GENETICA IN BOLILE PSIHICE SI DE COMPORTAMENT

BOALA ALZHEIMER

1.1 CADRU GENERAL

Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Pesoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: - istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei - prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer. - sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental. - diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta. - terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Fig 1.1 Efectele bolii Alzheimer asupra creierului. Creierul are peste 100 de miliarde de celule nervoase (neuroni). Fiecare neuron este conectat la un altul pentru a forma retele de comunicare. Pe langa celulele neuronale mai exista si un alt tip care se ocupa cu suportul si hranirea altor celule. Grupurile de celule nervoase au sarcini distincte. Unele dintre ele se ocupa de gandire, memorie si invatare, pe cand altele ne ajuta sa vedem si sa ne miscam. In mare, celulele nervoase lucreaza ca si niste mici intreprinderi, generand energie, construind echipamente si in final eliminand rezidurile. Oamenii de stiinta sunt de parere ca boala Alzheimer impiedica asa numitele intreprinderi sa functioneze normal, insa nu sunt siguri de unde exact incepe problema. Ca si intr-o intreprindere adevarata, scurgerile dintr-un departament afecteaza inevitabil si un altul. Cand zonele afectate se extind si acapareaza si alte zone, celule din zonele nou afectate mor la randul lor. Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea includ : - nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale. - placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu.

1.2 GENETICA BOLII ALZHEIMER

Unele boli sunt cauzate de mutatii genetice, sau schimbari permanente intr-o gena anume. Daca o persoana mosteneste o mutatie genetica care are legatura cu o boala a unuia dintre parinti atunci el sau ea va avea cu siguranta aceeasi boala. Atrofierea musculara sau boala Huntingtons sunt doua dintre exemplele de boli transmise cu ajutorul unui singur tip de gene. Cazurile rare de Boala Alzheimer (BA) in faza initiala este o forma rara de BA care afecteaza doar 5% din persoanele cu BA instalandu-se la persoanele cu varsta cuprinsa intre 30-60 de ani. Unele cazuri de BA in faza initiala numite BA familiala(BAF) este mostenita. BAF este cauzata de un numar de mutatii genetice pe cromozomii 21, 14, 1 si fiecare din aceste mutatii cauzeaza formarea anormala de proteine. Mutatia pe cromozomul 21, spre exemplu, cauzeaza formarea de proteine amiloide precursoare ia mutatiile pe cromozomul 14 duc la formarea de proteine preseline. Chiar daca numai una din aceste mutatii genetice este mostenita, persoana cu siguranta va avea aceasta forma de BA. Sablonul de mostenire este cunoscut sub numele de Dominant autosomatic. Cu alte cuvinte, progenitura din aceeasi generatie are 50/50 sanse de a mostenii BAF cu conditia ca unul dintre parinti sa fi avut-o. Majoritatea cazurilor de BA se formeaza insa in faza tardiva, dupa varsta de 60 de ani. Cercetatorii au descoperit ca mutatiile care duc la formarea de BA in faza initiala nu sunt implicate si in cele de faza tardiva. Desi nu s-a descoperit inca o gena anume care sa cauzeze instalarea astei forme tardive de BA, predispozitia la oricare din forme reprezinta un risc major in ceea ce priveste favorizarea instalarii bolii. Aceasta predispozitie este favorizata de prezenta asa numitei apoliproteine E (APOE) in compozitia cromozomului 19. APOE contine instructiunile necesare formarii de proteine care ajuta transportul colesterolului in sange, existand mai multe forme ale acesteia. In prezent exista o serie de teste care se pot face pentru depistarea tipului de APOE pe care persoana il are insa este nu este inca posibil a sti cu siguranta daca persoana cu acel tip de APOE va face sau nu BA.

Fig 1.2 Genetica Bolii Alzheimer

1.3 CONCLUZII
Este clar ca in acest moment studiul genetici acestei boli s-a instensificat insa pentru ca progresele in acest domeniu sa fie evidente, cercetatorii au nevoie de mai multe monstre genetice decat cele cunoscute pana in prezent. Institutul National de Imbatranire din SUA a lansat doua mari programe in care isi propun sa recolteze si sa analizeze sange si alte informatii biologice de la mii de familii din intreaga lume care au avut sau nu una din formele cunoscute de BA. De numarul mare de informatii colectate si prelucrate de la cat mai multe familii suferinde de BA depinde si eventualul progres in stabilirea si a altor gene cu risc de Alzheimer. Intrebarea capitala insa si in acest moment ramane aceeasi si anume care este mecanismul prin care aceasta boala isi incepe periplul si de ce la unele persoane cu probleme de memorie ea se instaleaza si la restul nu.

Fig 1.3 Gluma Alzheimer