Sunteți pe pagina 1din 2

ersonalitate reprezentativa pentru nceputurile umanismului renascentist, fervent admirator al antichitatii latine, descoperitor al unor manuscrise cu discursuri de Cicero,

partizan al restaurarii republicii romane, autor de opere n limba latina, F. Petrarca (1304-1374) a fost unul dintre cei mai mari poeti italieni, fapt recunoscut nca din timpul vietii, cnd a primit la Roma, pe Capitoliu, cununa de lauri. CANTONIERUL Opera sa poetica cea mai valoroasa, scrisa n limba italiana o constituie Cantonierul (1), volum ce cuprinde n cea mai mare parte sonete (dar si madrigale sau balade) inspirate de iubirea lui pentru Laura de Noves si divizate n: n timpul vietii doamnei Laura si Dupa moartea doamnei Laura. Poeziile evoca, n imagini vibrnd de sensibilitate, momente ale ntlnirilor cu iubita. Toata gama starilor sufletesti ale ndragostitului si gaseste expresia n poezia lui Petrarca. Mai mult dect Beatrice, din care Dante facuse un simbol, Laura este o femeie vie, o prezenta poetica legata cel mai adesea de cadrul natural. LXI Slavite fie clipa, ceas si loc, meleag si an, si anotimp si luna, si ziua-n care ochii tai, stapna, n mine aprins-au vlvatai si foc. Si-n veci slavit dintiul dulce dor n care-am ars cu dragostea-nfratit, si arcul cu sageata atintit, si ranile ce-adnc n piept ma dor. Slavite fie vorbele ce eu, (o, cte !) le-am rostit chemnd spre tine, si lacrimile, si suspinul greu, si versul scris ce faima ta prin mine o spune lumii-ntregi, si gndul meu ce-i doar al tau si nempartit cu nime. CXXXIV Nici pace n-am, nici lupta nu ma-mbie; ma tem si sper, si ard si sunt de gheata, si zac rapus si zbor pna-n tarie nimic nu prind si-o lume strng n brata. Stapna am ce-n mna ei ma stie, dar nu ma vrea, nici nu ma lasa n viata; Iubirea-ntr-ajutor nu vrea sa-mi vie, nici viu ma vrea, nici cum sa scap ma-nvata. Vad fara ochi, strig fara limba-n gura, sa mor rvnesc si chem dupa-ajutoare, mi-s ceilalti dragi si mie-mi caut vina. Zmbesc n lacrimi, totul mi-e tortura, viata si moartea-mi sunt la fel de-amare si numai tu, stapna, esti de vina.

Cantona catre Italia exprima patriotismul poetului, constituind o nflacarata chemare spre unitate si pace adresata seniorilor Italiei dezbinati de lupte fratricide. CXXVIII Italia mea, desi vorbesc zadarnic caci ranile-ti de moarte n-asteapta leac din vorba dreapta-ori buna, as vrea macar, de-aicea de departe, suspinul meu amarnic nadejdea tarii pusa-n el s-o spuna. Spre tine n furtuna, Hristoase, chem; spre tara ta cea draga ntoarce-ti, Doamne, ochii si priveste ce crunt se razboieste si-ncinge scut fara temei, si ghioaga. nmoaie si dezleaga acele inimi pline de ura azi si-ncrncenare cruda, ca glasul tau prin mine, nevrednicul, Stapne, sa-l auda. O, voi, cei pusi de soarta-n fruntea tarii, gradina-ntre gradine, de-a carei mila ati uitat a plnge, ce cauta-attea spade-aici straine(2)? Vreti pna-n geana zarii tarna verde sa-i mnjiti cu snge? Hraniti nadejdi natnge si-amar va-nseala scurta judecata, de-n mercenari vreti sa gasiti credinta. Vrajmasi, nu biruinta cstiga cel ce-aduna osti cu plata.