Sunteți pe pagina 1din 23

COLEGIUL COMERCIAL VIRGIL MADGEARU TG-JIU

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA

IMPOZITELE INDIRECTE ACCIZELE

PROFESOR INDRUMATOR Prof. Eco. Dra Ciungu Cristina - Antoaneta ABSOLVENT Solnita Amalia Elena Promotia 2007-2011 CUPRINS
CAPITOLUL I:"IMPOZITELE DIRECTE" 1.1. Aspecte generale ................................................................................ ............................................4 1.2. Locul impozitelor directe n totalitatea veniturilor fiscale............................................................ 4 CAPITOLUL II." ACCIZELE" 2.1. Prezentare

generala................................................................................. ....................................... 7 2.2. Categorii exceptate de la plata accizelor........................................................................................ 8 2.3. Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite ........................................................... 9 2.4. Marcarea produselor..................................................................................................................... 9 2.5. Exemplu practic............................................................................................................... .............10 CAPITOLUL III :PREZENTAREA GENERALA A :SC BIJUTERIA KATY SRL................................. 12 3.2. Analiza financiara a intreprinderii ...............................................................................................14 Bibliografie Anexe

ARGUMENT

Intr-o economie de piate exploziva in care marfurile si banii au ajuns sa circule cu viteze uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau prin comert electronic, timpul este esential atat pentru cei care vand cat si pentru cei care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai important ca niciodata. Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta a acesteia , si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creat organisme secializate care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat pentru vanzator cat si pentru cumparator. Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de organele de control care prin intermediul impozitului pe profit verifica corectitudinea agentiilor economici. Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridice

se poate efectua fie in numerar, fie fara numerar, direct prin banca; insa indiferent de metoda utilizata evidenta se tine cu ajutorul contabilitati sau a finantelor.

CAPITOLUL I:"IMPOZITELE INDIRECTE" 1.1. ASPECTE GENERALE


Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale vietii economice, prin intermediul carora statul isi procura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a caror realizare depinde indeplinirea functiilor sale. Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora. Fiind percepute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura, impozitele indirecte creeaza impresia falsa ca ar fi suportate, in aceeasi masura, de toate paturile sociale, ca ar asigura repartitia echitabila a sarcinilor fiscale. Deci cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite marfi este mica, indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor, taran, industrias sau comerciant, raportat insa la intregul venit, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Asadar , cu cat o persoana realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta, pe calea impozitului pe consum, o sarcina fiscala mai mare. Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei, dar in mod diferit. Astfel, in timp ce impozitele directe duc la scaderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte micsoreaza puterea de cumparare. In tarile

dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe.

1.2. LOCUL IMPOZITELOR INDIRECTE IN TOTALIATEA VENITURILOR FISCALE


In tarile in curs de dezvoltar, insa, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza: 22.Randamentului scazut al impozitelor pe venit si al celor pe avere; 23.Comoditatii si costului relativ redus al perceperii acestora (reclama, cheltuieli modice de asezare, percepere si urmarire); 24.Caracterul lor mai voalat fiind cuprinse in pretul de vanzare a bunurilor si serviciilor, nemultumirea cumparatorilor se indreapta asupra agentilor economici si nu asupra statului care l-a instituit.

80 70 60 50 40 30 20 10 0 2003 2004 2005 2006 2007

Ponderea importurilor directe in veniturile totale ale bugetului de stat al

Romaniei si in PIB, in perioada 2003 2007. In cazul impozitelor indirecte, nu este vorba despre o constrangere politica, valabila pentru impozitele directe, ci de una de ordin economic. In perioadele in care economia inregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, in schimb in perioada de criza si de presiune, cand productia si consumul cresc mai lent, incasarile din impozilele indirecte urmeaza aceeasi evolutie, periclitant echilibrul bugetar. In Romania, in perioada 2003 2007, se observa o tendinta de crestere a impozitelor indirecte, atat in marime absoluta, cat si relativa, dupa cum se observa din graficul de mai sus. Cresterea in marime absoluta se datoreaza atat cresterii nivelului preturilor, dar si inflatiei, situata la o cota ridicata. Cresterea relativa a impozitelor indirecte se datoreaza faptului ca veniturile manifesta o tendinta de scadere si, deci, trebuie acoperite necesitatile financiare ale statului prin impozite indirecte, astfel: de la 50,27% in anul 2003 , la 78,79% in anul 2006 , scazand la 65,57% in anul 2007. Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme, cum ar fi: 25.Taxa pe valoarea adaugata 26.Accizele 27.Taxele vamale 28.Alte impozite indirecte (taxa de timbru)

PONDEREA CATEGORIILOR DE IMPOZITE INDIRECTE DIN TOTALUL IMPOZITELOR INDIRECTE SE PREZINTA IN TABEL, CONFORM LEGII ANUALE BUGETARE (2004 - 2007) Impozitele indirecte TVA 2004 57,92% 2005 51,86% 2006 51,72% 2007 49,67% Prognoza pe 2008 50,81%

ACCIZE TAXE VAMALE ALTE IMPOZITE INDIRECTE

23,12% 15,71% 3,25%

28,29% 16,14% 3,71%

33,56% 11,46% 3,56%

31,54% 10,37% 8,42%

31,27% 7,78% 10,14%

CAPITOLUL II." ACCIZELE" 2.1. PREZENTAREA GENERALA


Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie, care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din import, fiind incluse in pretul de vanzare a acestora. Accizele constituie, ca importanta, respectiv ca volum al incasarilor, a doua sursa de venituri a bugetului de stat, asa cum reiese din tabelul rezentat anterior. Ele se percep apura produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de consumatori cu altele de acelasi tip. In acest mod, accizele au un randament fiscal ridicat si constant. Accizele se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux si unele chiar nocive, cum ar fi: 1. berea eprezentand orice produs care contine un amestec de bere avand o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum; 2. vinurile: - linistite, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 18% in volum; - spumoase, care au o concentratie alcoolica mi mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% in volum; 3. bauturile fermentate (altele decat berea si vinul) : - linistite, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum,

dar care nu depaseste 15%; - spumoase, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% in volum; 4. produsele intermediare reprezentand toate prosusele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 22% in volum; 5. alcoolul etilic reprezentand toate prodesele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 22% in volum; 6. tutunul prelucrat: - tigaretele - tigari si tigri de foi - tutun de fumat 7. produsele energetice reprezentand produsele destinate utilizarii drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor 8. energia electica 9. cafeaua verde, cafeaua prajita si cafeaua solubila 10. articole din cristal 11. confectiile si blanurile naturale 12. bijuteriile din aur si / sau platina, cu exceptia verighetelor 13. armele si armele de vanatoare, altele decat cele de uz militar 14. iahturile si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor, pentru agrement Platitorii de accize sunt persoanele juridice, asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate care produc sau care achizitioneaza, din teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar, astfel de produse.

2.2. CATEGORI EXCEPTATE DE LA PLATA ACCIZELOR


Sunt scutiti de la plata accizelor: 29.Livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice 30.Organizatiile internationale, recunoscute ca atare de autoritatile publice ale Romaniei

31.Fortele armate apartinand oricarui stat NATO , cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei 32.Alcoolul etilic, precum si alte produse alcoolice, atunci cand sunt utilizate in scop medical in spitale sau in farmacii, sau atunci cand sunt utilizate pentru producerea de alimente , caz in care concentratia de alcool nu trebuie sa depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 Kg de produs 33.Berea, vinul fabricate de persoane fizice si consumate de catre acestea si de mambrii familiei, cu conditia sa nu fie vandute 34.Tutunul, atunci cand este destinat testelor stiintifice si celor privind calitatea produselor 35.Produsele energetice folosite de organizatiile de caritate 36.Alte produse , conform Titlului VII, Codul Fscal.

2.3 DEPLASAREA INTRACOMUNITARA A PRODUSELOR CU ACCIZE PLATITE


In cazul in care produsele supuse accizelor, care au fost eliberate deja in consum intr-un stat membru, sunt detinute in scopuri comerciale in Romania, acciza va fi perceputain Romania. Acciza este datorata , dupa caz de catre comerciantul din Romania sau de persoana care primeste produsele pentru utilizare in Romania. Produsele circula intre statul membru in care a fost deja eliberate in consum si Romania, insotite de documentul de insotire simplificat. La livrarea produselor supuse accizelor, produsele eliberate deja in consum intr-un stat membru, care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de catre vanzator catre o persoana stabilita in alt stat membru, face ca acciza sa fie datorata pentru respectivele produse in statul membru de destinatie. In aceasta situatie, accizele platite in statul membru de provenienta a bunurilor vor fi rambursate la cererea

vanzatorului.

2.4. MARCAREA PRODUSELOR


Urmatoarele produse accizabile : tutunul prelucrat, produsele intermediare si alcoolul etilic pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul Romaniei , numai daca sunt marcate. Marcarea produselor se efectueaza prin tembrare sau banderole, de catre antrepozitarii autorizati. Accizele se calculeaza diferentiat, in functie de grupa de produse la care se refera, ca de exemplu: 37.Pentru produsele petroliere , accizele sunt stabilite in echivalent euro/tona de produs 38.Pentru tigarete, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in echivalent euro/1000 tigarete, la care se adauga o cota procentuala aplicata preturilor maxime de vanzare cu amanuntul declarate,etc. Nivelul si conditiile privind aplicarea accizelor se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice. Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor si a impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in euro la cursul de schimb al BNR , pentru ultima zi a fiecarei luni. Acest curs se utilizeaza pentru calculul accizelor pentru toata luna urmatoare. Accizele preced TVA-ul si se calculeaza o singura data, prin aplicarea de cote procentuale proportionale asupra bazei de impozitare, care reprezinta: 1 Pentru produsele din productia interna pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv autorizati, importatorii inregistrati sau importatorii

2 Pentru produsele de import valoarea in vama, stabilita conform legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale 3 Pentru produsele provenite de la persoanele fizice inregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici contravaloarea ce se cuvine deponentului 4 Pentru bunurile amanetate de la persoane fizice si devenite proprietatea caselor de amanet contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele Plata accizelor se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, pe baza Decontului privind accizele si a Declaratiei de impunere, prin virament sau numerar, in contul bugetului de stat. Neplata integrala si la termen a accizelor atrage majorari de intarziere. 14 Aplicatia 1. O sticla de coniac imbuteliata cu capacitatea de 0,5 litri, cu tarie alcoolica (C) de 45% in volum; acciza specifica (K) este de 15 de eura/hl alcool pur; cursul de schimb (R) este de 42.000 lei/euro . Sa se detrmine cuantumul accizei. Rezolvare: A = C/100 X (K X R ) / 100 X Q A = 45/100 X 150 X 42.000/100 X 0,5 = 0,45 X 63.000 X 0,5 = 14.175 lei / sticla Aplicatia 2. O sticla de 0,75 litri vin spumos; acciza unitara (K) este de 42 eura/hl; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei. Rezolvare: A = (K X R) /100 X Q A = 42 X 42000/100 X 0,75 = 42 X 420 X 0,75 = 17640 X 0,75 = 13230 lei / sticla

Aplicatia 3. Cantitatea de 7.000 litri alcool brut, cu tarie alcoolica de 75% in volum; acciza specifica (K) este de 150 euro/hl alcool pur; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se dermine cuantumul accizei. Rezolvare: A = C/100 X (K X R)/100 X Q A = 75/100 X 150 X 42000/100 X 7000 = 0,75 X 63000 X 7000 = 330.750.000 LEI Aplicatia 4. Cantitatea de 5.000 litri sampanie; acciza unitara (K) este de 42 euro/hl; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei. Rezolvare: A = (K X R)/100 X Q A = 42 X 42.000/100 X 5000 = 88.200.000 LEI Aplicatia 5. Un agent economic importa doua tone de cafea verde; acciza (K) este de 850 euro/tona; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei. Rezolvare: A=KXRXQ A = 850 X 42.000 X 2 = 71.400.000 LEI

CAPITOLUL III PREZENTAREA GENERALA A: SC BIJUTERIA KATY SRL


SC BIJUTERIA KATY SRL a fost infiintata in baza legii 31/1990 si

functioneaza conform statutului societatii si a legilor in vigoare. A fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Gorj, sub numarul de inmatriculare J18/496/1991, in anul 1991, avand ca obiect de activitate fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre pretioase. Societatea Comerciala are forma juridica de societate cu raspundere limitata, sediul societatii fiind in Romania, localitatea Tg-Jiu, str. Unirii, bloc 7 parter. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie. Capitalul social este in prezent de 52.000.000 , din care aport in natura 200.000 si in numerar 51.800.000 , impartin in 200 de parti sociale a 260.000 fiecare, apartinand in mod egal asociatilor Popescu Ion si Popescu Elena, cate 100 de parti sociale fiecare, reprezentand cate 50% din capital social. Capitalul social se poate mari in baza hotararii ascociatilor, cu respectarea procedurilor prevazute de lege. Asociatii participa la beneficii si pierderi proportional cu aportul la capitalul social, respectiv in mod egal. SC BIJUTERIA KATY SRL isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul propriu, iar pentru realizarea obiectului de activitate intretine relatii cu firme din tara, organe bancare, unitari de transport. Evolutia in timp a intreprinderii, determinata de investitiile pentru dezvoltare si modernizare si de preocuparea permanenta pentru asimilarea de activitati noi, SC BIJUTERIA KATY SRL a ajuns sa realizeze in prezent si activitati de comert cu amanuntul in magazine specializate cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi alcoolice si tutun , fructe, legume , carne si produse din carne , precum si activitatii bijuteriei , pe langa activitatea principala, societatea facand comert cu bunuri de ocazie vandute prin magazine , precum si casa de amanet. Cifra de afaceri a crescut de la an la an si, conform statutului si-a extins activitatea, in prezent ajungand ca cifra de afaceri sa depaseasca 15 miliarde , lucrand cu un numar mediu de 25 de salariati din care majoritatea femei. SC BIJUTERIA KATY SRL si-a respectat obligatiile in ceea ce priveste plata taxelor fata de bugetul statului , bugetele locale , in termenele stabilite de lege , cat si fata de ceilalti furnizori persoane juridice. In prezent SC BIJUTERIA KATY SRL lucreaza cu furnizori locali cat si din tara.

Principalii furnizori de aur brut , de bijuterii din metale si pietre pretioase sunt: 39.SC SAFIR SRL , BUCURESTI 40.SC IPUNCT SRL , BUCURESTI Principalii furnizori de produse alimentare , bauturi alcoolice si tutun , fructe , legume , carne si produse din carne sunt: 41.SC TABCO CAMPOFRIO SA , RM. VALCEA 42.SC DIANA SRL , RM. VALCEA 43.SC AQUILA SRL , PLOIESTI 44.SC INTERBRANDS SRL , BUCURESTI 45.SC BOROMIR SRL , RM. VALCEA 46.SC WHITELAND SRL , CRAIOVA 47.SC DAGSTAR SRL , TIMISOARA Beneficiarii bijuteriilor si articolelor similare din metal si pietre pretioase sunt in principal persoane fizice. Beneficiarii principali persoane juridice a produselor alimentare , bauturilor alcoolice si tutun , fructelor , legumelor , carnii si produselor din carne sunt: 48.SC ASIROM SA , TG - JIU 49.SC SALVAMONT SA , TG JIU 50.PREFECTURA MUN. TG JIU 51.SC CNLO SA , TG JIU 52.PRIMARIA MUN, TG JIU 53.SC SECOFARM SRL , TG - JIU

3.2. ANALIZA FINANCIARA A INTREPRINDERII


Ea investigheaza doua domenii importante: - echilibrul financiar, - renatibilitatea.

Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea analizei financiare. Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele intreprinderii dar utilizeaza si alte surse de informare. Pe langa un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza financiara urmareste specificul activitatii intreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performantele si tehnologia aplicata. Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii si serveste conducerii acesteia, fie in exteriorul intreprinderii, atunci cand este solicitata de catre partenerii acestuia. Echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din bilantul intreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor conturi. Prezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii. Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt: - lichiditatea, - exigibilitate. In ceea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest capitol sa reprezinte o valoare reala a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor. In cazul activelor se cuprind imobilizarile necorporale, imobilizarile corporale, imobilizarile financiare, stocurile, creantele de exploatare valorile mobiliare de plasament si disponibilitatile, primele pentru rambursarea obligatiunilor, regularizarile. In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se efectueaza asupra unui bilant la care s-a realizat repartizarea veniturilor. In pasiv intra: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentru riscuri si accidente. Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor intreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata in orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea. Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor

cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment si indicatorii de structura. Fondul de rulment reprezinta marja de securitate ce masoara echilibrul financiar si se poate aprecia fie ca diferenta intre capitalurile permanente si activul imobilizat, fie ca diferenta intre activul circulant si datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea valori pozitive sau negative. In ceea ce priveste situatia trezoreriei, aceasta reprezinta diferenta intre nivelul totalurilor valorilor din casa si a nivelului contributiilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale bancii. Situatia trezoreriei mai poate fi determinata si ca o diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Dificultatile trezoreriei survin frecvent in cazul in care trezoreria inregistreaza o crestere a activitatii marindu-si vanzarile si sporind nevoia de fond de rulment. Atragerea unor resurse de lunga durata intr-o asemenea situatie nu se poate realiza imediat. Cresterea fondului de rulment devine o restrictie pentru dezvoltarea intreprinderi, pentru ca o finantare la nivel inalt si pe termen lung urmeaza unei dezvoltari a intreprinderii. Utilizarea fondului de rulment a fost si este contestata. Multe intreprinderi folosesc din ce in ce mai mult un credit pe termen scurt ce se reinnoieste continuu si capata caracter permanent. In aceasta situatie fondul de rulment devine o marja de securitate inutila, iar in perioadele dificile de activitate ale intreprinderii sau ale bancii un asemenea credit poate sa nu mai fie reinnoit creandu-se disfunctionalitati intreprinderii.

1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2004 2005 2006 2007 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Cifra de afaceri

800000 600000 400000 200000 0 100 2004 2005 2006 2007 400 700

100 200 300 400 500 600 700 800

Activele curente

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0 1 2 3 4

Stocuri

800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 2005 2006 2007

Active totale
800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 2005 2006 2007

Pasive totale

600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 2005 2006 2007

Datorii curente
250000 200000 150000 100000 50000 0

2004

2005

2006

2007

Capitalul propriu

2007 2006 2005 2004 0 10000 20000 30000 40000

Profitul net

2000000 1500000 1000000 500000 0 2004 2005 2006 2007 3-D Column 4 3-D Column 1

Productia marfa

30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2004 2005 2006 2007

Profitul brut
Bibliografie
54.Anghel L., Florescu C. , Zaharia R. Aplicaii n marketing, Editura Expert, Bucureti, 1999 ; 55.Avarvarei I . ,Macovei Gh. Agricultura i economia de pia n contextul integrrii europene , Lucrare tiinific U.A.M.V. Iai , volumul 40 , seria Agronomie1997. 56.Bajure T. Agricultura autohton n competiie cu cea mondial , IEMI agro, Chiinu , 2005, 137 p . 57.Bajure T. Metode noi de integrare i cooperare n cadrul sectorului agroalimentar i etapa postrevoluionar . IEMI agro .Chiinu 2004,137p 58.Bbi V ., Epuran M .Grosu C . Contabilitate i control

de gestiune , Editura Economic , Bucureti , 1999. 59.Bilanul activitii Guvernului R. Moldova, Chiinu, 2004 . 60.Bistriceanu D. Finane i credit , Editura Oscar Print , Bucureti , 1999. 61.Bzgu I. Integrare. Eficien . Competitivitate . Chiinu , 2000, 366p 62.Bzgu I. Avicultura ramura cea mai efectiv din complexul zootehnic . Lucrri tiinifice .vol 14 ,UASM , Chiinu , 2005 , 377p 63.Bojan O . Contabilitatea financiar , Editura Economic ,Bucureti , 1999. 64.Boulescu Mircea , Ghi Marcel Control financiar i expertiz contabil . Editura Eficient , Bucureti , 1996. 65.Boulescu Mircea , Ghi Marcel Control financiar , Editura Eficient , Bucureti , 1997. 66.Cazacu V. Consecinele social economice a reformei agrare n R.Moldova .Autoreferat al tezei de doctorat n tiine economice . Chiinu 2004 67.Clin O . , Ristea M. ,Vduva I. ,Neamu H .-Bazele contabilitii ,Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti , 1999 68.Clin O. Contabilitate de gestiune ,Tribuna Economic , Bucureti , 2001 69.Cu D.-Contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor ,Editura Fundaiei ,,Romnia de Mine ,, ,Bucureti ,1998 . 70.Certan S. Cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului n R. Moldova . Lucrri tiinifice .UASM , vol. 14 , Chiinu , 2005 , 377p 71.Charreaux G. Gestion financiere , Editura Litec , Paris , 1991 72.Chiran A. i colaboratorii Agromarketing Editura Evrica , Chiinu , Republica Moldova , 1999 . 73.Chiran A. , Gndu Elena , tefan G . Piaa produselor agricole i agroalimentare caracteristici , evoluie , tendine , Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 1999 . 74.Chiran A . ,Gndu Elena Zooeconomie i marketing , Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 2000 . 75.Chiran A. , Gndu Elena , Ciobotaru Elena Adina Marketing ndrumtor pentru aplicaii practice . Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 2001 .