane Existenta legala Statutul adminstrativ localitatilor al Unitati administrativ teritoriale Judete 41 Municipiul Bucuresti (este tratat ca un judet) Orase Municipii resedinta de judet 41 Municipii banale 85 Oras Sate resedinta de comuna Sate Sate Comune Orase 180 Municipii

- administrativ vorbind,Bucurestiul este tratat ca un judet - limitele unitatilor administrativ-teritoriale si denumirile acestora se stabilesc prin lege - municipiul Focsani teritoriu administrativ al municipiului Focsani - statutul administrativ al localitatii rangul acordat prin lege localitatii - sate unul sau mai multe sate se pot grupa intr-o comuna ; unul dintre sate este resedinta de comuna - exista comune care au un singur sat Mogosoaia - in Romania 2700 de comune 2700 de sate resedinta de comuna - 10000 de sate - 300 de sate in teritoriul oraselor sate apartinatoare

sate (fac parte din teritoriul administrativ al municipiului si nu din municipiu) apartinatoare municipiul Focsani teritoriu administrativ al municipiului Focsani - orasele prin lege anumite localitati urbane pot deveni orase - comuna Otopeni a devenit oras prin lege - 55% din populatie traieste in urban - 45% din populatie traieste in rural - Localitate este o comunitate urbana cu nume si individualitate stabilite prin lege.Isi duce viata intr-un numar de locuinte si constructii de alta natura si se inscrie intr-un teritoriu administrativ stabilit prin lege.

CURS 2 1.03.2002 PUTEREA PUBLICA / PUTEREA IN STAT Puterea organele puterii Puterea publica puterea statului asupra teritoriului statal . Statul este un concept. Statul este o persoana juridica ; este o creatie virtuala ; necesita existenta a 3 componente : 1. Bunurile destinate uzului public in mod curent denumit patrimoniu (patrimoniul inseamna mult mai mult decat bunurile) 2. Sistemul de drepturi (legi) ale persoanelor fizice si juridice 3. Sistemul de obligatii ale persoanelor pe teritoriul respectiv (national) Notiuni : - drepturi - obligatii cuplu

Nu exista drepturi fara obligatii precum nu exista obligatii fara drepturi colective. Statul este reprezentat in diferite momente de diferite persoane.Nimeni nu reprezinta statul in mod absolut. Ce fel de stat este Romania ? Constituia din 1991 Romania stat unitar puterea este exercitata dintrun singur punct :este un stat centralizat (spre deosebire de statele federale) puterea este concentrata intr-un singur punct Republica - poporul conduce (spre deosebire de monarhie) prezidentiala presedintele are puterea cea mai mare (Franta,SUA) parlamentara parlamentul are cea mai mare putere (Romania) 1748 Montesque Despre spiritul legilor imparte puterea statului in 3 parti: legislativa,judecatoreasca,executiva

1787 constitia americana 1791 constituia iacobina Romania prin constituie are 3 puteri legislativa,judecatoreasca,executiva (in ordinea din constitutie) 1. PUTEREA LEGISLATIVA - principiul este acela ca elementele scrise la inceput sunt mai puternice decat cele scrise la sfarsit - se compune din parlament (unica autoritate legiuitoare).Parlamentul are 2 parti : camera deputatilor si senatul cu atributiuni egale. A. Parlamentul elaboreaza legislatia (emite legi) B. Presedentia (in Romania face parte din legislativ).Prin constituie are si atributiuni executive dar preponderente legislative 2. PUTEREA JUDECATOREASCA - garantarea aplicarii corecte a legilor - se formeaza din : consiliul superior al magistraturii (promoveaza,stabilesc magistratii : cine nu mai este in stare sa fie magistrat) instantele judecatoresti (tribunale, judecatorii,curti de apel).Exercita stabilirea dreptatii.Sunt repartizate pe toata suprafata tarii. curtea suprema de justitie sentinte definitive cand persoanele aflate in conflict sunt nemultumite de diferitele rezolvari contenciosul administrativ i se adreseaza persoana care se considera nedreptatita de hotararile administratiei curtea constitutionala tribunalul care stabileste constitutionalitatea legilor ministerul public (procuratura) corpul de persoane care reprezinta acuzarea din punctul de vedere al interesului public.Cheama in judecata acuzand pe cineva.Controleaza actiunile politiei. 3. PUTEREA EXECUTIVA - are rolul de a guverna tara pe baza legilor (i se spune si administratie publica administrator presoana care ingrijeste averea cuiva) *Membrii acestor puteri sunt desemnati dupa alt sistem: - puterea legislativa voturi vointa populatiei - puterea judecatoreasca numiti unii de parlament ; altii de presedinte.Sunt functie de prima putere (legislativa) - administratia publica numiti dupa un sistem presedintele numeste prim-ministrul (care prezinta un program+ministrii) parlamentul confirma.Este functie a puterii legislative.Administratia publica este angajata de noi pentru ingrijirea bunurilor noastre. - puterea executiva este formata din 3 parti :

administratia publica centrala de specialitate APCS administratia publica locala APL curtea de conturi

1. APCS este formata din primul ministru + ministrii (guvern) - aparatul ministerelor se imparte in 2 trepte : A. aparatul central (oamenii care lucreaza la Bucuresti) B. seviciile publice ale ministerelor descentralizate la nivelul judetelor.Au denumiri diferite in functie de minister (agentii,inspectorate,directii,etc) constructiile au un sistem de oameni care lucreaza la minister + judet inspectorat de stat pentru urbanism si amenajarea teritoriului conduse de un inspector sef - in afara ministerelor mai exista si alte moduri de formare a unor persoane autoritati administrative autonome persoane formate prin lege care se ocupa de un domeniu restrans (domenii de activitate) Ex :Academia Romana autoritate administrativa autonoma - Inspectoratul de stat pentru handicapati - Serviciul de informatii externe - Televiziunea Romana - Societatea de radio Institutia prefectilor prefectul este persoana numita de guvern ; reprezinta statul intr-un judet si apartine de APCS - atributiuni coordonarea activitatii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor la nivelul judetelor verificarea legalitatii actelor emise de APL - APL emite acte / verificate de prefect intr-un interval de timp de 30 de zile de la emiterea actului respectiv.Daca este ilegal suspenda actul si se adreseaza contenciosului administrativ.Acesta se pronunta cererea de suspendare poate sa nu mai aiba obiect ; sau actul poate sa fie anulat 2. APL este formata din consiliile alese la nivelul unitatii administrativ teritoriale (comune,orase,municipii,judete). - atributiuni organizeaza treburile publice in unitatile administrative emite acte (de autoritate) pentru teritoriul unde au fost alesi - consiliile judetene sunt conduse de presedinte si vicepresedinti - consiliul local este condus de primar - Bucuresti consiliu general / primar general 4 subprimari secoare primar de sector / 2 viceprimari - verificare posteriori prefectura 3. Curtea de conturi institutie subordonata guvernului.Verifica cum sunt cheltuiti banii publici.

*dictatura iacobina dictatura parlamentului *dictatura personala a presedintelui (socialism) *dictatura executivului societatile fasciste - toate aceste deviatii constituirea puterii trebuie aranjata astfel incat sa se controleze una pe alta AUTONOMIA ADMINISTRATIVA - legea de organizare a APL este numita Legea autonomiei administrative - abilitarea autoritatilor APL pentru a lua hotarari proprii asupra problemelor legate de administrarea unitatilor unde sunt alese - preluarea raspunderii pentru actele lor - autonomia se exercitain limita legii ; nu se exclude legea.Autonomia nu este ceva nelimitat. - procesul prin care se ajunge la autonomia administrativa se numeste descentralizarea administrativa. - autoritatile administratiei publice sunt partile din administratia publica pe care legea le investeste cu dreptul de a hotari ceva Ex : la o comuna autoritatile administratiei publice sunt consiliul,primarul si in anumite cazuri unii dintre directorii din administratie - Descentralizarea administrativa procesul de trecere treptata a unor atributiuni administrative de la nivel central la nivel local - Ce se poate descentraliza si ce nu ? puterea legislativa nu se poate descentraliza puterea judecatoreasca nu se poate descentraliza aplicarea legii trebuie sa fie unitara - nu se poate descentraliza decat o parte a puterii executive (administratia publica) - Conditiile descentralizarii : A. Existenta unui cadru legal pentru descentralizare .Ex: legislatia de autorizare a constructiilor B. Trebuie sa existe un patrimoniu al unei administratiei teritoriale (un numar de bunuri) care sa intre in administrarea consiliilor locale C. Existenta unui buget de venit propriu administratiei locale care sa-l imparta conform legii D. Existenta oamenilor capabili sa exercite autonomia.

CURS 3 8.03.2002

Acte normative un act normativ este un document oficial care reglementeaza o anumita situatie din viata economica sau sociala. Document oficial adaptat si elaborat dupa o procdura legala .Un act normativ care nu are o procedura de oficializare nu este valabil. 1. Standard o regula prin care se stabilesc conditii minime de calitate,performanta,producere a unui produs. Este oficializat prin semnatura unui ministru al domeniului respectiv si este tiparit intr-o colectie standard.Exista standarde pentru tamplarii,materiale de pardoseli. - Institutul national de cercetare in constructii verifica si da standarde romanesti produselor care vin din strainatate - primele 3 acte normative nu sunt considerate acte normative de catre juristi 2. Normativul tehnic ansamblu de reguli tehnice care stabileste conditia de desfasurare a unui proces tehnologic sau a unei parti.Este emis de organul indrituit,este oficializat si tiparit inttr-o colectie de normative in functie de fiecare minister. Ex: normativul de proiectare pentru protectia la incendii;pentru structura de rezistenta - exista normative si pentru executare ,nu numai pentru proiectare 3. Regulamentul este un act normativ cu caracter administrativ care este emis pentru aplicarea unei legi,pentru desfasurarea unei activitati,pentru aplicarea unui plan urbanistic.Este emis de ministerul indrituit. Ex: regulament de incinerare a deseurilor menajere emis de ministerul mediului - Regulamentul local de urbanism este emis de administratia publica.Regulamentul este emis de consiliul care conduce localitatea respectiva.Devine o lege locala.Este o legislatie secundara care actioneaza pe un teritoriu restrans. - Plnul urbanistic trebuie insotit de un regulament deoarece sunt niste desene care pot sa nu fie intelese de omul de rand (sunt crptate).Decriptarea se face prin acest text (regulamentul) care trebuie sa fie inteles de oricine. 4. Hotararea guvernului act normativ emis de guvern in aplicarea unei legi.Apare in monitorul oficial al Romaniei. - o lege poate avea nevoie de aplicare ,lamuriri. 5. Legea este un act normativ complex cu forta juridica superioara,cu valoare generala intr-un stat.Se adapteaza dupa o hotarare constitutionala fiind emisa de puterea legislativa.Reglementeaza,dispune,permite,apara,impune plati si taxe,defineste delicte si pedepseste. - forta juridica superioara nu se face o lege decat pentru un domeniu de importanta - este mult superioara unui regulament - valoare generala este valabila pe tot teritoriul tarii

- procedura constitutionala oameni din minister,sindicat propun o lege se discuta in cele 2 camere;daca este cazul este modificata;este elaborata de parlament se da presedintelui pentru promulgare (are 20 de zile sa se decida daca este de acord) daca presedintele nu este de acord se intoarce la parlament cu aspectele semnalate de presedinte;se rediscuta aspectele se reantoarce la presedinte care o da curtii constitutionale care se pronunta si ea in termen limitat. - legile sunt de mai multe feluri Constitutia art.2 : a. Legile constitutionale modifica,amendeaza constitutia tarii b. Legile organice reglementeaza domeniile fundamentale ale vietii sociale: proprietatea,drepturile si indatoririle cetatenilor,organizarea invatamantului, organizarea guvernului - are un mecanism special de adaptare jumatate +1 din totalul membrilor camerei Ex: legea urbanismului,autorizatia de constructie c. Legile ordinare fie reglementeaza un domeniu al vietii sociale;fie au o valabilitate mica in timp Ex: legea bugetului Principii respectate de legi exista o lege care reglementeaza modul cum se face o lege - legea nu este retroactiva.Da efecte din momentul in care a fost publicata - legea afirma si nu neaga.Legile spun ceea ce este voie;ceea ce nu este voie se deduce dupa urma permisivitatilor - legile se ocupa cu relatiile de drept si nu cu elemente tehnice -numai legea stabileste delicte,pedepse,contraventii dispoz. legii Structura de baza a unei legi exista o lege care este modul de a face o lege Capitole: 1. definitii ale conceptelor folosite (introduse de legea respectiva) 2. dispozitii generale (principii).Se expun principiile legii.Uneori legea este foarte detaliata,complicata intelegere prin prisma principiilor 3. dispozitii detaliate 4. dispozitii administrative de aplicare cine,ce face 5. dispozitii financiare si fiscale - dispozitii financiare modul in care se plateste punerea in aplicare a legii Ex: legea de autorizare a constructiilor consiliile locale au o structura tehnica care se ocupa de eliberarea autorizatiilor (primaria plateste) - dispozitii fiscale reglementeaza cum se impoziteaza drepturile stabilite prin lege Ex: legea autorizarii constructiilor exista o taxa pentru certificatul de urbanism si una pentru autorizatia de construire 1% - locuinta 0.5% din investitie

se declara o anumita valoare taxa corelativa cu aceasta.Cand se termina constructia postcalcul daca este necesar se plateste suplimentul de taxa cuvenit

6. delictele,contraventiile si sanctiunile 7. dispozitii tranzitorii si finale - dispozitii tranzitorii referitoare la perioada dintre aparitia legii si inceperea aplicarii ei Ex: legea arhitectului - se aplica de la 1 an de la aparitia ei - dispozitii finale se refera la modificarile care se fac actelor normative existente la aparitia legii si care contravin dispozitiilor legii (abroga fie in intregime,fie parti)

6. Ordonanta guvernamentala obisnuite de urgenta - Sunt acte normative cu valoare de lege care sunt insa tranzitorii si care sunt emise de executiv in domeniile in care este abilitat printr-o lege speciala de abilitare - Au valabilitate pana in momentul cand sunt discutate de parlament care pe baza altei legi o adopta in intregime sau cu amendamente sau o abroga - Ordonanta are urmari (care nu se modifica) se concentreaza in zona fiscalitatii ordonanta de urgenta conform constitutiei : cand nu este timp pentru intrunirea legislativului (dezastre,conflagratii) 7. Decretul emis de institutia prezidentiala care dispune de cazurile unde intervine constitutia sau legea - initierea unor procese se face prin decretul presedintelui (ex:convoaca parlamentul) - decrete pentru promulgarea legilor 8. Ordonanta prezidentiala atunci cand puterea judecatoreasca ia o hotarare care trebuie sa devina executiva si se refera la posesia unor bunuri - nu este emisa de presedinte ci de judecatoria sau tribunalul respectiv care are delegarea sa aplice stampila ordonantei (a presedintelui) 9. Codul maxima complexitate;de competenta exclusiva a organului legiuitor. - principalele prevederi dintr-o ramura (domeniu) a dreptului - se face o lege de unificare a actelor normative din domeniu - principalele prevederi dintr-o ramura (domeniu) a dreptului - se face o lege de unificare a actelor normative din domeniu;se fac o serie de precizari,leg. de sistematizare ,cod civil,cod comercial,cod de procedura administrativa.

10. Constitutia legea de baza a statului - stabileste principalele drepturi,indatoriri ale cetatenilor,modul in care se executa legile,modul de impartire administrativa,modul in care actioneaza principalele forte existente in stat CURS 4 15.03.2002 BUNURI,PROPRIETATE,DREPTUL DE PROPRIETATE Bun un lucru care are o valoare economica si in privinta caruia pot exista Patrimoniu bunuri care pot crea averea unei persoane (definitia economica) ansamblul drepturilor si obligatiilor care revin unei persoane dupa urma bunurilor pe care le detine (definitia juridica) - din punct de vedere juridic patrimoniul are 2 aspecte: 1. Activ patrimonial este format din drepturile persoanei in urma detinerii unor bunuri exprimate baneste (+) 2. Pasiv patrimonial exprimarea in bani a indatoririlor care decurg in urma detinerii acestor bunuri (-) suma algebrica 1 + 2 poate fi + sau (+) (-) - Aceasta intelegere judiciara introduce si notiunea de timp.Suma algebrica se face in fiecare an sau trimestru (se poate castiga sau pierde expresie contabila a patrimoniului) - Din punct de vedere juridic,patrimoniul este variabil + sau - patrimoniul in sens juridic este diferit de bunuri (reale).Ptrimoniul este o notiune abstracta care nu se confunda cu bunurile - bunurile sunt de mai multe feluri Criteriul stabilitatii si asezarii bunurilor (dupa lege) - categorii bunuri: 1. Bunuri imobile acele bunuri cu asezare fixa si stabila.Nu pot fi mutate fara a-si pierde identitatea sau destinatia initiala. 2. Bunuri mobile pot fi mutate fara sa-si piarda identitatea sau destinatia initiala 1. Bunuri imobile (dupa lege): A. Prin natura lor sunt acelea care corespund intru totul definitiei 1. - Din Codul civil :

1. Fondul de pamant (terenul).Toata probema bunurilor porneste de la pamant 2. Cladirile 3. Morile 4. Recoltele si fructele neculese 5. Arborii netaiati 6. Statuile fixe B. Prin destinatie sunt bunuri mobile pe care legea le fixeaza pe un bun imobil (ca facand parte dintr-un bun imobil) - sunt indispensabile folosirii bunului imobil 1. Obiectele puse de propietar pe un lot de pamant pentru utilizarea lui : garduri,instalatii de irigatii,lucrari de imbunatatire a terenului,alei,platforme (parcari), drumuri 2. Procesul tehnologic implantat in pamantul respectiv 3. Instrumentele de munca sau de cultura :pluguri,semanatori, tractoare, camioane,automobile,vapoare,avioane,vagoane,locomotive (autoturismul este legat de domiciliul proprietarului) 4. Semintele (care urmeaza sa fie plantate in pamantul respectiv) 5. Animalele folosite pentru munca campului 6. Mobilele (efectele mobiliare) legate de un inventar de un bun imobil 7. Tevile si conductele care servesc pentru aducerea apei sunt imobile si fac parte din propietatea pe care o servesc 2. Bunuri mobile nu se distrug prin mutare A. Prin natura corespund intru totul definitiei - atat cele ce se misca de la sine cat si cele ce sunt miscate de altii 1. Animale (oile,porcii,caprele,gainile) 2. Mobile,haine,bijuterii,carti B. Prin determinarea (puterea legii) acele bunuri care fara a avea o valoare intrinseca primesc prin puterea legii o anumita valoare 1. Banii 2. Actiunile (valoarea unei parti din societatea respectiva) 3. Politele PROPRIETATEA este capacitatea unei persoane de a exercita direct si nemijlocit drepturile sale asupra unui bun.Este un drept subiectiv (al unui subiect persoana).Genereaza relatia patrimoniala (venituri/cheltuieli) Drepturi reale acele drepturi subiective si patrimoniale in temeiul carora o persoana (titular al dreptului) isi exercita atributiunile

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Dreptul de propietate Dreptul uz Dreptul de uzufruct Dreptul de servitute Dreptul de habitatie Dreptul de superficie

1. Dreptul de propietate principalul drept real - Constituia art 41 Dreptul de propietate este garantat;lilitele si continutul acestui drept sunt stabilite prin lege Propietatea este publica sau privata - propietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale - propietatea privata apartine persoanelor fizice si juridice - propietatea privata este ocrotita de lege indiferent de propietar,titular - cetatenii straini sau apatrizii nu pot fi propietari ai terenurilor Expropierea nu se poate face decat pentru cauze de utilitate publica conform legii sau ca pedeapsa pentru pagubele pricinuite cuiva (conform legii) - Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire - art 41 Dreptul de propietate obliga la respectarea sarcinilor (protectia mediului,asigurarea bunei vecinatati,sarcinile ce revin propietarului potrivit legii sau obiceiurilor) - Dreptul de propietate este un drept subiectiv,este o entitate,o totalitate - pentru utilizarea lui se poat imparti in 3 atribute ale dreptului de propietate: A. Dreptul de posesie consta in prerogativa propietarului de a stapani bunul respectiv in interes propiu - Prerogativa drept pe care legea il ofera in primul rand cuiva B. Dreptul de folosinta propietarul are puterea de a utiliza un bun in propriul lui interes (dobandind in propietate fructele si veniturile pe care le obtine de pe urma bunului) - fructe rezultate (latina) C. Dreptul de dispozitie prerogativa propietarului sa instraineze bunul sau constituie asupra bunului alte drepturi in favoarea cui doreste.La limita inseamna si distrugerea bunuluii - Dreptul de propietate primordial in drepturile reale - Bunurile sunt de mai multe feluri Cel mai important bunurile imobiliare dintre care cel mai important este pamantul.

CURS 5 22.03.2002

Dreptul de propietate si atributele lui - atribute parti ale unui drept care se utilizeaza in momentul in care proprietarul urmareste justificarea acestui drept - sunt drept de posesie drept de folosinta drept de dispozitie - dreptul de propietate utilizare direct de catre propietar (conform definitiei dreptului de propietate) - dreptul de propietate capacitatea propietarului de a utiliza direct si nemijlocit un bun si fructele provenite din acel bun Dezmembrarile dreptului de propietate consta in conferirea catre alte persoana,de catre propietar a dreptului de posesie si folosinta asupra unui bun fara ca propietarul sa piarda dreptul de dispozitie asupra lui - in anumite situatii propietarul poate sa extraga o parte din dreptul sau de propietate si s-o transfere altuia pe un timp limitat - apare in momentul in care propietarul vrea sa fructifice si mai mult bunul sau ,conferind altcuiva o parte din bun - aceste dezmembrari sunt tot drepturi reale ,dar de mai mica importanta decat dreptul de propietate - principalul drept real este dreptul de propietate - cel mai important bun este terenul - dezmembrarile dreptului de propietate : 1. Dreptul de uzufruct 2. Dreptul de uz 3. Dreptul de habitatie 4. Dreptul de superficie 5. Dreptul de servitute 1. Dreptul de uzufruct confera unei persoane dreptul de posesie si folosinta a unui bun cu obligatia de a pastra substanta bunului si de a-l inapoia nemodificat la sfarsitul contractului Ex: arenda - cel care primeste bunul plateste propietarului o taxa - titularul unui drept (a unei dezmembrari din dreptul de propietate ex: arendas) nu este egal cu titularul dreptului de propietate (propietarul) 2. Dreptul de uz confera titularului dreptului de uz dreptul de a se folosi de un bun si de a-i folosi roadele (de a-i culege fructele) numai pentru nevoile sale si ale familiei sale Ex: taranul iobag,inchirierea obisnuita 3. Dreptul de habitatie este dreptul de uz care confera titularului si sotului acestuia utilizarea pe timpul vietii a unei locuinte (nu se transfera copiilor)

Ex: dreptul de uz asupra unei locuinte a fostilor presedinti;casele patriarhale ale ortodoxilor sunt conferite preotilor 4. Dreptul de superficie confera titularului acestui drept (superficiar) toate drepturile asupra constructiilor si plantatiilor aflate pe un teren care apartine altei persoane - suprapunere de 2 drepturi drept de proprietate asupra terenului ramane proprietarului drept de proprietate a constructiilor,a plantatiilor apartin altei persoane concesiunea asupra terenului - titlul acestui drept este proprietatea asupra constructiilor - cand se stinge acest drept (ex: 50 de ani) expira contractul - contractul trebuie sa precizeze cum se face cand se termina contractul - Dreptul de superficie utilizat cu precadere de administratia publica 5. Dreptul de servitute este un drept imobiliar care dezmembreaza o propietate si confera titularului niste drepturi limitate asupra unei proprietati fie perpetum (fara sfarsit) ,fie limitat in timp - o servitute este o sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil avend alt stapan - sarcina de origine feudala (dreptul seniorului asupra unei alte persoane=supus)

- drept imobiliar dreptul unui imobil (teren) asupra unui alt imobil (teren)

Ex: servitute de trecere - iesirea se face prin terenul A - trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt,se plateste acest drept

fond dominant teren infundat (codul civil) fond aservit este generat de servitutea pe care B i-o impune pentru a iesi la strada

A
STRADA

- servitutea de sorginte medievala dreptul seniorului asupra supusilor (dreptul primei nopti) - Revolutia franceza raportul de servitute intre bunuri,nu intre oameni Dreptul de servitute orice propietar poate institui in folosul proprietatii sale orice servitute asupra altei proprietati care ii este permisa de lege - trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt - acest drept se plateste - proprietarul fondului aservit A nu poate modifica traiectoria trecerii si pozitia ; el nu are voie voie sa impiedice aceasta trecere Dreptul de dispozitie dreptul prerogativ al proprietarului de a dispune asupra terenului (de a-l instraina),de a constitui drepturi reale in favoarea cuiva,de a-l consuma sau a-l distruge fara a da socoteala nimanui. IMPARTIREA PROPRIETATII DUPA DUPA NATURA PROPRIETARULUI - Dupa natura proprietarului proprietate publica proprietate privata proprietate mixta proprietate cooperativa 1. Proprietatea privata proprietatea care apartine in totalitate unor persoane private - persoane private fizice si juridice 2. Proprietate publica este proprietatea care apartine unui grup de persoane constituite intr-o persoana publica Ex: statul,judetele,colectivele cetatenesti din unitatea administrativa de baza (comuna,orasul,municipiul) - Statul colectivitatea cetatenilor unui stat - Judetul colectivitatea cetatenilor unui judet Ex: administratiile unor institutii care lucreaza cu patrimoniul public (bunuri ale unei colectivitati) regii autonome,institutiile publice creatte de administratia publica (societatea de apa) 3. Proprietatea mixta detinuta in combinatie de persoane publice si persoane private - nu conteaza proportia persoana publica/persoana privata Ex: combinate,fabrici privatizate (stat+persoana privata) 4. Proprietatea cooperativa compusa prin combinarea intr-o singura proprietate a mai multor proprietati ale unor persoane private

- scopul productia de un anumit fel (agricola sau legata in general de pamant) PROPRIETATEA DUPA MODUL DE DETINERE modul in care proprietarii isi exercita dreptul de proprietate - 2 tipuri proprietate individuala proprietate colectiva 1. Proprietate individuala apartine in exclusivitate unui singur proprietar 2. Proprietatea colectiva apartine mai multor persoane 2a. Proprietatea in indiviziune proprietatile mai multor persoane care detin un bun in comun - iesirea din indiviziune se face prin actiune judecatoreasca care demonstreaza ca bunul nu se distruge prin sectionare si ca de pe urma impartirii proprietatii nu apar alte persoane proprietare altele decat cele aflate la inceput in indiviziune (justitia e garantul proprietatii) - crearea unei proprietati in indiviziune se face tot prin justitie 2b. Coproprietatea fortata este acel tip de proprietate colectiva in care caracteristicile bunului nu permit sectionarea sa intre proprietari pentru ca se distruge ( Ex: proprietati in imobile colective,proprietati pe actiuni la o societate) - cota parte indiviza ceea ce detine fiecare proprietar 2c. Conposesorat proprietatea obtinuta in comun de o colectivitate de locuitori (dintr-un sat) Ex: paduri,islazuri,pasuni - numarul de proprietari este variabil - se numea devalmasie

CURS 10 26.04.2002 SERVITUTEA DE VEDERE ASUPRA PROPRIETATII VECINE Dupa codul civil vederea directa vederea oblica (piezisa)
1.90 m

0.60 m

STRADA VEDERE DIRECTA VEDERE OBLICA

- Codul civil golurile care permit vederea asupra proprietatii vecine trebuie sa fie la 1.90 m .Nu se interzice construirea mai aproape ci golurile - daca sunt balcoane distanta se masoara de la linia exterioara a balconului - aceasta servitute a generat in timp construirea in asezare cu calcan (peretele orb la limita propietatii) *practica actuala ilegala calcan cu goluri de sticla opaca (glassbeton) - se poate practica o fereastra mai aproape de aceasta limita doar cu acordul vecinului (dar se creaza servituti aupra sa) Vedere oblica legea determina lungimea spaletului.Aceste dispozitii au fost foarte multa vreme ignorate

exista blocuri asamblate

(tronsoane)

prost

balcon sau terasa

inaltimea gardului este stabilita de lege (minimum 2 m daca nu exista alta dispozitie)

se pot concretiza concluzii de natura constructiva

- In momentul in care constructiile devin mai inalte,regula de min 1.90 m devine defecta - Acum regulamentele de urbanism prevad dimensiuni adecvate taliei constructiei si zonei respective - Reglementarea ministerului sanatatii ordin care spune ca intre 2 constructii paralele distanta trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea celei mai inalte cladiri H

limita de propietate

H/2 H/2 - De aici provine o practica intre fatada din spate si linia proprietatii sa fie o distanta de minimum 5 m (este valabila pentru o cladire P+2 => H=10 m) - NON ALTIUS TOLLENDI nu se tolereaza mai inalt clase de inaltime care desemneaza inaltimea maxima

extradosul aticului

H max 30 m H max

15 m 10 m 5m Clase de inaltime 0

inaltimea se ia de la baza primei grinzi nu de la streasina

5 m cladire parter cu demisol

2.80 m min inaltime libera la plafon 10 m 3 niveluri (P+2) *inaltimile pentru urbanism se dau in metri si nu in numar de niveluri (Casa poporului este de P+8) 15 m 5 niveluri 25 m 8 niveluri 30 m prag foarte important situatia seismica a Romaniei dispozitie constructiile care depasesc 30 m sunt constructii speciale exista o comisie speciala de avizare a structurii de rezistenta pentru a nu-I periclita pe cei din jur si pei cei din interior

SERVITUTEA SCURGERII APEI DE PLOAIE DE PE O PROPIETATE *apa de ploaie care se aduna de pe elementele construite trebuie sa se scurga fie in interiorul propietatii,fie in strada - tot sistemul de acoperire trebuie facut in asa fel incat sa nu curga apa la vecini

balcon scurgere in interior

STRADA

- in perioada interbelica se interzicea scurgerea directa a apei in strada (jgheaburi,burlane care se scurgeau in canalizare) - daca acoperisul are o panta mai mare de 10 grade trebuie sa aiba un element (grilaj) de oprire a caderii zapezii si gheturilor * Asezarea cladirilor la picatura (zone rurale) limita de propietate caderea apei pe propietate

1m

limita picaturii perete orb catre vecini terenul apartine vecinului gard

limita de propietate

poate fi asa si spre strada,numai ca zidul este pe interiorul proprietatii

SERVITUTEA LEGATA DE NOTIUNEA DE TERITORIU INTRAVILAN - asezarea unei parcele in teritoriul intravilan sau extravilan genereaza consecinte importante - notiunea este juridica,fiscala si administrativa Teritoriul intravilan teritoriul pe care sunt construite toate constructiile necesare existentei unei localitati.Are o legislatie specifica de construire,sistem propriu de impunere a taxelor si reprezinta teritoriul pe care administratia trebuie sa asigure conditii de viata (sa repare strazi,sa asigure curatenia,echipamente edilitare) - PUG asigura construirea in special in teritoriul intravilan - se percep impozite pentru folosirea cladirilor private si a terenurilor private - impozitele pot fi diferentiate pe diverse categorii

D A D (descresc impozitele pana la D) municipii si orase

- pentru zona rurala A B - se platesc taxe pentru utilizarea retelelor edilitare (intravilan) H/2 un teritoriu intravilan folosinta terenurilor si cladirilor este stabilita de primarie pe baza documentatiilor de urbanism aprobate teritoriul extravilan inst care se ocupa de productia agricola partea din parcela care poate fi construita edificabilul parcelei = suprafata E care poate fi construita in conformitate cu regulamentele de urbanism Edificabilul parcelei - alinierea constructiei la parcela STRADA

Amenajabilul POT 35% amenajabilul 65%

- inaltimea clasa de inaltime H/2 - constructii izolate departate de vecini dupa regulamente - Edificabilul poate fi forte mare sau mic POT - %.In interiorul edificabilului se poate construi conform procentului (POT) Amenajabilul parcelei suprafata care nu este ocupata de cladire si se pot realiza alei,platforme,anexe gospodaresti,racorduri la cirulatiile stradale si lucrarile edilitare,plantatii,terase,bazine SERVITUTEA GENERATA DE ZONE PROTEJATE - Zone protejate : 1. Zone naturale protejate (elemente naturale de valoare) 2. Zone construite protejate (elemente construite de valoare) 1. Zone naturale protejate monumente ale naturii,peisaje,zone de litoral,zone acvatice,zone impadurite,zone muntoase 2. Zone construite protejate zone centrale ale localitatiilor,zone arheologice,zonele istorice constituite in jurul uneia sau mai multor monumente istorice. - Apartenenta unui teren la o astfel de zona este o puternica servitute care poate duce pana la interzicerea construirii.Este o mare diminuare a dreptului de proprietate (nu poti planta orice,etc)

SERVITUTEA APARTENENTEI TERENULUI LA O ZONA DE EXPROPIERE UTILITATE PUBLICA - expropierea dupa o justa si prealabila despagubire.Odata stabilita cauza de utilitate publica nu mai exista intoarcere. Cauze de utilitate publica aparare de calamitat folosirea terenurilor pentru scopuri generale (aparare) retele de comunicatii - Problemele de servitute sunt foarte importante in momentul construirii unui teren SERVITUTILE URBANISTICE - 1938 legea administrativa + 1939 regulament de aplicare.Au fost denumite servitutile urbanistice (servituti care constrang propietatea construita/cladita sau neconstruita/necladita unor constrangeri referitoare la modul de construire si neconstruire precum si la modul de folosire asa cum sunt prevazute in regulamentele comunale) - urbanismul a fost transformat in sistematizare - acum,procesul s-a reluat SERVITUTI : 1. Legate de modul de folosinta al terenului de zonificarea urbanistica 2. Referitoare la tipurile de constructii dimensiuni,densitati,inaltimi,etc 3. Referitoare la modul de administrare - intravilan/extravilan 4. Legate de zonele protejate 5. Legate de relatia de vecinatate 6. Legate de relatia cu spatiul public (relatia domeniu privat/domeniu public) SERVITUTI LEGATE DE RELATIA DE VECINATATE Care sunt vecinii unui imobil? - relatia de vecinatate este generata de servitutea zidului sau santului comun

C A E

- Vecinii parcelei A sunt aceia care au relatii de coproprietate 1. Servitute functionala pe 2 parcele vecine trebuie sa existe functiuni compatibile 2. Pe parcele vecine se alatura acelasi gen de functiuni (cladire catre cladire)

se alatura spatiului de agrement

accesele se grupeaza - Sursele de zgomot si nocivitati se grupeaza pe parcele ( ) 3. In 2 cladiri invecinate se alatura aceleasi functiuni

zone importante acces acces

fatada la strada;calcane la calcan

4. Distantele intre cladiri trebuie sa fie in mod egal impartite intre vecini

5. Vederile de pe o parcela pe alta elemente care definesc spatiul intern se cantoneaza spre margini 6. Problema vecinatatii cu functiunile publice si semipublice (destinate unei colectivitati scoala,biserica,spital) - vecinatatea impune ca cladirile sa aiba fatada spre functiunile publice si semipublice - nu este o relatie indiferenta.Prevalent este spatiul public impune reguli spatiului privat SERVITUTEA SPATIULUI PUBLIC ASUPRA SPATIULUI PRIVAT 1. Dreptul si datoria primariei de a organiza circulatia de aici deriva multe consecinte 2. Fata vazuta a spatiului public trebuie sa fie organizata de primarie - obligativitatea constructiilor sa aiba fatade spre spatiul public,care sunt uneori reglementate - asezarea constructiilor fata de spatiul public - inaltimile constructiilor - poate merge pana la prevederea materialelor,culorilor,modul de construire al imprejurimilor (inaltime,parti traforate,materiale) - aranjarea constructiilor (compozitie urbana) este prevazuta in planurile de urbanism tinand seama de aceasta prevalenta a spatiului public 3.Primaria isi poate permite exproprierea (largirea strazilor,crearea de culoare,crearea de piete) 4. Primaria stabileste unde sunt accesele din spatiul public in spatiul privat 5.Imposibilitatea destramarii spatiului stradal (nu se incarca cu volume,constructii) - nu se traverseaza strada (peste/sub ea) 6.Deschiderile de usi,ferestre,parti nu se permite pe spatiul public ci pe interiorul terenului 7.Folosirea spatiului public pentru elemente de informare este reglementata de primarie si se impoziteaza (chiar daca piciorul pancardei este pe spatiul privat) 8.Spatiul public este folosit pentru anumite activitati cu incuviintarea primariei (platind eventual taxe) 9.Scurgerea apelor tin de dreptul si de datoria primariei pentru a oferi maximum de confort utilizatorilor 10.Folosinte publice pe terenuri private portice la parterul cladirilor unde situatia o impune

CURS 11 17.05.2002 ELEMENTELE TEHNICE ALE PARCELEI

- Sunt acele informatii care determina modul de realizare a constructiei cladirilor pe parcela respectiva Constructii artefacte,tot ceea ce e facut de om Cladiri adapostesc activitatile umane principale De unde se iau aceste elemente? - se iau din planurile de urbanism si amenajare a teritoriului aprobate conform legii;se iau din regulamentele locale de urbanism care se elaboreaza pe unitatea administrativa respectiva - apare problema ca urbanismul limiteaza dreptul de proprietate.Urbanismul stabileste locurile unde nu se poate construi *Dreptul de proprietate nu este egal cu dreptul de a construi pe terenul pe care-l detii *Izvoraste din sec 6 regulile lui Iustinian (dreptul bizantin) 1.Ce se poate construi?Ce functiuni din zonificare sunt posibile pe teren si in constructii? - Aceasta problema a functiunilor este complicata.Regulamentul vorbeste de functiunea dominanta si de functiunea asociata.Asocierea intre functiuni dominante si complementare se face dupa compatibilitate.Un regulament serios indica ce nu e permis. Ex: intr-un cartier de locuinte de lux nu sunt permise scoli (produc nocivitati:zgomot,flux mare de parinti si copii),biserici (aduc oameni,produc zgomote legate de anumite momente) 2. Problema a cat se poate construi densitatea de construire este fixata pe baza ideii de capacitate de deservire a strazilor,retelei tehnico-edilitare,idii de confort,de compozitie spatiala si pe baza ideii respectarii tesutului urban traditional si a modului de construire traditional Densitatea construirii se controleaza prin 3 indici: a. POT procentul de ocupare al terenului b. CUT coeficientul de utilizare al terenului c. Inaltimea maxima a constructiei a. POT se exprima %.Reprezinta cat se poate intinde constructia pe suprafata terenului POT = suprafata construita/suprafata terenului x 100 [%] Suprafata construita se masoara perimetrul la inaltimea de 1 m deasupra solului si se calculeaza suprafata.Nu se introduc trepte,socluri, elemente de ingrosare,elemente de racordare cu terenul.Se introduc suprafetele porticelor, golurilor deschise la nivelul parterului legate de constructie,curti engleze (curti adancite necesare iluminarii sau accesului in subsoluri),partile intrate din constructii care au o anumita suprafata.Daca are peste 2 m nu se introduce in suprafata construita;daca are sub 2 m atunci se introduce in suprafata construita.

POT arata cat se ocupa din parcela prin construire

2 m curte engleza

b. CUT este raportul dintre suprafata desfasurata (suprafata utila a intregii cladiri) si suprafata terenului CUT = suprafata desfasurata/suprafata terenului [1.0] se exprima in unitati Pentru foarte multe tari 1.0 este pragul care face diferenta intre construirea normala si foarte intensa. c. Inaltimea maxima a cladirilor exprimata in metri,este echivalenta in linii mari cu un anumit numar de niveluri (la o constructie obisnuita H nivel = 3 m) Inaltimea maxim admisa 15 m 4,5 niveluri SD = N x SC SD = suprafata desfasurata N = numarul de niveluri SC = suprafata construita

3 2 1

SD = 3 x SC N= 3 N = SD/SC

- Daca toate nivelurile au acelasi contur N = numar intreg

- Numarul de niveluri al unei cladiri reprezinta o corelatie intre SD si SC.Un regulament serios indica inaltimea maxima si nu numarul de niveluri 3. Cum se poate construi? - Ce materiale trebuie utilizate,ce sistem de constructie conform destinatiei terenului si dorinta municipalitatii de a crea in zona anumite conditii. - aspectul constructiilor,durabilitatea constructiilor Ex: intr-un anumit cartier este interzisa construirea unor constructii provizorii - in anumite zone nu este permisa construirea din beton sau din lemn - constructia in terasa/impunere de construire a acoperisurilor in panta cu anumite materiale (Germania unghiurile acoperisurilor;nu tabla;unde se pot face acoperisuri frante sau nu) - in cartierele istorice incep o serie de restrictii mult mai mari decat in alte cartiere (nu se pot folosi materiale lucioase,pereti cortina).Se impunanumite tipuri de invelitori de anumite materiale,raport plin/gol.Se merge pana la indicarea cum se fac firmele,reclamele,vitrinele.

4. Pana unde se poate construi?Care sunt limitele in raport cu spatiul public,vecini.

se determina edificabilul parcelei

STRADA se si exprima care este lungimea in care constructia trebuie sa se incadreze pe limita respectiva

5. Ordinea construirii modul in care se esaloneaza constructia - Primaria isi spune parerea despre modul in care se construieste pe parcela 2 - primaria poate cere (conform regulamentului)ordine de construire (1;2) pentru o imagine convenabila

* construiri de drumuri,strazi primaria spune cu ce parte se incepe - afectarea cat mai mica a spatiului public Ex: construirea unui viaduct se pot impune conditii grele Pasajul Titulescuu peste calea ferata spre Orhideelor ? (Basarab)

primaria poate impune intai construirea peste calea ferata si apoi racordarea

6. Racordarile la retelele publice - modul in care constructia va functiona si se va racorda la aceste retele * daca nu exista apa,canalizarea nu se poate construi * daca este intr-o zona rurala se poate accepta numai dupa aprovizionarea din surse proprii (fantana) si evacuarea in fose septice sau rezervor etans care se goleste cu vidanjorul - trebuie asigurata legatura cu alimentarea de energie electrica,etc.Tot aici intra si incalzirea constructiei - intervine si zona unde se fac racordurile (sa se grupeze la distante convenabile in asa fel incat spatiul public sa fie afectat cat mai putin) 7. Accesele carosabile,pietonale - se indica zona de acces carosabil pe parcela

Toate aceste indicatii sunt lelemnte tehnice si influenteaza foarte mult modul de construire pe parcela. Reglementarile urbanistice duc la un anumit mod de utilizare a terenului cartiere cu o anumita unitate

1.90

STRADA 1 nu exista reglementari probabil va fi construita in intregime + spatiu public 2 tine seama de Codul Civil (1.90 m) 3 reglementari urbanistice retrageri caracterul unui cartier cu locuinte cuplate 4 case izolate 5 construire cu alte specificari Ex: centrul orasului Cluj,Sibiu

6 5

+POT

STRADA

6 + POT +obligativitateaaccesului carosabil ; POT 50%

7 zona rurala sa se alipeasca cladirea la o limita.Sa aiba fatada spre vecini 7 curte

gradina Aceste regului sunt in documentatii (planuri urbanistice,regulamente) facute de tehnicieni. Nu devin lege locala pana la aprobarea consiliului.

CURS 12 24.05.2002 Legea privind autorizarea construirii 950/1991) Legea privind completarea si modificarea legii 50/1991 (2001) PRINCIPII: 1. Executarea constructiilor pe teritoriul tarii indiferent de proprietar se face numai in urma autorizarii construirii.Executarea fara autorizatie se pedepseste. 2. Se enumera categoriile de constructii care se autorizeaza: A. cladiri de orice fel constructii civile,industriale,agricole sau de orice alta natura B. caile de comunicatii drumuri,strazi,autostrazi,canale navigabile, porturi,aeroporturi,cai ferate C. retele tehnoedilitare subterane sau supraterane alimentari cu apa,retele de canalizare,incalzire urbana,gaze naturale,retele electrice,de telefonie,cablu (HBO) D. imprejmuiri si mobilier urban E. amenajari de spatii verzi/parcuri F. amenajari de piete si spatii publice G. monumente,ansambluri istorice,arhitecturale,arheologice,de arta si cultura H. foraje si excavatii pentru studii geotehnice I. exploatari de cariere ,balastiere,sonde de gaz,sonde de petrol J. constructii provizorii pentru santier pentru executia lucrarilor de baza schela (cea mai simpla)

K. tabere de corturi,casute sau rulote L. lucrari cu caracter provizoriu chioscuri,tonete,firme,reclame,spatii de expunere,panouri de afisaj 3. Stabilirea categoriilor de lucrari care se pot face la aceste constructii - de la A F inclusiv apar urmatoarele categorii de lucrari: a. construire b. reconstruire c. modificare d. extindere e. reparare pot fi reparatii capitale (ating si structura) sau reparatii curente - la G : a. reparare b. protejare c. restaurare d. conservare e. alte lucrari - ma exista o lucrare definita de legea 422/2001 legea protectiei monumentelor istorice sapaturi arheologice - la H I lucrarile se numesc: a. foraj b. excavatie - J L se cheama toate lucrarile: a. constructii provizorii - La fiecare tip de constructie pot aparea diverse tipuri de lucrari. - Orice lege are si exceptii - La categoriile de lucrari se autorizeaza dupa inceperea lucrarii acelea care sunt urgente lucrari (reparatii) de urgenta - se pot executa fara autorizatie de constructie: a. Lucrari de mica anvergura (reparatii de invelitori,terase,imprejmuiri fara schimbarea formei sau a materialului) b. Reparatii si inlocuirea de tamplarii exterioare daca se pastreaza forma si dimensiunile golului c. Repararea si inlocuirea sobelor de incalzit d. Zugraveli,vopsitorii interioare e. Zugraveli,vopsitorii exterioare daca nu se modifica elementele de fatada sau culorile initiale f. Reparatii la instalatii si bransamente,dar fara implicatii asupra structurii *Toate cele de sus se refera la cladiri obisnuite si nu la monumente istorice g. Reparatii la drumuri si strazi atunci cand nu se modifica traseul

categorie de lucrare care este si in acelasi timp categorie de constructie desfiintarea constructiei (demolare) - trebuie o autorizatie pentru desfiintarea constructiei sau a unei parti - atunci cand se face separat de lucrarile de constructie mai ales atunci trebuie autorizat

extindere

presupune desfiintarea unei parti pentru extindere (problema este implicita,nu cer toti autorizatie) Nu se pot desfiinta monumente.Demolarea monumentelor istorice se pedepseste cu inchisoarea. 4. Persoana care elibereaza autorizatii de construire respectiv desfiintare: - administratia publica functie unde este amplasata lucrarea - daca este comuna ,consiliul elibereaza autorizatia daca este vorba de locuinte - daca este vorba de alta functiune autorizatia se elibereaza de consiliul judetului La nivelul comunelor este necesar sa fie angajat un tehnician,iar daca nu este posibil este desemnat unul din membrii consiliului investitiile care sunt aprobate de guvern (vin din banii publici) - daca sunt mai mari de 50 de miliarde se aproba de guvern - daca exista o investitie care intra in competenta guvernului,autorizatia de constructie este data de la judet (ridica multe probleme tehnice si nu ar avea sansa sa fie realizata in conditii tehnicebune in comuna) lucrarile pentru monumentele istorice se autorizeaza de consiliul judetului situatia particulara a municipilui Bucuresti

2 1 6 5 3 4

Autorizarea de construire se face de consiliile sectoarelor cu 2 exceptii: 1. lucrarile pentru monumentele istorice autorizatia se da de consiliul general 2. lucrarile care se executa pe terenuri care cuprind 2 sectoare Ex: un drum,o strada 5. Ce este o autorizare de construire? - este un act de autoritate emis de administratia publica prin care se permite construirea unui element oarecare - act de autoritate trebuie sa fie eliberat de o autpritate publica si caracteristica sa este ca are urmari civile Autorizatia de construire este aproape ca un contract intre primarie si cel care executa (proprietar). Proiect pentru autorizarea construirii documentatie tehnica ce cuprinde toate elementele necesare pentru lamurirea asupra constructiei odata aprobat nu se schimba.Daca solutia se schimba devine contraventie (amenda,demolarea partii neconforme cu autorizatia sau poate sa aiba si urmari penale in cazul provocarii unor prejudicii unor persoane) - Proiectul de autorizare se face in 2 exemplare (stampilate spre neschimbare) - Autorizatia de construire se taxeaza 1% din valoarea estimata a constructiei,urmand ca la terminarea constructiei sa se faca un postcalcul. - Valoare minima constructia de locuinte : 200 $ m - In cazul locuintelor,taxa se reduce cu 50% - Exista constructii scutite de taxe: lacase de cult investitiile statului (la cele mai mari) constructie de monumente istorice - Autorizatia de construire are si un termen de valabilitate.Se poate da o prelungire (numai o singura data).Dca se termina si acest termen este nevoie sa se faca o alta autorizatie (alta taxa). - Acelasi sistem functioneaza si in cazul autorizarii desfiintarii unei constructii. - Daca constructia este mare probleme necesitatea unui proiect.Parte din proiect este o intelegere cu firme care sa duca deseurile. - Desfiintarea se plateste (este taxabila) si are si ea termen

- In alte tari se dau si termene pentru terminarea constructiei (se penalizeaza nerespectarea termenului).

CURS 6 29.03.2002 Proprietatea publica proprietatea unui grup de persoane stabilit prin lege,care are voie sa aiba proprietate - compusa din bunuri stapanite in comun de membrii grupului Ansamblul proprietatilor unui grup domeniu - domeniul este compus din mai multe proprietati (min 2) domeniul public DOMENIU PUBLIC - Grupuri de persoane care au proprietate publica : colectivitatea locala formata din locuitorii dintr-o unitate administrativteritoriala locuitorii judetului suma colectivitatilor locale din judet locuitorii tarii cetatenii romani Domeniul public dupa interesul sau (numarul de persoane care detin domeniul public) - de interes national - de interes judetean - de interes local - Desi este in proprietatea acestui grup de persoane nu poate fi utilizat decat daca este numit un administrator

Clasificarea domeniului public dupa numarul de persoane care-l detin Domeniul public de interes national este administrat de organele prevazute de lege Domeniul public de interes judetean administratorul este prefectura judetului --. Este proprietatea in comun a locuitorilor unui judet Domeniul public de interes local administratorul este primaria (consiliul+primarul+institutia primariei) Caracteristici ale domeniului public : este indestructibil (nu poate fi distrus) este imprescriptibil (nu poate fi dat de la unul la altul) este inalienabil (nu poate fi instrainat) - In conditiile aceste se opereaza cu sistemul de inchiriere sau concesiune Domeniul public este compus din : Imobile (terenuri construite) care sunt destinate unei utilitati publice (terenurile si constructiile care sunt folosite in interesul public primaria, scoala,administratia financiara,institutii,ministere) Caile de comunicatii,strazi,piete (schimbarea categoriei unui drum se poate face prin hotarare de guvern) - drumurile private nu apartin domeniului public;limitele de garare si aprovizionare ale unitatilor comerciale sunt in proprietatea unitatilor respective Parcurile publice si cimitirele comunale - cimitirele comunale functionarea este asigurata de primarie (Bellu) confesionale - proprietatea bisericii (parohii sau episcopii) cimitirul mozaic,catolic,armenesc private - la sate cimitire ale parohiei - private Porturi si aeroporturi (civile si militare) domeniu public de interes national Terenuri cu destinatie forestiera care apartin statului Albiile raurilor,paraurilor si fluviilor + cuvetelelacurilor de interes public (ansamblu de elemente constitutive care tin apa) - exista lacuri private Dragomirna Platoul continental (fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale) Tarmurile Marii Negre,inclusiv plajele Terenurile pentru rezervatiile naturale si parcurile nationale (rezervatia biosferei Delta Dunarii) Monumentele,ansamblurile,siturile arheologice si istorice (nu toate,doar cele care apartin statului) Ex: Voronetul apartine manastirii Voronet persoana juridica - cetatile dacice din muntii Orastiei domeniu public de interes national

- exista zone arheologice care apartin statului (cetatea Histria) dar si in cazul unor proprietati private,rezultatul sapaturilor arheologice intra in domeniul public de interes national Monumentele naturii (dud istoric ce apartine bisericii Batiste) - pesterile,zone producatoare de vegetatie deosebita Terenurile pentru apararea nationala Alte folosinte fixate prin lege Alte elemente care nu sunt neaparat terenuri sau cladiri domeniul public al statului Bogatiile de orice natura ale subsolului (zacaminte) chiar daca la suprafata exista proprietatea cuiva - proprietatea cuiva merge pana la primul strat de apa freatica Spatiul aerian Sistemul de energie electrica,gaze naturale Sistemul de telefonie,radio,tv Tunelurile de metrou si infrastructura ale statului Fasia de protectie a frontierei de stat Locuintele de protocol Terenurile si cladirile din alte tari care apartin statului roman Domeniul public al judetului drumurile judetene institutii de utilitate publica (consiliu,prefectura,spital,tribunal,muzeu) parcurile,pietele,cimitirele reteaua de canalizare,apa,incalzire locuinte sociale,terenurile agricole in localitati muzee

Domeniul privat format din mai multe proprietati apartinand unei persoane private - si persoanele publice (statul,judetul,comuna,orasul) pot sa aiba domeniu privat,pot sa aiba bunuri imobile Ex: primaria poate sa aiba cladiri+terenuri care nu apartin domeniului public - terenurile agricole pot sa fie in domeniul privat al locuitorilor,administrat de primarie URBANISM.AMENAJAREA TERITORIULUI Istoric,termenul de urbanism a fost inventatde inginerul CERDA studiu de dezvoltare al Barcelonei. Urbanizare urbanizator (urbanistul)

- explica ca urbanism provine din latina vulgara urbs (urbum plugul sacru care tragea conturul unui castru pe care romanii doreau sa-l construiasca) - Cerda spune ca urbanizau terenul. - Cerda urbanismul ansamblul de cunostinte,principii,doctrine si reguli care arata cum trebuie ordonat orice grup de edificii in scopul atingerii obiectivului ansamblului locuitorii sa traiasca comod,sa-si aduca reciproc servicii pentru bunastarea comunei - La inceputul sec 20 Jean Henard a preluat termenul - dictionar urbanismul este o stiinta,arta si tehnica de organizare spatiala a asezarilor umane. - Cincinat Sfintescu Urbanistica (Stiinta) are rolul de a stabili primplanuri,raporturile permanente care trebuie sa existe intre aglomerarile omenesti,cladirile pe care le ocupa si terenurile care le influenteaza in mod direct. Amenajarea teritoriului este actiunea si practica (mai degraba decat stiinta,tehnica sau arta) de a dispune in ordine spatiul unei tari si dintr-o viziune prospectiva oamenii si activitatile lor,echipamentele si mijloacele de comunicatie pe care le pot utiliza si tinand cont de constrangerile naturale,umane,economice,deci strategice. Amenajarea teritoriului este o disciplina stiintifica si o activitate care stabilesc,realizeaza si urmaresc pentru o perioada definita si pentru un teritoriu delimitat dupa un anumit criteriu : miscarea functiunilor pe zone,miscarea populatiei pe zone,raporturile dintre zonele construite si zonele neconstruite. Urbanismul este disciplina stiintifica si act. care stabilesc,realizeaza si urmaresc pentru o perioada definita si pentru un teritoriu definit dupa un anumit criteriu:miscarea functiunilor in cladiri si pe terenuri,evolutia constructiilor pe parcele, raportul dintre spatiile construite si spatiile neconstruite pe parcele.

CURS 7 5.04.2002 Parcela (lot) este o suprafata de teren cu limite vizibile sau nu pe teren;suprafata de teren care are un proprietar,un numar acadstral,este situata intro unitatea administrativ-teritoriala. - parcela este elementul constituiv al proprietati pe intreg teritoriul tarii. - nu intotdeauna limitele parcelei sunt materializate (terenuri agricole) - exista si parcele de apa (Delta Dunarii sau pe anumite lacuri alte tari cu mult litoral unde si economia este astfel structurata) Proprietarul parcelei persoana fizica,juridca,grup,etc. Numar cadastral cadastru instrument fiscal de evidenta a proprietatilor in scopul impunerii de impozite proprietarilor.

La noi in tara cadastrul are o lege 7/1996 care spune ca cadastrul general este un instrument obligatoriu de evidenta tehnica,economica si juridica a terenurilor si bunurilor imobile de pe teritoriul tarii indiferent de proprietarul bunurilor si destinatia bunurilor. Entitatile de baza ale cadastrului general sunt parcela,constructia si proprietarul.Prin aceasta lege fiecare proprietar este obligat sa-si inregistrezeterenul cu o masuratoare prealabila.Terenurile primesc un numar cadastral. Se inregistreaza miscarile,schimbarile (de suprafata,impartire,proprietari).La un moment dat cadastrul este istoricul proprietatii. - Primul cadastru in Europa Franta Napoleon stat centralizat - Carti funciare austro-ungari (Ardeal) 1984 lupta contra proprietatii private calcare in picioare a acestor evidente (cadastrul se ia de la inceput) ONGC oficiul national de geodezie si cadastru (fac tehnic cadastrul tin evidenta tehnica) Depozitarea actelor se face la judecatorie (justitia este garantul societatii).In fiecare judet exista o sectie registrul bunurilor cadastrale este o parte speciala a tribunalului care tine registrele cadastrale (numai justitia lucreaza cu bunurile). Fiecare parcela are numarul ei cadastral iar ca identificare poate avea si un numar (adresa postala numai in intravilanul localitatii). O parcela se inscrie pe un teritoriu administrativ.

comuna comuna

limita administrativa

- acelasi proprietar are A si A (parcele) in 2 teritorii administrative diferite Ce forte determina limita parcelei? 1 Proprietatea (discriminantul principal este proprietarul) 2 Limita teritoriului administrativ 3 Intravilanul localitatii (mai putin important) EXPUNERE PARCELA

- elementele definitorii pentru parcele determinate in 6 familii: 1. elemente de identitate 2. elemente geometrice 3. elemente urbanistice 4. elemente economice 5. elemente juridice 6. elemente tehnice 1. ELEMENTE DE IDENTITATE ALE PARCELEI a. proprietarul/proprietarii b. vecinii

domeniu privat

STRADA

domeniu public

c. numar cadastral (numar de 8 cifre) d. daca este cazul adresa postala e. teritoriul administrativ in care se inscrie parcela Dosar cadastral in care exista fisda bunului imobil (plan de situatie al parcelei cu toate dimensiunile,unghiurile,proprietar,vecini) 2. ELEMENTE GEOMETRICE ALE PARCELEI a. Limitele l Ll2 Ll1 limita din (fund) spate

La

STRADA aliniament parcela domeniul public limita catre

- exista parcele cu mai multe aliniamente (parcela de colt) - exista parcele care nu au aliniament b. Dimensiunile limitelor exista un sistem de notatii speciale La = lungimea aliniamentului l = adancimea parcelei (pe o perpendiculara la mijlocul aliniamentului) Ll1 si Ll2 = lungimea limitelor laterale In regulamentele urbanistice se dau dimensiuni minime (ex: dimensiunea minima a aliniamentului va fi de 9 sau 15 m) pentru a fi parcela construibila c. Unghiul limitelor laterale cu aliniamentul

mai ales parcele provenite din terenuri agricole

cu cat unghiul este mai apropiat de 90 cu ata parcela este mai usor construibila (15 fata de 90) Parcela nefolosibila d. Raportul intre laturi 9din punct de vedere al constructibilitatii) l l / La = 0.51.0 raport optim

La

e. Suprafata parcelei (construibilitate) - regulamentele de urbanism introduc dimensiuni minime (150-200m) - exista o legislatie locuinta (suprafata minima) - familia medie (2.8) locuire convenabila (fiecare persoana are o camera) locuinta 3 camere (70m) 7 x 10 m (cladire parter)

scara 10 13 parcela cu dimensiuni corespunzatoare P+1

7 P

Suprafat minima este un standard al nivelului si evolutiei sociale. 3. ELEMENTE URBANISTICE - caracteristicile parcelei care sunt legate de amplasarea parcelei intr-un teritoriu. Enumerare dupa puterea de condit. arhitecturala: A. Amplasare in localitate/cartier

- regulamentele urbanistice subliniaza modul diferit de constructie in centrul orasului (regim inchis de inaltime mai mare);marginea orasului (constructii pavilionare pe laturi sau alipite pe o parte) - in cartier strada importanta sau fundatura (parcela de colt,parcela de camp) B. Accesele dinspre strada ale parcelei (acces pietonal) - in unele parti este limitat

DESEN 45
* fixarea accesului influenteaza foarte mult solutia de arhitectura

DESEN 45
Legea prevede ca odata stabilit un coridor de trecere nu se mai schimba C. Zona seismica;vanturi;temperaturi - Romania seismicitate puternica (o foarte mica parte de terenuri nu este afectata de seism) in functie de acceleratia seismica norme de alcatuire a cladirii Modul de construire,impartiri interioare,materiale folosite influentate de seismicitate Vantul important pentru modul de alcatuire al cladirii.Anumite parti ale constructiei expuse la vanturi puternice determina nepracticarea golurilor,dublarea peretilor. Vanturi puternice de-a lungul apelor,pe inaltimi,campuri deschise. Cladirile izolate au mult spatiu dinspre zona de vant puternic sunt foarte afectate - traiectoria se modifica dupa strazi

N-E se descompune in 2 componente

mai accentut

Temperaturile Romania regim de temperatura cu diferente de 70 intre

temperaturi extreme;lungi perioade de inzapezire;exista zone unde inghetul este prezent mai mult de un an (Suceava,Bucovina) pamantul este inghetat

- exista foarte multe momente de trecere prin 0 (contractare/dilatare).Toate materialele au miscare (caderea placilor, placajelor de piatra).Gelivitatea materialelor le face foarte vulnerabile la tot ce se intampla in tara noastra. - caldura este alt factor distructiv cand nu este controlata - dispunerea cladirilor dupa axa termica cladiri taranesti (evita nordul)
V2 constructie

parcela are orientarea catre toate punctele cardinale

V2

prinde mai mult soarein aceasta varianta decat in V2

CURS 8 12.04.2002

DREPT URBANISTIC - elementele urbanistice pozitia parcelei in teritoriu care conduce la anumit mod de organizare functionala (influenteaza programul cat si modul de organizare) D. Relieful terenului influenteaza covarsitor constructia - la o panta mai mare de 10% constructia devine o problema complicata

Constructiile taranesti (deal,munte) nivelul inferior (bucatarie) nivelul superior (de locuit) - In sistemul tehnic bazat pe constructii tip,se sapa si se rezolva cladirea ca si cum ar fi fost pe teren plat investitii suplimentare (ziduri de sprijin ale terenului) - aceasta tehnica brutalizeaza peisajul - in Elvetia sunt foarte frecvente constructiile in panta :

+3

O construire pe teren in panta presupune o restrangere;o inaltare pe verticala

E. Calitatile terenului de fundare influenteaza covarsitor modul de construire.Un teren prost de fundare impune o restrangere a constructiei - 1/3 din terenul Romaniei proaste de fundare macroporice (se umfla,se desumfla) - 1/3 teren bun - 1/3 teren foarte prost masuri foarte complicate se impun rezolvari;constructii diferite - tari cu teren foarte stancos Scandinavia,o parte a Angliei,Frantei (substratul de pamant este stanca constructiile stau pe stanca;la Stockholm tunel de metrou sapat doar in stanca) 4. ELEMENTELE ECONOMICE ALE PARCELEI trasaturi caracteristice fiecarie parcele,mentionate in actul eliberat de primarie certificatul de urbanism : elemente economice elemente tehnice elemente juridice A. Elemente economice : I. Folosinta parcelei (terenului) modul in care este folosit,utilizat imobilul la momentul constatarii.Pornind de la constatare orice schimbare trebuie aprobata de primarie. - Folosinta determina impozitare (diferita in functie de utilizare).Dupa schimbarea folosintei administratia financiara schimba impozitarea. II. Destinatia parcelei,imobilului modul de utilizare a parcelei stabilite de planurile urbanistice si de amenajarea teritoriului.Ca urmare,tot ce se construieste trebuie sa tina seama de destinatia viitoare. - Folosinta si destinatia sunt trecute in certificatul de urbanism. III. Impozitul asupra terenului stabilit in functie de folosinta,contribuie covarsitor la pretul terenului.Nu este trecut in certificatulde urbanism,se poate calcula profitul terenului.Exista sisteme diferite de impozitare a terenului intravilan si a teritoriului extravilan 9impozit agricol si impozit pe teren mai mare) T.A

T.I

A D

A,B,C,D

A,B,C,D zone cu impozite diferite A zona cu impozitul cel mai mare B zona cu impozitul cel mai mic - Impartirea este valabila pentru municipii si orase.Pentru sate este o impartire in 2 categorii: A si B.Administratia publica locala stabileste in limita legii (acorda un minim,maxim). IV. Pretul terenului nu e trecut in certificatul de urbanism.Este principalul element economic al terenului.Se formeaza pe baza a ce poate face terenul si pe impozit.Mai exista si alti factori: centralitatea terenului vecinatatea unui drum important localitatea de care apartine - Pretul terenului este foarte diferit.Teren agricol max 1 euro/m ;teren intravilan 10 euro/m - localitati mici;Bucuresti cateva sute de $/m (functie de calitatea zonei).Acest pret conduce la dterminarea modului de construire : pret mare,constructie densa rentabilitate ; pret mic,constructie de volum si densitate mai mica. 5. ELEMENTELE JURIDICE ALE PARCELEI I. Proprietarul (proprietarii) parcelei inscris la biroul de carte funciara.Cand se schimba proprietarul se face schimbarea si in cartea funciara. - Statul administrator numit pentru teren II. Limitele terenului cine sunt vecinii terenului.Este foarte important mentionat in toate actele. III. Locatia unor drepturi de proprietate s-au facut dezmambrari ale dreptului de proprietate.Apar noiactori locatorul (proprietar al unui imobil care cedeaza in contract anumite drepturi de proprietate) locatar (preia un drept de proprietate). * locatari ai unui bloc inchiriau de la stat apartamente.Acum in mare majoritate sunt proprietari asociatie de proprietari si nu de locatari.

IV. Creantele asupra unui imobil datorii pe care proprietarul le are si se rasfrang asupra imobilului: - ipoteca imprumut la o banca in care gajul il reprezinta un imobil.Un imobil care a fost ipotecat este apasat de sarcina platii unui imprumut.Scade pretul terenului (fata de faptul liber de sarcini). - cumpararea in rate ca urmare, valoarea unui imobil cumparat in rate tine seama de ratele ramase de platit+dobanda. - datorii neachitate impozit neplatit (de mai multi ani) V. Drepturile de preemptiune dreptul cuiva de a cumpara primul in cazul vanzarii imobilului.Acest drept este stabilit prin lege care stabileste si ordinea preemptilor.Este un drept feudal.In cazul terenurilor agricole legea restituirii terenurilor : daca un teren astfel dobandit se vinde primii anuntati 1.membrii familiilor;2.vecinii;3.statul ; dupa aceea orice cumparator,daca ceilalti si-au exprimat dezinteresul. - In alte tari intravilan drept de preemptiune are primaria. - iddea de a se mari proprietatea nu de a se faramita VI. Servituti sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil care are un alt stapan. 2 feluri de servituti: 1. naturale 2. antropice (create de om) 1. Determinate de factori naturali exteriori imobilului Ex: terenuri inundate nu trebuie sa fie construit.Terenurile inundabile nu sunt construibile terenuri alunecatoare (dealurile,coastele care pronesc din loc) proprietatea poate fi diminuata sau distrusa complet cursul unei ape scurgerea apei este un proces fizic activ

roade malul concav

RIU (apa)

creste malul convex

Construirea unui dig conduce efectul la urmatorul caz.??? - S-au practicat diguri de aparare a terenurilor agricole (de-a lungul Dunarii) inundarea terenurilor din albia majora amenintarea localitatilor

Variatia apei avea un efect foarte bun (pestii isi depuneau icrele) Zacamintele din subsol bogatiile din subsol apartin statului.Ce se face pe suprafata terenului nu trebuie sa impiteze exploatarea subsolului interdictie de construire;plantarea anumitor specii;folosinta. - Servitutea se plateste (in Romania a inceput sa se plateasca pentru

petrol) Scurgerea apelor de pe alte terenuri

Cel care aare un teren in aval trebuie sa permita scurgerea apei din amonte,fara a o impiedica (B,C nu au voie sa impiedicescurgerea apei,au voie sa o redirectioneze,dar nu sa o intoarca spre terenul vecin). C blocuri

NU! rau

Cazul de la Piatra Neamt blocurile se inunda

CURS 9 19.04.2002 VI. Servituti sarcina asupra terenurilor,imobilelor,nu asupra proprietarului. El trebuie sa tina seama de ele. DREPTUL DE SERVITUTE orice proprietar are drept sa instituie in folosul proprietatii sale orice servitute permisa de lege. 2. Servituti create de om pot fi : - create prin puterea legii - create prin conventie (in ecartul pe care-l da o lege) Servitutea de trecere pe un teren

fond dominant teren infundat (codul civil) fond aservit este generat de servitutea pe care B i-o impune pentru a iesi la strada

A
STRADA

Terenul care nu are iesire la strada poate cere trecere la strada printr-un teren invecinat ,astfel incat trecerea sa fie pe traseul cel mai scurt,platind proprietarului trecerea. Legea spune ca odata ce B a obtinut aceasta trecere,A nu are voie sa impiedice cu nimic aceasta trecere (sa nu planteze nimic,etc). A este aservit lui B - Legea spune ca traiectoria nu poate fi schimbata decat cu dorinta amandoura (A,B). - Acest drept de trecere se refera si la conducte,racorduri nu numai la autovehicule si oameni.

Accesul la apa curgatoare,lac sau chiar mare;fie la o fantana

- apa curgatoare

Zona plaja

Proprietarul trebuie sa mentina neutilizat si vizitabil o portiune de mal. Nu trebuie construit,iar malul trebuie intretinut (erodare de catre ape)

D - proprietate aflata la malul marii Marea este un ecosistem (apa+zona de tangenta a apei cu pamantul)

Apa marii

Legea de protectie a litoralului legea defineste linia tarrmului (problema de ecologie evaluare si stabilire a ei) Unde exista flux si reflux zona - legea mai stabileste si zona de plaja care apartine domeniului public al statului D = distanta fata de linia plajei

Zona de protectie O proprietate poate incepe dupa D D Marea

- tarmul marii = demarcatie intre zona umeda/zona uscata - Taluzul are nevoie de circulatie,pentru a fi intretinut. - O proprietate nu trebuie sa ajunga la apa;exceptie fac proprietatile militare Acces la o fantana in special unde apa este greu de gasit O fantana se face unde filonul este mai usor de gasit.Este posibil ca 10 proprietati sa colaboreze pentru realizarea unei fantani. Aceste lucruri rezulta din traditie,apoi au fost legiferate.

Exploatarile subterane exploatarea se face prin diferite metode servituti pentru proprietatea terenurilor de la suprafata. - Se poate interzice construirea (cand sunt cariere inchise sau deschise,etc) - Exploatarea petrolului sonde puncte de lucru repartizate in teritoriu;se ajunge la ele pe drumuri (alimentare cu energie electrica) petrolul se intoarce (extras) tot pe acest drum prin conducte. - Exista un foarte mare risc : explozii,poluare. Instalatii de transport ale energiei sau fluide sistem de linii de inalta tensiune.Au zona de servitute de-a lungul liniei.Se stabileste la o inaltime egala cu stalpii (1.5 m) la dreapta si la stanga.Nu se pot planta arbori. - fluidele (apa,petrol,gaze,etc) au zona de protectie de-a lungul conductei,sa nu se provoace accidente.Sunt zone menajate.

Servitutea zidului sau santului comun C D E

Limita de proprietate

Domeniu public

Banda de teren de coproprietate de-a lungul limitei parcelei.Latimea este este detreminata de latimea elementelor ce despart aceste proprietati.

Este adresata modului de delimitare a oricarei parcele. - Lege zidul sau santul comun ce desparte cele 2 proprietati este proprietate comuna a celor 2 vecini.Ei nu pot sa iasa din aceasta coproprietate fortata. * zid gard sant latimea variaza dupa elementul constitutiv ce materializeaza separarea. - Porprietatea terenului A are in proprietate 2 tipuri de terenuri (proprietate exclusiva,marginita de o banda in coproprietate cu vecinii). - Exceptia este catre strada.Cu domeniul public nu este coproprietate. Linia mediatoare (limita de proprietate)

Zid de caramida

a a

2a

2a = latimea benzii de coproprietate - Daca vecinii nu se inteleg,pot face element despartitor numai pe proprietatea lui A F

Nu mai este coproprietate,este numai proprietatea A Vecinii sunt condamnati la coproprietate sunt obligati sa se inteleaga.

- Lege : dreptul de proprietate conduce la respectarea bunei vecinatati. - In cazul in care elementul despartitor este un gard : Limita de proprietate (gard)

Bulumacii sau stalpii se pun alternativ

Limita de proprietate (gard)

Bulumacii sau stalpii numai pe partea celui care l-a construit SANT :

Coproprietate pamantul se aseaza pe ambele parti

2a

Cand vecinii nu se inteleg

Tot ce se face catre domeniul public se face pe terenul proprietarului. URMARILE SERVITUTII ZIDULUI SAU SANTULUI COMUN - zidul sau santul comun nu pot fi gaurite,reparate,daramate fara acordul coproprietarilor. - nu se poate sprijini o constructie pe zidul comun fara acordul celor 2 coproprietari (declaratie autentificata la notar) - inaltimea ingradirii intre 2 vecini se stabileste prin regulamente,dar nu poate fi mai mica de 2 m

libertatea primariei de a impune inaltimea si modul de alcaturie al despartirii de domeniul public. (in alte parti delimitare gard viu 70 cm) - cat de inalta este o proprietate ?Legea nu defineste asta. arbust

arbore

50 cm

min 2m

Limita arbori coproprietate a celor 2 vecini

- partea ce depaseste limita de proprietate (a unui arbore) apartine vecinului care poate face ce doreste cu el - langa zidul sau santul comun nu se pot face constructii care pot periclita acele element comun sau proprietatea vecinului Ex: depozit elemente combustibile,grajduri,closete cu hasna Imperiul Bizantin Justinian Bazilicalele (regulile vin dintr-o istorie de milenii) * In tara noastra au fost aplicate legi diferite:

Transilvania,Banat urmari ale codului civil austriac Basarabia functioneaza codul rusesc Dobrogea cand romanii au reocupat aceasta parte exista sistemul otoman (turcesc)

sisteme anterioare unirii Romaniei


Sistemul austriac Exista un zid comun intre 2 cladiri

min 5 cm

planseu

Trebuie sa ramana 10 cm intre gauri