Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert



Evaluarea calitatii produsului LAPTE



Studenti: Matei George -Aurel
Niculae Daniel-Marius



Coordonator:
Conf. univ. dr. Magdalena Bobe


ucuresti 2011

TRODUCERE ............................3
CAPITOLUL I
1.Caracterizarea generala a laptelui ..................... 5
1.1 Prezentarea produslui lapte ........ ......................5
1.2 mportanta in alimentatie a produsului lapte ................5
1.3 Directii de prelucrare a laptelui .....................6
1.4 Procesul tehnologic de obtinere a produsului ...................7
1.5 Caracteristici de calitate ale produsului ...................8
1.6 Modalitati de ambalare,transport si depozitare ................11
1.7 Garantarea calitatii produsului .......................12
1.8 Etichetarea produsului si eticheta nutritionala .................13

CAPITOLUL II
2. Caracterizarea pietei produsului lapte.................... 15
2.1 Sortimente existente pe piata ......................15
2.2 Principalii producatori de lapte ......................16
2.3 Factori ce determina consumul de lapte si previziuni asupra cererii de lapte....16
2.4 Date statistice privind productia si consumul intern , importul si exportul de lapte .. 17
2.5 Evolutia pretului laptelui ...............................................................................................18
COCLUZ.........................................................................................................................18
LOGRAFE ..................................................................................................................19

INTRODUCERE

nainte de a incepe analiza propriu zisa asupra evaluarii calitatii produsului lapte , am
dori sa trecem in revista cateva date cu privire la istoria aparitiei acestui produs , dezvoltarea
consumului , procedeele de prelucrare a laptelui de-a lungul timpului cat si prezentarea succinta
a evaluarii calitatii laptelui.

Origini :
storia laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care
omul a inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca. Acum 8.000 de ani, populatia
Mesopotamiei a incercat sa domesticeasca mamiIerele, si sa le Ioloseasca si prelucreze laptele lor
pentru consumul propriu. Recent, un grup de arheologisti au gasit in Troina Sicilia una din cele
mai vechi ,Ierme din zona Mediteranei, datand din epoca ronzului (de acum 6.000 de ani).
n Piadena (Cremona), cercetatorii au gasit o stracuratoare de teracota datand de acum 3.500 de
ani care probabil Iolosea la scurgerea zerului de pe cheag.
Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari.
Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui
de vaca in alimentatie si prin perIectionarea tehnicii de prelucrare a acestuia.

Proceduri de prelucrare a laptelui:
ncepand cu sIarsitul secolului 19, au Iost dezvoltate tehnici speciale care sa elimine
bacteriile prezente in lapte si astIel sa-i prelungeasca durata de viata. Datorita descoperirilor
Iacute de doctorul Irancez Louis Pasteur, azi laptele, este incalzit la temperaturi suIicient de
inalte incat sa ucida toti microbii.
n anul 1920 s-a inceput pasteurizarea unei cantitati semniIicative de lapte. Procesul de
Pasteurizare asigura eliminarea microorganismelor patogene si a toxinelor produse de acestea
reducand drastic mediul microbian, dar in acelasi timp mentinand cea mai mare parte a
proprietatilor nutritionale ale laptelui.
Laptele pentru consumul direct este tratat prin pasteurizare rapida HTST (High
Temperature Short Time expunerea pentru scurt timp la temperatura inalta).
Pentru a obtine un lapte cu termen de garantie crescut, laptele este incalzit la 84 grade

Celsius timp de 15 secunde.Acest procedeu omoara 95 din bacterii. Pentru a incetini procesul
de inmultire al bacteriilor ramase, laptele este racit imediat la 4grade Celsius.
Sterilizarea, cunoascuta sub numele de UHT (Ultra High Temperature Temperatura
Ioarte ridicata), asigura eliminarea completa a bacteriilor si a sporilor.

Evaluarea calitativa a laptelui:

Caracteristicile microbiologice, organoleptice si Iizico-chimice sunt determinante in
exprimarea calitatii laptelui. n tara noastra, reperul principal al calitatii laptelui si al derivatelor
acestuia este continutul de grasime. Concomitent cu procentul de grasime stabilit, se considera
ridicata valoarea nutritiva a produsului si calitatea organoleptica. Compozitia laptelui se reIlecta
in propria densitate, micsorata in conditiile adaosului de apa. ormalizarea corecta, Iacuta prin
adaugarea de lapte smantanit, este exprimata prin lipsa grasimii din substanta uscata. AstIel,
adaugarea laptelui smantanit modiIica doar proportia de grasime, celelalte componente
neschimbate conIirmand corectitudinea normalizarii.
n laptele de consum, sunt stabilite limite maxime ale microorganismelor: aerobe, la
30.000/gram sau bacterii coliIorme, cel mult 10/gram. Termenul de garantie pentru laptele
pasteurizat (reIrigerat la temperatura de 3-8 grade Celsius), este de 24 de ore. Ultrapasteurizarea
laptelui (UHT) urca termenul valabilitatii produsului pana la 180 de zile. Ambalarea se Iace in
pungi din polietilena, in sticle sau ambalaje din carton (Tetra-Pak).
Aciditatea laptelui este relevanta in prospetimea alimentului, Iiind masurata in grade Thorner
(T), exprimand numarul de centimetri cubi-solutie hidroxid de sodiu (concentratie 0,1), pentru
neutralizarea aciditatii din 100 ml de lapte. un pentru consum, laptele are o aciditate situata
intre 15T si 20T.
mpuritatile ramase in lapte impun curatirea prin centriIugare. Curatitoarele centriIugale
(bazate pe echilibrul greutatilor speciIice laptelui si impuritatilor) reusesc o apropiere de puritate
prin indepartarea leucocitelor, depuse astIel sub Iorma de sediment, la Iinalul operatiei. Curatirea
de impuritati nu este echivalenta igienizarii.

CAPITOLUL I

1. Caracterizarea generala a laptelui

1.1 Prezentarea produsului lapte
Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind
unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si ,Sangele Alb prin
valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului(20
aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 Ieluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale,
proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in
aIara de rolul ei energetic constituie si la Iormarea rezervelor de grasime in organism. Vitaminele
continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.
mportant este Iaptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astIel
ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand Ii consumat atat in
stare proaspata cat si sub Iorma de diIerite produse lactate.
Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor Iata de inIectii si
intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate al populatiei.

1.2 Importanta in alimentatie a laptelui
Laptele este un produs Ioarte valoros, o sursa importanta de vitamine si minerale,
inspecial de calciu. Rolul sau in sanatatea sistemului osos si a dintilor este recunoscut de multa
vreme.Datorita acestor beneIicii, majoritatea nutritionistilor recomanda ca laptele si alte produse
lactate sa Iie consumate zilnic, in cadrul unei diete echilibrate .Pe langa proteine de calitate,
carbohidrati si grasimi, laptele contine multe vitamine (A,D, complexul de vitamine , acid Iolic,
acid pantotenic) si minerale (calciu, magneziu, IosIor sizinc) indispensabile pentru starea de
sanatate a organismului.
Cu un continut de 120mg Ca / 100ml, laptele de vaca are o mare concentratie de
calciu,Iiind apreciat drept cea mai importanta sursa de calciu din alimentatia umana. n plus,
Iiind absorbit in intestin in proportie de 25-40, acest calciu prezinta o Ioarte buna
biodisponibilitate.Este unanim acceptat ca biodisponibilitatea calciului din lapte este mai mare

decat din alte alimente, datorita prezentei lactozei, cat si a IosIopeptidelor cazeinei (proteina din
lapte) si a absentei Iactorilor antinutritivi.
Produsele lactate contin grasimi saturate care determina (atunci cand sunt consumate in
exces) cresterea nivelului de colesterol din sange. Una din consecintele acestei cresteri este riscul
unei boli cardiovasculare. Cu toate acestea, laptele si derivatele sale nu constituie o amenintare
pentru sanatate atunci cand sunt consumate cu moderatie si Iac parte dintr-o dieta echilibrata.
Daca laptele si produsele lactate ar Ii indepartate complet din dieta, aportul zilnic de
calciu ar Ii mai scazut, in timp putand aparea o deIicienta de calciu. Acest lucru le poate aIecta
mai tare pe Iemei, care au nevoi crescute de calciu. La adulti, deIicienta de calciu (alaturi de alti
Iactori), poate duce la deteriorarea structurii osoase, aIectiune numita osteoporoza. Studii recente
au aratat ca persoanele care mananca regulat produse lactate prezinta un risc mai mic de a Iace
cancer de colon.O jumatate de litru de lapte pe zi asigura o cantitate semniIicativa de nutrienti
necesari zilnic - aminoacizi esentiali, vitamine, minerale si acizi grasi.
Proteinele laptelui sunt bogate in mod special in aminoacizi ce au capacitatea de a
stimula dezvoltarea musculara; unele dintre proteine si peptide au alte eIecte speciale asupra
sanatatii, cum ar Ii normalizarea tensiunii arteriale, limitarea proceselor inIlamatoare si
stimularea dezvoltarii tesuturilor. Laptele Iermentat are proprietati aparte : stimularea sistemului
imunitar si eIect protector impotriva cancerului, a virusurilor si a alergiilor.Laptele integral, cu
un continut mai crescut de grasimi, poate avea un eIect regulator al apetitului, prin intirzierea
evacuarii continutului gastric.

1.3 Directii de prelucrare a laptelui

Productia de lapte depinde de un complex de Iactori si conditii privind atat animalul
(rasa, dezvoltarea corporala, tipul de constitutie si de metabolism, capacitatea Iunctionala a
organelor si aparatelor interne, dezvoltarea si structura glandei mamare etc), cat si a conditiilor
de viata ale acestora (hrana, intretinere, conditii de adapost, calitate a mediului inconjurator ).

actorii care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui:

A. actori interni:
1. Specia - cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine.
2. Rasa, familia, linia- sunt rase, linii sau Iamilii care produc lapte mai mult si mai bogat
ingrasime si proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diIerita
3. Individualitatea- da diIerente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau Iamilii si in conditii
identice Iiind inIluentata de metabolismul Iiecarui animal
4. orma si dezvoltarea ugerului- inIluenteaza capacitatea productive
5. Varsta- productia de lapte este mai mica la primele Iatari, creste pana la a V a Iatare, apoi
scade treptat.

B. actori de mediu:
1. Naturali- caldurile mari, ploile si umezeala au inIluenta negativa scazuta astIel productiade
lapte
2. Artificiali- hranirea - lipsa substantelor nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte (acest
Ienomen se intampla iarna si primavara cand substantele nu au suIiciente substante hranitoare ca
vara sau toamna) ; adapareac ; igiena corespunzatoare ; mulsul.

1.4 Procesul tehnologic de obtinere a laptelui

Schema tehnologica de obtinere a laptelui

Filtrare(Iiltre
textile si metalice)
Receptia calitativa
si cantitativa
Racire(4-6C)

Curatire (centriIugal
la 35-40C)
ormalizarea Pasteurizarea Racire(3-4C) Depozitare(3-4C)
Ambalare Depozitare(4-8C)

Normalizarea: prin normalizare se intelege operatia prin care laptele este adus la un
procent degrasime dorit. Realizarea acestei operatii se Iace prin doua cai: cresterea continutului
de grasime prin adaugare de smantana sau prin adaos de lapte cu un continut de grasime
ridicat.Prin micsorarea continutului de grasime prin extragerea smantanii sau prin amestecul unui
lapte gras cu unul slab.
Pasteurizarea: prin pasteurizare se intelege tratarea termica sub 100C a laptelui,urmata
de racire instantanee la temperaturi de 5C. Ea reprezinta un compromis intre cerinta distrugerii
tuturor germenilor patogeni, nesporogeni si in procent de 98,5-99,9 a germenilor tehnologic
nedoriti si cerinta mentinerii insusirilor nutritional- gustative ale laptelui. Se mai urmareste si
inactivarea enzimelor proprii ale laptelui si pe cat posibil a celor bacteriene.Pasteurizarea nu
trebuie interpretata ca o sterilizare, ci ca o selectie in urma caruia ramane o parte din microbi
nedistrusi asupra caruia pasteurizarea are un eIect doar bacteriostatic si nu bactericid.
Printr-o pasteurizare corecta sunt distruse toate microorganismele atat Iolositoare cat si
daunatoare ramanand sporii acestora.


1.5 Caracteristicele de calitate ale laptelui
Caracteristici fizico - chimice :
Componentele chimice se gasesc in lapte sub diverse Iorme: in solutie: lactoza, saruri
minerale, pigmenti si vitamine hidrosolubile; - in dispersie coloidala: substant e proteice; - in
emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.
Substantele proteice din lapte sunt: cazeina, lactalbumina si lactoglobulina. Cazeina se
gaseste in lapte in proportia cea mai mare, de cca. 80-85, lactalbumina 10-12 si
lactoglobulina 5-8. Cazeina este proteina speciIic laptelui. Ea contine IosIor si se mentine in
solutie coloidala, Iormand un complex cu sarurile de calciu prezente in lapte.
Din punct de vedere chimic, grasimea laptelui este Iormata dintr-un amestec de gliceride
(98-99) asociate cu mici cantitati de IosIolipide (0,2-0,1), steroli (0,25-0,4), acizi grasi
liberi, pigmenti si vitamine liposolubile.
Lactoza (zaharul din lapte) imprima gustul dulceag al laptelui. acteriile lactice
transIorma lactoza n acid lactic, Iapt care provoaca nnacrirea laptelui (cresterea aciditatii).

TransIormarea lactozei in acid lactic se numeste Iermentatie lactica, Ienomen deosebit de

important in obtinerea produselor lactate Iermentate si a branzeturilor.
Sarurile minerale, desi se gasesc in lapte in cantitati mici, circa 7 g la litru, au un rol
deosebit de important pentru buna Iunctionare a organismului. Laptele contine in cantitati mai
nsemnate saruri de calciu, sodiu, potasiu, magneziu, precum i IosIor, clor i sulI. n cantitati
Ioarte mici se gasesc in lapte Iier, iod, cupru, zinc, aluminiu.
Vitaminele completeaza valoarea nutritiva a laptelui, contribuind la stimularea cresterii
si la buna Iunctionare a organismului. Laptele contine cantitati apreciabile atat din vitaminele
liposolubile - dizolvate in Iaza grasa (A, D, E) cat si din vitaminele hidrosolubile - dizolvate in
Iaza apoas (1, 2, 12, C).




igura nr. 1 Compo:itia chimica a laptelui

lemente benefice continute de lapte %abel nr. 1

Compo:itia chimica a diferitelor tipuri de lapte %abel nr 2
Componente Vaca Oaie ivolita Capra
Apa 87,5 83 81,5 86,65
Substan uscat total 12,5 17 18,5 13,35
Grsime 3,5 6,8 8,2 4,2
Substan uscat
negras
9,0 10,2 10,3 9,15
Proteine totale 3,4 5,7 4,3 3,9
Cazeina 2,8 4,6 3,6 2,8
Sruri minerale 0,7 0,85 0,80 0,85
Lactoza 4,5 4,5 5,0 4,4
*Sursa Parmalat Romania


Proprietati organoleptice ale laptelui de vaca :
Laptele de vaca este caracterizat prin anumiti indici organoleptici: aspect, culoare, gust si
miros.
A. Aspect-culoare
Laptele de vaca trebuie sa se prezinte ca un lichid opac, cu consistenta normala si culoare
alb-galbuie. Culoarea galbuie este datorata unui continut mai mare de grasime si a prezentei
pigmentilor carotenoizi din anumite Iuraje (porumb, morcov, lucerna proaspata etc). Culorile
anormale de roz, rosu, albastru, galben, sunt rezultatul dezvoltarii unor microorganisme de
inIectie care secreta pigmenti caracteristici. Culoarea rosie se datoreaza uneori prezentei sangelui
in lapte provenit de la un uger bolnav.
Denumirea caracteristicii Descriere
Proteine -sunt reprezentate prin cazeina in proportie de 80 si proteine
serice20
Lipide -sunt trigliceride, IosIolipide si steridele.
Vitaminele -A,1,2,12,C,D,E,K ,PP si acidul Iolic
Substantele minerale -macroelemente: Ca, P, K, a, Cl, Mg si S .
-microelemente: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr.
Enzimele -peroxidaza, catalaza, reductaza, amilaza, lipaza

B. Gustul si mirosul

Laptele proaspat trebuie sa aiba un gust dulceag si aroma placuta, speciIica, dar Ioarte puin
pronuntata. Laptele imprumuta usor mirosuri straine din mediul inconjurator (de grajd, balegar
etc.) dac mulsul nu s-a Iacut in conditii igienice. Anumite mirosuri straine pot proveni de la
unele nutreturi ca: triIoi, radacinoase, varza etc. Prin pastrare, laptele capata miros si gust acrisor,
cu atat mai intens cu cat laptele este mai vechi; de asemenea, laptele poate prezenta miros si gust
de ranced, de seu, datorit oxidarii grasimii. Aparitia, insa in lapte a unor mirosuri si gusturi
straine este, de cele mai multe ori, urmare a activitatii unor microorganisme de inIectie,
provenite de la animalul bolnav sau din mediul inconjurator, in acest caz laptele Iiind impropriu
consumului uman.


1.6 Modalitatile de ambalare,depozitare si transport
Ambalarea :Laptele de consum se ambaleaza in butelii de sticla, material plastic, pungi
din materialplastic sau ambalaje Tetra pack, avizate de Ministerul Sanatatii. Marcarea se Iace pe
capsulele buteliilor de sticla, material plastic sau pe punga de plastic cu urmatoarele speciIicatii:
-Iirma, societatea, marca;
-denumirea produsului, tipul (lapte de consum normalizat, smantanit, hiperproteic, integral);
-continutul de grasime, in ;
-procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat); sunt admise prescurtarile de tipul ,past,
,UHT tratat la temperatura ultra inalta;
-pentru laptele pasteurizat se va mentiona ,A se pastra la temperatura de 3.8 C;
-cantitatea, in ml;
-data (ziua din saptamana a livrarii);
-termenul de valabilitate.
Ambalarea laptelui de consum se realizeaza in: bidoane de 25 l capacitate pentru
consumuri colective; butelii de sticla inchise cu capsule de aluminiu; ambalaje nerecuperabile -
pungi de polietilena sau cutii de carton complex.mbutelierea laptelui si capsularea buteliilor de
sticla se realizeaza mecanic, masinile respective Iiind montate in Ilux cu instalatia de spalare.

Ambalarea in ambalaje de tip pierdut (nerecuperabile) se Iace in pungi de polietilena

conIectionate simultan cu operatiunea de ambalare. Masinile Iolosite sunt relativ simple si sunt
alimentate cu Iolie de polietilena sub Iorma de rola.
Ambalajul optim - Tetra Pak inzestreaza industria de lactate cu o solutie de calitate
superioara pentru ambalarea laptelui, a produselor ce contin culturi vii (iaurturile) si a
produselor probiotice..Continutul nu necesita adaosul de conservanti, dar isi pastreaza
prospetimea si savoare pana la douasprezece luni Iara a Ii necesara reIrigerarea inainte de
consum.

DepozitareaPastrarea temporara a laptelui de consum in ambalajele de desIacere si
transport se Iace in camere IrigoriIice igienizate la temperatura de 2-8C. Pe intreg lantul
circulatiei tehnice se vor respecta instructiunile sanitare si sanitar-veterinare in vigoare. Este
interzisa depozitarea si desIacerea laptelui in locuri insalubre.

Transport transportul laptelui de la producator la Iabrica se eIectueaza in cel mai scurt
timp posibil in conditii care sa asigure pastrarea calitatii materiei prime.Ridicarea laptelui de la
Ierma si centrele de colectare se eIectueaza odata sau de doua ori pe zi(corespunzator Iiecarei
mulsori), iar sosirea laptelui in Iabrica trebuie sa Iie ritmica, corelata cu capacitatea de receptie,
pasteurizare si depozitare.
Transportul laptelui la unitatea de prelucrare se eIectueaza in bidoane sau in autocisterne.
idoanele Iolosite la noi in tara sunt conIectionate din aluminiu si au o capacitate de 25 l.
Transportul laptelui in cisterne izoterme prezinta urmatoarele avantaje: se asigura
mentinerea destul de constanta a temperaturii laptelui;se reduc pierderile de lapte prin
manipularea bidoanelor.

1.7 Garantarea calitatii laptelui:

Primul pas in realizarea garantarii calicatii laptelui se eIectueaza inca din momentul
transportului ,astIel ca transIerul de lapte de la unitatile agricole la cele de colectare trebuie sa Iie
insotite de un act care trebuie sa contina: numarul curent si data, denumirea unitatii

producatoare,denumirea unitatii beneIiciare,Ielul laptelui,cantitatea,numarul

ambalajelor ,semnatura predatorului.
Apoi se eIectueaza o serie de controale de calitate precum examinarea organoleptica si
cea Iizico-chimica:

Examenul organoleptic in cadrul acestei examen se veriIica:
Starea ambalajului si marcarea
Aspectul exterior al produsului (Iorma, supraIata)
Aspectul interior (sectiunea)
Culoare, miros, gust
Consistenta(Iluiditate, elasticitate)

Examenul fizico-chimic - in cadrul caruia se determina:
Substanta uscata
Continut de grasime
Densitate
Substante proteice
Aciditate



1.8 Etichetarea laptelui si etichetarea nutritionala

n Romania, ConIorm HG nr.106/2002 pentru aprobarea ormelor privind etichetarea
alimentelor, care transpune Directiva 2000/13 privind etichetarea, prezentarea si publicitatea
produselor alimentare, elementele obligatorii care se inscriu prin etichetare sunt urmatoarele:
- denumirea sub care sunt vandute alimentele;
- lista cuprinzand ingredientele;
- cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau speciIicitateprodusului;
- cantitatea neta pentru alimentele preambalate;

- data durabilitatii minimale , sau in cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic
prezinta un grad inalt de perisabilitate, data limita de consum ( termen de valabilitate);
- conditiile de depozitare sau de Iolosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;
- denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului sau ale ambalatorului sau ale
distribuitorului; in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau ale
distribuitorului inregistrat in Romania;
- locul de origine sau de provenienta ale alimentului, daca omiterea acestuia ar Ii de natura
sacreeze conIuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala
aalimentului;
- instructiuni de utilizare;

Etichetarea nutritionala oIera o sansa in plus Iirmelor de a garanta consumatorilor un
comportament alimentar corect, intrucat inIormatiile astIel obtinute le pot orienta deciziile
decumparare a produselor, le oIera posibilitatea realizarii unei diete corespunzatoare.Ea poate sa
apara sub Iorma unui tabel care indica continutul in proteine, glucide, lipide, calciu si vitamina
D3 (in grame la 100 ml deprodus) si valoarea energetica exprimata in kilocalorii sau kilojouli, de
asemenea raportata la 100ml produs.


Model de eticheta nutritionala %abel nr. 3
Valoarea nutritive/100 ml DZR *
Valoarea energetic:x Kcal(x Kj) : 68 Kcal / 265,4 Kj 2,2
Proteine 3,6g 9
Lipide 3,5g 2
Glucide 4,9g 1,6
Calciu 180 mg 20
Vitamina D3 0.4 g 0.9

CAPITOLUL II :

2. Caracterizarea pietei produsului lapte

2.1 Sortimente existente pe piata:
Pe piata laptelui se intalnesc 5 sortimente de lapte , Iiecare adresandu-se diIeritelor necesitati
nutritionale pe care consumatorii le intampina, dupa cum urmeaza :

-apte integral
(3,5 grasime) contine aproximativ 68 de calorii si 4 g de grasime la 100 ml.
-apte semidegresat:
(1,5-2 grasime) contine 58 de calorii si 2-3 grame de grasime la 100 ml. n timpul
degresarii, vitaminele A si D sunt inlaturate, de aceea este recomandata adaugarea acestora in
laptele semidegresat. n cazul in care laptele este imbogatit cu vitamine, aceasta inIormatie se
va regasi pe eticheta.
-apte cu continut scazut de grasime:
(0,5-1 grasime) contine 50 de calorii si 1 g de grasime la 100 mm. Si pentru acest tip de
lapte este recomandata imbogatirea cu vitaminele A si D in dozele recomandate de normele
in vigoare.
-apte degresat:
(0 grasime) contine 40 de calori si 0 grame de grasime la 100 ml. Este recomandat
consumul laptelui degresat cu aport de vitamine A si D (in cazul ca acesta exista, va Ii
mentionat pe eticheta).
-apte condensate:
(8 grasime sau mai putin) este laptele integral la care este adaugat zahar. Zaharul utilizat
previne stricarea laptelui.

2.2 Principali producatori de lapte

Pe piata din Romania actioneaza 6 companii majore care au ca activitate producerea si
comercializarea laptelui si a produselor derivate din lapte. n tabelul de mai jos acestia sunt
prezentati si le sunt exprimate ciIra de aIaceri cat si cota de piata detinuta.

Cota de piata pentru procesatorii de lapte in 2010 %abel nr.4
Compania CiIra de aIarceri 2010
(mil. Lei)
Cota de piata 2010

SC Danone PDPA 434.6 9.32
SC Friesland Romania 284.41 6.1
Sc apolact SA 233.28 5
SC Albalact SA 225.98 4.84
SC Dorna Lactate SA 155.36 3.33
SC TRD Tnuva Romania
Dairies SRL
89.93 1.92
Sursa Ziarul inanciar

2.3 actori ce determina consumul de lapte si previziuni asupra cererii de lapte :
Pietele dezvoltate, care reprezinta aproximativ o treime (32) din consumul global de
produse lactate lichide, se conIrunta cu o situatie mai diIicila, deoarece in multe dintre acestea
consumul de lapte pe cap de locuitor este deja ridicat. De exemplu, rlanda este lider mondial cu
160 de litri pe an pe cap de locuitor, comparativ cu consumul de doar 19 de litri pe an in China.
ConIorm unui raport UE au Iost identiIicati patru Iactori principali care duc la cresterea
consumului in pietele dezvoltate:
1. Atentie sporita sanatatii si bunastarii, ce conduce la cresterea cererii de produse imbogatite,
cel mai adesea vandute in ambalaje UHT. De exemplu, in Spania, datorita eIorturilor depuse in
promovarea sanatatii de catre Iabricile de produse lactate, guvern si autoritatile regionale,
vanzarile de lapte IortiIicat au reprezentat 20 din consumul total de lapte din tara. Acesta
include laptele cu Calciu adaugat, laptele cu Omega 3, laptele pentru copii si laptele Iara lactoza.

2. Stilul de viata - ocupat, aglomerat, pentru care sunt convenabile solutiile de depozitare pe
timp indelungat. De exemplu, in SUA, parintii au inceput sa cumpere cantitati mai mari de lapte
UHT destinate in mod special pentru bebelusi si copii mici. Acest lapte se poate stoca acasa,
evitandu-se astIel drumurile Irecvente la supermarket.
3. Dorinta de a petrece timpul intr-un mod placut, indiIerent de situatia economica,prin
introducerea unei gustari intre mese sau aparitia noilor ocazii de consum ce Iavorizeaza
produsele UHT. Acest Iactor duce la cresterea consumului de lapte cu arome, atat la copii cat si
la adulti, in pietele dezvoltate. De exemplu, in Germania, copiii beau lapte cu arome la scoala, in
timp ce in SUA, laptele cu arome se consuma in special la micul dejun de catre adulti, sau de
catre copii, la pranz.
4. O tendinta in crestere de a economisi, consumatorii adoptand noi strategii in acest sens. De
exemplu, in unele tari, produsele UHT, comparativ cu cele reIrigerate, sunt vandute in cadrul
magazinelor sau punctelor de distributie la preturi avantajoase, iar in altele sunt oIerite de catre
distribuitor in cadrul unor promotii prin care consumatorii pot cumpara cantitati mai mari, la un
pret Iavorabil

2.4 Date statistice privind productia si consumul intern , importul si exportul de lapte

Rata de acoperire interna in perioada 2008-2011 %abel nr. 4

*Sursa INS

Anul Productia
Interna
(mii hl.)
Import
(mii hl.)
Export
(mii hl.)
Consum
Intern
(mii hl.)
Consum pe cap
de locuitor
(litri)
2008 49.015,0 645,8 556,1 49.106,8 226,3
2009 50.696,0 821,4 765,0 50.752,4 233,9
2010 51.942,1 1015,2 566,5 52.390,8 241,4
2011 47238,4 4365,6 1070,2 50.532,8 233,9

2.5. Evolutia pretului laptelui

Preturile pentru lapte in U in perioada 2009-2010 Graficul nr. 1

*Sursa Ziarul inanciar

&:
Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul
din alimentele de baza in nutritia omului , totodata reprezinta cea mai bogata sursa de calciu.
Laptele si produsele lactate, datorita compozitiei lor chimice si a gradului ridicat de asimilare,
ocupa un loc important n alimentatia rationala a omului, Iiind si una din sursele cele mai
accesibile de proteina de origine animal.
Este principala sursa de energie a organismului, participa la sustinerea si protectia
organelor interne, transport vitaminele A,D,E,K in organism. Laptele este unicul produs

alimentar natural, care asigura organismul tanar cu toate substantele nutritive necesare pentru
crestere si dezvoltare.
Consumul de lapte previne aparitia numeroaselor boli si are un rol important in
urmatoarele scopuri :
Sanatatea oaselor - Laptele si produsele lactate oIera calciu, IosIor, magneziu si proteine
care sunt esentiale pentru o crestere sanatoasa a oaselor. Consumul adecvat de lapte si produse
lactate din copilaria si de-a lungul vietii ajuta la mentinerea unor oase puternice si le protejeaza
impotriva unor aIectiuni cum este osteoporoza.
Dintii Cantitatea de calciu si IosIor din lapte si produse lactate, este beneIica pentru
dezvoltarea dintilor si pentru mentinerea sanatatii lor. Proteina prezenta in cea mai mare cantitate
in lapte este cazeina si este protectiva intrucat Iormeaza o protectie la nivelul smaltului dintilor,
prevenind astIel pierderea calciului si IosIorului atunci cand smaltul dintilor este expus la acizii
din gura. Studiile au sugerat ca laptele reduce eIectul cariogenic al alimentelor asupra dintilor,
atunci cand sunt consumate impreuna cu laptele. Specialistii recomanda laptele pentru a Ii
consumat intre mese intrucat nu cauzeaza carii;
Obezitatea - Contrar credintei comune, studiile arata ca persoanele care consuma lapte si
produse lactate sunt mai suple decat cele care nu le consuma . Consumul de lactate in cadrul unei
diete ce controleaza aportul caloric se asociaza cu scaderea ponderala, in special din regiunea
abdominala. Acest lucru este in special important deoarece grasimea la nivelul trunchiului este in
mod special asociata cu problemele de sanatate. Mecanismul implicat este neclar, dar se pare ca
include actiunea calciului din lapte si lactate

BIBLIOGRAIE:
1.Dinu,Vasile (coordonator) Fundamentele Stiintei MarIurilor,Ed. Ase,ucuresti, 2009
2.Dima,Dumitru;Diaconescu,on ;PamIilie,Rodica;Pricopie,Roxana;obe,Magdalena
Fundamentele stiintei marIurilor : MarIuri Alimentare , Ed Economica,ucuresti,2006
3. www.biblioteca-digitala.ase.ro
4. www.parlamat.ro
5. www.zI.ro
6. www.insse.ro