Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA CATEDRA CONSTRUCTII ARHITECTONICE

PROIECT DE CURS
la Sistematizarea verticala Tema:

Sistematizarea verticala a unui cartier

A elaborat:

st.gr. U-072 Munteanu Alexandru

A verificat:

conf.univer. Dumitrascu P.

Chisinau 2011

Caracteristica reliefului Din punct de vedere a caracteristicilor teritoriilor urbane, teritoriile oraelor se caracterizeaz n trei grupe principale cu caracteristici separate a condiiilor naturale a teritoriului. Dintre condiiile naturale deosebim: 1) Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitii i orientarea lui (Sud, Nord, Est, Vest). 2) Nivelul apelor subterane. 3) Posibilitatea inundaiilor teritoriului cu apele rurilor, lacurilor, mrilor. 4) Condiii extraordinare (alunecri de teren, carsturi, seluri). Dup caracteristica fiecrei grupe de condiii naturale, teritoriul presupus urbanizrii poate fi mprit n trei categorii: I. teritoriul favorabil; II. teritoriul puin sau limitat favorabil; III. teritoriul nefavorabil; Este evident c teritoriile categoriilor limitat favorabile i nefavorabile pot fi modificate, ameliorate, supuse unor schimbri inginereti cu scopul trecerii lor n categoria favorabil i utilizrii conform cerinelor urbanismului. Astfel, pentru modificarea reliefului se folosete sistematizarea vertical. Protejarea teritoriului contra inundrii poate fi efectuat prin diferite metode, mai des sunt folosite: construirea barajelor, nsipirea artificial pn la nivelul inundaiilor posibile, lrgirea albiei rului n preajma oraului i folosirea rezervoarelor i a bazinelor de ap n calitate de locuri de reglare a cursului apelor atmosferice. Nivelul apelor subterane se micoreaz cu ajutorul drenajelor de transportare a apelor din zona sistematizat. Practic nu sunt folosite pentru construcii terenurile cu alunecri, carsturile i selurile. n categoria teritoriilor favorabile sunt incluse terenurile cu urmtoarele caracteristici: 1) relieful i= (5 - 100) ; 2) inundaii cu stratul de ap mai mic de 0,5 m, nu mai des de o dat la 100 ani (asigurare de 1%), n 50 ani (asigurare de 2%); 3) nivelul apelor subterane Has>3,5 m de la nivelul pmntului; 4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri. n categoria teritoriilor limitat favorabile se includ terenurile: 1) relieful i= (0 - 5) ,(100 - 200) ; 2) inundaii cu stratul de ap mai mic de 1 m, o dat la 50 ani (asigurare de 2%); 3) nivelul apelor subterane Has>2,0 m de la nivelul pmntului; 4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri. n categoria teritoriilor nefavorabile se includ teritoriile: 1) relieful i> 200 ; 2) inundaii cu stratul de ap mai mare de 1 m, o dat n 20 ani (asigurare de 5%); 3) nivelul apelor subterane Has>1,0 m de la nivelul pmntului; 4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri. Clasificarea teritoriilor reprezentate mai sus este recomandat pentru teritorii cu constructii capitale. Pentru spatii verzi indicii prezentati sunt evident altii.
2

n practica urbanismului la prima etap se folosesc doar teritoriile favorabile, n caz de teritorii imense nefavorabile se precaut posibilitatea ameliorrii teritoriului limitat favorabile, ceea ce duce la folosirea teritoriilor pentru formarea unui plan mai compact a orasului sau localittii precutate. Pentru proiectarea planului general a unei localitti, initial se analizeaz teritoriul presupus dup factorii naturali si se alctuieste harta schem de limit a sistematizrii teritoriului dat. Ea const n executarea zonelor nefavorabile din planul teritoriului n scara anumit cu ajutorul semnelor conventionale a factorilor nefavorabili, conform gradrii de mai sus. Sistematizarea vertical Sistematizarea vertical prezint modificarea formelor reliefului existent cu scopul crerii unor noi forme corespunztoare cerintelor urbanismului, care vor asigura: - scurgerea liber a apelor de suprafat - crearea unor terenuri cu caracteristici necesare pentru constructii - crearea unor forme de relief capabile pentru asigurarea trasrii retelelor ingineresti urbane. n practica de proiectare real sistematizarea vertical se efectueaz de obicei la Sc. 1:500 cu echidistanta existent Hex= 0,2 m, n cazuri de necesitate cnd declivittile reliefului sunt foarte mici echidistanta de proiect se poate de luat Hor= 0,1 m. Metodele de sistematizare vertical sunt: a) Metoda profilelor care se foloseste pentru proiectarea sistematizrii verticale a strzilor, pistelor de decolare pe aerodromuri, fsiilor nguste de teren urban. Rareori aceast metod poate fi folosit pentru sistematizarea vertical a terenurilor urbane integre, n acest caz terenul urban se mparte n ptrate sau dreptunghiuri cu laturile de 40,50,...,100 m si mai mult se construiesc profile longitudinale pe o directie a laturilor dreptunghiurilor, apoi tinnd cont de cotele de proiect initiale se construiesc profile longitudinale consecutiv pe directiile perpendiculare. Este evident c uneori devine imposibil pstrarea cotelor de proiect initiale si ne rentoarcem la corectarea profilelor cu scopul racordrii cotelor de proiect initiale n punctul de intersectie a profilelor. Aceasta aduce adeseori la lucrri suplimentare imense, de aceea aceast metod este limitat. b) Metoda grafic analitic care const n folosirea calculatoarelor si aparatajului matematic complicat de descriere, reprezentare a reliefului cu ajutorul curbelor de nivel, exprimate sub form de ecuatii matematice. Se folosesc rar din motive de: volum mare a informatiei initiale si de descrierea reliefului n form matematic. c) Metoda curbelor rosii de nivel care d posibilitatea modificrii formelor de reliefului existent cu ajutorul liniilor rosii de proiect (curbe de nivel proiectat) cu echidistanta curbelor de nivel existente mai mare de ct echidistanta de proiect, fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scar mpreun cu curbele existente, curbele rosii de nivel vizual caracterizeaz gradul de modificare a formelor reliefului existent reiesind din scopul si cerintele de pstrare maximal posibile a formelor de relief existente. Aceast conditie va fi satisfcut atunci cnd curbele de proiect vor fi maximal apropiate de curbele existente.
3

De obicei, relieful este caracterizat n linii generale cu curbe de nivel cu echidistanta destul de mare, cu scopul detalizrii formelor reliefului proiectat este necesar micsorarea valorii echidistantelor si din practic, echidistanta se recomand: Hnech=2.0 m => Hrosuech=0.5 m Hnech=1.0 m => Hrosuech=0.2 m Hnech=0.5 m => Hrosuech=0.1 m Cu ajutorul curbelor rosii este posibil att detalizarea reliefului ct si generalizarea lui. Detalizarea este necesar n cazuri cu relief cu forme complicat schimbtoare. Pentru detalizare sunt necesare unele msuri topografice suplimentare si invers pentru generalizarea reliefului nu sunt necesare msurri topografice si ea se foloseste n cazuri de relief cu forme omogene. n practica de proiectare real sistematizarea vertical se efectueaz de obicei la Sc. 1:500 cu echidistanta existent Hex=1.0 m si echidistanta de proiect Hpr=0.02 m, n cazuri de necesitate cnd declivittile reliefului sunt foarte mici echidistanta de proiect poate fi de Hor=0.01 m. Schema sistematizrii verticale Cu scopul rezolvrii mai multor probleme urbanistice i n special cu scopul organizrii reliefului localitilor urbane la etapa proiectrii planului general a oraelor se nfptuie te i schema sistematizrii verticale a teritoriului.Ea const n urmtoarele : planul preventiv a oraului la o scar anumit cu relieful teritoriului exprimat prin curbe de nivel existente(negre),se traseaz tot preventiv reeaua strzilor principale pentru stabilirea declivitilor admisibile i calculul preventiv a cotelor punctelor importante a teritoriului (punctele de baz).Drept puncte importante se fixeaz punctele de intersecie a strzilor i unele puncte importante din punctul de vedere a frngerii declivitilor pe strzile urbane.Astfel n planul sistematizrii verticale n scara dat vom avea o serie de puncte cu informaia necesar a cotelor reliefului existent,de proiect i valorile declivitilor sectoarelor de strzi urbane pe tot planul oraului echivalent cu planul general al localitii. Sistematizarea vertical a strzilor urbane Prin proiectul de sistematizare a unui oras se determin pozitia n plan orizontal ti plan vertical retelei principale a strzilor, pietelor, cartierelor, precum si a unor constructii izolate. Amenajarea reliefului astfel nct s corespund necesittilor de constructie, circulatie si scurgerii apelor se face cu ajutorul proiectelor de S.V. Aceasta se elaboreaz concomitent cu planul general al orasului si fac parte integrant din planul de sistematizare a orasului. La ntocmirea proiectelor de S.V. a terenului se utilizeaz datele ridicrilor topografice. La amenajarea terenului trebuie de avut n vedere principiul minimului de deplasri de pmnt. Prin proiectul de S.V. se va cuta s se realizeze o compensare a terasamentelor si se va evita transporturile la mare distant, cu aceast ocazie trebuie s se tin seama si de utilizarea pmntului ce rezult din spturile pentru fundatiile constructiilor.

Proiectul de S.V. a strzilor urbane se ntocmeste pe baza schemei de amplasare pe vertical a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele nivelrii n punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri. La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversal, pe care se indic ltimea prtii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si pantele transversale. Trebuie de avut n vedere c cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc n dependent de pantele admisibile ale drumurilor urbane, conform cerintelor normative n vigoare NRC II 60 75. Categoria drumului si strzii Strzi cu drumuri magistrale: a) cu destinatie orseneasc b) cu destinatie raional c) cu tranport de mrfuri Drumuri cu destinatie rapid Strzi si drumuri cu destinatie local a) strzi din localitti b) strzile raionale comunale, industriale etc. c) treceri Panta longitudinal Diferenta algebric a pantelor sect. nvecinate 7 10 7 5

50 60 40 40

80 40 80

7 -

Determinarea pozitiei curbelor de nivel proiectate ncepe cu calcularea pantelor longitudinale proiectate a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse ntre punctele de schimbare a pantei, conform formulei: il=h/d=H/L, unde: h diferenta curbelor de proiect d distanta dintre aceste puncte rosu it=20. l1=H ech/il; l2=(B/2)xitr/il, unde B ltimea strzii, Hrosuech=0,20 m. De exemplu: L=148 m. HA-B=50-47=5 m. il= HA-B/L=3/148=0,02 l1=Hrosuech/il=0, 2/0.02=10 m l2=(B/2)xitr/il=(15/2)x0,02/0.02=7.5 m. Sistematizarea vertical a intersectiilor de strzi urbane Reiesind din scopul principal a sistematizrii verticale evacuarea liber a apelor de suprafat, momentul cel mai important n procesul sistematizrii verticale a intersectiei l constituie crearea unor astfel de forme noi de suprafete care vor asigura scopul dat.
5

Aceasta nseamn racordarea corect a curbelor de nivel ce vin spre intersectie respectnd valorile necesare ale declivittilor pentru asigurarea scopului dat. Este evident c intersectia propriu zis uneori se va modifica esential, forma profilului transversal mcar a uneia dintre strzile de intersectie. Din practica de proiectare vom deosebi 2 cazuri de proiectare a sistematizrii verticale a intersectiilor: a) Strzile de intersectie sunt de aceeasi categoriie si parametri. n acest caz forma suprafetei intersectiei se aduce n apropierea formei reliefului n locul dat cu o singur declivitate general de orientare a reliefului. Adic n preajma intersectiei profilele transversale ale strzilor capt forma ntr o singur pant. Trecerea treptat spre aceast form ntr o singur pant a profilelor transversale se efectueaz treptat la distanta 30-50 m de la intersectie, racordnd curbele de nivel ale strzilor de intersectie. Dac relieful prezint pante spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenaja n form de acoperis cu coama situat simetric fat de strzile paralele, sau deplasate lateral, dup conditiile locale. Cnd suprafata cartierului este strbtut de o cumpn natural a apelor, linia de intersectie a celor dou plane se formeaz coama suprafetei cartierului poate fi proiectat fie suprapus peste coama natural a cumpenei apelor, fie putin deplasat, n asemenea cazuri se asigur evacuarea apelor de suprafat cu miscri minime de terasament. Cartierele de pe terenurile de coast se amenajeaz n form de terase. Fiecare teras trebuie s aib drumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelor de suprafat spre rigola strzii celei mai apropiate sau la canalizarea subteran a cartierului. Nu se admite evacuarea apelor spre terasele din aval pentru a nu se provoca inundarea acestora. La proiectarea sistematizrii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii de nivel proiectate. Datele principale ce servesc la ntocmirea proiectelor de sistematizare vertical ale cartierelor sunt cotele principale ale cldirilor (negre,rosii). Cotele negre ale cldirilor se calculeaz. Cotele rosii de proiect a cldirilor se calculeaz identic dup cotele rosii de proiect ale terenului. Cota zero a pardoselii parterului se calculeaz: H0=Hrmax+H, m, unde: Hrmax cota rosie maximal a cldirii; H= 0,3...0,5 m nltimea de la cota terenului pn la cota pardoselii. Dup ce am calculat H0 trebuie efectuat verificarea pentru a stabili ca nltimea soclului s nu depseasc valoarea de 1,80 m. Hmaxscl=H0-Hmin1,80 m. n cazul cnd Hscl este mai mare dect valoarea limit admisibil, sub parter se construieste demisol sau etaj tehnic. Una dintre strzile de intersectie este de categorie superioar celeilalte. n cazul dat strzii i se ofer prioritate total pstrnd forma profilului transversal constant pe tot sectorul proiectat inclusiv la intersectie. Racordarea curbelor se face din contul profilului transversal al celeilalte strzi (analogic cazului a).
6

Sistematizarea vertical a terenurilor urbane alturate strzilor Prin proiectul de sistematizare vertical a unui cartier se stabilesc cotele cldirilor, ale drumurilor si aleilor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celor pentru odihn si joc etc. Datele principale care servesc la ntocmirea proiectelor de sistematizare vertical ale cartierelor sunt cotele cldirilor principale. Prin proiectul de sistematizare vertical trebuie s se urmreasc asigurarea scurgerii apelor de suprafat n conditii ct mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu utilizarea rational a pmntului rezultant din aplanarea terenului si din spturile fcute pentru fundatiile cldirilor si a celorlalte amenajri si instalatii evitndu se transporturile la distante mari. Apele de suprafat trebuie s se scurg pe ct posibil prin scurgerea liber si pe drumul cel mai scurt, prin rigolele strzilor. La sistematizarea vertical drumurile si aleile din interiorul cartierului formeaz o retea pentru evacuarea apelor de suprafat si ele trebuie s fie n acest scop proiectate cu declivitti corespunztoare asigurrii evacurii apelor dincolo de limitele cartierului. Relieful cartierului dup sistematizarea vertical poate avea forme diferite. n cazul unui cartier cu relief linistit cu nclinare dominant unilateral suprafata cartierului poate fi sistematizat sub forma unui acoperis cu un singur versant plan, form care asigur evacuarea si scurgerea n conditii bune a apei de pe terenul cartierului si de pe drumurile si aleile interioare.

Literatura Drumuri urbane A.Pinescu, Bucuresti 1962 Drumuri urbane A.Pinescu, Bucuresti 1983