Sunteți pe pagina 1din 3

Arta egipteana impresioneaza mai ales prin surprinzatoarea sa modernitate. Este o arta de mare demnitate si distinctie.

Nu tine deloc sa emotioneze, este cea mai impersonala din intreaga arie culturala oriental, afisand o vizibila mandrie dar lipsita de aroganta sau duritate profund umana prin marea ei simplitate. Viata ei se comunica privitorului in mod direct din gestul natural si din atitudinea exacta a personajului uman reprezentat.Arta egipteana este dominata de ideologia religiosa si de cea monarhica. Artistul nu pune accenul pe estetica. El trebuie sa ilustreze o idee politica sau religioasa.Acest lucru se observa in arhitectura, sculptura, din ideologia egipteana antica moarte este conceputa ca o continuare fireasca a vietii,iar cea mai bogata imagine a vietii egiptene apare in basoreliefuri si in picture. Pentru a-si continua viata dincolo de moarte defunctul trebuia sa fie insotit de ceea ce il inconjurase si in viata terestra, "intrucat, pentru egipteni, nici o diferenta nu trebuie sa deosebeasca viata se dincolo de mormant de cea actuala" (P.Francastel)

Imaginea unei persoane, a unui obiect, a peisajului a faunei precum si a scenelor de ocupatii cotidiene, reproduce integral si in esenta realitatea modelului sau prelungind-o sau eternizand aceasta realitate. Potrivit acestei credinte imaginea este tot atat de reala ca si obiectul reprezentat.

Pictorii egipteni au cunoscut arta de a pune in valoare, unul prin celelalt, doua tonuri vecine si desi nu cunosteau perspectiva - bustul barbatilor era brun galbui si al femeilor galben

deschis - iar mijloacele sale cromatice erau sarace - limitate la sase culori fundamentale: alb, negru, rosu, verde, albastru si galben - ei au ajuns totusi la un stil liber in care apare chiar si umbra, un stil in care domina gratia liniei pure, varietatea tentelor, finetea in redarea transparentei apei si a rochiilor, in minutiozitatea de miniaturism a bijuteriilor a faldurilor si a frunzisului.Cu pensule din trestie zdrobita la un capat,sau din fire de palmier,pictorul egiptean picta in tempera obtinand interesante efecte de transparenta culorii:pestii in apa,un corp de femeie intr-o transparent rochie de in etc.

La fel ca arhitectura ,sculptura si pictura egipteana era subordonata unei ideologii religioase sau politice. Ca atare, trebuia sa respecte traditia si canoanele respective. Egiptenii aveau o exceptionala vocatie a culorii; a culorilor vii, vesele, delicate. Desenul este precumpanitor ,linia neagra contureaza accentuat formele,culorile sunt asezate in pete uniformefara nuantari care sad ea impresia de volum.In pictura personajele tin capul din profil, bustul se vede frontal, soldurile circa trei patrimi iar picioarele din lateral. Se practica tehnica frescei iar scenele sunt asezate in frize pe toata suprafata peretelui,de la sol la tavan.Tematica este bogata,cu scene din viata cotidiana(banchete,dansuri,diferite ocupatii) sau ritualuri de cult si inmormantare. Desenul de mai jos este un fragment dintr-o pictur mural de pe un mormnt din Teba, cca. 1400 .Hr., i nfieaz un heleteu ntr-o grdin. Este interesant de remarcat c, n privina organizrii spaiale, se recurge la metode de perspectiv combinate cu alte procedee picturale care nu au nimic n comun cu iluzia de spaiu. Se remarc folosirea perspectivei verticale n cazul celor dou iruri de copaci din fundal i din planul apropiat. n heleteu se observ suprapunerea

contururilor, dar nu se constat nicieri o micorare a dimensiunilor sau un racursi care s sugereze adncimea picturii.

n aceast pictur apar cteva elemente care par incongruente cu sistemul de perspectiv utilizat. irul de copaci aezai orizontal din partea stng i imaginea heleteului vzut de sus nu se potrivesc cu schema general a lucrurilor, interpretat din punct de vedere al perspectivei. Aceste trsturi pot fi explicate mai bine dac ne gndim la mai multe puncte de observaie, ceea ce ar sugera faptul c pictorul a privit obiectul din cteva unghiuri i a combinat multiplele lui observaii n aceast pictur. i figura uman care se vede n colul din dreapta sus este privit din mai multe puncte. Capul este redat din profil, dar ochiul este pictat frontal, la fel ca i umerii. Acest procedeu, cunoscut sub numele de reprezentare fracionat, se bazeaz pe o schimbare de 90 de grade a poziiei punctului de observaie. Nu este un sistem de perspectiv, ci mai degrab o ncercare de eliminare a necesitii de a se reprezenta lucrurile n perspectiv ca nite forme n racursi.