Page 1 of 9

TRATATUL DE LA MAASTRICHT SI MONEDA EURO

Tratatul privind Uniunea European, semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht i intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993 se plaseaz dincolo de obiectivul economic iniial al Comunitii (realizarea unei piee comune). Tratatul marcheaz astfel trecerea la o nou etap n procesul de creare a unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele Europei. Tratatul a instituit o Uniune European format din cele 12 state membre ale Comunitilor Europene: Belgia, Danemarca, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia i Spania, la care au aderat apoi nc 15 state n 1995: Austria, Finlanda i Suedia, n 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh, Slovacia, Slovenia i Ungaria, n 2007: Bulgaria i Romnia. UNIUNEA EUROPEAN Conform Tratatului de la Maastricht, Uniunea European are la baz trei piloni: Pilonul I: Comunitile Europene, nglobnd cele trei comuniti existente: Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO), Comunitatea European a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) i Comunitatea Economic European (CEE), a crei denumire este schimbat n Comunitatea European. Pilonul II: Politica extern i de securitate comun Pilonul III: Cooperarea n domeniul Justiiei i al afacerilor interne. Nivelurile de cooperare sunt diferite. Dac n primul pilon, instituiile jucau un rol important n luarea deciziilor, n foarte multe domenii fiind luate prin majoritate calificat, n cadrul pilonilor al doilea i al treilea, cooperarea instaurat este de tip interguvernamental, rolul instituiilor UE rmnnd limitat. STRUCTURA TRATATULUI Documentul include un preambul, urmat de apte titluri: - Titlul I include prevederi comune referitoare la Comuniti, politica extern i de securitate comun i cooperarea judiciar. - Titlul II conine amendamente la Tratatul de instituire a Comunitii Economice Europene (Tratatul CEE); - Titlul III amendamente la Tratatul CECO; - Titlul IV amendamente la Tratatul CEEA; - Titlul V introduce prevederi referitoare la politica extern i de securitate comun (PESC); - Titlul VI include prevederi despre cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne (JAI); - Titlul VII conine prevederi finale.

COMPETENELE COMUNITII SE EXTIND

Page 2 of 9

Prin Tratatul de la Maastricht, Comunitatea European poate adopta aciuni n ase noi domenii: - educaie i pregtire profesional; - cultur; - tineret; - protecia consumatorilor; - reele transeuropene; - politica industrial. De asemenea, sunt extinse competenele comunitare n domeniul social. Protocolul social, cu toate c nu a fost semnat de ctre Marea Britanie, este anexat la Tratat. Astfel, Statele Membre (cu excepia Marii Britanii) au adoptat dispoziii comune privind promovarea ocuprii forei de munc, mbuntirea condiiilor de munc i via, protecie social, dialog social, dezvoltarea resurselor umane, combaterea excluderii pe piaa muncii. PREVEDERI INSTITUIONALE Tratatul de la Maastricht extinde rolul Parlamentului European. Este creat o nou procedur decizional, procedura de codecizie, n cadrul creia legtura dintre Parlamentul European i Consiliul de Minitri este mai strns, iar raporturile ntre cele dou instituii mai echilibrate. De asemenea, Parlamentul European are un rol n procedura de confirmare a Comisiei Europene. Este recunoscut rolul partidelor politice europene n crearea unei contiine europene i n exprimarea voinei politice a europenilor. Durata mandatului Comisiei Europene a fost extins de la patru la cinci ani. n cadrul Consiliului de Minitri, este extins folosirea votului n majoritate calificat la majoritatea deciziilor adoptate prin procedura de codecizie i la toate deciziile adoptate prin procedura de cooperare. Recunoscnd importana dimensiunii regionale, Tratatul prevede nfiinarea Comitetului Regiunilor, organism consultativ format din reprezentani ai autoritilor regionale. PRINCIPIUL SUBSIDIARITII Prin Tratatul UE, principiul subsidiaritii, aplicat anterior, conform Actului Unic European, politicii de mediu, devine regul general. Conform acestui principiu, n domeniile care nu in de competena exclusiv a Comunitii, aceasta nu va ntreprinde aciuni dect dac aceste aciuni sunt mai eficiente n atingerea obiectivelor dect aciunile ntreprinse la nivel local, regional sau naional. O CETENIE EUROPEAN Articolul 17 al Tratatului instituind Comunitatea European (fostul articol 8) stipuleaz c este cetean al Uniunii Europene orice persoan avnd naionalitatea unuia dintre Statele Membre, conform legilor n vigoare n statul respectiv. Cetenia european nu nlocuiete cetenia naional, ci vine n completarea acesteia, adaugnd noi drepturi: - dreptul de liber circulaie i de stabilire n Statele Membre.

Page 3 of 9

- dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat ter (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protecie consular din partea autoritilor diplomatice ale unui alt Stat Membru, n cazul n care statul din care provine nu are reprezentan diplomatic sau consular n statul ter respectiv; - dreptul de a alege i de a fi ales n Parlamentul European i n cadrul alegerilor locale n statul de reziden. - dreptul de petiionare n Parlamentul European; - dreptul de a depune, la Ombudsmanul European, o reclamaie cu privire la funcionarea defectuoas a instituiilor comunitare. O UNIUNE ECONOMIC I MONETAR Decizia de a crea o moned unic la 1 ianuarie 1999 sub egida Bncii Centrale Europene, reprezint obiectivul final al integrrii economice i monetare pe piaa unic Tratatul de la Maastricht prevede crearea Uniunii economice i monetare n trei etape: - prima etap pn la 31 decembrie 1993 liberalizarea circulaiei capitalurilor; - etapa a doua ncepnd de la 1 ianuarie 1994 o mai larg coordonare a politicilor economice, n scopul de a reduce inflaia, rata dobnzilor i fluctuaiile schimburilor valutare, precum i de a limita deficitele i datoria public a statelor. Aceste criterii trebuie s asigure convergena economiilor statelor membre necesar trecerii la moneda unic. Trecerea este pregtit de Institutul Monetar European. - etapa a treia crearea unei monede unice la 1 ianuarie 1999 i nfiinarea Bncii Centrale Europene. POLITICA EXTERN I DE SECURITATE COMUN n baza mecanismului de cooperare politic stabilit prin Actul Unic European, al doilea pilon al Tratatului de la Maastricht instaureaz o politic extern i de securitate comun care permite adoptarea unor aciuni comune n politica extern. Deciziile trebuie luate n unanimitate, iar msurile nsoitoare prin vot n majoritate calificat. n domeniul securitii, Tratatul definete o politic al crei obiectiv final este aprarea comun, cu sprijinul Uniunii Europei Occidentale (UEO). Statele Membre pot totui continua aciunea la nivel naional, cu condiia ca aceasta s nu contravin deciziilor luate n comun. Dou tipuri de acte pot fi folosite n domeniul PESC: poziii comune (Statele Membre sunt obligate s aplice politici naionale conforme cu poziia Uniunii referitor la un anumit aspect) i aciuni comune (activiti operaionale ale Statelor Membre). JUSTIIE I AFACERI INTERNE Al treilea pilon a fost conceput pentru a facilita i a face mai sigur libera circulaie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene. Deciziile sunt luate n unanimitate i fac referire la urmtoarele domenii: - politica de azil; - reguli de trecere a frontierei externe a Comunitii i ntrirea controlului; - imigrarea; - combaterea traficului de droguri;

Page 4 of 9

- combaterea fraudei la nivel internaional; - cooperarea judiciar n materie civil; - cooperarea judiciar n materie penal; - cooperarea vamal; - cooperarea poliieneasc. Trei tipuri de acte pot fi adoptate n cadrul acestui pilon: poziii comune (poziia UE referitoare la anumite aspecte), aciuni comune (instrument care decide o aciune coordonat) i convenii (de exemplu, Europol a fost nfiinat printr-o convenie, semnat n 1995). REVIZUIREA TRATATULUI Este prevzut o revizuire a Tratatului, dat fiind viitoarea extindere i necesitatea unor schimbri la nivel instituional. Articolul N prevedea reunirea unei conferine interguvernamentale n 1996. Lucrrile conferinei interguvernamentale reunite n 1996-1997 s-au ncheiat prin semnarea de ctre statele membre a Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997. Tratatul de la Amsterdam a intrat n vigoare la 1 mai 1999.

Moneda Euro.
Moneda Euro este moneda unica a Uniunii Monetare Europene (European Monetary Union EMU), adoptata de 11 State Membre UE de la 1 ianuarie 1999, la care s-a adaugat al 12-lea de la 1 ianuarie 2001. In prezent zona EURO este formata din urmatoarele state: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda. Trei tari, Marea Britanie, Danemarca si Suedia, din motive diferite au decis sa amane trecerea la moneda unica. Dar trecerea la Euro este o problema vitala pentru intreaga Uniunue Europeana. Se fac mari eforturi, materiale si financiare, pentru ca mediile de afaceri sa-si adapteze echipamentele pentru utilizarea noii monede si sa faca tot posibilul pentru cresterea competitivitatii firmelor in cadrul pietei unice. Ziua de 1 ianuarie 2002, ziua E, a fost punctul culminant al unei etape de 6 ani, etapa in care un grup de tari europene s-au pregatit pentru a putea utiliza o singura moneda, inlaturand astfel barierele sitemelor monetare nationale. Euro este moneda unica a Uniunii Economice si Monetare, adoptata la 1ianuarie 1999. Semnul pentru moneda unica este E, cu doua linii orizontale, clar marcate, inspirat din litera greceasca epsilon, ca referinta la leaganul civilizatiei europene si la prima litera din cuvantul Europa. Liniile paralele reprezinta stabilitatea euro. In intampinarea zilei e s-au tiparit 14,9 miliarde de bancnote, s-au batut 51,5 miliarde de monede si la data de 11 ianuarie 2002 aproximativ 10 miliarde euro sa fie pusi imediat in circulatie pentru a inlocui monedele nationale. Ferestrele si portile ce domina aversul fiecarei bancnote simbolizeaza spiritul european de deschidere si cooperare. Cele 12 stele, desenate pe bancnote, reprezinta dinamismul si armonia europei contemporane. Reversul bancnotelor infatiseaza poduri ilustrand aceleasi perioade arhitecturale, constituindu-se intr-o metafora a apropierii dintre popoarele europene si dintre Europa si restul lumii. Podurile,

Page 5 of 9

plecand de la cele foarte vechi si ajungand la podurile suspendate sofisticate, caracteristice erei moderne, sugereaza si ele comunicarea continua si extinsa, existenta atat intre tarile europene, cat si intre toate tarile lumii. Realizata de Robert Kalina, de la Imprimeria Bancii Centrale a Austriei, grafica bancnotelor euro este strans legata de de mostenirea culturala europeana, fara sa prezinte insa momente reale, ci simboluri. Desenele lui sunt inspirate din tema "Ani si stiluri in Europa", fiind reprezentative pentru toate statele membre. Referitor la monede, pe o fata a acestora sunt reprezentate graphic simbolurile nationale asupra carora a decis fiecare stat membru. Fata comuna tuturor monedelor, desenata de Luc Luycx de la Monetaria Regala. Belgiana, reprezinta o harta a Uniunii Europene, pe un fond de linii transversale la care sunt atasate stelele. Monedele de 1, 2 si 5 eurocenti pun accentul pe locul europei in lume, in timp ce monedele de 10, 20 si 50 de eurocenti descriu Uniunea ca o grupare de natiuni individuale. Monedele de 1 si 2 euro sugereaza Europa fara granite. Incepand cu 1 ianuarie 2002 vor iesi treptat de pe piata 12 monede nationale, care vor fi inlocuite cu EURO. Trecerea de la o moneda la alta se face pe baza unor rate de conversie fixe. Monedele si bancnotele care ies din circulatie vor avea un termen de preschimbare stabilit de fiecare tara. Moneda Euro a intrat deja in circulatie la data de 1 ianuarie 2002. Ea se prezinta sub forma de bancnote de 500, 200, 100, 50, 20, 10 si 5 EURO si sunt identice in toate cele 12 state. Monedele sunt de 1 si 2 euro, 50, 20, 10, 5, 2 si 1 cent. Monedele sunt emise de fiecare stat si au fata identica, iar pe verso sunt individualizate cu motive specifice fiecarui stat. Care va fi efectul asupra statelor din Europa de Est? Aceste state isi pastreaza inca monedele nationale. Monedele lor nationale nu au o rata de schimb fixa fata de moneda unica. Putem afirma ca trecerea la moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor, marilor companii, prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in principal la: - Stabilitatea monetara (se elimina riscul ratei de schimb pentru tarile din zona EURO); - Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul costurilor, dar si al concurentei; - Transferul fondurilor se va face mai usor si mai ieftin; Reducerea inflatiei (politica monetara comuna va impiedica inflatia dintr-o tara membra sa afecteze celalte state membre EURO . Implicatii ale trecerii la euro pentru IMM (intreprinderile mici si mijlocii). Multe intreprinderi mici si mijlocii percep trecerea la euro ca o constrangere sau un proces generator de costuri suplimentare. In aceasta privinta, se cuvine sa evidentiem ca doar o intreprindere mica si mijlocie din patru, la ora actuala, a facut deja un demers practic in a calcula si evidentia exact efectele introducerii euro asupra operatiunilor sale. Cu cat intreprinderile vor intarzia mai mult in pregatirea pentru moneda unica, cu atat mai mari vor fi costurile de adaptare la care vor trebui sa faca fata. Invers, o buna pregatire si din timp, lear permite intreprinderilor sa beneficieze de o serie de avantaje. a)Avantajele euro pentru IMM In prezent, IMM ezita sa foloseasca mai multe devize datorita fluctuatiilor monetare. Ele dispun foarte rar de mijloace eficiente de a se apara impotriva riscurilor de schimb valutar. De aceea, uneori ele renunta sa stabileasca relatii comerciale in afara frontierelor nationale. Cu euro intreprinderile pot beneficia de o zona monetara stabila, libera de constrangeri monetare, in

Page 6 of 9

interiorul careia devalorizarile competitive nu vor mai exista. Inexistenta in viitor a cheltuielilor de schimb valutar in interiorul zonei euro, ca si a cheltuielilor cu operatiunile de acoperire a riscului valutar ar trebui sa permita IMM accesul la noi piete nationale din UEM, ajungandu-se treptat la o veritabila ,,piata unica interna". La scara europeana economiile realizate numai din disparitia cheltuielilor de schimb valutar s-ar ridica la 30,5 miliarde EUR. Tot introducerea euro ar oferi IMM si noi perspective comerciale, avantajoase atat in ceea ce priveste exportul, aprovizionarile cat si investitiile; trecerea la euro antreneaza o crestere a transparentei preturilor, de care va profita fiecare intreprindere. Va fi mai usor de patruns in celelalte tari comunitare, iar IMM, care pana nu demult isi limitau activitatile la cadrul national, vor putea usor sa acceada la piete straine, din UEM. Noi circuite de distributie, precum vanzarea prin corespondenta, vor putea fi folosite, mai ales datorita posibilitatilor nelimitate oferite de comertul electronic. Noii observatori ai uniunii monetare consider c euro reprezint n mod fundamental un proiect economic. Uniunea European a creat euro, iar acesta este un proiect politic, care timp de mai muli ani a fost mpiedicat s se realizeze. Ideea este c euro a constituit un pas esenial n direcia obiectivului final al integrrii politice, subliniat pentru prima dat n Tratatul de la Roma, din anul 1958, iar tratatele semnate ulterior aratau clar c introducerea euro se bazeaz pe mai mult dect avantajele i dezavantajele economice. Helmut Kohl, fostul cancelar german i unul dintre cei mai nfocai susintori ai uniunii monetare, consider c avantajele economice ale euro au o natur secundar, subliniind n schimb c: Experienele amare ncercate n acest secol, rzboaie i dictaturi, ne-au nvat c proiectul unificrii reprezint cea mai bun asigurare mpotriva unei renateri a egoismului naional, ovinismului i a conflictelor violente . Chiar i astzi, motenirea lsat n urm de cele dou rzboaie mondiale joac un rol important n procesul integrrii europene. Mai exist i alte motivaii politice. Irlanda consider c euro reprezint o modalitate prin care ar putea fi estompat imaginea ei de prelungire a Angliei. Italia dorete evitarea nerecunoaterii de drepturi politice. Frana dorete cu disperare s reduc influena asupra ei a deciziilor luate de Germania n domeniul politicii monetare. Muli lideri germani sper c uniunea monetar va reprezenta carul pe care l trage dup el acest cal" reprezentat de uniunea politic total. Exist tot attea justificri pentru euro cte ri participante sunt, deoarece fiecare naiune din Uniunea European vede un anumit set de avantaje i de dezavantaje. Nu se stie daca avantajele economice ale euro depasesc ca importanta riscurile implicate de socurile economice si instabilitatea politica. Marele pariu pe care si l-au asumat liderii Uniunii Europene este acela ca Europa moderna intra intr-o noua era de adaptare si flexibilitate, care asigura succesul uniunii monetare. Este o dovada de naivitate sa afirmi ca un colaps complet al euro este imposibil numai pe baza faptului ca acest lucru nu este prevazut in Tratatul asupra Uniunii Europene. Cu toate acestea, sansele unui colaps complet al Uniunii Economice si Monetare sunt extreme de mici. Puterea euro este determinate de o varietate de factori. Acestia include nivelul general al stabilitatii economice si politice, stabilitatea fiscala, balanta contului unic, ratele inflatiei si ale

Page 7 of 9

dobanzilor si utilitatea euro ca moneda international de rezerva. Euro a devenit o importanta international de rezerva , nu in ultimul rand in virtutea faptului ca toate devizele interioare din zona euro indifferent de locul in care sunt detinute, au fost convertite automat in euro la data de 1 ianuarie 1999. Este insa improbabil ca euro va reprezenta o provocare serioasa pentru dolarul american in viitorul apropiat. Stabilitatea euro este cel putin la fel de importanta ca puterea lui. Deoarece euro transforma zona euro din 11 natiuni mici si deschise intr-o economie larga si inchisa, este probabil ca Banca Centrala Europeana ca adopta o politica de neglijare benigna fata de alte monede, cum ar fi dolarul american. Acest lucru poate duce in cele din urma la o instabilitate asemanatoare cu cea inregistrata pe pietele de dolari americani. Primi cativa ani de circulatie a euro au fost deosebit de imprevizibili, deoarece Uniunea Economica si Monetara insasi ramane inconjurata de incertitudine. Euro revolutioneaza in multe moduri pietele europene de afaceri. Cel mai important este ca noua moneda reduce diversitatea financiara, conditioneaza expansiunea pan-europeana si promoveaza o armonizare a politicii legate de piata. Cu toate acestea, zona euro ramane o regiune extrem de eterogena, cu 11 guverne cadre legale, caracteristici ale fortei de munca si limbi oficiale diferite. Pe termen scurt si mediu, euro face prea putine sau chiar nimic pentru usurarea situatiei acute a somajului, in ciuda unui potop de repetentii politice care sustin contrariul. Expertii contrazic cu vehement impactul potential pe termen lung al euro asupra somajului. Aceasta contraversa subliniaza una dintre cele mai mari ironii ale euro este absolut neclara daca modificarea cea mai profunda a politicii economice europene din perioada postbelica va face ceva pentru rezolvarea celei mai mari probleme din Europa. Euro aduce modificari importante pe pietele din intreaga lume. Peste noapte, euro a cerut un set complet nou de relatii intre companiile europene si preturile bunurilor si serviciilor pe pietele externe. Pe termen lung, euro poate de asemenea sa creasca costul imprumuturilor din Statele Unite ale Americii, sa devina moneda principala de rezerva si de tranzactie in tarile care au legaturi stranse cu Uniunea Europeana si sa permita companiilor europene sa foloseasca marea lor piata interna ca o parghie pentru expansiune externa agresiva. Se asteapta pe scara larga ca euro sa promoveze o tendinta generala de expansiune, consolidare si diversificare, care sa faca in cele din urma pietele de actiuni europene competitive cu corespondetele lor americane si japoneze. Mai mult, euro modifica regulile diversificarii portofoliului pe pietele europene si rastoarna tehnicile de investitie ale institutiilor din intreaga lume. Peste noapte, euro a eliminate scindarile de pe cele 11 piete de datorii publice din zona euro, creand in timp scurt o grupare de active exprimate in euro in jurul globului. Alte modificari importante include micsorarea diferentelor dintre ratele dobanzilor si importanta sporita a riscurilor de credit si lichiditate in constabilizarea acestor diferente. Pe termen lung, euro stabileste baza pentru inovatia financiara si expansiunea pietelor de titluri de imprumut ale companiilor.

Page 8 of 9

Toate ramurile industrial si companiile suporta o expunere diferita la Uniunea Economica Monetara. Pe termen scurt companiile care vor beneficia de toate avantajele de pe urma euro sunt intreprinderiile care desfasoara o mare parte din comertul lor cu tarile din zona euro, intreprinderile implicate direct in procesul de tranzitie, intreprinderile din industria turismului si companiile din domeniul financiar care au experienta pe pietele mari si extreme de lichide. Putine ramuri industrial suporta o parte disproportionate din riscurile Uniuni Economice si Monetare. Sunt expuse riscului in special companiile europene care au nevoie de efectuarea unor investitii substantiale legate de euro, dar care participa prea putin la comertul international. Alte ramuri industrial expuse riscului include sectorul bancar, al asigurarilor, al telecomunicatiilor, al trasporturilor, al serviciilor si cel farmaceutic. Euro modifica permanent mediile europene ale afacerilor si impulsioneaza repozitionarea in plan concurential in lumea intreaga. Criza economic global care a nceput n anul 2008 a zdruncinat i moneda euro n mod puternic. n plus, a aprut i criza Greciei, care pe de o parte falsificase datele sale economice i monetare cu scopul de a primi aprobrile pentru Zona euro, i pe de alt parte n anul 2010 a ajuns n pragul falimentului statal. Dar i alte state din Zona euro nu-i ndeplinesc obligaiile prescrise de a-i limita datoriile bugetare anuale noi la maximum 3 % din PIB-ul anual i cele totale la 60 % din PIB, aa cum ar fi Spania, Portugalia, Germania .a. Drept consecin, n perioada martie-iunie 2010 statele Zonei euro au hotrt o serie de msuri financiare cu scopul de a sprijini euroul, printre care garanii i credite n valoare total de 750 miliarde euro (inclusiv o participare din partea FMI). Aceasta este o sum exorbitant, iar aceast hotrre ncalc grav propriile principii ale Bncii Centrale Europene, care pn acum i-a dorit s fie independent de orice stat i orice politic.

Page 9 of 9

Bibliografie:
1.Ion Ignat,Uniunea Economica si monetara Europeana. 2.http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special%3AC%C4%83utare&search=moneda+euro 3.Istoria Constructiilor Europene.